GRECIA

Acropolele, la prima schimbare după milenii

Atena de la inaltimea Acropolei

Oras fascinant si incarcat de istorie, Atena a intrat in constiinta noastra ca un muzeu in aer liber, un depozitar al minunilor antichitatii grecesti. Este orasul in care zeita Atena a daruit oamenilor maslinul, orasul vestitelor Propylee si al Parthenonului, al teatrului lui Dionysos si al Erechteionului.Alaturi de aceste splendori se ridica altele, din perioada romana, iar multimea bisericilor si manastirilor, dateaza din perioada bizantina. Exista insa si o Atena moderna, perfect incadrata de minunile antice si medievale, o Atena care are mai putin de doua secole.
Inainte de a explora vasta si variata intindere a acestei capitale europene, e bine sa incercam sa o studiem de la distanta, de sus, de pe inaltimile Acropolei sau, si mai bine, de pe muntele Lycabettus.
De aici poti vedea blocurile albe, moderne, o retea care se extinde in toate directiile, funicularul care duce la Capela Sfantului Gheorghe, dar si carierele de marmura de pe muntele Pentelicon, parcurile si casele care incearca sa urce pantele Egelonului.
In centrul orasului, numit „Piata Constitutiei” (Syntagma), se inalta Palatul Regal construit in timpul regelui Otto (1832-1862), palat in care a fost garantata constitutia tarii. Dupa caderea regelui George al II-lea, in urma revolutiei din 1923, cladirea a devenit Parlamentul tarii. Intr-o nisa aflata in zidul exterior se afla Mormantul Soldatului Necunoscut, impodobit cu basoreliefuri de marmura si bronz. Gradinile regale, extinse pana la Arcul lui Hadrian, constituie cea mai importanta contributie a reginei Amalia, sotia lui Otto, la infrumusetearea orasului.
Dupa restauratia din 1935, regii au locuit intr-o cladire mai mica, dar deosebit de eleganta, construita in stil Renaissance de germanul Ernest Ziller, in 1890. Resedinta este inconjurata de cladiri la fel de elegante, locuinte si ambasade, unele ramanand neschimbate din secolul al XX-lea, altele in stil ultramodern, asa cum sunt Ambasada Americana si Hotelul Hilton.
Doua bulevarde largi, pline de magazine elegante, leaga aceasta piata de cea de a doua piata importanta a orasului: Omonia (Piata Impacarii). In imediata apropiere se afla Palatul Ilionului, sau Palatul Schliemann, acum sediu al Curtii Supreme, Catedrala Romano-Catolica a Sfatului Dionysie Areopagitul, impozanta Academie in stil neo-clasic, Universitatea si Biblioteca Nationala.
Centrul pietii este ocupat de statia tramvaiului electric Pireus-Kifissia si de cea a metroului. O strada larga duce spre Institutul Politehnic si Muzeul de Arheologie. Centrul Atenei reprezinta de fapt vechiul oras, asa cum a fost infrumusetat de arhitectul grec Cleanthes si cel german, Schaubert, ambii chemati de la Berlin de regele Otto. Cleanthes a conceput, printre altele, palatul ducesei de Plaisance, acum Muzeul Bizantin, continand o bogata colectie de icoane, obiecte de lemn si broderii. Tot lui ii apartin planurile Bisericii Engleze, in timp ce Schaubert a construit marea Catedrala Ortodoxa si a reconstruit Templul Atenei Nike.
Nu trebuie uitat elegantul stadion construit in secolul al IV-lea, restaurat si redeschis cu prilejul jocurilor Olimpice din 1846. Astfel, batranul oras devine un arc peste timpuri, timpuri care supravietuiesc prin oameni si prin legendele lor.

Shopping la Atena
http://www.gandul.info/vacanta/shopping-atena.html?3893;952882

O zi în capitala Greciei îţi poate aduce numeroase satisfacţii: haine noi, mâncare bună şi cadouri pentru cei dragi
În perioada reducerilor, e bine să schimbi garderoba

Dacă te-ai săturat de poveştile colegelor care în primăvară au fost la Viena, Istanbul sau chiar Dubai şi s-au întors cu o colecţie nouă de haine, nu sta pe gânduri şi dă şi tu o fugă. Nu unde au fost ele, ci la Atena: biletul de avion te costă în jur de 170 de euro. Odată ce ai ajuns la aeroport, nu te sfii să iei metroul: e direct, nu are întârzieri mari şi costă doar cinci euro până în piaţa Omonia. De aici nu eşti departe de „Mecca” shoppingului, Monastiraki. Nu te arunca din prima la cearşafurile murdare de atâta folosinţă ale imigranţilor africani, chiar dacă genţile de la Louis Vuitton, Chanel sau D&G îţi fac cu ochiul. Sunt doar imitaţii ieftine, de o calitate îndoielnică.
Paradisul cumpărăturilor
Cel mai bun loc de cumpărături, unde găseşti magazine lângă magazine, este strada Ermou. Branduri internaţionale precum S. Oliver, Mark & Spencer, Benneton, Zara şi multe altele aşteaptă ca turiştii să le treacă pragul, iar preţurile sunt cu până la 50% mai mici, comparativ cu cele de la noi din ţară. Nici amatorii de chilipiruri nu se vor plictisi aici. Unele magazine au preţuri incredibile care îţi sar în ochi fără să vrei. Dai doi euro şi ţi-ai luat un şal. Tot aici poţi alege din zeci de perechi de pantofi, de la cei de vară până la cei de iarnă. Se ştie că o pereche bună de pantofi în România costă 50 de euro; de aceşti bani, aici îţi poţi cumpăra două. Iar dacă mai ai câteva ore până ce avionul te va duce înapoi spre casă, întoarce-te înapoi la Monastiraki. E timpul pentru suveniruri şi un prânz copios.
Între kitsch şi artă
De la Monastiraki nu mai e mult şi în maximum zece minute ajungi în Plaka, un cartier vechi, cu străzi înguste, cu clădiri ce la parter adăpostesc magazine de suveniruri, haine, bijuterii şi chiar restaurante. Vânzătorii ambulanţi te vor ademeni cu ceasuri şi ochelari de soare. Bluze din in pentru bărbaţi, cercei şi lănţişoare din aur şi argint pentru femei, tot felul de articole de îmbrăcaminte ce par că vor să agreseze ochiul turiştilor prin culorile ţipătoare, restaurante al căror meniu este la vedere, chelneri ce poartă farfurii imense cu mâncăruri necunoscute, totul este un minunat amestec de viaţă şi culoare.
Turistul poate găsi aici tot ce îşi doreşte, însă unele suveniruri sunt de un gust mai degrabă îndoielnic. Magazinele etalează copii ale celebrelor vase şi statui greceşti, răspândite prin muzeele lumii.
Mâncare pe săturate
După atâtea ore, bineînţeles că ţi s-a făcut foame. Dacă vrei, poţi rămâne în Plaka, numai că din cauza numărului mare de turişti s-ar putea să nu găseşti loc liber la o masă sau chiar dacă găseşti, va trebui să stai înghesuit. Mai bine te îndrepţi spre Psyrri, în apropiere de staţia de metrou de la Monastiraki, zonă care nu este atât de mult circulată, deoarece aici sunt puţine magazine. O masă copioasă nu depăşeşte zece euro cu tot cu băutură. Şi când spun copioasă mă refer la o jumătate de pui cu garnitură de tot felul de legume. Nu te speria de ulcica de apă pe care nu ai comandat-o: e apă chioară, doar ca să îţi astâmperi setea şi nu va apărea pe nota de plată. (Andrada Ghira)

