Schindler[v=]

Schindler al Irakului: un om de afaceri salvează sute de membri ai minorităţii yazidi din mâinile Statului Islamic 0

http://www.dcnews.ro/lista-lui-schindler-miza-unui-proces-istoric-care-incepe-la-ierusalim_473122.html

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/scrisoarea-multumire-evreilor-oscar-schindler
În 1945, muncitorii evrei care fuseseră salvaţi din ghearele morţii naziste de către Oscar Schindler scriu o scrisoare de mulţumire, în semn de preţuire şi admiraţie pentru eforturile sale. Semnatarii scrisorii au fost Isaak Stern, Dr. Hilfstein şi Chaim Salpeter.


„Confraţi!
Noi, subsemnaţii evrei din Cracovia, deţinuţi ai lagărului de concentrare Plaszow, am muncit, începând din 1942, în afacerea Directorului Schindler. De când Schindler a preluat administrarea afacerii, unicul lui ţel a fost să ne protejeze de la a fi strămutaţi, ceea ce ar fi însemnat lichidarea noastră. Întreaga perioadă în care am muncit pentru Directorul Schindler, el a făcut tot posibilul să salveze vieţile unui număr cât mai mare de evrei, în ciuda dificultăţilor uriaşe; mai ales în perioada când primirea lucrătorilor evrei a cauzat probleme mari cu autorităţile. Directorul Schindler s-a îngrijit de subzistenţa noastră şi, ca urmare, pe întreaga perioadă angajare, nu a existat nici măcar un singur caz de moarte nenaturală. În total, a angajat peste 1.000 de evrei din Cracovia. Atunci când frontul rusesc se apropia şi a fost necesară transferarea noastră într-un alt lagăr de concentrare, Directorul Schindler şi-a mutat afacerea la Bruennlitz, în apropiere de Zwittau.
Au existat probleme enorme legate de punerea în funcţiune a afacerii Directorului Schindler şi a făcut eforturi mari pentru introducerea planului. Faptul că a primit permisiunea de a crea un lagăr în care puteau sta împreună nu numai femei şi bărbaţi, dar şi familii, este un caz unic pe teritoriul Reich-ului. Trebuie menţionat şi faptul că strămutarea noastră la Bruennlitz a fost realizată printr-o listă cu nume, întocmită în Cracovia şi aprobată de Administraţia Centrală a tuturor lagărelor de concentrare din Oranienburg (un caz unic). După ce bărbaţii au fost internaţi în lagărul de concentrare Gross-Rosen pentru nu mai mult de două zile, iar femeile pentru trei săptămâni la Auschwitz, putem afirma cu hotărâre că, odată cu sosirea noastră la Bruennlitz, datorăm vieţile noastre numai eforturilor Directorului Schindler şi tratamentului uman faţă de muncitorii săi. Directorul Schindler s-a preocupat de îmbunătăţirea nivelului nostru de trai prin furnizarea suplimentară de mâncare şi îmbrăcăminte. Niciun ban nu a fost cruţat şi singurul său ideal a fost acela de a ne salva vieţile de la o moarte inevitabilă.
Numai datorită eforturilor neîntrerupte şi intervenţiilor Directorului Schindler pe lângă autorităţile în cauză am putut sta în Bruennlitz, în ciuda pericolelor existente, căci, având în vedere că frontul se apropia, toţi am fi fost mutaţi de către conducătorii lagărului, ceea ce ar fi însemnat sfârşitul nostru. Mărturisim acestea astăzi, în ziua declaraţiei sfârşitului războiului, când aşteptăm eliberarea noastră oficială şi şansa de a ne întoarce la familiile şi casele noastre distruse. Aici suntem o adunare de 1.100 de oameni, 800 de bărbaţi şi 300 de femei.
Toţi muncitorii evrei, care au fost deţinuţi în lagărele de concentrare Gross-Rosen şi, respectiv, Auschwitz, declară cu toată inima recunoştinţa faţă de Directorul Schindler şi prin prezenta scrisoare afirmăm că numai datorită eforturilor sale ni se permite să asistăm la acest moment, sfârşitul războiului.
În ceea ce priveşte tratamentul Directorului Schindler faţă de evrei, merită să fie menţionat un eveniment aparte care a avut loc în timpul internării noastre la Bruennlitz, în ianuarie anul acesta: în mod întâmplător – un transport de deţinuţi evrei, care fuseseră evacuaţi din lagărul de concentrare de la Auschwitz, avanpostul Goleschow, a ajuns în apropiere de noi. Acest transport era format numai din bolnavi – peste 100 de oameni – de la un spital care fusese evacuat în timpul lichidării lagărului. Aceşti oameni au ajuns la noi îngheţaţi şi aproape incapabili să îşi continue viaţa după câteva săptămâni de pribegie. Niciun alt lagăr nu era dispus să primească acest transport, dar Directorul Schindler a avut grijă de aceşti oameni personal, oferindu-le adăpost în fabrica sa; deşi nu exista nici cea mai mică şansă ca ei să poată fi angajaţi vreodată. A dat sume de bani semnificative din fondul său privat pentru a permite recuperarea lor cât mai rapid cu putinţă. A organizat ajutorul medical şi a stabilit o cameră specială de spital pentru aceia care erau ţintuiţi la pat. Numai datorită îngrijirilor oferite de el personal s-a putut ca 80 dintre aceşti oameni să fie salvaţi de la o moarte sigură şi readuşi la viaţă.
Susţinem cu sinceritate să îl ajutaţi pe Directorul Schindler în orice mod posibil şi, mai ales, să îi daţi posibilitatea să îşi construiască o nouă viaţă, căci, prin tot ceea ce a făcut pentru noi, atât în Cracovia, cât şi în Bruennlitz, şi-a sacrificat întreaga sa avere.
Bruennlitz, 8 mai 1945.”

http://istoriesicultura.ro/oskar-schindler.html

http://www.evz.ro/muzica-ravasitoare-a-listei-lui-schindler.html

http://cultural.bzi.ro/top-cinci-cele-mai-bune-filme-istorice-12590

Fabrica lui Schindler, scoasă la vânzare. Primar: Arată ca Dresda după bombardament, dar are un potenţial real
Fabrica industriaşului Oskar Schindler va fi scoasă la vânzare, primarul din Brnenec fiind de părere că această clădire ar putea fi tranformată într-un muzeu al Holocaustului având în vedere istoria acestui loc.

