JAPONIA

Ritualuri japoneze. Pentru femeile japoneze, frumusetea inseamna reflexia echilibrului interior. Nu ceva construit din farduri si din culori, ci o iradiere launtrica, obtinuta prin relaxare si o stare de bine care se pot invata. Programul in 10 puncte, pe care vi-l recomandam cu caldura, contine pr...

Citeste tot articolul

Unde se mananca cel mai bine?

Limba japoneza. Manual practic

TOKYO - ORASUL UNDE SE MANANCA CEL MAI BINE DIN LUME
Tokyo s-a clasat, pentru a doua oara consecutiv, in fruntea oraselor preferate de persoanele pasionate de gastronomie, datorita numeroaselor restaurante din capitala nipona si a ingredientelor speciale folosite in preparatele culinare, potrivit revistei americane Food & Wine. Acesta este cea de-a patra editie a clasamentului anual realizat de publicatia americana, care onoreaza cele mai apreciate orase din lume, prin prisma diversitatii si calitatii preparatelor culinare. Barcelona s-a clasat pe locul al doilea, fiind urmata de Copenhaga, Londra si New York. "Tokyo este orasul unde se mananca cel mai bine in lume", a declarat Jen Murphy, editorul sectiunii "Travel" de la revista Food & Wine.


http://transilvaniaexpres.ro/index.php?mod=articol&id_articol=117129

Cel mai vechi hotel din lume

NU mai hartuiti gheisele!

Haiku de toamnă - vacanţă high tech în Japonia


Toamna e anotimpul potrivit pentru a vizita Japonia deoarece peisajele sunt parcă desprinse dintr-un film fantasy.

Bubble, Butter & Wasabi

Claudia Golea a absolvit Facultatea de Filologie a Universitatii Bucuresti (sectia japoneza), a lucrat in Japonia intre 1992-1998 in cadrul filialei unei companii multinationale si a publicat, la Editura Nemira, doua romane a caror actiune se desfasoara in Tara Soarelui Rasare: Planeta Tokyo (1999) si Tokyo by Night (2001)

Kyoto – oras al traditiilor

Aflat la nord-est de Osaka, orasul japonez Kyoto numara circa 2000 de monumente arhitectonice, aproape toate cu o vechime de cateva sute de ani. Intemeiat in secolul al VIII-lea a fost resedinta imperiala intre anii 794-1868. Data nasterii sale este de fapt anul 794 cand locuitorii insulei impreuna cu emigrantii japonezi au stabilit aici capitala tarii si, ulterior, resedinta noului imparat Kammu (781-806). Acesta s-a mutat aici de la Nara, prima capitala a Japoniei.