Info plus:
Drumul cu taxiul din centrul Atenei până la aeroportul Eleftherios Venizelos, situat la 30 de kilometri de oraş, durează cam o oră şi costă în jur de 20 de euro. Drumul cu metroul de la piaţa Omonia la aeroport durează 30 de minute şi costă cinci euro.

Colosul din Rhodos
http://www.revistaflacara.ro/index.php?an=2006&luna=aprilie&nr=4&articol=Colosul_din_Rhodos.xml
Cine nu a auzit de Colosul din Rhodos, una dintre cele 7 minuni ale lumii (distrus de un puternic cutremur, la 56 de ani de la inaltarea sa)? Insula care i-a gazduit maretia, acum mai bine de 2.000 de ani, este azi (in mod oficial) cel mai insorit taram al Europei. I se spune ba Insula Fluturilor, ba Insula trandafirilor, ba Insula Soarelui... Nisipul, marea si soarele isi dau mana de la mana, oferindu-ti vacanta ideala.
Rhodosul are aceeasi mama cu alte 162 de insule si insulite cunoscute sub numele de Dodecanese, situate la granita Europei cu Orientul Mijlociu, in partea estica a Greciei. Numai 26 dintre insulite sunt locuite, Rhodosul fiind, de altfel, cea mai mare si mai importanta. Despre Insula Soarelui, Pindar scria in odele sale ca s-ar fi nascut din imbratisarea zeului soarelui, Helios, cu nimfa Rhoda. Are forma elipsoidala, de diamant, si un relief imbietor.
Lantul muntos ce porneste din nord catre sud, se apropie mai tare de nori pe la jumatatea coastei de vest, acolo de unde Muntele Ataviros (1.215 m) strajuieste semet Marea Egee. O sa fii surprins sa vezi cat de fertil este pamantul peste tot, nu doar in vai, ci si sus, in munti, unde portocalii, lamaii, maslinii, smochinii, perii si pinii sunt extraordinar de "ofertanti". Si, bine- inteles, vei intelege, fara explicatii prea stiintifice, de ce i se mai spune Rhodosului, Insula Fluturilor.
Asta, imediat ce vei ajunge in satele binecuvantate cu o vegetatie de-a dreptul luxurianta, unde zamosita (hibiscus) si iasomia te vor atrage instantaneu cu nasul intre florile cele atat de binemirositoare, ca, de altfel, si pe milioanele de fluturi multicolori. De ce ai ales Rhodosul (iin afara de vointa apriga de... soare, mare, plaja, scuba diving si tot ceea ce inseamna sporturi nautice)?
Pentru coasta care te zapaceste, aratandu-ti intr-un loc cel mai galben nisip, iar in altul pietrele cele mai frumos colorate. Pentru apa de-un albastru de cristal. Pentru trandafirii care insista sa-ti aminteasca de unde vine numele insulei (conform unui mai vechi mit): Rhodos - roses (trandafiri, in engleza). Pentru bericile pe care le savurezi tihnit sub umbrela, ascultand muzica valurilor care nu se mai hotarasc: sa plece sau sa ramana. Pentru piscinele ireal de albastre. Pentru viata intensa de noapte si pentru cluburile si discotecile in care te amesteci cu nemtii si englezii rosii ca racul (turistii "number one" pe Insula Soarelui).
Evident, prima oara ajuns aici, vei cauta sa vezi tot. Nu rata capitala, numita tot Rhodos (situata in nord), unde vei avea impresia ca te afli in trei perioade diferite: moderna, antica si medievala. Orasul de azi are un caracter foarte cosmopolit; dar probabil acelasi lucru se intampla si prin anul 408 i.Hr., cand asezarea antica se nastea dupa planurile lui Hippodamos din Milesios (primul proiectant al orasului). Evident, respectand moda vremii...
De altfel, ruinele templelor lui Zeus, Athena Poliados si Apollo, stadionul, gimnaziul si teatrul au fost consolidate, dandu-ne ocazia sa descoperim maretia unei lumi pe care, altfel, o cunoastem din carti. Orasul medieval este si acum inconjurat de peretii inalti ridicati de Cavalerii Ospitalieri ai Sfantului Ioan din Ierusalim, ca sistem de aparare impotriva turcilor. Ca si atunci, este impartit de un perete impunator in doua parti inegale: micul Collachio si marele Burgo.
Colachio, strada Cavalerilor, tusata de fatade sobre de piatra, duce la Palatul Marelui Maestru, care azi gazduieste o colectie interesanta de mobila din secolele al XVI-lea si al XVII-lea si podele din mozaic de Kos. O alta cladire impresionanta este Spitalul cavalerilor, acum Muzeul Arheologic. In sud, peretii marelui Burgo inconjoara zona rezidentiala, piata, cartierul evreiesc si sinagoga, bisericile catolice si ortodoxe, o serie de cladiri publice si cazarmele militare.
Insula abunda in locuri fermecatoare: Valea Fluturilor; satucul Trianda, situat langa sit-ul anticului Ialyssos, pe varful colinei Filerimos, unde o manastire din secolul al XV-lea sta alaturi de ruinele templelor Athenei si al lui Zeus; Kameiros si ruinele orasului Dorian; Kalithea si baile sale termale, Koskinou, Afandou, Faliraki si Rodini. Nu rata Lindos, cel mai frumos port al insulei, aflat la 50 de kilometri de Rhodos.
O sa fii surprins de contrastul dintre casele albe, frumoase ca niste bijuterii, satul cel nou, construit de-a lungul a doua plaje mirobolante si vechile acropole, aflate undeva sus, oferind una dintre cele mai surprinza toare privelisti din intreaga Grecie. Templul Athenei Lindia (ridicat in secolul al IV-lea i.Hr.) ti se arata, pas cu pas, treapta cu treapta, pe masura ce urci scarile, iar superba imagine cu siguranta nu o vei uita vreodata.
Cine merge in Rhodos pentru prima data, constient cumva de miturile care spun ca acolo e casa lui Helios, zeul Soarelui, se pricopseste automat cu o dispozitie fenomenala. Iar cand vine vremea sa paraseasca insula, este indragostit de-a binelea de ea. Poate cineva sa jure ca povestea asta de dragoste nu este rezultatul altei credint e legendare care spune ca Rhodos este copilul Afroditei, zeita frumusetii?