 
Fabrica din Brnenec a lui Oskar Schindler, industriaşul care a reuşit să salveze de la moarte circa 1.200 de evrei în ultimele luni ale celui de-al Doilea Război Mondial, va fi scoasă la vânzare pentru o sumă simbolică, potrivit autorităţilor locale, scrie Bloomberg.
Primarul micii aşezări din estul Cehiei insistă că, deşi este în paragină şi "arată ca Dresda după bombardament", complexul prezintă "un potenţial real" şi poate fi considerat un loc perfect pentru oricine vrea să investească în industria uşoară.



El sugerează, totodată, că vechea fabrică a lui Schindler ar putea fi transformată într-un muzeu al Holocaustului.

"Este o tragedie pentru oraş şi pentru întreaga regiune", a declarat Blahoslav Kaspar, primarul din Brnenec. "A devenit o mare povară pentru noi. Avem nevoie de un investitor care să o aranjeze şi să creeze locuri de muncă pentru localnici", a mai adăugat el.
Schindler a deţinut iniţial o fabrică în Cracovia, dar şi-a mutat afacerea în anul 1944 în Brnenec în timp ce Armata Roşie înainta spre Polonia.
Iniţial, în complexul din Brnenec a funcţionat o fabrică de textile deţinută de o familie de evrei. Aceasta a fost oferită lui Schindler pentru legătura pe care o avea cu serviciul secret nazist Abwehr. El a reuşit să-i salveze pe mulţi dintre muncitorii săi evrei de lagărul Auschwitz.

După război, Schindler a fost nevoit să părăsească Cehia, fiind considerat criminal de război din cauza legăturii sale cu Abwehr. El s-a refugiat iniţial în Germania şi apoi în America de Sud unde a pus bazele mai multor afaceri care nu s-au bucurat însă de prea mult succes.
Povestea lui Oskar Schindler a fost ecranizată în "Lista lui Schindler" (Schindler's List), film al regizorului american Steven Spielberg.

http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/nepoata-de-culoare-a-calaului-din-lista-lui-schindler-105900

http://www.evz.ro/detalii/stiri/documente-asociate-listei-lui-schindler-vandute-la-licitatie-cu-122000-de-dolari-1052842.html

Lista lui Schindler nu a găsit cumpărător pe eBay

''Eu sunt fetiţa cu paltonul roşu din Lista lui Schindler''. Dezvăluirile traumatizante ale fetei care a fost forţată să devină imaginea Holocaustului (VIDEO)




O fetiţă îmbrăcată într-un palton roşu devine eroina care salvează peste 1.000 de evrei care erau destinaţi să ajungă în lagărele de concentrare, în celebrul film Lista lui Schindler.

Fata, acum în vârstă de 24 de ani, care a ajucat rolul impresionant în anul 1993, a rămas traumatizată timp de ani de zile.

Oliwia Dabrowska povesteşte că a avut trei ani atunci când a jucat rolul fetei în palton roşu. ''Mi-a fost ruşine să joc în film şi am fost furioasă pe părinţii mei când spuneau tuturor că eu sunt fetiţa din cu paltonul roşu''.

Oliwia, născută în Cracovia, declară că a fost îngrozită când a vizionat filmul pentru prima dată la vârsta de 11 ani, după ce a încălcat promisiunea facută regizorului Steven Spielberg, prin care îi spusese să aştepte până la vârsta de 18 ani, pentru a vedea filmul.

Fata a mai declarat că rolul jucat în film a atras atenţia nedorită a multor bărbaţi cât şi colegi de şcoală care au hărţuit-o.

Una dintre scenele cele mai dure pe care au impresionat-o pe fată este cea cu ofiţerul SS Amon Goeth, interpretat de actorul Ralph Finnes, care împuşcă femeile şi copii de la fereastră.

''A fost oribil. Nu puteam înţelege mult dar îmi juram că nu am să mai joc în nici un film în viaţa mea.

În prima secventa, fata se ascunde atunci când nazistii vin să lichideze ghetourile din Cravovia în 1939, fără a vedea dacă scapă sau nu de soldaţi iar în a doua secvenţă Schindler o vede pe fetiţa moartă pe o movilă de cadavre dezgropate cărate pentru a fi incinerate.

Personajul jucat de Oliwia Dabrowska este inspirat dintr-un caz real. Tânăra poloneza Roma Ligocka era cunoscută în timpul celui De-al Doilea Război Mondial în ghetourile din Cracovia pentru paltonul ei roşu. Spre deosebire însă de film, Ligocka a supravieţuit Holocaustului şi după lansarea peliculei a publicat o carte de memorii numită, The Girl in the Red Coat: A Memoir (2002) în care povesteşte ororile prin care a trecut în timpul războiului.

''Abia acum am realizat că am luat parte la ceva de care nu sunt mândră deloc. Spielberg a avut dreptate, trebuia să fiu matură ca să mă uit la film''.

Lista lui Schindler implineste 20 de ani. Afla secretele din spatele capodoperei despre Holocaust

Filmul i-a schimbat viata lui Steven Spielberg

Lista lui Schindler este remasterizat cu ocazia implinirii a 20 de ani
de la marea premiera a filmului regizat de Steven Spielberg.

