Schindler[v=]

Cea mai înaltă distincţie a Muzeului Holocaustului din Israel, acordată unui român


Un soldat român care a salvat viaţa mai multor evrei în timpul celui de-al doilea Război Mondial a primit cea mai înaltă distincţie a Muzeului Holocaustului din Israel, Yad Vashem. Theodor Criveanu a murit în 1988. Distincţia i-a fost înmânată fiului său.

Ofiţer în rezervă în timpul celui de-al doilea Război Mondial, Theodor Criveanu s-a opus deportării evreilor în lagărele naziste. Cotidianul International Herald Tribune relatează că ofiţerul român trebuia să întocmească liste cu evreii apţi de muncă şi care astfel nu mai erau trimişi în lagărele morţii. Criveanu a salvat mii de evrei acordându-le permise de muncă peste limita admisă de nazişti.

La terminarea războiului, ofiţerul român s-a căsătorit cu fiica unuia dintre evreii pe care îi salvase. continuare

Ceremonie în onoarea unui 'nou Schindler'
BBC RomanianÎn Israel a avut loc o ceremonie în onoarea unui ofiţer al armatei germane care a salvat sute de evrei de la Holocaustul nazist în Lituania. Povestea maiorului Karl Plagge a fost descoperită de un medic american, Michael Good, care a început în 1999 să îl caute pe nazistul ce salvase viaţa mamei sale, alături de a altor persoane.


Maiorul Plagge a adăpostit circa o mie de evrei într-un lagăr de muncă, la loc sigur de anihilarea de către SS a evreilor din ghetoul de la Vilnius.

Medicul american Michael Good spune că a trebuit să adune mărturii de la supravieţuitori răspândiţi în întreaga lume, iar căutarea acestor dovezi a fost un proces dificil.

"Mi-am petrecut mult timp gândindu-mă şi concentrându-mă pe căutarea mea, aflând lucruri despre el şi încercând să obţin să fie recunoscut", a declarat Michael Good.



Karl Plagge se alătura ca "Drepţi între popoare" pentru că au salvat evrei de la exterminare de către nazişti.Titlul de "Drept între popoare" pentru Plagge a fost aprobat de Yad Vashem anul trecut, în luna iulie.Petiţia înaintată de medicul american a fost respinsă la început de două ori, deoarece Yad Vashem a cerut dovezi că ofiţerul german şi-a asumat un "risc considerabil şi conştient" ca să salveze evrei.

Numele lui Karl Plagge va apărea pe lista de onoare de la Yad Vashem alături de cele ale lui Raoul Wallenberg şi Oskar Schindler.

Schindler a salvat circa 1200 de evrei angajându-i în timpul războiului la fabrica sa de muniţie.

Iar Wallenberg, un diplomat suedez, a salvat numeroşi evrei ungari.

Medicul american Michael Good a publicat recent o carte intitulată "În căutarea maiorului Plegge: nazistul care a salvat evrei".

Fabrica lui Schindler devine muzeu
Fabrica din Cracovia care i-a apartinut celebrului industrias german Oskar Schindler, salvatorul a sute de evrei polonezi in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, va fi transformata in muzeu. Schindler a infiintat aceasta fabrica in timpul razboiului si a angajat aici in special evrei, prin aceasta initiativa reusind sa-i salveze de la moartea care ii astepta in lagarul de concentrare de la Auschwitz. Dupa unele pareri, inimosul industrias german ar fi salvat in total viata a nu mai putin de 1200 de evrei. Muzeul va gazdui o serie de opere de arta moderna si o expozitie permanenta dedicata proprietarului fabricii. "Transfor-marea acestei fabrici istorice in muzeu a fost inclusa in proiectul de reabilitare a zonei industriale din Zablocie", a precizat pentru BBC News online primarul Cracoviei Tadeusz Trzmiel. Autoritatile locale spera sa obtina din partea comunitatii europene peste 1,1 milioane de euro, suma necesara pentru a putea demara acest proiect chiar anul acesta.