Tokio, oraşul rafinamentului gastronomic

Fiti cu ochii pe Japonia!FRANKFURTER RUNDSCHAU (Germania) - Toata lumea vorbeste despre China si India. Japonia nu e în vizor. Gresit: tara aceasta înainteaza în esalonul asiatic fruntas. Daca întrebi un cetatean mediu din Vest care sînt cele mai mari puteri din Asia, sau care vor fi mîine cele mai mari puteri mondiale, afli mereu ca sînt India si China. La începutul anilor '80, aparea în America o carte de Ezra Vogel, care a devenit în America si în Japonia cel mai grozav best seller. Cartea "Japonia ca numarul unu" arata ca economia Japoniei o va întrece în scurt timp pe cea a Statatelor Unite ale Americii. La acea vreme, produsul national brut al Japoniei, cu o treime din numarul de locuitori ai SUA, era jumatate din cel al Americii. Cine vorbea atunci de China sau de India? La finele anilor '80, speculatiile au izbucnit în Japonia, care a intrat într-o criza de lunga durata. Pe durata acelei crize, au existat chiar si ani în care produsul social brut era considerabil redus. Acestia au corespuns cu anii în care China si India erau într-un avînt impresionant. Si gresesc toti aceia care au renuntat sa priveasca Japonia drept o mare putere. Criza de lunga durata din Japonia a fost acum depasita. Economia reabilitata si industria modernizata sînt într-o puternica crestere. Dar, chiar si fara acest nou avînt, Japonia ramînea neîncetat cea mai puternica economie din Asia si a doua din lume. 15 ani de criza în Japonia, dintre care majoritatea anilor au fost buni pentru America, au apropiat cele doua economii, în defavoarea Japoniei. Produsul national brut era în 2006 de 5.000 miliarde de dolari SUA, în comparatie cu cei 13.000 miliarde dolari ai Americii. Dar produsul social brut al Japoniei este cît al Germaniei si al Frantei la un loc, aproape de doua ori cît al Chinei si de sase ori cît al Indiei. Si acum se spune ca Japonia este din nou în avînt. Mult mai interesanta este comparatia între Japonia si China, din punct de vedere calitativ. În timp ce în Japonia cresterea economica este bazata pe stabilitate sociala, pe democratie si în primul rînd pe inovare tehnologica, cresterea economiei chineze are loc în conditiile unei insecuritati si instabilitati accentuate, bazata pe promisiuni ce cresc prapastia dintre clasele sociale.
În primul rînd, Japonia investeste, ca nici o alta tara, aproape patru procente din produsul national brut, în cercetare si dezvoltare. Acest lucru se vede si în diferentele care exista între fortele armate ale celor doua puteri asiatice. În timp ce China, cu o armata de aproape 2,5 milioane de soldati, dispune de un buget al apararii de 35 miliarde de dolari SUA, Japonia mentine o armata de zece ori mai mica cu un buget de 42 miliarde de dolari. Este vorba însa despre o armata bazata pe tehnologie de vîrf. Japonia nu va lupta cu China, ci va adînci mai degraba colaborarea cu vecinul ei gigantic, va dezvolta dependenta reciproca a economiilor, care în ultimii ani s-a cristalizat tot mai mult, pentru a putea exercita un control de durata asupra Chinei. În acelasi timp, Japonia se îngrijeste de investitiile din India, ca India sa poata tine piept Chinei, iar Japonia sa le poata manevra pe amîndoua.
Lumea ar trebui sa nu-si ia ochii de la Japonia.

Extrem japonez: sumo

http://www.revistaflacara.ro/index.php?an=2006&luna=martie&nr=3&articol=Extrem_japonez_sumo.xml

Luptatorii si cercul


Akira tinuse sa ne aduca pe mine si pe Angela - prietena noastra australiana - la acest turneu de sumo. Este cel mai popular sport in Japonia si eram curioasa. Tocmai fusese mare tam-tam cu nunta lui Akebono. Cum dadeai drumul la televizor, cum il vedeai pe imensul luptator in kimono, alaturi de fragila si frumoasa japoneza, si ea in kimono. Akebono insusi avea sa concureze in aceasta seara. Sala era mare, cu un cerc - ringul, in mijloc. Multa galagie. Primul meci incepu. Doi colosi se impingeau unul pe altul in mijlocul ringului. Nu stiu ce gasea interesant civilizata Japonie intr-un sport atat de barbar.
Akira ne explica regulile. Primul concurent care atinge solul cu oricare parte a corpului in afara de talpi pierde. Luptatorul care este impins cel dintai in afara ringului pierde si el. Acestea doua pareau a fi regulile de baza. Mai sunt destule altele. De exemplu, luptatorul care foloseste o tehnica ilegala - kinjite - pierde automat, la fel ca si cel al carui mawashi - scutec - se desface. Din fericire, nu mi-a fost dat niciodata sa vad aceasta din urma faza. La televizor, cred ca se cenzureaza.
Am observat ca majoritatea meciurilor nu durau mai mult decat cateva secunde. Luptatorul mai slab era repede impins in afara cercului. Foarte rar meciurile durau cateva minute. Cercul acela in care evoluau colosii aproape goi se pare ca se numeste dohyo si are 4,55 m in diametru. La centru, sunt doua linii - shikiri-sen -, iar de-o parte si de alta a lor trebuie sa se pozitioneze luptatorii - rikishi - la inceputul meciului. Akira - mandru intotdeauna de poporul sau si profesor innascut - ne tinu intre meciuri o prelegere despre originile sumo-ului.
Acesta este mentionat in cele mai vechi texte japoneze - inca din secolul al VIII-lea d. Hr. - sub numele de sumai. Sportul era si este inca asociat cu ritualul shinto (religia traditionala japoneza) si chiar si astazi, in unele temple, se desfasoara dansuri rituale in care un om se lupta cu un kami - zeu. Pe vremuri, primii rikishi erau probabil samurai - deseori ronin (cavaleri fara venit) - care aveau nevoie de un extracastig banesc.