"Acest film mi-a schimbat viata pentru totdeauna" a declarat Steven
Spielberg despre capodopera creata in urma cu 20 de ani. Producatorii
de la Universal Studio au anuntat ca, in luna martie, va fi lansata o
varianta remasterizata a filmului pe DVD si Blu-Ray in care iubitorii
povestii lui Oskar Schindler vor gasi numeroase surprize ca
documentare, imagini nemaivazute din timpul filmarilor, interviuri si
postere cu numele complete ale supravietuitorilor.

Steven Spielberg nu a crezut niciodata ca cineva va merge sa vada la
cinema Schindler's List, povestea adevarata si cutremuratoare a lui
Oskar Schindler, un industrias german, care a ales sa-si "investeasca"
averea stransa in timpul razboiului in salvarea catorva sute de evrei.
Filmul este o marturie emotionanta despre ororile razboiului si despre
alterarea caracterelor umane pe timp de razboi.

"Nu m-am asteptat ca acest film sa faca nici macar un singur dolar. Am
facut totul sa spun aceasta poveste intr-un mod in care credeam ca
trebuia sa fie spusa" a declarat regizorul despre fimul care a luat
doua Premii Oscar in1994, pentru cel mai bun film si cel mai bun
regizor, si care a facut incasari de 321 de milioane de $.Schindler's
List ocupa locul 8 atat in topul celor mai bune 100 de filme realizat
de Institutul American de Film in 2007, cat si clasamentul celor mai
bune 250 de filme de pe IMDb. Lansat in 1993, filmul reprezinta
finalul a 11 ani de munca din partea lui Steven Spielberg si are o
poveste inedita. In 1982, cineastul (avea pe atunci 36 de ani) a citit
in New York Times o recenzie a cartii Schindler's Ark, scrisa de
Thomas Keneally.

Regizorul a fost atras de ideea unui nazist salvand evrei si a
intrebat in gluma daca povestea lui Oskar Schindler era intr-adevar
reala. Interesul sau a determinat studiourile Universal sa cumpere
drepturile cartii iar de aici a inceput aventura sa. Spielberg s-a
intalnit cu Poldek Pfefferberg, unul dintre evreii salvati de Oskar
Schindler: acesta incercase in 1963 alaturi de MGM sa faca un film
despre salvatorul sau, insa proiectul nu a mai vazut lumina zilei.
Discutiile cu Poldek Pfefferberg au fost o sursa de inspiratie pentru
cartea scrisa de Keneally si care a stat la baza filmului.Intrebat
atunci, cand va incepe filmarile, Spielberg a raspuns: "Peste 10
ani.." Steven Spielberg nu era convins ca e suficient de matur ca sa
abordeze un film despre Holocaust si le-a oferit pe rand filmul
regizorilor Roman Polanski, a carui mama a fost ucisa la Auschwitz,
Sydney Pollack si Martin Scorsese. Dupa ce acesta din urma acceptat,
Spielberg s-a razgandit si a trecut el la carma filmarilor oferindu-i
lui Scorsese sansa de a face remake-ul de la Cape Fear. Kevin Costner
si Mel Gibson si-au exprimat dorintele de a-l interpreta pe Oskar
Schindler, Spielberg a fost insa fermecat de Liam Neeson dupa ce l-a
fazut intr-o pieasa de teatru pe Broadway.

Rolul capitanului Amon Goeth a ajuns la Ralph Fiennes dupa ce
Spielberg l-a vazut in A Dangerous Man: Lawrence After Arabia. Fiennes
s-a ingrasat cu 13 kilograme si a ajuns sa semene atat de mult cu Amon
Goeth incat una dintre supravietuitoarele lui Schindler - Mila
Pfefferberg a fost ingrozita atunci cand l-a vazut pe platouri.
Filmarile s-au derulat timp de 71 de zile, in Cracovia, Polonia si au
fost un adevarat calvar pentru Spielberg. Regizorul a marturisit ca
era chinuit de colegi in scoala si la liceu din cauza originilor sale
evreiesti. Spielberg a refuzat sa fie platit pentru acest film si ca
sa scape de depresia din timpul filmarilor, seara se uita la reluari
din Seinfeld."Lista lui Schindler este o capodopera a cinematografiei
care ramane la fel de captivanta si emotionanta astazi cum era pentru
cinefili in urma cu 20 de ani. Filmul reprezinta o amintire puternica
a eroismului si umanitatii celor care s-au ridicat impotriva
intolerantei" a declarat Craig Kornblau, presedintele lui Universal
Studios Home Entertainment.

Cu toate acestea au fost si voci care au criticat viziunea lui Steven
Spielberg. "Nu poti transforma asa ceva in entertainment. De asta am o
problema cand vine vorba de Steven Spielberg si Lista lui Schindler.
Este de neconceput simpla idee de a crea suspans de pe urma scenelor
de gazare de la dusuri" a declarat recent regizorul, Michael Haneke
premiat la Cannes in 2012 pentru drama Amour.

Si Terry Gilliam a criticat maniera sentimental manipulativa a lui
Spielberg in Lista lui Schindler (si din majoritatea filmelor sale),
faptul ca acesta face filme pe placul publicului, cu finaluri
recomfortante, care insa nu te indeama la intrebari. Insa pana la urma
(asa cum numea Stanley Kubrick) Schindler's List nu este un film
despre moartea a 6 milioane de oameni, ci despre cum au supravietui
1000.procinema.ro/

FILMUL EVZ: Lista lui Schindler

"Lista lui Schindler" spune povestea adevărată a unui industriaş care a ales să-şi investească averea în salvarea a sute de evrei.


Născut într-o familie de pescari, jucător pătimaş, Oskar Schindler (Liam Neeson) a făcut avere de pe urma invaziei germane în Polonia. Ca mulţi oameni de afaceri, s-a alăturat partidului nazist pentru a încheia contracte profitabile, dar nu era pasionat de politică. După ce a preluat o fabrică confiscată în Cracovia, a făcut repede avere mituind, încheind afaceri ilegale şi exploatând munca muncitorilor evrei pe care nu-i plătea.






