Ileana[v=]

Ultimele clipe ale principesei Ileana

http://www.historia.ro/node/2645

Nunta pricipesei Ileana, ultima căsătorie monarhică...


La 23 decembrie 1926, Principesa Ileana si-a sarbatorit majoratul. De acum, conform Statutului membrilor Familiei Regale, Regina Maria o poate declara pe fiica sa "emancipata", adica..."buna de maritat".Avea Regina Mama planuri matrimoniale pentru Domnita Ileana?


Legaturile matrimoniale stabilite pîna atunci de familia regala româna au fost încheiate cu familii domnitoare din tari balcanice vecine.La 21 februarie 1921, Principesa Elisabeta de România s-a casatorit cu Diadohul (Principele Mostenitor) George al Greciei, iar pe 10 martie 1921, s-a încheiat o alta casatorie cu familia regala greaca, între Elena de Grecia,cumnata Elisabetei, si Carol, Principele Mostenitor al României.

Soacra balcaniilor cauta o partida buna pentru Ileana

Tabloul matrimonial a fost completat la 8 iunie 1922, prin casatoria Principesei Maria cu Alexandru I Karageorgevici al Serbiei, viitorul rege al Regatului Sîrbo-croato-sloven. Suverana României devenise o "soacra a Balcanilor". Regina era foarte mîndra de "expansiunea" matrimoniala a familiei sale, caci asa cum se întreba în februarie 1925 un oaspete american al Curtii Regale: "Cîte regine ale Europei au fiice care au devenit ele însele regine?". În cazul Ilenei, regina îi declara amuzata aceluiasi oaspete ca fiicei sale favorite îi ramasese, pentru completarea tabloului matrimonial balcanic, tronul regatului Bulgariei sau ca putea avea parte de un destin regal mult mai stralucit ca regina a Angliei sau a Frantei (!). Cu toate acestea, Reginei Maria nu-i placea sa recunoasca ca a influentat casatoriile copiilor sai. În anul 1924, ea declara presei: "Niciodata nu-mi voi sacrifica copiii. Ei se vor casatori cu aceia pe care-i vor alege". Dar într-o scrisoare din ianuarie 1929, Regina Maria îi scria fiului sau Carol, ca ar dori sa o casatoreasca pe Ileana cu un print strain bogat care ar accepta sa locuiasca în România.

Primul pretendent - respins pe motiv de boala

Frumoasa, spirituala si plina de viata, tînara principesa a României vrajise multe inimi. Alegerea viitorului sau sot devenise, mai mult sau mai putin întemeiat, un subiect favorit pentru rubricile mondene ale presei internationale.
În august 1925, suveranii regatului român, aflati în vizita la Venetia, au fost întîmpinati de Ducele de Aosta. Presa italiana a interpretat întîlnirea ca un gest de curtoazie facut de duce fata de viitorii sai socri. Însa ministrul român la Roma, Lahovary, dezminte stirea, declarînd corespondentului Corriere della Sera ca prezenta suveranilor la Venetia se datora "marii dragoste pe care suveranii si în special regina Maria o au pentru acest minunat oras". Cît despre logodnicul italian, concluzia ministrului român era ca: "Nu e prima oara cînd ziarele atribuiesc principesei Ileana un nou logodnic si probabil nu va fi nici ultima oara".
În primavara anului 1929, dupa ce o vazuse într-o vizita facuta parintilor sai, Principele de Asturia, mostenitorul tronului Spaniei, îsi anunta intentia de a cere mîna Ilenei. Alianta matrimoniala a fost respinsa de regina Maria din cauza problemelor grave de sanatate ale printului, care era bolnav de hemofilie.

Al doilea, respins si el, pentru reputatie îndoielnica

La începutul anului 1930, Ileana s-a logodit cu Contele german Alexandru (Lexel) de Hochberg, Baron de Fürstenstein, fiul Principelui de Pless, un aristocrat bogat din Silezia si al Principesei de Pless, o buna prietena a Reginei Maria. Contele apartinea uneia dintre cele mai vechi familii princiare germane. Cei doi s-au cunoscut la un bal mascat la Palatul Cotroceni. Dupa cîteva zile petrecute împreuna la Predeal, la schi, Lexel îi cere mîna Ilenei. Tinerii îndragostiti hotarasc sa se stabileasca în România. Toata lumea îl gasea pe conte, dupa cum îi scria Ileana fratelui sau Carol, "delicios si avînd maniere sarmante si decizia de a ramîne în tara l-a facut foarte popular". Logodnicul Ilenei urma sa primeasca titlul de principe român si, conform protocolului statului român, era cu un rang dupa membrii familiei regale, dar înaintea celorlalti regenti. Însa, la scurt timp dupa anuntarea logodnei, Mutius, ambasadorul Germaniei la Bucuresti, a informat în mod oficial Ministerul Afacerilor Externe român despre reputatia îndoielnica a logodnicului german. "Socotindu-se moralmente obligat sa deschida ochii celor în drept", guvernul german "sfatuia" guvernul român sa renunte la proiectata casatorie. Astfel, familia regala româna hotaraste sa rupa logodna.