Insula care nu doarme niciodata
Insula greceasca Mykonos poate fi o varianta buna de relaxare, chiar daca suntem in octombrie, iar zilele insorite vor deveni raritate la noi. Daca v-ati consumat zilele de vacanta, nu-i nimic, puteti merge la anul.


Daca sunteti amatori de distractii cat e noaptea de lunga si de leneveala la soare toata ziua, atunci, cu siguranta, locul perfect este Mykonos, una dintre insulele din salba Greciei. Este un pic mai dificil de ajuns pe ea, dar destinatia merita cu prisosinta orice efort, mai ales ca aici vremea [...]

Week-end a la grec
http://www.azi.ro/jurul.htm
Tot mai mulţi români preferă să-şi petreacă vacanţele în străinătate şi majoritatea alege ca destinaţie Grecia. Zonele preferate de români sunt, potrivit agenţiilor de turism, Salonic, Atena, Paralia Katerini.
Ei bine, noi am ales să petrecem patru zile într-un oraş din nordul Greciei, Serres, situat la numai 40 de kilometri de graniţa cu Bulgaria. Deşi am plecat din Bucureşti cu speranţa că drumul până în Grecia nu va dura mai mult de nouă ore, căci aşa preconizau organizatorii, cei 630 de kilometri dintre Bucureşti şi Serres s-au concretizat într-o călătorie obositoare cu autocarul de aproape 12 ore.
Spre deosebire de drumurile din ţara noastră, în Bulgaria nu am întâlnit un trafic infernal, cu excepţia zonei din apropiere de Sofia, dar am găsit un peisaj superb şi, la fiecare oprire, oameni care înţelegeau şi vorbeau limba română.
Un oraş mic, frumos şi agitat
Oraşul Serres nu este foarte mare şi nici nu sunt foarte multe locuri de vizitat. Un oraş de munte, am putea spune, foarte curat, şi, din câte ne-am dat noi seama, foarte puţin vizitat de români. Toate persoanele cu care am vorbit şi cărora le spuneam că suntem din România dădeau ca reper Constanţa sau Mamaia dar ne mărturiseau că nu au întâlnit niciodată români în oraşul lor.
În Serres, la fiecare pas întâlneşti taverne, cofetării şi standuri cu ziare, ţigări şi sucuri. De altfel, dacă ajungi în zonă la sfârşitul săptămânii este bine să ştii că magazinele sunt deschise numai sâmbăta până în ora 14. În schimb, te poţi delecta cu delicioasele lor prăjituri pe care le poţi cumpăra din zecile de cofetării, deschise chiar şi la ora patru dimineaţa. Restaurantele sunt întotdeauna pline, iar ospătarii se întrec în a recomanda preparate tradiţionale, delicioase, şi deloc scumpe.
Viaţa de noapte este, însă, foarte agitată. Toţi tinerii se adună în centrul oraşului la cele mai cunoscute baruri sau taverne, unde dansează până dimineaţa. Şi, surprinzător, după numai două, trei ore de somn, am regăsit aceleaşi persoane în aceleaşi locuri, bând cafeaua de dimineaţă.
Cu 260 km/h pe pistă
Serres a găzduit în week-endul trecut cel mai mare eveniment de motorsport românesc organizat pe teritoriul altei ţări, curse moto şi auto la care au participat peste 60 de motociclete şi 40 de maşini puternice, adevărate bijuterii pe roţi.
Nu puteam să lipsim de la acest eveniment aşa cum de altfel nu am putut rezista tentaţiei de a face trei tururi de pistă cu pilotul Daniel Onoriu. Echipaţi cu cască şi combinezon şi bine ancoraţi cu centurile de siguranţă am trăit la maxim fiecare secundă din acea cursă demonstrativă în care pilotul şi-a demonstrat talentul şi experienţa, circulând cu aproape 260 de km/h.
Dar să revenim la eveniment. Pentru secţiunea auto, Serres Cup a fost o premieră, reprezentând prima competiţie 100% românească pe un circuit străin. La finalul celor patru zile de concurs, echipa Avia Motors/Alto Syncro şi-a adjudecat premiul cel mare cu 33 de puncte acumulate, urmată la mare distanţă de Dream Squad şi Midnight Racers. În rândul piloţilor s-au remarcat Daniel Onoriu la categoria auto şi Ionuţ Mistode la categoria moto. Ambii au fost desemnaţi drept cei mai rapizi piloţi pe circuitul grecesc.
Drumul înapoi la Bucureşti nu a mai părut la fel de lung deşi a durat tot 12 ore. Ciudat parcă, în momentul în care am trecut graniţa în România, oboseala a dispărut lăsând loc bucuriei de a reveni acasă. Căci, vorba ceea, tot acasă este cel mai bine!