Încetul cu încetul, Oskar este copleşit de evenimentele care-l înconjoară. Pe măsură ce Holocaustul cuprinde Europa, acest odată înflăcărat susţinător al ofiţerilor nazişti decide să rişte totul pentru a proteja şi salva mai mult de 1.100 evrei care lucrau în fabrica lui.

Pentru a semăna cu nazistul Amon Goeth, Ralph Finnes a trebuit să se îngraşe 13 kilograme. Asemănarea a fost atât de izbitoare, încât atunci când supravieţuitoarei Mila Pfefferberg i s-a făcut cunoştinţă cu Ralph Fiennes pe platourile de filmare, femeia a început să tremure incontrolabil.

Spielberg l-a ales însă pentru acest rol şi datorită "sexualităţii sale diabolice". Şapte statuete Oscar, două Globuri de aur şi şapte BAFTA sunt numai câteva din mulţimea de premii cu care a fost răsplătită această capodoperă cinematografică.




Citiţi mai mult: FILMUL EVZ: Lista lui Schindler - Ghid TV > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/filmul-evz-lista-lui-schindler-942433.html#ixzz1VfBznzeq
EVZ.ro

A murit autorul Listei lui Schindler

Omul care l-a convins pe industriaşul german Oscar Shindler să angajeze peste o mie de evrei în fabricile sale, salvându-i astfel de Holocaust în perioada nazistă, a decedat la vârsta de 91 de ani.

Mietek Pemper avea doar 19 ani când Polonia a fost atacată de Germania nazistă. La fel ca alţi evrei din Cracovia, el a fost trimis în lagărul de concentrare Plaszow, unde a lucrat în calitate de dactilograf al lui Amon Goeth, comandantul lagărului. Având acces la scrisorile oficiale ale lui Goeth, tânărul a aflat că naziştii au hotărât să închidă acele fabrici şi uzine care nu sunt utile războiului. Luându-şi inima în dinţi el l-a convins pe industriaşul german Oscar Schindler să nu mai producă veselă smălţuită şi să se reprofileze pe producţia plăcilor blindate. Apoi el a întocmit celebra listă cu numele a peste o mie de evrei pe care Schindler i-a angajat la întreprinderile sale, salvându-i astfel de Holocaust. După război, Pemper s-a mutat în Augsburg şi a devenit cetăţean german.
El a ieşit din anonimat abia la sfârşitul secolului trecut, când scriitorul australian Thomas Kennealy a descoperit acest caz istoric incredibil, iar regizorul american Steven Spielberg l-a angajat în calitate de asistent la producerea renumitului film "Schindler's List" (Lista lui Schindler). Pelicula a devenit una din capodoperele cinematografice ale secolului XX, fiind apreciată de şapte premii Oscar şi trei Globuri de Aur la cele mai importante categorii, printre care "Cel mai bun film", "Cel mai bun regizor" şi "Cel mai bun scenariu".

Adevărata "Listă a lui Schindler", descoperită într-o bibliotecă ...
Lista cu numele muncitorilor evrei salvaţi de la moarte de Oskar Schindler, care a inspirat un roman şi un film premiat cu Oscar, a fost descoperită într-o bibliotecă din capitala Austaliei, anunţă AFP.
Angajaţii New South Wales State Library au descoperit lista, care conţine numele celor 801 evrei salvaţi de Holocaust de către întreprinzător, în timp ce umblau prin câteva cutii în care se aflau manuscrisele autorului australian Thomas Keneally. Documentul descoperit are 13 pagini şi este o copie făcută la maşina de scris după original.
Olwen Pryke, unul dintre bibliotecarii instituţiei, s-a declarat surprinsă de descoperire şi a calificat documentul drept "unul dintre cele mai importante ale secolului XX".
"Lista aceasta a fost tipărită în grabă, pe 18 aprilie 1945, în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial, salvând 801 evrei de la camera de gazare", povesteşte Olwen Pryke. Aceasta a adăugat că nimeni nici măcar nu bănuia că lista se afla într-una din cele şase cutii obţinute în 1996, pline cu materiale referitoare la romanul laureat cu premierul Booker al lui Keneally, publicat iniţial sub titlul "Arca lui Schindler".
Romanul autorului australian, apărut în 1982, urmăreşte transformarea lui Oskar Schindler şi descrie efortul acestuia de a salva aproape 1.000 de evrei de nazişti.
Pryke spune că, deşi în romanul lui Keneally şi în filmul regizat de Steven Spielberg în 1993 este prezentată o singură listă definitivă, în realitate au fost alcătuite mai multe, pe măsură ce Oskar Schindler reuşea să-i convingă pe nazişti să nu-i trimită muncitorii în lagărele de exterminare.
Documentul descoperit de angajaţii bibliotecii din Sidney i-a fost dăruit autorului australian în 1980 de Leopold Pfefferberg - muncitorul evreu cu numărul 173 pe listă - în timp ce încerca să-l convingă pe acesta să scrie povestea lui Schindler.
Oskar Schindler, născut în Austro-Ungaria în 1908, s-a folosit în timpul războiului de legăturile sale pentru a obţine controlul unei fabrici în Cracovia (Polonia), la scurt timp după ce această ţară fusese invadată de Hitler. Schindler a folosit muncitori evrei în fabrică, dar pe măsură ce războiul a progresat, a devenit tot mai oripilat de comportamentul naziştilor. Folosindu-se de avere, dar şi de farmecul personal, a reuşit să-i convingă că muncitorii săi erau vitali în contribuţia sa la desfăşurarea războiului.
Oskar Schindler a murit în anonimat, în 1974, devenind o figură cunoscută publicului după apariţia romanului lui Keneally şi a filmului lui Spielberg. (V.M.)