Carol al II-lea nu stie cum sa scape de Ileana

În timpul Restauratiei, Ileana se afla într-un voiaj în Egipt. Ea a salutat gestul politic al fratelui sau, însa noul rege a hotarît sa-i restrînga aparitiile publice, deranjat de popularitatea Domnitei si de strînsa legatura a acesteia cu Regina Maria. La sfîrsitul anului 1930, Ileana îi scria Regelui Carol al II-lea: "Te rog sa înlaturi neîncrederea ce o ai în , caci stii cît de mult tin la tine si cum ma doare sa te vad suparat. Fii îngaduitor, vreau sa fac bine, vreau sa te multumesc, dar sunt tînara si gresesc fara sa vreau. În orice clipa sunt gata sa te servesc fiindca îmi esti Rege si apoi esti fratele meu pe care îl iubesc atît de mult". Dar regele, hotarît sa nu împarta cu nici un alt membru al familiei regale puterea politica si popularitatea de care se bucura familia regala, a gasit o solutie simpla de "a scapa" de sora sa: Ileana trebuia sa se marite cu un print strain si sa plece din tara.

Arhiducele Anton - partida salvatoare

În vara anului 1930, însotind-o pe regina într-o vizita în Spania, principesa îl întîlneste la Barcelona pe Arhiducele Anton de Habsburg, "un baiat foarte frumos, înalt, blond, sportiv, distins". În martie 1931, Ileana si Regina Maria întorcîndu-se dintr-o vizita la Paris, raspund unei invitatii primite din Umrich, de la resedinta verilor Hohenzollern. Aici, Ileana îl reîntîlneste pe Arhiducele Anton. Se pare ca reîntîlnirea nu era întîmplatoare, arhiducele fiind chemat la dorinta expresa a Regelui Carol al II-lea. Initiativa s-a dovedit inspirata. Pe 20 aprilie 1931, Ileana îi cere fratelui sau binecuvîntarea si consimtamîntul ca sef al Casei Regale, deoarece "Simt ca am întîlnit cu adevarat omul care ma va face fericita. Desigur, viitorul este în mîna Domnului, însa - cum am credinta în El - cred ca împreuna cu Anton voi putea înfatisa (sic) viata sigur, gasind în el tovarasul si reazamul de care am atîta nevoie". La întoarcerea în tara, Ileana a anuntat oficial ca intentioneaza sa se casatoreasca cu arhiducele austriac. Seful Casei Regale Române, Regele Carol al II-lea îsi da acordul, dar nu accepta ca viitoarea familie sa locuiasca în tara, considerînd ca prezenta unui Habsburg ar fi o sursa de conflicte în Transilvania.
Anton era fiul Arhiducelui Leopold -Salvador de Habsburg-Toscana si al Arhiducesei Blanka de Bourbon, Infanta Spaniei, nascut la 20 martie 1901, în Viena imperiala. Numele complet al arhiducelui era Anton Maria Franz Leopold Blanka Carl Iosef Ignatz Raphael Michael Margaretha Nicetas, un nume demn de un arhiduce de Austria, primit în amintirea nasilor de botez. Dupa proclamarea Republicii Austria, Anton si familia sa se retrag în Spania. Arhiducele, absolvent al Scolii Superioare de inginerie din Madrid, s-a angajat la uzinele Ford din Londra, dupa care s-a stabilit la Barcelona, unde a deschis împreuna cu fratele sau Franz Josef un service automobilistic si de aviatie. Împatimit aviator era cîstigatorul a numeroase concursuri aviatice internationale. Astfel, pe cei doi logodnici îi apropia si pasiunea pentru sport, fiind cunoscute preocuparile Ilenei pentru calarie, automobilism si iachting.

Spre linistea lui Carol, nunta va avea loc

Casatoria Ilenei a fost rodul unei iubirii împartasite de ambii soti si o decizie acceptata fara rezerve de Casa Regala Româna, fiind pentru prima oara cînd un membru al familiei Regale Române s-a casatorit fara a încheia o casatorie morganatica sau fara a trebui sa respecte o alianta matrimoniala.
Casa Regala Româna a hotarît ca nunta sa se sarbatoreasca pe 24-26 iulie 1931, în România, la resedinta regala din Sinaia, "caci e mai racoare si linistit si este loc pentru invitati". Ileana a ales "ultima duminica din aceasta luna, caci în august e post de Sf. Maria", iar mai devreme "nu e cu putinta, fiindca am asa de multe de orînduit înainte".
A fost ultima casatorie oficiala încheiata în tara pentru un membru al familiei regale române. Însa nu a fost si ultima casatorie a unui membru al familiei regale celebrata în România, deoarece cîteva luni mai tîrziu (noiembrie 1931) Principele Nicolae si-a înregistrat casatoria morganatica cu Ioana Dolette Dumitrescu, fosta Saveanu, la primaria din Tohani -Buzau.
Declaratia de casatorie dintre Principesa Ileana si Arhiducele Anton a fost autentificata la Judecatoria Mixta din Balcic, judetul Caliacra, la 3 iulie 1931. Pe 18 iulie, întoarsa de la Balcic, viitoarea familie de Habsburg a participat, alaturi de Regele Carol al II-lea, Regina Maria, Regina Elisabeta, Principele Nicolae, Principele si Principesa de Hohenzollern, Principele de Leiningen, Principesa Maska, fiica Marii Ducese Kirill, la un parastas oficiat la Curtea de Arges pentru pomenirea Regelui Ferdinand. Dupa slujba religioasa, familia regala si oaspetii sai au plecat cu trenul regal la Sinaia. Ileana si Anton ajung la Peles în seara aceleiasi zile, dupa o vizita la Brasov. A doua zi dimineata, Ileana si logodnicul sau, însotiti de familia princiara Hohenzollern, Principele de Leiningen si Baronul Albrecht, au fost oaspetii manastirii Sinaia. Dupa ce au asistat la serviciul religios, ei au fost condusi prin muzeul ma nastirii si paraclisul vechi de catre arhimandritul Serafim Georgescu.