Grecia, paradisul de toamnă al pensionarilor şi sportivilor
Chiar şi în nordul Greciei, sezonul estival este departe de a fi închis în ultima săptămână a lui septembrie. Surprinzător pentru un vizitator din România, obişnuit cu graba cu care hotelierii de pe litoralul nostru trag obloanele la mijlocul primei luni de toamnă, în Grecia continentală se trage tare până spre mijlocul lui octombrie, iar în insulele din sud treaba merge până la începutul lui noiembrie.
Culmea, nu neapărat clima este principalul atu al grecilor pentru realizarea acestui sezon extins: într-adevăr, la sfârşitul lui septembrie, marea este ceva mai caldă ca la noi, şi dacă eşti cât de cât călit poţi înota câte o oră fără să-ţi clănţăne dinţii. Cu toate acestea, pe 27 septembrie n-am mai putut găsi pe plajă vreun turist care să nu provină din spaţiul ex-sovietic. Toţi pensionarii nemţi, foarte numeroşi, sporovăiau veseli în piscinele încălzite, unde nu riscau vreo criză subită de lumbago sau cine ştie ce agravare a reumatismelor.
Pe final de sezon, hotelurile cu ştaif din Halkidiki seamănă cu nişte clinici geriatrice: camerele care, în vârf de sezon, se vindeau cu 400-500 de euro pe noapte sunt ocupate la sfârşit de septembrie de pensionari care plătesc în cel mai rău caz câte 30-40 de euro de căciulă. Grecii au învăţat de mult că, decât să tragi obloanele şi să trimiţi personalul acasă la începutul lui septembrie, mai bine scazi tarifele până aproape de nivelul la care îţi acoperi doar costurile şi lungeşti sezonul o lună, găzduind pensionari pe bani puţini. Această filozofie dă roade neaşteptate: nu toţi pensionarii din vestul Europei sau din Rusia au venituri modeste, şi, în condiţiile în care hotelurile sunt pline cu clienţi de aceeaşi vârstă, şi vârstnicii cu dare de mână tind să aleagă tot această perioadă.
Aşa se face că, spre exemplu, la Uranopolis, poarta de intrare spre muntele Athos, în singurul hotel de cinci stele erau ocupate o sumedenie de junior suites şi apartamente. Până şi apartamentul regal de la Eagles Palace, în care Maria Callas stătea pe vremuri cu lunile, era ocupat. Sigur, la final de septembrie nu mai costă ca în vârf de sezon, 3.500 de euro pe noapte, dar oricum, cuplul de bătrânei care stătea acolo plătise vreo 5.000 de euro pentru un sejur de opt zile.
O altă găselniţă este organizarea competiţiilor sportive de tot felul în această perioadă. Evident, ca să faci asta e nevoie să dispui în apropierea hotelurilor de baza materială necesară găzduirii unor asemenea evenimente sportive de amploare, iar un exemplu tipic în acest sens este complexul de la Porto Carras. Sala multifuncţională de aici, situată în imediata vecinătate a două hoteluri imense, era, începând de ieri, capitala mondială a jiu-jitsului. Normal, lobby-urile hotelurilor colcăiau de sportivi de pe cele cinci continente, iar grecii nu mai pridideau să rezolve probleme precum dineul special pentru corpul arbitrilor. Orice comparaţie cu pustietatea de pe litoralul nostru era de prisos.
Deşi grosul clientelei este reprezentat în această perioadă de pensionari nemţi şi ruşi, plus sportivi, nici românii nu erau ieri rara avis în zonă. Duminica trecută sosiseră două chartere şi un autocar, iar ultimul grup urma să intre pe 7 octombrie.Citeste

Aliki - o oaza de liniste in vechea Elada

Rhodos – locul ideal pentru o vacanta de vis





Prima ca marime din arhipelagul Dodecanez si a cincea din Europa, situata intre Marea Egee si coasta Asiei Mici si intre Cipru si Egipt, insula Rhodos este locul cel mai insorit din Europa, cu 300 de zile cu soare pe an pe larg [...]

În Grecia, la poalele Olympului, ospătarii români îi servesc pe clienţii români
La Paralia Katerini şi Olympic Beach găseşti plajă cu nisip fin, mare liniştită şi curată, mâncare berechet şi mai ales preţuri mult mai mici decât la Mamaia de acasă, adică aproape tot ce îşi doreşte un român al cărui buget nu-i nelimitat. Aşa că, an de an, staţiunile de la poalele munţilor Olimp gem de români. Turiştii de la noi au început să apară pe litoralul grecesc în număr semnificativ la mijlocul anilor ’90, dar, de prin 2003, au invadat pur şi simplu staţiunile.