Lista lui Schindler, scoasă la licitaţie
Singura copie privată a Listei lui Schindler, scrisă de industriaşul german Oskar Schindler pentru a salva vieţile câtorva sute de evrei din lagărele de concentrare naziste, este de vânzare pentru 2,2 milioane de dolari, a anunţat proprietarul documentului.


http://www.jurnalul.ro/stire-externe/lista-lui-schindler-scoasa-la-licitatie-539391.html



„Acesta este singurul exemplar rămas în proprietate privată, poate cel mai important legat de cel de-al Doilea Război Mondial”, a subliniat un expert. Alcătuită de Schindler împreună cu contabilul său, lista este datată 18 aprilie 1945 şi are 13 pagini cu numele a 801 prizonieri doriţi de industriaş în fabrica sa, pentru a-i scăpa de la moarte, scrie replicaonline.ro. Lista lui Schindler a inspirat filmul cu acelaşi titlu realizat de Steven Spielberg în 1993 şi premiat cu şapte Oscaruri.

Lista lui Schidler-Thomas Keneally






Am
descoperit „Lista lui Schindler” într-o cutie veche de cărţi abandonată
în garaj alături de alte lucruri socotite inutile. Când l-am găsit
mi-am putut reprima cu greu o exclamaţie de surprindere. Căutasem de
mult romanul, în biblioteci şi librării, fără niciun rezultat, iar acum
îl descopeream în propria-mi casă. Am început să-l citesc chiar atunci,
ghemuită printre cutii. Şi nu l-am mai putut lăsa din mână.

„Lista
lui Schidler” prezintă povestea reală a unui industriaş german, Oskar
Schindler, care, în anii sumbrii ai Holocaustului, a salvat vieţile a
peste 1000 de evrei polonezi. Dar mai mult, romanul ne introduce într-o
lume pentru mulţi de neînţeles. O lume în care simplul fapt de a te fi
născut evreu echivalează cu o condamnare, o lume în care „mâine” nu
este altceva decât o mare incertitudine.

Thomas Keneally nu şi-a
propus să creeze un erou. Oskar Schindler este în egală măsură
salvatorul evreilor, cât şi un om cu o viaţă conjugală ratată, dedat
plăcerilor trupeşti. Aşa cum soţia industriaşului avea să afirme, „
Oskar nu a făcut nimic uimitor înainte de război şi nici după aceasta
nu s-a remarcat în vreun fel. Prin urmare, era norocos că în acea eră
sălbatică dintre 1939-1945 întâlnise nişte oameni care îi dăduseră
prilejul să-şi descopere talente ascunse”.

Dar romanul nu
conturează doar un personaj, ci o întreagă perioadă istorică marcată de
haos. Viaţa din interiorul ghetoului este minuţios descrisă, iar
destinele evreilor devin oglinda clară a abuzurilor. Apar scene cu
câini-lupi antrenaţi să ucidă evrei şi doctori care preferă să ucidă
pacienţii decât să-i lase pe mâna SS-iştilor. Dar toate aceste imagini
pălesc în comparaţie cu descrierea atrocităţilor care au loc în
lagăre:evrei ucişi din simpla plăcere de a ucide, copii duşi la
Auschwitz pentru a servi experimentelor medicale, bătrâni obligaţi să
disimuleze boala pentru a rămâne în viaţă. E un roman care nu poate să
nu şocheze.

Secretara lui Schindler a schimbat SUA cu Israelul

Femeia, acum in virsta de 92 de ani, a preferat sa se mute definitiv in aceasta tara, unde se simte "ca acasa". Ea este cea care a alcatuit in timpul razboiului lista celor peste o mie de evrei salvati de Oskar Schindler de la moarte.

Israelienii il venereaza si astazi pe Oskar Schindler

Secretara lui Oskar Schindler, industriasul german care a salvat peste 1.000 de evrei in timpul celui de-Al II-lea Razboi Mondial, a sosit marti in Israel, cu intentia de a se instala in aceasta tara. "Ma simt ca acasa", a explicat timid jurnalistilor care au asteptat-o la aeroport Mimi Reinhardt, in virsta de 92 de ani. Femeia, care a trait la New York dupa sfirsitul razboiului, a venit sa se alature fiului ei Sasha, care a imigrat in Israel in urma cu 30 de ani.

In timpul razboiului, Reinhardt a alcatuit o lista a angajatilor evrei salvati de Oskar Schindler de camerele de gazare. De origine austriaca si evreica ea insasi, Mimi Reinhardt locuia la Cracovia inainte de razboi si, datorita cunostintelor sale de limba germana, a fost angajata de Oskar Schindler, pentru care a lucrat pina in 1945. Fiul sau, Sasha Weitman, in virsta de 68 de ani, a imigrat in Israel in 1974 si este profesor de sociologie la Universitatea din Tel Aviv. Tata a trei fete si de noua ori bunic, el nu-si ascunde bucuria fata de sosirea mamei: "In sfirsit, familia noastra s-a reunit".

Povestea lui Oskar Schindler (1908-1974) a devenit celebra dupa aparitia filmului "Lista lui Schindler" regizat de Steven Spielberg, premiat cu sapte Oscaruri si zeci de distinctii internationale. In film, lista este redactata de asociatul lui Schindler, iar secretara sa nu apare. "Nu conteaza, nu am cautat niciodata gloria", spune batrina, firava, dar dinamica in pofida virstei. Ea l-a intilnit pe Spielberg, dar i-au trebuit multi ani pina sa se convinga sa vada filmul. "Am fost invitata la premiera de la New York. Dar am plecat inainte de proiectie, era prea greu pentru mine", isi aminteste el.

Noua imigranta se va instala intr-un azil de pensionari la Hertzliya Pitouah, o suburbie luxoasa a Tel Avivului.