Gîlceava între Vatican si Biserica Ortodoxa

O problema delicata în pregatirea nuntii a fost apartenenta mirilor la confesiuni diferite. Pîna la casatoria Principesei Ileana toate aliantele matrimoniale ale membrilor familiei regale române, botezati conform statutului Casei Regale Române în religia ortodoxa, au fost încheiate cu Case regale de aceiasi apartenenta religioasa (Grecia, Iugoslavia). Ileana si-ar fi dorit pe lînga ceremonia de nunta catolica si una ortodoxa, dar familia Habsburg se opune. Ministrul român de externe, Dimitrie Ghica îi comunica lui Raoul Bossy, ca pîna la urma, Principesa Ileana a acceptat doar o ceremonie catolica, dar "tine ca ea sa fie urmata de o cununie savîrsita de Biserica ortodoxa", lasînd sa se înteleaga ca "viitoare sotie si mama de catolici, nu ar fi exclus sa treaca si ea odata, mai tîrziu, la legea lor", o decizie putin credibila pentru Bossy: "cunoscînd-o pe tînara Domnita cum o cunosc - ma îndoiesc foarte tare, sau, mai limpede, nu o cred deloc".
Spre supararea opiniei publice românesti, Vaticanul a refuzat, neacceptînd nici macar o rugaciune ortodoxa. Gestul a provocat o reactie pe masura din partea Bisericii Române Ortodoxe, Patriarhul Miron Cristea refuzînd sa participe la ceremonie. Pentru ca prin biserica ortodoxa simtea "duhul Tarii Românesti", Ileana îi scria regelui: "Simt ca se rupe ceva-n mine la gîndul ca parasesc Tara fara a primi binecuvîntarea bisericei în care am fost botezata si am crescut si am învatat sa ma exprim prin ea." Astfel, Ileana a mai facut o concesie: "casatoria va fi celebrata dupa ritul catolic, dar va fi precedata de o logodna binecuvîntata de clerul ortodox". Dar Papa Pius al XI-lea, avînd experienta nuntii fiicei Regelui Italiei, Victor Emanuel al III-lea, Principesa Giovanna cu Regele Boris al Bulgariei, cu o cununie catolica la Assisi, dar si cu o alta cununie ortodoxa la întoarcerea la Sofia, ramîne intransigent: "Daca are loc o ceremonie ortodoxa, oricare ar fi ea, el nu va acorda dispensa de casatorie" Deoarece "impresia generala este ca logodnicii s-ar fi consolat, cerînd sa fie casatoriti de patriarhul nostru, Arhiducele Lepold Salvati (Salvador - nn.) si Arhiducesa Bianca (Blanka -nn.), parintii mirelui, se grabesc sa telegrafieze lui Carol ca, în acel caz, ei nu ar veni la nunta si ar declara ca nu-si dau consimtamîntul".

Carol trimite un negociator la Roma

Deoarece situatia devenise "gingasa", Regele Carol al II-lea îl trimite la Roma pe fratele ministrului de externe al guvernului Iorga, preotul catolic si protonotar apostolic, Vladimir Ghica. Într-o scrisoare catre Cardinalul secretar de stat Eugenio Pacelli (viitorul Papa Pius al XII-lea), ministrul de externe român, Dimitrie Ghica sustinea ca "în ipoteza unor rugaciuni facute de clerul ortodox, fara caracter de celebrare a unei casatorii, faptul ca aceste rugaciuni ar avea loc înainte de oficierea casatoriei civile a Principesei Ileana cu Arhiducele, ar constitui garantia exterioara si esentiala cea mai solida, astfel încît casatoria catolica, imediat dupa casatoria civila, oficiata de autoritatile municipale si ministrul justitiei, sa fie considerata unica celebrata si sa se poata considera ca unitatea Arhiducelui Anton si a Principesei Ileana nu a fost celebrata religios decît o singura data, dupa ritul catolic roman". Dupa ce argumenta juridic varianta sa, ministrul român concluziona: "Prin urmare, îndeplinirea casatoriei civile de catre ofiterul starii civile, dupa rugaciuni ale clerului ortodox, ar arata, în mod public, indiscutabil ca aceste rugaciuni nu au deloc caracter sacramental de unire religioasa, ci sînt doar o chemare a binecuvîntarii ceresti asupra viitorilor soti - dînd o satisfactie de ordin sentimental opiniei publice românesti si ortodoxe". Sfîntul Parinte era sfatuit "sa cedeze din ceea ce considera principii imprescriptibile si ca, prin casatoria Arhiducelui cu Principesa, religia catolica nu va avea decît de cîstigat, multumita acestei tolerante asupra unui aspect secundar, prestigiu si încredere din partea poporului român, recunoscator".