Pe toată Riviera Olimpului, la fiecare pas, pe stradă, în magazine, în cârciumi, pe plajă, auzi vorbindu-se româneşte. O singură agenţie de turism din Olympic Beach aduce săptămânal câte 1.000 de turişti români. Iar în staţiune sunt peste 15 agenţii. Invazia românilor a făcut ca sârbii, turiştii care, tradiţional, erau cei mai numeroşi în Paralia Katerini şi Olympic Beach, să se lupte pentru locuri. La unele hoteluri sârbii au ocupat toate locurile încă din iarnă ca să fie siguri că mai prind şi ei ceva pe lângă români.
„Nu mai avem atâţia români ca anul trecut. Sârbii s-au mişcat mai repede şi au dat mai mulţi bani decât românii (agenţiile de turism, n.n.). Ca să fie siguri că prind locuri în iulie şi august, au plătit chiar mai mult decât cerusem şi au încheiat contractele încă din ianuarie anul trecut. Agenţiile româneşti au scăldat-o: ba să negocieze un preţ mai bun, ba să mai includem servicii, ba că se mai gândesc şi, până s-au hotărât, aveam totul ocupat. Păcat, am fi preferat să avem români – nu fac probleme, ştiu să se distreze şi le place să mănânce bine, la restaurant. Sârbii mai degrabă îşi cumpără conserve de la supermarket şi mănâncă în camere”, spune patronul unui hotel şi al unui restaurant din Olympic Beach.
Ca să atragă românii, patronul a afişat meniul în româneşte, a angajat chelneri români, ba chiar a adus şi un bucătar din România care să gătească ciorbă de burtă, mici şi orice mâncare îşi doresc turiştii, ca la ei acasă.
De fapt, aproape toţi patronii greci din Paralia Katerini şi Olympic Beach caută să angajeze români. Care n-au avut norocul să găsească încă, au postat afişe mari în vitrine - „Angajăm români” – şi se chinuie să prindă cât mai multe cuvinte româneşti. Cea mai mare bătaie pentru a prinde un angajat român este la magazinele de blănuri şi bijuterii. Nu te-ai aştepta ca într-o zonă în care când dă o pudră de zăpadă localnicii intră în panică – se închid şcolile, se restricţionează circulaţia maşinilor – să găseşti mai multe magazine de blănuri şi haine din piele decât în Ucraina.

Toate modelele – de la clasic la fistichiu – din orice soi de animal – de la iepure la patrupede de care nu s-a auzit în România – atârnă pe străzi din zece în zece metri. În ceea ce priveşte magazine de bijuterii, oferta este atât de mare încât te zăpăceşte – pentru toate gusturile şi toate buzunarele, de la piese scumpe de zeci de euro până la lănţişoare de aur şi argint care se vând la metru. Un lanţ simplu porneşte de la 2 cenţi pe centimetru pentru argint şi 3 cenţi pentru aur, ajunge în jur de 1 euro pe centimetru dacă este împodobit cu pietre sau perluţe şi, cel mult, la 2,5 euro dacă este din aur, gros cât un deget. Totuşi, chiar dacă preţul unei haine de blană sau al unei bijuterii este mult mai mic decât în România, ca să vinzi o blană când afară sunt 40 de grade Celsius sau să convingi românii să cumpere şi o bijuterie mai de soi pe lângă chilipirurile la metru nu e lucru uşor.
Aşa că, experţi în comerţ din tată în fiu, grecii s-au gândit că vânzările or să meargă mult mai bine dacă clienţii români se simt ca acasă şi pot negocia pe limba lor. În Grecia, negocierea este o artă şi o plăcere. Chiar dacă spui de la început că n-ai bani, grecul nu renunţă să vadă în tine un client. Te pofteşte în magazin, te tratează ca şi cum ai fi cea mai importantă persoană din viaţa lui, întoarce magazinul pe dos ca să-ţi arate tot ce are, îşi laudă marfa şi îţi prezintă fiecare articol ca pe o piesă rară, apoi începe să scadă din preţ. Dacă nici după ce scade preţul la jumătate tot nu ajunge la cât poate să dea clientul, grecul nu consideră că şi-a pierdut timpul. Ştie că omul a rămas cu gândul la ce i-a povestit şi dacă, vreodată, va mai veni în zonă, sigur o să treacă pe la el cu banii potriviţi.
Angajarea vânzătorilor români la magazinele de blănuri şi bijuterii a stricat însă tot mirajul negoţului grecesc. Chiar dacă îşi dau silinţa, românii n-au talent la vânzări. Aşteaptă răbdători să probezi câte modele doreşti, dar când e vorba de negociere o taie scurt, fără poveşti: „Blana costă 100 de euro, o puteţi lua cu 90, mai jos nu merge”. Dacă spui de la început că n-ai bani, nici nu îşi mai pierd timpul cu tine. Citeste

Parga, o frantura frumoasa din uscatul grecesc

Halkidiki - cel mai apropiat paradis de România

Santorini, insula grecească a îndrăgostiţilor

Lefkada , o insulă încă nedescoperită de români

Din inima Greciei spre insulele mitice

Rhodos, cadoul lui Zeus pentru turismul modern

DESTINATIE - PARTEA (NE)VAZUTA A MARII EGEE — PARALIA KATERINI

Paralia Katerini, alaturi de Halkidiki, este una dintre ofertele extrem de promovate ale acestei veri. Turistii sunt atrasi de imaginile de vis promovate de agentiile de profil, dar mai ales de preturile fara concurenta autohtona. Cu toate acestea, putini dintre calatori stiu la ce sa se astepte atunci cand achizitioneaza un astfel de pachet de servicii, unul care cuprinde cazare si transport.

Atentie la minori!
Pentru un sejur de sapte zile, de la mijlocul lunii iunie, una dintre agentiile bucurestene si-a trimis clientii la Paralia cu 65 euro + 2 milioane de lei. Plecarea a avut loc la orele 16.00 din Capitala, de la Parcul Tineretului. Deplasarea de la Brasov pana la punctul de imbarcare il priveste pe turist. O data bagajele urcate, autocarul se indreapta spre Vama Giurgiu. Vamesul roman controleaza cartile de identitate sau pasapoartele. Atentie la minori! Ei trebuie sa detina anumite documente suplimentare, in functie de insotitor, printre care pot figura o procura notariala sau un certificat de cazier. Nedetinerea acestor acte de catre persoanele in cauza poate afecta la vama confortul tuturor pasagerilor. In rest, trecerea celorlalte frontiere consta doar in controlul documentelor de identitate. In cel putin doua dintre popasurile din Bulgaria, de la intrarea si chiar de la iesirea din aceasta tara, turistul roman poate plati in leva, euro sau lei. Problema e ca vecinii nostrii de la sud de Dunare calculeaza un curs de 4 lei pentru un euro.