UN „SCHINDLER” ROMAN SI UN „SHERLOCK HOLMES” LA FEL DE INDIGEN
http://ro.altermedia.info/reportajinvestigatii/un-schindler-roman-si-un-sherlock-holmes-la-fel-de-indigen_1561.html

Secretara lui Schindler a schimbat SUA cu Israelul

Femeia, acum in virsta de 92 de ani, a preferat sa se mute definitiv in aceasta tara, unde se simte "ca acasa". Ea este cea care a alcatuit in timpul razboiului lista celor peste o mie de evrei salvati de Oskar Schindler de la moarte.

Israelienii il venereaza si astazi pe Oskar Schindler

Secretara lui Oskar Schindler, industriasul german care a salvat peste 1.000 de evrei in timpul celui de-Al II-lea Razboi Mondial, a sosit marti in Israel, cu intentia de a se instala in aceasta tara. "Ma simt ca acasa", a explicat timid jurnalistilor care au asteptat-o la aeroport Mimi Reinhardt, in virsta de 92 de ani. Femeia, care a trait la New York dupa sfirsitul razboiului, a venit sa se alature fiului ei Sasha, care a imigrat in Israel in urma cu 30 de ani.

In timpul razboiului, Reinhardt a alcatuit o lista a angajatilor evrei salvati de Oskar Schindler de camerele de gazare. De origine austriaca si evreica ea insasi, Mimi Reinhardt locuia la Cracovia inainte de razboi si, datorita cunostintelor sale de limba germana, a fost angajata de Oskar Schindler, pentru care a lucrat pina in 1945. Fiul sau, Sasha Weitman, in virsta de 68 de ani, a imigrat in Israel in 1974 si este profesor de sociologie la Universitatea din Tel Aviv. Tata a trei fete si de noua ori bunic, el nu-si ascunde bucuria fata de sosirea mamei: "In sfirsit, familia noastra s-a reunit".

Povestea lui Oskar Schindler (1908-1974) a devenit celebra dupa aparitia filmului "Lista lui Schindler" regizat de Steven Spielberg, premiat cu sapte Oscaruri si zeci de distinctii internationale. In film, lista este redactata de asociatul lui Schindler, iar secretara sa nu apare. "Nu conteaza, nu am cautat niciodata gloria", spune batrina, firava, dar dinamica in pofida virstei. Ea l-a intilnit pe Spielberg, dar i-au trebuit multi ani pina sa se convinga sa vada filmul. "Am fost invitata la premiera de la New York. Dar am plecat inainte de proiectie, era prea greu pentru mine", isi aminteste el.

Noua imigranta se va instala intr-un azil de pensionari la Hertzliya Pitouah, o suburbie luxoasa a Tel Avivului.

Lista lui Schindler, în vechea Bucovină

Vicepreşedintele Asociaţiei Culturale "Flondor", prof Mihai Pînzaru, solicită autorităţilor israeliene să cerceteze faptele de excepţie ale lui Şerban Flondor (1900-1971). Fiu al marelui patriot român Iancu Flondor, originar din Storojineţ (actualmente în Ucraina), el a salvat mulţi evrei de la moarte, fără a cere vreo recompensă şi punîndu-şi, de multe ori, viaţa în pericol.
"Marius Mircu, cercetător acerb al Holocaustului în Bucovina şi Basarabia, ne demonstrează că Şerban Flondor a salvat evrei de la moarte, cum ar fi cazul lui Rubi Klein, ascuns la domiciliul din Storojineţ, sau al unor familii întregi expediate la Bucureşti, ascunse în compartimentele vagoanelor. A reuşit chiar să obstrucţioneze deplasarea unui tren cu deţinuţi evrei ce se îndrepta spre Transnistria", ne-a spus Mihai Pînzaru, adăugînd că va merge la Bucureşti pentru declanşarea procedurilor în vederea acordării titlului de Drept între Popoare pentru Şerban Flondor.

Lista lui Schindler Un film cutremurator despre Holocaust
Filmul a obtinut 67 de premii internationale si alte 21 de nominalizari http://www.gardianul.ro/2007/10/12/media_cultura-c20/_lista_lui_schindler_un_film_cutremurator_despre_holocaust-s102706.html

In 1993, Steven Spielberg a decis sa regizeze un film despre Holocaust si despre curajul celor care i s-au impotrivit. A pus in acest proiect tot talentul si toata amara experienta a stramosilor sai evrei. Rezultatul este unul din acele filme obligatoriu de vazut.

Filmul este povestea afaceristului Oskar Schindler. Personaj real al anilor celui de-al Doilea Razboi Mondial, el este urmarit in transformarea sa din oportunist fara scrupule in salvator a catorva mii de evrei. Productia se bazeaza pe lucrarea biografica a lui Thomas Keneally si ii are in rolurile principale pe Liam Neeson, Ben Kingsley si pe Ralph Fiennes. Schindler (Liam Neeson) vine din Cehoslovacia in Polonia cu gandul de a face avere, folosind in fabrica sa mana de lucru ieftina si abundenta pe care o reprezentau slavii indezirabili Reich-ului in 1939. Cultivand intens prietenia ofiterilor nazisti, reuseste sa puna pe picioare o afacere frumusica. Regimul caruia ii sunt supusi evreii in Polonia ii da ideea folosirii lor in fabricile sale, ca fiind infinit de ieftini. Ia astfel legatura cu un reprezentant al comunitatii mozaice, Itac Stern (Ben Kingsley), cerandu-i sa-i indice evrei buni a fi folositi la munca. Stern accepta si devine administratorul fabricii lui Schindler. Impreuna vor pune la cale un plan de salvare a catorva mii de evrei din calea macelului nazist.

