UNGARIA

Ungaria va ajunge o stepă nelocuită
http://www.interesulpublic.ro/07-03-2008/07-03-2008/Ungaria-va-ajunge-o-stepa-nelocuita.htmlÎn urmă cu un deceniu, apărea la Budapesta un studiu demografic comandat de guvernul lui Viktor Orban, care atrăgea atenția asupra faptului că Ungaria este amenințată de un proces de implozie demografică ireversibil. Dorin Suciu Studiul era girat de un reputat specialist, academicianul Cseh Szombathy, iar concluziile sale erau că în următorii ani populația țării va scădea sub pragul psihologic de 10 milioane de locuitori și că în circa patru decenii ungurii vor fi o populație îmbătrânită care nu va număra mai mult de opt milioane de persoane. Ceea ce va avea consecințe catastrofale pe plan economic și social. Prima previziune s-a îndeplinit, dar autoritățile ungare au trecut faptul sub tăcere. Acum, un alt specialist, Maria Kopp, profesor la Universitatea Semmelweis din Budapesta, trage un nou semnal de alarmă avertizând că, în ciuda tuturor strategiilor și măsurilor sociale, populația Ungariei scade în continuare în mod dramatic și că procesul nu poate fi oprit.

Stresul îi ucide prematur pe bărbații unguri

Expertul ungur mai arată că în Ungaria numărul nașterilor este semnificativ mai mic decât cel al deceselor, spre deosebire de Slovacia, Cehia, Polonia sau statele baltice. Dar, ceea ce este șocant, subliniază profesorul Kopp, este numărul neobișnuit de mare al deceselor premature în rândul bărbaților de vârstă mijlocie provocate de stresul cronic la care sunt expuși aceștia într-o societate în care concurența este tot mai sălbatică. O diferență apreciabilă arată statisticile și în ceea ce privește speranța de viață între partea de Est și cea de Vest a Ungariei. Cercetătorii au fost surprinși să constate că în ceea ce privește acest indicator, Budapesta este scindată în două nu numai de Dunăre: în Buda, speranța de viață este cu 10 ani mai mare decât în Pesta, deși, paradoxal, în partea de Vest a capitalei ungare condițiile sociale și economice sunt mult mai bune!

O diversiune falimentară

Situația demografică a ungurilor nu este mai roză nici peste granițele Ungariei. Astfel, se estimează că în Transilvania numărul maghiarilor va scădea drastic în următorii 15 ani, de la 1,44 milioane în prezent, la 1,1 milioane în 2022, urmând ca în 2032 să scadă sub un milion. Datele aparțin unei cercetări demografice recent efectuate de Institutul pentru Studiul Problemelor Minorităților. Conform specialiștilor, scăderea demografică a populației Româ niei este mai accentuată în cazul minoritarilor decât cel al majoritarilor. Datele sunt interesante și din alt punct de vedere: pentru prima oară se dovedește că cifrele lansate începând cu 1990 de către diverși politicieni maghiari exaltați, de genul episcopului Laszlo Tokes, au fost false. La vremea respectivă, se pretindea că în Transilvania ar trăi 2,5 sau chiar 3 milioane de maghiari, dar că România nu vrea să recunoască, ceea ce acum se dovedește că a fost o diversiune fără niciun fel de bază...

Criza demografică, „rezolvată“ pe spinarea țărilor vecine

Reîntorcându-ne la studiul elaborat în urmă cu un deceniu, trebuie spus că el propunea printre soluții una pe cât de surprinzătoare, pe atât de imorală: pentru a compensa golurile demografice ale Ungariei se preconiza încurajarea imigra- ției „unor categorii de populație cărora limba și cultura maghiară să le fie familiare, astfel încât să poată fi integrate pe termen scurt și mediu, și care să posede o calificare și o capacitate corespunză toare în privința muncii“. Sub această formulare alambicată se subînțelegea atragerea în țara vecină a tinerilor maghiari din România, Slovacia, Serbia și Ucraina. Asta în ciuda repetatelor declarații demagogice ale unor politicieni privind faptul că „minoritățile maghiare din țările vecine Ungariei trebuie să se realizeze pe pământul natal al strămoșilor lor“. Din păcate, destui tineri maghiari au fost victimele acestei strategii promovate tacit și au plecat într-o țară în care sunt priviți de majoritatea populației ca unguri de categorie inferioară.