Asa-i regula-n Paralia!
Dupa mai bine de 12 ore de drum, ghidul hotaraste ca e absoluta nevoie de un ultim popas. Care dureaza aproximativ o ora si jumatate. Asta, cand autocarul se afla la numai 30 de minute de destinatie. Oboseala si articulatiile intepenite intereseaza mai putin atunci cand e vorba de ambitia unui hotelier grec. Gazda care nu e de acord, sub nici un chip, cu sosirea turistilor inainte de ora programata, aproximativ 8.00 dimineata. De altfel, ghidul explica, cu numai cinci minute inainte de debarcare, ca patronul grec are anumite probleme de comportament si ii deplange, oarecum, pe turistii cazati in incinta hotelului ce-i apartine. Poate ca aceeasi atentionare putea veni din partea reprezentantilor agentiei de turism inca de la achizitionarea biletelor. Oricum, pentru a descinde in camere, dupa 14 ore de drum, pasagerii sunt obligati sa astepte in fata spatiului de cazare inca vreo sase ore. Ca asa-i regula in Paralia! La fel ca la plecare, cand eliberarea camerelor se face pana la cel tarziu 8.15, iar plecarea efectiva din statiune are loc dupa ora 14.00. In tot acest interval, noii sositi stau fata-n fata, pe holul hotelului sau pe trotuare, printre sutele de bagaje, cu cei care si-au incheiat sejurul.
Din pacate pentru turist, agentia organizatoare nu are o explicatie pentru acest disconfortant decalaj orar. Nici pentru atragatoarele fotografii din pliante. Asta pentru ca intalnirea cu plaja - care pentru agentie e situata la 80 de metri de hotel, iar pentru turist la circa 300 - e de-a dreptul dezamagitoare. Calatorind pret de-atatea ore cu imaginea impregnata de acasa, turistul ramane perplex in fata acestei portiuni din Marea Egee. Nu numai apa verzuie ii aduce aminte de dezavuatul litoral romanesc, ci si mirosul patrunzator al algelor care au cotropit malul sau hartiile, peturile si chistoacele imprastiate de-a lungul plajei si de-a latul statiunii.

Ferste-ma, patroane, de prieteni...
Regulamentul Hotelului Alexander le interzice turistilor cazati aici sa-si primeasca prietenii in vizita. Astfel ca singura varianta de intalnire raman terasele din statiune, unde te poti racori cu o bere de 2 euro. Un pranz modest, poate pleca de la 15 euro de persoana. Mai convenabile pot fi insa supermarketurile, magazine care se apropie de cele din Romania, atat ca varietate a produselor, cat si al preturilor. Cum multe dintre camerele de inchiriat din Paralia sunt dotate cu chicineta, autointretinerea este varianta preferata de turisti. Cel putin de romani. Autointretinere, de fapt, obligatorie, daca avem in vedere ca pe parcursul sejurului gazdele nu arunca gunoiul din cosuri si nu iti ofera pungi menajere, nu fac curatenie, nu schimba cerceafurile, nu inlocuiesc hartia igienica, nu pun prosoape si sapun. Altfel, trebuie spus ca grecilor, in general, lipsa ospitalitatii nu li se poate reprosa sub nici un alt motiv.

Scrumbii, languste si sirtachi
Cum Paralia, nu este chiar cea mai atragatoare destinatie pentru a face plaja si baie, din fericire exista variante. Ele sunt puse la dispozitie chiar din prima seara de sejur de catre reprezentantii agentiilor de turism. Insa, costa mai mult si presupun deplasarea in grup. O varianta autonoma de transport, in functie de destinatia propusa si bugetul alocat, poate fi ATV-ul - 10 euro pentru doua ore, buggy-ul - 15 euro/ora sau, pentru distante mai lungi, inchirierea unui automobil, care poate pleca de la 55 euro/24 h. In acest mod, pot fi vizitate destinatii precum Muntele Olimp, aflat la circa 60 km de Paralia, Salonic - 75 km, Atena - 200 km sau Manastirea Meteora. Deloc de neglijat sunt, insa, croazierele pe mare. In portul pescaresc Paralia pot fi gasite trei ambarcatiuni, care stau la dispozitia turistilor. "Daphni" pleaca de la dana la 9.00 si se intoarce in jurul orei 16.00. In pretul de 20 euro/persoana intra cate un uzo la imbarcare, o baie de 45 de minute in largul marii, un pranz format din scrumbii, languste, salata si vin alb autohton la discretie, posibilitatea de a face baie intr-o apa de o claritate demna, de asta data, de pliantele promotionale, toate pe o plaja retrasa de la poalele Muntelui Olimp, in Gritsa. La reusita croazierei isi aduc aportul si membrii echipajului care, pe langa pregatirea mesei, intretin pe vas o atmosfera tipic greceasca cu uzo, vin si mult sirtachi.