3.000 de euro, un concediu cu shogun, gheise si shinkansen

Japonia, ţara care fentează dezastrele

Viitorul aparţine Orientului

Daca la inceputul secolul 20, cel mai mare oras al lumii era Londra, situatia este cu totul alta acum. Prestigioasa revista Forbes a analizat rata demografica din marile orase ale lumii si a realizat un top al metropolelor viitorului.

Pe primul loc, Tokyo, un oras care are in prezent peste 35 de milioane de locuitori. Desi numarul acestora nu va cunoaste o crestere spectaculoasa, estimarile pozitioneaza capitala Japoniei pe primul loc in clasament.

Pe locul doi gasim Mumbai, orasul indian cu o istorie veche de peste 500 de ani. Capitala comericala a Indiei, Mumbai are sanse sa adaposteasca in 2015 nu mai putin de 22 de milioane de locuitori.

Podiumul este completat de capitala Mexicului, Ciudad de Mexico. Daca acum orasul este locuit de aproximativ 19 milioane de oameni, peste zece ani, numarul acestora va ajunge pana la 21 de milioane.

Nici Brazilia nu este o destinatie rea. Specialistii de la Forbes spun ca in viitor, Sao Paolo va deveni mult mai aglomerat. Mai precis se va lauda cu peste 20 de milioane de rezidenti.

Mandria Statelor Unite ale Americii, New York-ul se afla abia pe locul 5 in topul Forbes. Desi nu mai este cel mai aglomerat oras de pe mapamond, metropola americana va avea in 2015 aproximativ 20 de milioane de locuitori.

In primele zece orase ale viitorului se mai afla orasele indiene Delhi si Calcutta, metropola chineza Shanghai, capitala Bangladesh-ului Dhaka si cea a Indoneziei, Jakarta. Niciun oras european nu se regaseste in acest clasament, semn ca viitorul apartine Orientului.

Citeşte mai mult

Tokyo, cel mai mare oras al lumii
Va inchipuiti toata populatia Romaniei si inca jumatate concentrata pe o suprafata [...]

Cea mai mare piramida din lume, in largul Golfului Tokyo

Calatorie in Tara Soarelui Rasare
http://www.curierulnational.ro/?page=articol&editie=1443&art=91150
Erosul din fotografiile avangardistului Nabuyoshi Araki si deliciosul sushi, valurile lui Hokusai, eleganta lui Yamamoto si desenele lui Miyazaki, cunoscutele manga, benzi desenate in japoneza, operele lui Takashi Murakami sau solitudinea metropolitana din ''Lost in Translation“, toate acestea fac din Japonia o sursa de inspiratie mereu la moda, indiferent daca este vorba de arta, cinema sau gastronomie. Insa nu si o destinatie turistica prea populara. O calatorie pe aceste meleaguri este destul de rara, mai ales din cauza costurilor ridicate. Insa acum, cu ajutorul cursului favorabil euro-yen (1 euro, circa 160 yeni) precum si datorita internetului, o sursa inepuizabila de informatii, Tara Soarelui Rasare este tot mai aproape. Internetul a fost dintotdeauna un fel de paradis pentru amatorii de chilipiruri, care dupa indelungi cautari, au descoperit ca pot ajunge in Japonia pe bani putini.
In primul rand, trebuie sa va alegeti hotelul, aici existand numeroase alternative. O solutie buna pentru cei care calatoresc in grup este inchirierea. Mai ales la Kyoto, exista numeroase apartamente traditionale, ce pot fi inchiriate cu 100 de euro pe zi, pret simtitor mai mic decat tarifele obisnuite de 180-200 de euro. Peste tot, curatenia este la ea acasa. Nu trebuie sa evitati nici traditionalele ryokan, structuri de cazare in cel mai pur stil nipon, cu tatami, rogojina intinsa pe pardoseala, precum si nelipsitii saboti (tabi) si kimono. Tarifele practicate aici sunt mult mai mici decat cele din hoteluri. Exista insa si situatii cand o noapte intr-un ryokan poate baga in faliment orice om cu salariu mediu. De exemplu, pentru o zi de cazare la Tawaraya, cel mai cunoscut dintre ryokanuri, vechi de 300 de ani si care are 18 camere, trebuie sa scoateti din buzunar 300 de euro pe noapte. Pentru cei tineri, ar fi de preferat o noapte intr-un Minshuku (pensiune agroturistica japoneza), care costa in medie 6.500 yeni pe zi, in pret fiind incluse si doua mese, noteaza Click News. Daca vreti sa faceti diferite excursii prin tara, nici macar sa nu indrazniti sa va ganditi sa inchiriati o masina. Pe langa traficul infernal, exista si problema limbii. Rar se intampla sa dati peste cineva care sa stie alta limba in afara de japoneza. Reteaua de transport este eficienta, curata si mai ales punctuala. In plus, in aeroporturi si statii, exista si indicatii in limba engleza. O alegere inteleapta ar fi Japan Rail Pass, pentru a calatori fara limite cu trenul si autobuzul. Un astfel de permis costa 180 de euro si este valabil sapte zile.