Dar si Biserica Ortodoxa trebuie menajata

Dupa negocierile cu Vaticanul, familia regala trebuia sa gaseasca si o solutie capabila sa menajeze orgoliile Bisericii Ortodoxe Române. Prilejul a fost oferit chiar de mireasa care dorea, ca "buna crestina", înainte de a intra în viata conjugala, sa se spovedeasca si sa se împartaseasca. Drumul Domnitei la Sfînta Împartasanie a fost organizat cu mult fast. La liturghia tinuta în 23 iulie 1931, la manastirea Sinaia, de catre Patriarhul Miron Cristea, au asistat Regele Carol al II-lea, Anton, împreuna cu mama sa, Blanka de Bourbon, Principesa Maska (Maria) fiica Marelui Duce Kirill, împreuna cu mama sa, Victoria Melita, matusa miresei, principii de Hohenzollern etc. Dupa slujba, patriarhul a parasit Sinaia, plecînd la resedinta sa de la Dragoslavele.

Elena - sotia lui Carol - nu are voie sa vina la nunta

De la nunta au lipsit toti cumnatii miresei. Daca Regele Alexandru al Iugoslaviei îsi conduce sotia pîna pe peronul garii din Belgrad, regretînd ca situatia politica instabila l-a retinut în tara, în schimb, Regele George al II-lea al Greciei a plecat împreuna cu sora sa, Elena, la Londra înca din 17 iulie. Elena de Grecia, nu a putut participa la nunta datorita interdictiilor dictate de fostul sau sot, Regele Carol al II-lea. De altfel, unchiul regelui, Principele Ernest de Hohenlohe-Langenburg, aflat alaturi de rudele elene în vagonul regal al Orient Expres-ului pîna la Paris, considera ca pentru Carol si fosta sa sotie "este tot atîta stingherire sa se întîlneasca, ca pentru orice alte perechi divortate, caci nu este si nu a fost niciodata vorba de o reconciliere sau despre o anulare a divortului". Totusi, fara sa tina cont de atitudinea suveranului, la plecarea din Bucuresti a "Majestatatii Sale" Elena (singurul titlu acceptat de rege pentru fosta sa sotie) si a fratelui acesteia a asistat o mare parte a familiei regale. Mama Principelui mostenitor Mihai a sosit la gara alaturi de Regina Maria. Ele au fost urmate de Regina Elisabeta a Greciei, Principele Nicolae, Principesa Ileana, Arhiducele Anton si fratele acestuia, Franz Josef.

Mihail Sadoveanu - nuntas si el

Nunta principesei române a fost un eveniment monden de valoare internationala. La ceremonie au participat numerosi corespondenti de presa din strainatate, unii veniti tocmai de pe coasta Pacificului (corespondentii ziarelor The San Francisco Chronicle si The San Francisco Examiner). Familia Regala a primit felicitari din întreaga lume, de la Herbert Hoover, presedintele SUA si Juan Esteban Montero, presedintele Chile, pîna la Hindenburg, presedintele Germaniei si Zog I, Regele Albaniei.
La invitatia familiei regale, la festivitati, a participat elita politica româneasca: prim ministrul Nicolae Iorga, C. Argetoianu, maresalul Prezan, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Al. Vaida-Voevod, Gheorghe Bratianu, I. G. Duca, Octavian Goga, dr. N. Lupu, gen. Artur Vaitoianu, presedintele Senatului, Mihail Sadoveanu etc. A lipsit doar Alexandru Averescu, plecat la tratament la Kissingen.
În dupa-amiaza zilei de 24 iulie, au sosit la Sinaia socrii miresei, împreuna cu Regina Marioara a Iugoslaviei. Pentru arhiduce, casatoria fiului sau Anton a fost ultima sarbatoare mare a familiei sale l-a care a participat. La 4 septembrie 1931, Arhiducele Leopold Salvador de Habsburg a murit la numai 64 de ani.
Regina Marioara, Arhiducele Alfons, Principele si Principesa de Leiningen au fost cazati la castelul Pelisor, iar toti ceilalti oaspeti au fost gazduiti la castelul Peles, în apartamente special amenajate.