Schimbarea la fata a unui oportunist
Schindler obtine, prin intermediul prieteniilor sale naziste, declararea ca indispensabili industriei de razboi germane a evreilor care lucrau in fabricile sale. Cu pretul unor periculoase luari de pozitie si a aproape intregii sale averi, el reuseste sa puna astfel la adapost cateva mii de oameni. Prabusirea iminenta a nazismului il determina sa-si elibereze muncitorii, sfatuindu-i sa astepte apropierea Armatei Rosii. Imaginile de final ale povestii infatiseaza omagiul adus, in zilele noastre, memoriei lui Schindler de catre urmasii celor salvati de el.

Pelicula este filmata in alb-negru de legendarul operator Janusz Kaminski, cu rare pete de culoare folosite pentru a marca momentele importante ale filmului, in chiar imprejurimile Cracoviei si in zona lagarului de la Plaszow. Liam Neeson este perfect credibil in rolul individului care-si abandoneaza oportunismul sub impresia ororilor carora le este martor (de altfel a si fost nominalizat la Oscar), iar Ben Kingsley, de asemenea. Cu adevarat memorabil este insa Ralph Fiennes, in rolul vietii lui, cel al unui odios ofiter nazist. Coloana sonora, costumele si decorurile sunt in egala masura exceptionale, contribuind la realismul extrem al filmului. „Lista lui Schindler“ a castigat 67 de premii internationale, inclusiv Oscarul pentru Cel mai bun film, imagine, scenariu si coloana sonora. E greu de spus cum ar fi aratat filmul daca l-ar fi regizat Martin Scorsese, asa cum era anuntat initial (probabil cu Robert de Niro in rolul lui Schindler). „Lista lui Schindler“ trebuia regizat de un evreu. Urmarind pelicula, ajungi la concluzia ca probabil mai mult originii evreiesti decat chiar enormului talent al lui Spielberg i se datoreaza efectul coplesitor pe care il are acest film asupra celor care il vad. Efect cu atat mai important astazi, cand tragedia Holocaustului este tot mai des concediata, ba indoindu-ne de proportiile sale, ba chiar de existenta ei.

Distributie: Liam Neeson, Ben Kingsley, Ralph Finnes, Embeth Davitz
Premii: Oscar 1994 pentru Cel mai bun film, regizor (Steven Spielberg), scenariu (Steven Zaillian), imagine (Janusz Kaminski), coloana sonora (John Williams), montaj (Michael Kahn), Premiul BAFTA pentru Cel mai bun actor in rol secundar (Ralph Finnes) si Premiul David Lean pentru regie (Steven Spielberg).

In România celui de-al Doilea Razboi Mondial a existat un echivalent al lui Oskar Schindler. Se numea Traian Popovici si era de profesie avocat. In timpul razboiului a fost comandant de garnizoana la Cernauti, pozitie din care a reusit sa salveze peste 20.000 de evrei bucovineni de la deportare. Poreclit „Jidovitul“, el este astazi onorat de poporul evreu la Yad Vashem pentru curajul sau.

O istorie ignorată
Pe lista cetăţenilor români care, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au salvat evrei şi au fost onoraţi de muzeul israelian al Holocaustului cu titlul de "Drept între popoare", s-a mai adăugat, în această săptămână, un nume: Theodor Criveanu. El şi-a riscat viaţa, oferind evreilor din Cernăuţi mai multe permise de muncă decât era necesar şi i-a salvat astfel de la deportarea în Transnistria. Se estimează că Criveanu a scăpat sute de evrei. Ar fi fost de ajuns unul singur, pentru că Yad Vashem acordă această distincţie conform principiului care afirmă că "cel care a salvat un singur om a salvat întreaga lume".
Ceea ce este aproape la fel de interesant ca povestea în sine a acestui om curajos este modul în care opinia publică din România a ignorat evenimentul. Ştirea a fost difuzată de Associated Press şi preluată de "International Herald Tribune", dar a fost, cu mici excepţii, marginalizată de mass-media din ţara de origine a lui Criveanu. Situaţia este cu atât mai interesantă cu cât, din cele 21.758 de persoane cărora Yad Vashem le-a acordat titlul de "Drept între popoare", doar 53 sunt din România. Peste 6.000 de polonezi au primit titlul, în Ungaria sunt 685, iar în Germania - 443, printre care celebrul industriaş Oskar Schindler.
Potrivit datelor citate de fostul preşedinte Iliescu, în cursul Holocaustului, în teritoriile aflate sub administraţie românească, au fost ucişi 250.000 de evrei. Acestora li se adaugă peste 12.000 de romi care au murit în Transnistria.
Modul în care au fost ignorate faptele lui Criveanu arată cât de mult doreşte opinia publică din România să uite de Holocaust. Zeci de ani, manualele de istorie, supervizate de ideologii comunişti, le-au transmis românilor că sunt un popor bun, că nu au purtat războaie de cotropire şi sunt o naţiune paşnică. Perioada dintre 1941 şi 23 august 1944 era sintetizată în trei, patru rânduri şi nu se pomenea niciun cuvânt
despre soarta evreilor din teritoriile administrate de România. Chiar şi după apariţia, acum câţiva ani, a raportului Wiesel, majoritatea refuză să accepte că au fost şi români în rândul celor care au torturat, au împuşcat sau au dat foc la mii de evrei.
Întreaga societate ar trebui să facă, acum, mai mult pentru a-şi clarifica propriul trecut. Faptul că la liceu se predă un curs, opţional, despre Holocaust reprezintă un pas. Mai sunt însă mulţi alţii de făcut, inclusiv retrocedarea fostelor proprietăţi confiscate de la evrei. Chiar dacă pare o cugetare banală şi uzată, să nu uităm că "cine nu-şi cunoaşte istoria riscă să o repete".

Un Schindler roman la Cernauti


Un roman care a blocat deportarea evreilor din Cernauti in Transnistria a primit post mortem cea mai mare distinctie a Muzeului Holocaustului din Israel.