Luptatorii de sumo, tribut platit sanatatii La 30 de ani, campionul de sumo Tochiazuma tocmai si-a anuntat retragerea din activitate, din motive medicale. Daca acest caz este rar, potrivit expertilor, sportul national japonez, prin care luptatorii foarte grasi sint supusi unui ritm de competitii infernal, face adeseori sa se plateasca un tribut sanatatii. "Doctorii au detectat un simptom de atac cerebral, iar din aceasta cauza este dificil pentru mine sa lupt doar cu sufletul", a declarat Tochiazuma, anuntind retragerea sa la 7 mai. Acest ozeki (al doilea grad in ierarhia sumo) de 155 de kilograme la o inaltime de 1,80 metri este si victima unei hipertensiuni arteriale. "Cazul lui Tochiazuma este rar", a afirmat medicul Hiroyuki Yoshida, responsabil medical al Asociatiei japoneze de sumo. "In trei ani, doar doi luptatori din circa 7 ...

Călătorie în Ţara Soarelui Răsare

Turn de 248 de metri, la Tokyo
Megacomplex urban, în capitala Japoniei La Tokyo a fost inaugurat un megacomplex urban, dominat de cel mai înalt turn din oraş, de 248 de metri. Complexul se va distinge şi prin cel mai scump hotel din capitala niponă.
Construit pe vechiul amplasament al defunctei Agenţii de apărare, noul ansamblu ocupă o parte din Roppongi, cartier cosmopolit în plină dezvoltare de la începutul anilor 2000.

În afară de 123 de restaurante şi buticuri luxoase, "Tokyo Midtown" găzduieşte primul Ritz-Carlton din metropola japoneză, hotelul cel mai scump, care oferă apartamente de 300 de metri pătraţi la preţul de… 13.600 de euro. Se mai găseşte aici un centru medical afiliat la prestigioasa universitate americană Johns Hopkins din Baltimore şi reşedinţe de înalte standarde. Nici arta nu este neglijată. Aici se află muzeul contemporan Suntory şi primul loc dedicat în mod special designului, la Tokyo, "21_21", conceput de starul modei nipone Issey Miyake şi celebrul arhitect Tadao Ando. Un consorţiu de şase societăţi a construit acest complex cu o suprafaţă de 69.000 de metri pătraţi, ale cărui costuri totale s-au ridicat la 370 miliarde de yeni (echivalentul a 2,3 miliarde de euro). Pentru şeful proiectului, pe nume Iwasa, "Tokyo Midtown", al cărui nume face referinţă la celebrul cartier comercial din Manhattan, va ajuta ca oraşul cel mai mare din lume să-şi recupereze prestigiul internaţional umbrit de recesiunea din anii 1990 şi să eclipseze concurenţa megalopolelor asiatice în plin avânt, cum ar fi Shanghai, Singapore şi Hong Kong. "Japonia nu va putea răspunde competiţiei decât apelând din nou la agresivitatea estetică a designului, care a dat forţa sa pe scena internaţională", a subliniat Iwasa. Dar pentru unii urbanişti, acest complex nu va fi de ajuns pentru a acoperi din nou cu aur blazonul capitalei nipone. Cel mai înalt turn din lume va avea peste 101 etaje
În Dubai sunt în curs de desfăşurare lucrările pentru un turn care va "ţinti" un loc în Cartea recordurilor, dat fiind că este prevăzut a deveni cel mai înalt din lume. El îl va depăşi pe cel din Taiwan, care deţine acest record, cu 101 etaje. 3.000 de persoane lucrează la înălţarea edificiului din Dubai.