Principesa Ileana face donatii saracilor

Prima zi a ceremoniilor casatoriei princiare, 24 iulie, s-a încheiat cu o serata la castelul Pelisor, unde invitatii au putut viziona filmul lui Charlie Chaplin, Luminile orasului.
În timpul ceremoniilor, Sinaia a uitat de orice altceva. "Drapelele nationale fluturau pe cladirile publice, ghirlande de flori cu crengi de brad si becuri multicolore fusesera instalate pe stîlpii de telegraf pe tot parcursul drumului de la gara pîna la Castelul Peles". Orasul era garnisit de vizitatori, de uniforme stralucitoare si limuzine luxoase. Pe platourile Pelesului au venit în costume de sarbatoare numerosi tarani din satele din apropiere.
Din "caseta sa particulara", Principesa Ileana a donat pentru saracii primariilor Bucuresti, Iasi, Cernauti, Cluj si Chisnau 50.000 lei, primariei Balcic 40.000 lei, primariei Sinaia 25.000 lei si primariei Poeni, unde se afla unul dintre domeniile sale, 10.000 lei.
Vineri si sîmbata, 24-25 iulie, în "Sala Florentina" a castelului Peles, a avut loc ceremonia primirii de catre viitoarea familie arhiducala a felicitarilor si darurilor prezentate de catre diferite institutii si personalitati.

Încep sa soseasca darurile. Si ce daruri!

Dintre darurile deosebite oferite "Înaltilor logodnici", sunt de mentionat: avionul "Moth-Haviland", "echipat pentru turism si admirabil utilat, de constructiune si valoare deosebita" si o brosa de briliante cu insigna marinei, oferite de Regele Carol al II-lea, dar si cadoul Marelui voievod Mihai, rezultatul propriei îndemînarii, o calimara de lemn, un colier de briliante si un altul de perle cu un mare briliant si cu un safir de dimensiuni exceptionale, daruite de regina Maria, un colier cu pandantiv de briliante montat în platina oferit din partea guvernului de primul ministru Nicolae Iorga, o caseta de aur si email continînd "recipisa de depozit a 200 de actiuni B.N.R" depuse pe numele Principesei Ileana oferita de guvernatorul Bancii Nationale a României, Mihail Manoilescu, "un inel cu briliante într-o cutie Lalique" oferit de Camera Deputatilor, o icoana lucrata la muntele Athos în anul 1580, oferita din partea Basarabiei de generalul Rascanu, o icoana "minunat cizelata în aur", oferita de judetul Tighina, o caseta de aur, daruita de judetul Cahul, "un sirag de imense chihlimbare", oferit de judetul Covurlui, o vitrina cu un "somptuos serviciu de masa în aur si argint, daruite de primaria Chisinau, un inel cu perla roz si un CEC de 1 milion de lei daruite în numele Transilvaniei de catre ministrii Valer Pop si Stefan Metes, o cutie "cu mai multe siruri de paftale de aur" daruita de "Asociatiunea Femeilor Române din Ardeal" prin Maria Baiulescu, o salba din 32 "monezi vechi habsburgice de aur", oferita de catre doamnele din Timisoara si judetul Timis -Torontal, un serviciu de ceai de aur si argint oferit de judetul Prahova si un altul de judetul Tutova, "o imensa cupa de argint cizelat, si un serviciu de argint pentru cafea" oferite de judetul Lapusna, o cutie de sidef lucrata în aur oferita de judetul Putna, un vas de email oferit de judetul Iasi, "doua vase mari de argint pentru flori" oferite de generalul Iacobici si comandorul Pais, un "superb vas Gallé", oferit de regimentul de escorta regala, o icoana veche " de mare valoare", oferita de regimentul 4 rosiori, vase în onix oferite de judetele din Ardeal si Banat, un tablou japonez în piele, daruit de scoala de menaj din Ploiesti, "un covor si o pînza româneasca de o rara finete", oferita de scoala de aplicatie din Ploiesti, 7 vaze de aragonit din produsele fabricii "Aragonit" Tîrgu-Mures si un costum national sasesc din comuna Batos oferite de judetul Mures, o pereche de papuci brodati cu figuri din picturile lui Grigorescu (pe unul figura o taranca cu secera, pe celalalt o taranca cu fuior) din partea asociatiei "Actiunea patriotica", un "splendid" covor oltenesc oferit din partea primariei Sinaia si un mare candelabru antic de bronz daruit din partea Uniunii comunitatilor israelite si Comunitatea israelitilor spanioli din Bucuresti. Corpul diplomatic a daruit logodnicilor un "superb vas de flori". "Actiunea patriotica" i-a oferit mirelui un cadou inedit: o tabachera româneasca cu chipul Ilenei, un pachet de tutun legat în foi de porumb si un amnar cu cremene. La înmînarea darurilor, i s-a spus ca "simbolizeaza adagiul românesc: "Rabdare si tutun".