Actiunile lui Schindler si ale sotiei sale pentru salvarea evreilor nu erau foarte cunoscute pana la aparitia pe piata a celebrei pelicule "Lista lui Schindler", regizata de Steven Spielberg. Filmul a dezvaluit intreaga poveste a lui Schindler si a felului in care acesta a reusit sa-l convinga pe un comandat SS de la Auschwitz sa le permita mai multor sute de prizonieri evrei sa lucreze in fabrica sa de tigai. Schindler a incetat din viata in 1974, la varsta de 66 de ani.

http://www.ziua.ro/display.php?id=179714&data=2005-07-01&ziua=4ed69730e0256c351394f2fd6b7d97f3

Israelul omagiaza un nou SchindlerUn maior al armatei germane care a salvat de la pieire 1.200 de evrei, proclamat "Drept intre popoare"
Un ofiter al Wehrmachtului, care a salvat de la Holocaust un mare numar de evrei din Lituania, a fost cinstit in mod deosebit de autoritatile israeliene, fiind proclamat de Memorialul Yad Vashem "Drept intre popoare". Povestea maiorului Karl Plagge, care se aseamana extraordinar cu cea a lui Oskar Schindler, ar putea oricand sa constituie subiectul unui film emotionant, asa cum s-a intamplat si in cazul acestuia din urma.

Totul porneste de la intamplarile traite de familia unui doctor american, Michael Good, care intreprinde, de ani de zile, cercetari asidue pentru a da de urmele celui caruia mama si bunicul sau, precum si alte sase rude ii datoreaza viata. Intre iunie 1941 si iunie 1944, maiorul a fost detasat in capitala Lituaniei, Vilnius, unde a raspuns de activitatea unui complex de ateliere pentru repararea vehiculelor militare germane avariate.

El a angajat ca muncitori mai multe sute de evrei din ghetoul de la Vilnius, impreuna cu sotiile si copiii lor (carora le-a gasit slujbe auxiliare), explicand in fata superiorilor ca muncitorii vor fi mult mai motivati in activitatea lor, iar randamentul va spori daca familiile nu vor fi dispersate. In felul acesta, angajatii au scapat de camerele de gazare, unde au pierit atatia si atatia dintre coreligionarii lor.

Mai mult, in momentul cand Armata Rosie s-a apropiat de Vilnius, iar exterminarea evreilor s-a intensificat, Plagge a avertizat personalul evreu de soarta care ii astepta si a dat posibilitatea unui numar important sa evadeze si sa se ascunda de trupele SS. Este cu totul si cu totul neobisnuit ca Yad Vashem sa acorde titlul de "Drept intre popoare" unui german care facea parte din masina de razboi nazista.

Presedintele Memorialului, Avner Shalev, care a tinut sa sublinieze acest lucru, a adaugat ca maiorul (care a murit in 1957) a cautat sa le asigure muncitorilor conditii cat de cat umane, in imprejurarile date. Plagge se alatura, astfel, celor 20.757 de barbati si femei, din numeroase tari ale lumii, inclusiv din Romania, ale caror nume sunt citate la Yad Vashem pentru contributia adusa la salvarea evreilor. Printre acestia, si 410 germani, dintre care numai cativa sunt militari, si, cu atat mai putin, cu gradul de ofiter.

"Eram obsedat de gandul sa dau de urma salvatorului nostru"

La ceremonie au fost de fata medicul american Michael Good si mama sa, care traieste si astazi, precum si un numar de vreo 30 alti supravietuitori. "Nu puteam sa-mi iau gandul de la cele intamplate, eram, pur si simplu, obsedat sa dau de urma lui si sa fac in asa fel incat sa i se recunoasca meritele", a declarat medicul, staruind asupra dificultatilor intampinate, deoarece supravietuitorii care puteau depune marturie despre atitudinea umana a maiorului erau imprastiati in intreaga lume.

Pe de alta parte, medicul a dezvaluit ca un numar de scrisori adresate de Plagge Inaltului Comandament German, prin care pleda ca familiile muncitorilor sa nu fie despartite, au fost descoperite, foarte recent, in arhive. "Am dorit sa fim siguri ca nu a comis vreo crima impotriva umanitatii... De aceea a durat atata vreme. Toti supravietuitorii au declarat ca le-a salvat viata", a mai spus acesta. Maiorul german se alatura, in acest fel, compatriotului sau Schindler, al carui nume figureaza, de asemenea, pe Zidul de Onoare de la Yad Vashem.

Schindler, care, la randul sau, a salvat numerosi evrei, pe care i-a folosit ca muncitori la o fabrica de munitii, a fost eroul celebrului film al lui Spielberg. Nu este exclus ca acest precedent sa fie reeditat. Oricum, Michael Good a publicat, nu de mult, un volum care se citeste pe nerasuflate: "In cautarea maiorului Plagge: nazistul care a salvat evrei".

http://www.9am.ro/revistapresei/International/8629/Israelul-omagiaza-un-nou-Schindler