"Romanii sunt la fel ca noi, grecii"
Plecarea sta sub aceleasi auspicii ale disconfortului. O data din cauza orei matinale la care trebuie parasita camera, a doua din cauza orelor nesfarsite pierdute in asteptarea autocarului, iar a treia din cauza popasurilor lungi si dese facute cu scopul de a nu ajunge cumva la destinatie inaintea orei 5.00. Pentru ca, asa cum elegant explica ghidul, de-abia de la aceasta ora incep sa circule mijloacele de transport in comun in Bucuresti. Asta nu inseamna ca n-au fost si romani fericiti, care au reusit cu aceasta ocazie sa-si completeze colectia de produse de uz gospodaresc - ibrice, tigai, oale, detergenti, sapunuri etc. - la preturi net superioare celor din Romania. Sa nu uitam de autostrazile care strabat Bulgaria si Grecia, care laolalta te fac sa fi mai ingaduitor cu scurta portiune de asa-zisa infrastructura rutiera pe care esti nevoit
s-o strabati in tara. In plus, trebuie de stiut ca grecii, la iesirea din Ellada, nu au controlat la vama nici un document, la fel cum au procedat si bulgarii atat la intrare, cat si la iesirea de la ei. In schimb, la intoarcerea in tara vamesii romani au considerat absolut necesar un astfel de control. Fapt care, din pacate, il contrazice pe patronul vasului "Daphni", Nikos, care este convins ca "romanii sunt la fel ca noi, grecii".

Paralia, prezentata de agentia de turism
Hotel - apartments Alexander se afla in zona noua a statiunii Paralia Katerini, la numai 80 m de plaja (sic!), intinsa, lata de nisip fin. Este o constructie finalizata in 2002 cu dotari de ultima ora. Alexander dispune de terasa, receptie, salon-lobby la intrare unde se poate servi micul dejun preparat de gazdele Dvs. prietenoase (sic!) (…).

Insula colosului dispărut

http://www.agenda.ro/2007/24-07/turism.html

l În Rhodos, vechiul şi noul se îmbină în mod fericit
Pentru acest sezon estival, agenţiile de turism au pregătit o multitudine de oferte tentante, printre cele mai îmbietoare numărându-se Grecia, şi în mod special insulele Rhodos şi Skiathos. Una dintre acestea este agenţia Aerotravel, al cărei catalog prezintă detaliat posibilităţile de transport şi cazare în aceste destinaţii (hotelurile având şi fotografii sugestive), facilităţile oferite, dar şi preţurile practicate, pentru facilitarea alegerii variantei optime. Încă de la începutul articolului de prezentare despre insula Rhodos, turiştii sunt asiguraţi că insula din filmul lui Sergio Leone - „Colosul din Rhodos“ este reală şi sunt invitaţi să pornească în căutarea uneia dintre cele şapte minuni ale lumii. Insula Rhodos este cea mai mare din Arhipelagul Dodecanez, aflat în Marea Egee, având o lungime de 78 de kilometri şi lăţimea de 38 kilometri. Datorită poziţiei sale strategice (la intersecţia căilor maritime), de-a lungul timpului, Rhodos-ul a fost supus atacurilor şi dominat de diverse puteri. După căderea şi fragmentarea imperiului lui Alexandru cel Mare, insula şi-a recâştigat independenţa în anul 305 î.Hr. În această perioadă de timp a fost ridicat şi Colosul din Rhodos, una dintre cele şapte minuni ale lumii. Statuia din bronz, care avea aproximativ dimensiunile Statuii Libertăţii din zilele noastre, a fost distrusă de un cutremur. Insula a fost în continuare cucerită, ultimii fiind germanii, apoi englezii, care au rămas până în 1948, când Rhodos-ul împreună cu celelalte insule din Dodecanez s-a alăturat statului grec. Insula oferă o mulţime de plaje cu dotări şi oferte de servicii variate, care includ taverne, baruri şi practicarea sporturilor nautice. Cele mai populare plaje sunt - Afandou, Faliraki, Kalathos, Kalithea, Traganou şi Tsambika. O plimbare pe insulă oferă un tablou complet al perioadei istorice zbuciumate, însă aceste stiluri arhitecturale se combină armonios cu tradiţiile greceşti autentice. Una dintre cele mai vechi aşezări ale insulei este Lindos, localitatea fiind unul dintre cele mai interesante situri arheologice ale Rhodos-ului. Viaţa de noapte este foarte animată - cluburi sofisticate, cinematografe, cazino şi multe altele. De asemenea, se poate opta şi pentru diverse excursii de o zi, cum ar fi la Marmaris, în Turcia. Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la sediul agenţiei Aerotravel din Timişoara, strada Piatra Craiului nr. 3, telefon - 0256-292 960.

Paralia Katerini, locul ideal de petrecere a vacanţei


Pentru craioveni, Paralia Katerini a devenit, în ultimii ani, locul ideal de petrecere a concediului. Staţiunea este situată în Pieria, zona din partea nordică a Muntelui Olimp, numită şi “ţara bogată” sau “ţara de sub munte”.

Este considerat locul cel mai însorit din Pieria şi, precum Mamaia României, trece drept perla staţiunilor de pe litoralul Greciei de nord, la numai 75 de kilometri sud de Salonic şi 20 de kilometri de Muntele Olimp. Cei care au poposit pe aceste meleaguri sunt impresionaţi de plajele curate, peisajul deosebit oferit, forţa naturii, apele de un albastru sclipitor, totul dând o senzaţie de basm. În Paralia puteţi beneficia de odihnă, distracţie, tensiune şi linişte în acelaşi timp. Aici sunt hoteluri mici şi primitoare, cu atmosferă familială, magazine de suveniruri şi alte produse, supermarketuri. De-a lungul plajei se află numeroase restaurante şi taverne tradiţionale, cu preparate gustoase, la preţuri accesibile, dar şi discoteci şi cluburi de noapte, turiştii având unde să îşi petreacă timpul. Plajele sunt lungi, cu nisip auriu şi ape curate, dotate cu şezlonguri şi umbreluţe. Aici puteţi practica sporturi nautice, să faceţi minicroaziere, scuba diving, în care puteţi admira frumuseţile ascunse şi peşti de diferite culori. Pentru cei mai mici există tobogane de apă şi “Luna Park”. Locaţia este extrem de favorabilă, permiţând vizitarea altor obiective foarte importante din Grecia. Paralia se află la patru kilometri de oraşul Katerini, cu o ofertă variată de magazine, restaurante şi taverne îmbietoare. O excursie de o zi se poate organiza până în Atena, capitala Greciei, pentru a vizita faimosul Acropole, Meteora, Muntele Olimp sau celebra peninsulă Halkidiki. Fiind situată aproape de Muntele Olimp, staţiunea beneficiază de o climă plăcută, cu aer proaspăt şi curat. Sezonul începe în prima parte a lunii mai şi se încheie în a doua jumătate a lui octombrie. Numai vizitând această staţiune veţi înţelege de ce au ales-o ca reşedinţă zeii Olimpului.