Theodor Criveanu, fost avocat din Brasov si ofiter in rezerva in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, decedat in Romania in 1988, a primit miercuri titlul de „Drept intre popoare“, la Muzeul Yad Vashem din Ierusalim, potrivit Mediafax. Distinctia, acordata unor non-evrei in semn de recunoastere a eforturilor de a salva de la moarte membri ai comunitatii evreiesti, i-a fost inminata lui Willie Criveanu, fiul romanului, in prezenta reprezentantilor Ambasadei Romaniei in Israel si ai unor supravietuitori ale caror familii au fost ajutate de fostul avocat.

Recrutat ca ofiter in rezerva in armata romana, Theodor Criveanu a fost insarcinat in 1941 cu concentrarea evreilor din Cernauti intr-un ghetou, plan secret al maresalului Antonescu, prin care urma sa ii deporteze in Transnistria pe cei aproximativ 50.000 de evrei cernauteni. Theodor Criveanu trebuia sa ofere, printre altele, o lista a oamenilor necesari pentru economia orasului.

„Dupa ce au ajuns acolo (n.r. - evreii), in octombrie, in citeva zile au inceput sa fie deportati spre Transnistria. Se pare ca primarul orasului, Traian Popovici (n.r. - distins si el cu titlul „Drept intre popoare“), a reusit sa permita unui grup de 19.000 de evrei sa ramina in Cernauti (n.r. - a convins conducerea tarii ca acestia erau vitali pentru stabilitatea economica a orasului). Ceilalti 31.000 au fost deportati“, aminteste pentru Cotidianul Ioseph Govrin, ambasador al Israelului in Romania inainte de 1989, membru al Comisiei Muzeului Yad Vashem si al Departamentului „Drept intre popopare“. Theodor Criveanu si Traian Popovici au colaborat pentru salvarea unui numar cit mai mare de evrei, completeaza Govrin.

Romanul si-a riscat viata, oferind mai multe permise de munca decit era necesar, potrivit marturiilor strinse la Yad Vashem. „Impotriva ordinelor, Theodor a inminat in secret permise si pentru evreii care nu erau esentiali pentru forta de munca (n.r. - din Cernauti). Printre acestia se aflau si Berta si Oasis Hefter, impreuna cu fiicele lor Hilda si Malvina“, spune in exclusivitate pentru Cotidianul Estee Yaari, ofiterul de presa al Muzeului Holocaustului din Israel. In marturia ei pentru Yad Vashem, Hilda a explicat ca Theodor Criveanu a oferit aceste permise unui numar mare de evrei, salvindu-i astfel de la deportarea in Transnistria. Muzeul din Israel nu a reusit sa estimeze numarul de evrei pe care fostul avocat roman i-a scapat de lagarele de munca, dar fiul sau spune pentru Cotidianul ca poate fi vorba de citeva sute.

In perioada inminarii permiselor, s-a format o legatura intre Theodor Criveanu si Malvina Hefter, care l-a ajutat pe roman sa salveze mai multi oameni. Cei doi s-au casatorit, iar in 1945 se nastea Ze’ev (Willie), care cinci ani mai tirziu a luat calea Israelului alaturi de mama sa. Theodor Criveanu a ramas in tara. „El nu a venit pentru ca era separat de mama si nu era evreu. Ar fi fost oricum greu pentru el in Israelul acelor vremuri. In 1951, cind am ajuns acolo, nu era un loc prietenos pentru non-evrei“, ne descrie Willie Criveanu, precizind ca tatal sau, originar din Dorohoi, era un roman cu radacini foarte puternice. „Nu ar fi parasit Romania. Vorbea germana, franceza, era avocat si judecator, ar fi putut pleca in Austria la acea vreme, dar nu cred ca a parasit vreodata Romania.“

Willie Criveanu si-a vizitat prima oara tatal dupa 20 de ani de la plecarea sa in Israel. „L-am mai vizitat apoi de inca doua-trei ori. Ne intilneam pe perioade scurte de timp, gen o saptamina, si imi vorbea doar despre lucruri vesele si placute, nu despre amintirile triste. Era blind, iubitor. Desi eram separati de aproape 20 de ani, cind ne-am reintilnit a fost destul de usor sa ne refacem legatura“, si-l aminteste el.

Fiul fostului avocat isi aminteste ca acesta nu i-a vorbit niciodata de trecutul sau. Abia acum trei ani, cind Willie Criveanu a revenit in Romania, o ruda l-a anuntat ca tatal sau ii lasase ceva. A dat peste un manuscris de roman in care Theodor Criveanu isi insirase amintirile, inclusiv cele legate de evreii din Cernauti, dar nu l-a publicat pina acum. „Am gasit cartea si asa a inceput tot acest proces“, spune Willie Criveanu. Acum un an si jumatate, acesta a semnalat cazul tatalui sau muzeului din Israel. „Am fost cel care i-am citit dosarul si l-am recomandat“, spune Ioseph Govrin.

• Un proiect unic
  
  In 1963, Yad Vashem a demarat un proiect mondial pentru a acorda titlul de „Drept intre Popoare“ pentru acei non-evrei care si-au riscat viata pentru a salva evrei in timpul Holocaustului. In acest scop, Yad Vashem a desemnat un comitet format din membri ai Curtii Supreme de Justitie, responsabili cu acordarea distinctiei. Este singurul proiect de acest gen din lume, distinctia fiind acordata pe baza unui set clar de criterii. In 1996 a fost inaugurata si gradina „Celor Drepti“, cu placi comemorative ale salvatorilor din diferite tari. Pina in ianuarie 2007, distinctia a fost acordata la 21.758 de persoane, 54 dintre ele fiind din Romania. Yad Vashem a mai elaborat si o enciclopedie, care va include probabil povestea tuturor celor care au primit inalta distinctie.
  

• Tot mai putini
  Evreii din Romania sint o populatie pe cale de disparitie. Aici traiesc aproximativ 8.000 de evrei, dintre care jumatate in Bucuresti. Cel putin 80% dintre ei sint trecuti de 60 de ani.