Japonia - fascinatia ultimului imperiu

Privit de către japonezi ca un simbol sacru, muntele Fuji, numit şi „poarta către lume“, aduce mii de vizitatori, anual, în Ţara Soarelui-Răsare. Peisajul este recunoscut pentru frumuseţea sa ieşită din comun, care i-a făcut pe mulţi să se simtă, cu adevărat, mai aproape de zei. Vârful muntelui Fiji a fost locul în care călugării budişti s-au rugat şi şi-au arătat credinţa, vreme de mii de ani.

„Fuji domină viaţa prin frumuseţea sa tăcută: tristeţea este alungată, dorul este alinat, pacea pare să curgă în valuri de pe această casă a păcii, vârful lotusului alb“, se spune despre muntele Fuji în cartea „Mituri şi legende despre Japonia“. Întradevăr, frumuseţea extraordinară a muntelui şi a întregii zone care îl înconjoară i-a uimit pe occidentali de prima oară cum l-au văzut. Muntele Fuji este cel mai înalt din Japonia, fiind situat la vest de Tokio. În zilele în care vremea este bună, acest munte poate fi văzut din capitala insulelor.

Este un simbol recunoscut al Japoniei şi privit de către toţi japonezii ca un munte sfânt. Mii de pelerini au urcat până în vârful său pentru a-şi arăta credinţa sinceră. Muntele Fuji este un vulcan activ, ultima sa erupţie fiind înregistrată în anul 1708. Are o înălţime de peste 3.500 de metri şi este înconjurat de cinci lacuri. De multe ori, muntele Fuji a fost numit, de către occidentali, Fuji Yama, într-un mod eronat. De fapt, expresia „fujiyama, geisha“ înseamnă în japoneză, în mod ironic, Japonia neînţeleasă de vestici. Nu se ştie cu certitudine de unde provine numele de Fuji, dar cercetătorii cred că această denumire ar fi putut însemna „fără sfârşit“ sau „fără asemănare“. Conform tradiţiei, muntele a fost urcat, pentru prima dată, de un călugăr budist, în anul 663. Până în Era Meiji (între 1868 şi 1912), femeilor nu le era permis să urce pe muntele Fuji. În ziua de azi, peste 200.000 de persoane urcă pe muntele Fuji, perioada preferată pentru ascensiune fiind între 1 iulie şi 27 august. Urcarea muntelui poate dura între trei şi şapte ore, în funcţie de ruta aleasă pentru ascensiune.

Muntele Fuji este adesea ales ca loc de desfăşurare al unor evenimente speciale. Interpretul Kyu Sakamoto a angajat localnici care să îi ducă pianul până în vârful vulcanului, pentru a putea susţine un concert în acest loc sacru al Japoniei. Un număr foarte mare de legende se referă la muntele Fuji. Se spune că muntele a fost format într-o singură zi, iar apariţia sa a fost văzută de un pădurar numit Visu. Visu a auzit un zgomot puternic, noaptea, şi a vrut să fugă, crezând că un cutremur are loc. Când a ieşit din casă, a văzut că pământul său, care era sterp şi plat, se transformase într-un munte superb. Miturile vorbesc şi despre pădurea Aokigahara, despre care se crede că, în această pădure, depozitele foarte mari de fier ar duce la bruierea sistemelor de orientare. Acest lucru s-a demonstrat a fi fals, în urma testelor efectuate de armata japoneză în zonă.