SERVICIILE DE MASĂ
Serviciile de masă sunt opţionale şi sunt asigurate la restaurante din afara casei de vacanţă, în staţiune. Astfel, costul prânzului pentru şapte zile poate ajunge la aproximativ 50 de euro şi chiar mai puţin pentru cină, iar o pensiune completă este de 105 euro/persoană.

Condiţii de vis, preţuri decente

Paralia Katerini este situată pe malul Marii Egee, fiind cunoscută ca una dintre cele mai atractive destinaţii de vacanţă din Grecia. Cazarea se asigură în garsoniere şi apartamente situate în case de vacanţă cu două - trei niveluri şi sunt dotate fiecare cu grup sanitar propriu, minibucătărie pentru pregătirea şi servirea mesei în familie (plită electrică, frigider, veselă, tacâmuri, chiuvetă cu apă caldă şi rece). Serviciile de cazare sunt în sistem cattering, curăţenia zilnică fiind asigurată de turist. Cei care doresc să aibă televizor şi aparat de aer condiţionat în cameră le pot obţine cu plată separată. Preţurile mâncărurilor din restaurante şi taverne sunt destul de accesibile, asemănătoare celor româneşti. Între Paralia Katerini şi Olympic Beach se întinde o plajă superbă, de un kilometru, unde vom descoperi piscine ultramoderne şi cele mai noi discoteci. Staţiunea dispune de un număr mare de magazine de bijuterii, blănuri (peste 100 de magazine cu haine de blană, pentru toate gusturile, aduse direct din Siberia rusească), suveniruri, centre de închiriat biciclete, scutere. Din Paralia Katerini, în colaborare cu agenţiile partenere din staţiune, cu ghizi vorbitori de limba română, se organizează excursii la Salonic (70 km), Atena (440 km), Muntele Olimp (18 km), Waterland (70 km), Complexul Monahal Meteora (120 km), Muntele Athos (200 km), croaziere pe Marea Egee. Se poate asigura asistenţă turistică în limba română din partea partenerului grec, pe toată durata sejurului.

HOTEL SAN GIORGIO

Este situat la 250 metri de plajă, fiind o construcţie nouă. Fiecare garsonieră are mobilier nou, baie proprie cu duş, cablu tv, balcon şi minibucătărie în cameră cu dotări pentru gătit (chiuvetă cu apă caldă şi rece, plită electrică, minifrigider, tacâmuri, veselă). Opţional, în funcţie de disponibil, aerul condiţionat costă cinci euro/cameră/zi. Tarifele de cazare sunt de persoană, în sistem self catering. Masa - opţională - se serveşte în varianta aleasă în restaurante clasificate din staţiune, ce sunt situate în apropierea hotelului.

Corfu, oaza de verdeaţă a Greciei

Creta, insula zeilor şi a piraţilor

Insula Soarelui este rodul iubirii
Insula este cunoscută sub denumirea de “Insula Soarelui”, care a luat naştere din unirea zeului Helios cu nimfa Rhoda.


Cea mai mare insulă din Arhipelagul Dodecaneselor, Rhodos a devenit un centru regional important datorită poziţiei sale, a climatului şi a atracţiilor naturale. Pe insulă găsim, practic, trei oraşe: modern, antic şi medieval. Oraşul antic a fost fondat în 408 î.Ch. şi este situat pe vârful colinei Monte Smith. Oraşul se mândreşte cu ruinele templelor lui Zeus, Atena şi Apollo, precum şi cu Stadionul vechi şi Teatrul. De asemenea, în Cetatea medievală poate fi văzut şi vizitat Castelul Marelui Maestru, Strada Cavalerilor Ioaniţi cu fostele hanuri construite pentru cavaleri. Oraşul medieval este înconjurat de zidurile ridicate de Cavalerii Cruciaţi.



ATRACŢII. Dacă ajungeţi pe insulă, trebuie neapărat să vizitaţi Valea Fluturilor şi băile termale de la Kalithea. La 15 kilometri de insulă se găseşte o plajă superbă ce aparţine familiei cunoscutului actor Anthony Quinn şi este pusă la dispoziţia turiştilor. Filerimos, cândva Acropolul oraşului Ialisos, unde pe vârful muntelui se află o biserică construită de catolici în secolul al XV-lea şi preluată mai târziu de ortodocşi. Aici se găseşte o cruce înaltă de 16 metri, cu scară interioară, pentru a putea urca şi observa panorama impresionantă a insulei.



PREŢURI. Un sejur de şapte zile pe una dintre insulele din Grecia costă între 600 şi 800 de euro de persoană. Preţul include cazarea la hotel de patru sau cinci stele, în regim all-inclusive, transport cu avionul, taxe de aeroport, transferuri şi asistenţă ghid. Hotelurile au piscine, iar în apropiere au ieşire la Marea Egee. Pe malul mării nu se poate sta, deoarece nisipul lipseşte, iar în locul lui găsim pietre, însă sunt şezlonguri la discreţie.

Pe urmele Colosului din Rhodos cu 500 euro

Grecia, destinatie pentru cat mai multe buzunare
Oferta satisface exigentele oricarui turist, fie ca acesta doreste sa cheltuiasca in concediu maximum 500 de euro, fie ca are la dispozitie 1.500 de euro.

La vara, in Grecia, mai multi turisti decit cetateni