Balul logodnicilor

Familia Regala Româna si oaspetii sai au încheiat seara zilei de 25 iulie printr-o receptie data la castelul Pelisor, urmata de dans. Balul a fost deschis de logodnici cu un vals, urmati de Principele Nicolae si sora Arhiducelui Anton, Margareta. "Dansul a fost foarte animat. Era o atmosfera încîntatoare. Splendidele uniforme ale ofiterilor de garda se amestecau cu toaletele multicolore ale doamnelor de la Curte si ale invitatelor si cu fracurile de culoarea "bleu de roi" ale aghiotantilor si secretarilor M. S. Regelui. Dupa miezul noptii, M.S. Regele retragîndu-se, balul a luat sfîrsit". La receptie au luat parte, dupa unele surse, peste 300 de persoane, dupa altele, circa 600 de persoane, printre care fosti prim ministri, sefii partidelor politice, înaltii demnitari ai statului, sefii de misiuni diplomatice, generalii si comandantii principalelor unitati.
În ajunul nuntii sale, viitoarea arhiducesa Habsburg a înaintat o declaratie redactata de directorul general al Domeniilor Coroanei, Al. Stan, prin care îsi mentinea cetatenia româna. În schimb, Anton era apatrid. Guvernul român a încercat înainte de nunta sa-i gaseasca arhiducelui o patrie adoptiva, însa atît guvernul din Liechtenstein, contactat de Caius Brediceanu, ministrul român la Viena, cît si guvernul din Luxemburg, pe lînga care intervine George Grigorcea, ministrul României la Bruxelles, "nu au dat rezultat, cele doua guverne, din consideratiune pentru Austria, refuza sa prenumere un Arhiduce printre supusii lor. Anton va ramîne deci un austriac fara drepturi în tara sa de origine".

Carol al II-lea îsi conduce sora la Altar

Pe 26 iulie 1931, într-o "dimineata triumfala, învesmîntata în soare si în azur, însufletita de febrilul neastîmpar al miilor de drumeti sositi din ajun si în zori" s-au desfasurat ceremoniile casatoriei civile si religioase. La ora 10, la castelul Pelisor s-a desfasurat, într-un cadru restrîns, în prezenta familiilor regale si arhiducale si a unor apropiati ai acestora, festivitatea casatoriei civile."În fata unui crucifix, a codului civil si a dosarului care cuprinde Statutul Curtii Regale a României", ofiterul starii civile, C. Hamangiu, ministrul Justitiei, "a adresat sotilor întrebarile si a primit raspunsurile acestora în limba româna si în limba franceza, cunoscuta de amîndoi mirii". Dupa întrebarile rituale a fost cerut si obtinut consimtamîntul suveranului. Martorii mirilor au fost Regele Carol al II-lea si Principele Friedrich de Hohenzollern pentru Ileana si Arhiducele Franz-Josef si Principele Leiningen pentru Anton.
Dupa ceremonia civila, mirii au plecat la castelul Peles pentru ceremonia religioasa. Pe aleile resedintei au fost desfasurati soldatii regimentului de garda, iar aproape de Peles au fost însiruite "în uniformele lor pitoresti, cohortele cercetaselor, ale studentelor de la I.F.C.A. si de la O.N.E.F.-adolescente cu chipurile bronzate de soare, venite sa salute pentru cea din urma oara Domnita care le-a fost capetenie si tovarasa". Drumul era deschis de doi jandarmi din regimentul regal de escorta. În prima trasura care a intrat pe sub frontalul castelului Peles, un "landou a la Daumont", s-a aflat Regina Maria si Leopold-Salvador de Habsburg, urmati de Regele Carol al II-lea si Ileana într-o trasura trasa de patru cai. Cînd cortegiul a ajuns la Peles, fanfara batalionului 1 de vînatori de munte a intonat imnul regal, iar trupele regimentului de garda au prezentat onorul. Ginerele si-a întîmpinat aleasa oferindu-i un buchet de crini albi.

Regina Maria e îmbracata în alb, ca si mireasa

Resedinta regala era împodobita cu steaguri si flori. Nota dominanta a decoratiunilor a fost data de o multime de ghirlande pline de trandafiri rosii si albi. În mijlocul holului mare al palatului a fost amenajat un altar, flancat de torte uriase. Pe altar a fost asezat un tablou pictat de Holbein reprezentînd-o pe Maica Domnului. În uniforma de general de vînatori de munte, Regele Carol al II-lea a condus-o pe sora sa la altar, urmati de Regina Maria si însotitorul sau, Arhiducele Leopold-Salvador.
Regina Mama purta o rochie din matase alba si o palarie de aceiasi culoare. Apoi venea, Principele mostenitor Mihai, îmbracat în uniforma de cadet de aviatie."Un zîmbet prietenos lumineaza chipul tinerei mirese, care înainteaza spre faclii cu fruntea încinsa în diadema de aur din care se despleteste torentul de beteala scînteietoare. Domnita poarta o rochie crepe-satin alb, peste care pluteste o stravezie marama de tulle, revarsat în cute flexibile peste trena purtata de patru copile brune, cu privirile pline de o candida sfiala. Cununa florilor de lamîita îi împodobeste tîmplele, pe decolteul trandafiriu straluceste superbul colier de platina, primit în dar de la guvernul tarii în ajun". Coronita de aur decorata cu diamante, purtata peste parul tuns scurt si vopsit roscat, fusese primita cadou de la Leopold -Salvator de Habsburg, viitorul socru, si era o bijuterie de familie, daruita de Împaratul Napoleon I sotiei sale, Arhiducesa Maria Luiza. Rochia de nunta a Domnitei a fost creatia unei case de moda din Bucuresti, dupa modelul si desenele Reginei Maria si nu a fost vazuta înainte de nunta de admiratorii Ilenei deoarece creatorul a sugerat ca acest lucru poarta ghinion. Voalul din fir aurit, lung de 40 de picioare, era opera fetelor din Asociatia Femeilor Crestine (ACF), asociatie care se aflase sub directul patronaj al principesei.