Budapesta, adevăratul Paris din răsărit

Dealul Sfantului Gellert

Scaldat de apele Dunarii, orasul Budapesta e orasul monumentelor vestite, toate facand din el o redutabila rivala a celorlalte capitale europene. Una dintre atractiile Budapestei o constituie, pe langa impunatorul Parlament si Insula Margareta, pe langa muzee si calatoria de neuitat cu vaporasul, o plimbare pe Dealul Gellert, la 140 metri deasupra fluviului.Pe panta sudica exista o asezare straveche, inca din vremea romanilor, dar dealul poarta numele Sfantului Gellert, calugar benedictin martir, tutore al fiului lui Stefan cel Sfant, unul dintre stalpii crestinatatii maghiarilor. In anul 1046, adversarii sai pagani l-au prins, l-au inchis intr-un butoi si l-au aruncat in Dunare.
A fost cea din urma manifestare de paganism a maghiarilor, crestinati, de multe ori prin sabie, de catre Stefan cel Sfant. In Evul Mediu se organizau pe deal ceremonii ale vrajitoarelor iar turcii au construit in varf un mic fort pentru a tine Buda sub control. Dupa Revolutia si Razboiul de Eliberare Nationala a Ungariei, in 1848-’49, terminate cu infrangerea dezastruoasa a armatei maghiare de catre trupele habsburgice si cele tariste, austriecii au construit aici o fortareata - Citadela – transformata acum in hotel, restaurant si bazar pentru suveniruri, nu chiar de bun gust.
Putin mai sus se afla Monumentul Eliberarii, opera a sculptorului maghiar Zsigmond Kisfaludy-Strobl (1884-1975). Statuia a fost ridicata in 1947, la comanda si pe cheltuiala statului sovietic. Ironie a destinului, pe acest loc trebuia inaltata o alta statuie, executata de acelasi artist, in memoria fiului amiralului Horthy, pilot cazut in razboi. Multi considera aceasta doar o legenda prin care s-a incercat sa se gaseasca o alta semnificatie monumentului, pe care multi au vrut sa-l mute, sau sa-l distruga, dar s-au lovit de rezistenta locuitorilor, care il considera deja un simbol al orasului.
Monumentul este alcatuit dintr-o coloana inalta de 40 de metri, avand in varf statuia unei femei tinand deasupra capului o frunza de palmier. Initial, artistul ar fi vrut ca femeia sa aiba aripi, dar se pare ca acestea n-au fost pe gustul maresalului Klement Vorosilov, care supraveghea lucrarile. La picioarele coloanei se afla inca doua statui reprezentand o muncitoare si un tanar luptator ucigand balaurul – devenit simbol al fascismului. Alaturi de acestea se inalta si statuia Ostasului Sovietic, dar ea a fost mutata in 1992 in Parcul Statuilor.
Coborand de aici 10 minute, pe partea sudica se afla Hotelul Gellert, o minunata constructie Art Nouveau ridicata intre 1912-1918 dupa planurile arhitectilor Armin Hagedus si Artur Sebestyén. Hotelul profita din plin de apele termale din zona, ape al caror efect a fost descoperit inca din secolul al XIII-lea de catre regele Andrei al II-lea, care a construit aici un spital pentru a preveni o epidemie de ciuma. Nu departe se afla bisericuta in stanca a calugarilor carmeliti, care in ciuda persecutiilor suferite de-a lungul vremurilor a reusit sa-si redeschida portile la 27 august 1989.
Cel mai de admirat monument al acestei zone il constituie insa Memorialul Gellert, ridicat in cinstea Sfantului martir. Statuia creata de Gyula Jankovics, donata Budapestei in 1897 de catre Franz Joseph si amplasata aici in 1904, il reprezinta pe batranul episcop cu Biblia intr-o mana si crucea in alta, binecuvantand un maghiar cu plete, ingenuncheat in fata lui. Coloanele dispuse in semicerc, care il inconjoara, au fost realizate dupa planurile lui Imre Francesk. O cascada alimentata de fantana din apropiere sporeste frumusetea acestui loc, evocand o istorie de lupte si de suferinta.

Investitii si planuri turistice pe valea Tisei

Raul Tisa este considerat un drum fluvial international navigabil pana la Szeged (Ungaria). Dar de circa 20 de ani portul din acest oras este nefolosit, iar multe alte proiecte regionale nu au avansat deloc.

Bazinul portului fluvial al Tisei construit in orasul ungar Szeged inca din anul 1988, din investitii de stat a caror valoare s-a ridicat la aproximativ un miliard de forinti, este practic nefolosit, informeaza ziarul Nepszabadsag.
Acest bazin portuar ar putea fi utilizat ca punct de trecere a granitei pe apa pentru persoane si marfuri, nefiind necesara decat construirea unor cladiri in care sa functioneze politia de frontiera, autoritatile vamale si autoritatile de control sanitar-veterinar. Dar, deocamdata, nu s-a facut nimic in acest sens. Chiar si la depozitele strategice existente pe malul celalalt al raului, cerealele sunt transportate cu camioanele.
Totusi, scrie Nepszabadsag, autoritatile centrale ungare au anuntat de curand ca au in vedere amenajarea fluviului in scopuri turistice. Iar cele locale au afirmat ca acorda o importanta deosebita programului "Tisa, drumul central din
Szeged" – care ar avea drept scop amenajarea cursului Tisei, in centrul orasului, in scop turistic – si reconstruirii zidului de aparare impotriva inundatiilor. seful executiv al Oficiului din Szeged privind dezvoltarea Euroregiunii Dunarea-Cris-Mures-Tisa (DCMT), Eszter Ana Csokasi, a precizat ca a face din Tisa un rau navigabil, a o folosi in scopuri turistice, sportive si de transport reprezinta un obiectiv pentru care s-ar putea gasi solutii doar prin colaborari internationale, la nivel euro-regional.
Anul trecut, ministrii de Externe din Ungaria, Romania si Serbia au ajuns la o intelegere de principiu in acest sens, potrivit Nepszabadsag, dar pe teren planul nu a avansat deloc.

Ungaria