ISTORIE=GRECIA

 Marea Ducesa Olga a Rusiei, din Casa Romanov (ca si tarul Nicolae al II-lea), a fost fiica cea mare a Marelui Duce Constantin Nicolaievici, al doilea fiu al tarului Nicolae I. Ea s-a nascut la Sankt Petersburg, în Palatul Pavlovsk, în 1851. Era foarte sensibila (plângea din orice) si de aceea a fost marcata de experientele dificile avute de tatal ei. Cu atât mai mult, dupa casatoria cu regele George I al Greciei, viata sa la Atena, departe de familia din Rusia, a fost foarte grea la început. S-a înconjurat de icoane ortodoxe rusesti si carti în limba ei materna. În prima perioada, ea si sotul ei grec vorbeau în germana, niciunul nestiind limba celuilalt... Când a parasit Rusia, Olga a fost sfatuita de tar sa-si iubeasca noua tara mai mult decât patria natala. Si Olga l-a ascultat.

 Regina Olga si-a câstigat foarte repede un loc în inima grecilor. Precocuparile ei sociale au fost extraordinare: de la orfelinate si scoli pentru fete sarace, pâna la aziluri de batrâni si spitale militare si cantine pentru saraci, Regina grecilor a actionat cu devotament. Numai ca o initiativa a sa, si anume traducerea Bibliei în greaca moderna (pentru a fi înteleasa si de oamenii de rând) a stârnit controverse foarte aprinse. Si asta, pentru ca Evangheliile scrise în greaca veche erau considerate un tezaur cultural national. Disputele au fost atât de aprinse, încât au condus la caderea guvernului Theotokis.

 Prima mare lovitura primita de regina Olga fost asasinarea sotului ei, în 1913. Conflictele din Balcani erau foarte aprinse si regele George I a fost ucis la Thessaloniki de anarhistul Alex Shinas. Distrusa de durere, Olga se întoarce în Rusia, desi pe tronul Greciei urcase fiul sau Constantin. Însa viata în tara natala nu i-a adus nicio alinare. Ea a simtit pericolul bolsevic si marea amenintare asupra familiei imperiale ruse (care avea sa se confirme în 1917), dar nu a fost ascultata de tarina Alexandra. Dupa izbucnirea Revolutiei bolsevice, Olga abia scapa cu viata. Între timp, conflictele interne din Grecia (regele Constantin era considerat „germanofil”, fiind casatorit cu Sophia de Prusia) se acutizeaza si Constantin este silit sa abdice. În locul sau este pus pe tron fratele mai mic, Alexander. Iar în 1920 Olga primeste înca o mare lovitura: regele Alexander, al doilea sau fiu moare de septicemie în 1920, muscat de o maimuta.

 Fiul cel mare, Constantin, este reîncoronat, dar domnia sa va fi din nou una nefericita. Grecia pierde în conflictele teritoriale cu Turcia. Aceasta era condusa de Mustafa Kemal Atatürk, care a cucerit teritoriile pierdute în Primul Razboi Mondial. Un complot al ofiterilor îl determina pe Constantin sa abdice a doua oara, în 1922. El se reîntâlneste cu mama sa, Olga, în Italia, dar moare în 1923, la Palermo, la 54 de ani. Din nou îndoliata, Olga primeste în semn de pretuire de la guvernul grec o pensie pe care o împarte cu slujitorii sai fideli. Coplesita de durere, Olga moare la Roma în 1926 si rudele refuza initial înmormântarea ei în Grecia. Ramasitele ei pamântesti ajung în Grecia abia dupa restaurarea monarhiei, în 1935.