Carol poarta uniforma gri a vînatorilor de munte

Nasii de cununie au fost martorii de la cununia civila, Regele Carol al II-lea si Principele Friederich de Hohenzollern din partea Ilenei si Principele de Lenningen si Arhiducele Franz Josef din partea lui Anton. Mirele "soseste în urma, în fracul svelt, însotit de principele de Leiningen. Regele Carol al II-lea, în uniforma gri a vînatorilor de munte, a luat loc în stînga, alaturi de principele Friederich de Hohenzollern, în uniforma cenusie a ulanilor imperiali. Înaltii oaspeti se aseaza pe fotoliile la picioarele carora sunt asternute perne de velours rosu. Si slujba nuptiala începe sub lumina tremuratoare a celor opt faclii uriase, care arunca reflexe si umbre pe chipul palid al Madonei.(...) Orga îsi revarsa armoniile, topite în melodioasele acorduri ale violoncelului. La un semn al Suveranului, Marele voievod Mihai ia din mîinile Domnitei Ileana buchetul nuptial, si-l depune pe perna rosie de la picioarele Regelui Carol".
Liturghia a fost tinuta de înalti prelati romano- catolici: benedectiunea a fost data de Arhiepiscopul de Bucuresti, Alexandru Cisar, au oficiat Abatele Vladimir Ghika, care a tinut si predica, fostul confesor al regelui Ferdinand, Episcopul Fischer si însarcinatul de afaceri al Nunciaturii apostolice Umberto Kaldewey, trimis special la Sinaia de Papa Pius al XI-lea. "Raspunsurile serviciului religios" au fost date de corul maicilor de la Notre Dame din strada Pitar Mos. Din partea papei, mirii au primit o caseta cu o relicva pretioasa: o farîma din ramasitele Sfintei Tereza.

Ileana depune buchetul de mireasa la mormîntul ostasilor români

Dupa ceremonia religioasa, Ileana si Anton, însotiti de Regele Carol al II-lea, Regina Maria si Principele Mihai au depus coroane de flori la cimitirul eroilor armatei române cazuti în primul razboi mondial. Mireasa si-a lasat buchetul pe soclul monumentului.
La plecarea din Peles, cortegiul regal a fost întîmpinat de o "nunta taraneasca", însotita de "traditionalul taraf de lautari cu cobza si nai". Nuntasii, îmbracati în costume populare, dansau si salutau mirii cu chiote si focuri de arma. Alaturi de ei au aparut calari, "îmbracati în zale si cu caciuli de dorobanti", Junii Brasovului si "un car alegoric cu domnisoare din Sinaia".
La prînzul de încheiere s-a sarbatorit cu sampanie frantuzeasca si vinuri românesti din pivnitele regale si s-a dansat pe muzica orchestrei conduse de maestrul Dinicu. Dupa praznic, mirii si oaspeti lor au urmarit de pe platoul terenului de golf de la Peles "zborurile avioanelor fara motor ale scolii de la Codlea: coborînd de la Bucegi, într-un lin zbor planat, iar directorul scolii, profesorul Alfred Ladengang a aterizat pe pajistea verde".

Carol îi trînteste adevarul despre adevaratul tata

Se pare ca dupa terminarea petrecerii, principesa a avut o discutie neplacuta cu regele Carol al II-lea, care i-a facut cunoscut sorei sale ca "ea nu este fiica regelui Ferdinand, ci a lui Barbu Stirbey, ca în urma casatoriei ei cu arhiducele, supus strain, multe din prerogativele si privilegiile acordate de un membru al familiei regale române nu i se mai pot acorda ei în viitor, ca - de pilda - trenuri speciale scutite de plata etc. si ca, în general, vizitele la noi în tara prea des n-ar fi indicate din multe si multe considerente politice".
În dupa amiaza zilei nuntii, Ileana si Anton au plecat în luna de miere. Primul popas a fost o saptamîna la castelul Bran, dupa care tînara pereche princiara a plecat cu un avion condus de Arhiducele Anton la München, cu scurte opriri la Budapesta si Viena.
În drumul spre resedinta Reginei Maria, mirii au fost sarbatoriti de locuitorii Predealului si Rîsnovului. În Predeal, "în dreptul scolii normale de fete, masina tinerei perechi imperiale a fost oprita printr-o panglica tricolora, de catre un grup de cercetasi, si-n asistenta unei multimi entuziasmate". Principesa s-a despartit cu greu de admiratorii sai, dar nu înainte de a asculta "Fedelesul", unul dintre cîntecele populare preferate. Apoi perechea imperiala s-a îndreptat spre Bran pe "drumul nou", drumul Reginei, Predeal - Valea Rîsnoavei. Automobilul condus de Anton a poposit pentru aproape o ora la hanul "La Pîrîul Rece", "un popas admirabil pentru vilegiaturistii din Carpati", deschis în aprilie 1930 de rîsnoveanul Voicu Popa. La intrarea în Rîsnov, a fost întîmpinata de un grup de calareti, care i-a condus în mijlocul localnicilor. Dupa ce au trecut pe sub "porti de triumf", primarul le-a oferit pîine si sare.