Peşterile din pădurea Aokigahara sunt îngheţate tot timpul anului, ceea ce a dus la apariţia unor poveşti despre spiriduşi, fantome sau monştri care ar trăi în ele. De asemenea, se spune că pădurea ar fi bântuită de spiritul celor care s-au sinucis aici. Această pădure este locul unde se înregistrează cele mai multe sinucideri, anual, din întreaga Japonie. Acest lucru se adaugă la reputaţia sinistră a zonei, despre care se spune că ar fi blestemată. Autorităţile au găsit 78 de cadavre ale persoanelor care au ales să-şi pună capăt vieţii.

http://www.atac-online.ro/descopera-magazin_25/

Periplu cultural şi turistic în Ţara Soarelui Răsare
l De la agitaţia din Tokyo, la liniştea spirituală oferită de anticul Kyoto sau de Muntele Fuji
Muntele Fuji, grădinile de cireşi înfloriţi, obiectivele culturale, de la palate şi temple la campionatele de sumo, monumentele de război… şi pace, trenurile de mare viteză sunt câteva dintre atracţiile Japoniei, „Ţara Soarelui Răsare“. Nu e indicat să faceţi o excursie aici dacă dispuneţi de un buget limitat sau dacă aveţi vreo problemă legată de locurile foarte aglomerate. Oricum, pentru reuşita unei excursii pe tărâmul nipon trebuie evitate prima săptămână a lunii ianuarie, ultima săptămână din aprilie şi prima din mai, sfârşitul lunii iulie şi începutul lui august; în aceste perioade au loc sărbători importante, mare parte din obiectivele turistice fiind închise, iar transportul public este practic paralizat.
Capitala, Tokyo, este aproape în fiecare zi în festival. Un european are toate şansele să fie şocat când dă cu ochii de mulţimea de oameni care aproape că aleargă pe străzile oraşului, într-o zi oarecare. Dar cei care caută puţină linişte au posibilitatea de a o lua imediat „la dreapta“, adică pe oricare străduţă, cu căsuţe tradiţionale din lemn şi copaci de bonsai îngrijiţi până la perfecţiune. Turiştii străini văd oraşul Tokyo ca pe o utopie modernă: trenurile circulă cu precizie la secundă, rata criminalităţii este deloc îngrijorătoare, întreaga reţea comercială japoneză îţi oferă tot ceea ce ai nevoie sau chiar şi ceea ce nu te-ai gândit vreodată că ai putea avea nevoie, oamenii poartă cele mai la modă haine, mănâncă în restaurante fabuloase şi lista ar putea continua. O parte dintre cele mai importante obiective ale oraşului se pot vizita chiar şi pe gratis, adică puteţi merge până în Shitamachi, oraşul de jos, sau până la cel mai important templu budist din capitala japoneză, Senso-ji, sau puteţi vizita Meiji-jingu, cel mai venerat altar Shinto.
Capitală a Japoniei pentru mai bine de o mie de ani, Kyoto are cu siguranţă cea mai mare moştenire budistă, care constă în temple antice, palate maiestuoase şi grădini de orice mărime, culoare sau descriere, reprezentând şi cel mai important centru cultural al ţării. Pentru mulţi, doar pronunţarea numelui Kyoto înseamnă de fapt Japonia tradiţională: străzile având case din lemn, gheişe în costume tradiţionale, înflorate şi puternic colorate, şi, bineînţeles, copacii de cireşi, înfloriţi şi ei. Mulţimea de obiective turistice din acest oraş este copleşitoare pentru orice turist mai puţin familiarizat cu lumea asiatică: în Kyoto sunt nu mai puţin de 1600 de temple budiste, sute de altare Shinto, 200 de grădini, monitorizate şi clasificate de autorităţile japoneze. Turul oraşului trebuie să înceapă neapărat din partea de est, din districtul Higashiyama, unde puteţi merge de la Kiyomizu-dera la Ginkaku-ji, Pavilionul de Argint, în acest periplu putând fi vizitate o suită de temple, grădini sau muzee. Cel mai popular templu din Kyoto este Kiyomizudera (în traducere, Templul Apei Pure), unde tinerii vin să se roage pentru a-şi găsi partenerul de viaţă visat.
Cel mai cunoscut munte al Japoniei, Fuji, cel cu „căciuliţa“ sa de zăpadă, are o înălţime de peste 3 700 m, dar în ciuda acestei înălţimi nu este nevoie de echipament special pentru a-l urca, deoarece sunt amenajate şosele. Întreaga regiune este o importantă zonă turistică ce cuprinde cele cinci lacuri Fuji, Peninsula Izu Hanto şi cele şapte insule Izu, cu plaje superbe şi mare potrivită pentru snorkelling.
ANA-MARIA GRAD
http://www.agenda.ro/2004/42-04-turism.htm