Luna de miere începe la Bran

Branul i-a asteptat "plin de soare si flori". "Lumea coborîta de pe plaiuri, în costume pitoresti" ocupase întreg spatiul de la intrarea în Bran pîna la poarta castelului. O micuta cercetasa a oferit darul branenilor: o icoana veche si un stergar "de legat la cap", simbolul intrarii Domnitei în rîndul nevestelor, iar din partea coloniei de cercetase din Bran o cruce frumos încrustata în sidef. Fericita de felul cum au întîmpinat-o branenii, Ileana îi scria mamei sale: "Daca viata noastra este pe jumatate de fericita pe cît sunt urarile de bine pe care le-am primit, noi vom fi foarte fericiti".
Cu cîteva zile înaintea plecarii de la Bran, Ileana si Anton s-au pregatit de voiaj venind cu avionul dinspre Bran la Sinaia si deasupra castelului Peles "au facut si cîteva viraje, lasînd si doua scrisori adresate M.S. Regelui, care au cazut în poiana castelului. Apoi s-au înapoiat la Bran". Pe 3 august, venind de la Sinaia, dupa ce au vizitat fabrica de avioane din Ghimbav, tînara familie Habsburg a plecat la Budapesta cu un avion pilotat de Anton, într-o vizita cu caracter "exclusiv si privat". Dupa un zbor de o ora, în "conditiuni excelente", au aterizat pe aerodromul "Mathiasfoeld". Avionul a fost dus la hangar "sub supravegherea personala" a lui Anton. Apoi tinerii s-au cazat la hotelul de lux "Hungaria".

video

VIDEO INEDIT DIN 1931 Strălucitoarea nuntă a principesei Ileana, ultima căsătorie monarhică încheiată în România

Nunta pricipesei Ileana, ultima căsătorie monarhică...La 23 decembrie 1926, Principesa Ileana si-a sarbatorit majoratul. De acum, conform Statutului membrilor Familiei Regale, Regina Maria o poate declara pe fiica sa "emancipata", adica..."buna de maritat".Avea Regina Mama planuri matrimoniale pentru Domnita Ileana? Legaturile matrimoniale stabilite pîna atunci de familia regala româna au fost încheiate cu familii domnitoare din tari balcanice vecine.La 21 februarie 1921, Principesa Elisabeta de România s-a casatorit cu Diadohul (Principele Mostenitor) George al Greciei, iar pe 10 martie 1921, s-a încheiat o alta casatorie cu familia regala greaca, între Elena de Grecia,cumnata Elisabetei, si Carol, Principele Mostenitor al României.



Soacra balcaniilor cauta o partida buna pentru Ileana
Tabloul matrimonial a fost completat la 8 iunie 1922, prin casatoria Principesei Maria cu Alexandru I Karageorgevici al Serbiei, viitorul rege al Regatului Sîrbo-croato-sloven. Suverana României devenise o "soacra a Balcanilor". Regina era foarte mîndra de "expansiunea" matrimoniala a familiei sale, caci asa cum se întreba în februarie 1925 un oaspete american al Curtii Regale: "Cîte regine ale Europei au fiice care au devenit ele însele regine?". În cazul Ilenei, regina îi declara amuzata aceluiasi oaspete ca fiicei sale favorite îi ramasese, pentru completarea tabloului matrimonial balcanic, tronul regatului Bulgariei sau ca putea avea parte de un destin regal mult mai stralucit ca regina a Angliei sau a Frantei (!). Cu toate acestea, Reginei Maria nu-i placea sa recunoasca ca a influentat casatoriile copiilor sai. În anul 1924, ea declara presei: "Niciodata nu-mi voi sacrifica copiii. Ei se vor casatori cu aceia pe care-i vor alege". Dar într-o scrisoare din ianuarie 1929, Regina Maria îi scria fiului sau Carol, ca ar dori sa o casatoreasca pe Ileana cu un print strain bogat care ar accepta sa locuiasca în România.
Primul pretendent - respins pe motiv de boala
Frumoasa, spirituala si plina de viata, tînara principesa a României vrajise multe inimi. Alegerea viitorului sau sot devenise, mai mult sau mai putin întemeiat, un subiect favorit pentru rubricile mondene ale presei internationale.
În august 1925, suveranii regatului român, aflati în vizita la Venetia, au fost întîmpinati de Ducele de Aosta. Presa italiana a interpretat întîlnirea ca un gest de curtoazie facut de duce fata de viitorii sai socri. Însa ministrul român la Roma, Lahovary, dezminte stirea, declarînd corespondentului Corriere della Sera ca prezenta suveranilor la Venetia se datora "marii dragoste pe care suveranii si în special regina Maria o au pentru acest minunat oras". Cît despre logodnicul italian, concluzia ministrului român era ca: "Nu e prima oara cînd ziarele atribuiesc principesei Ileana un nou logodnic si probabil nu va fi nici ultima oara".
În primavara anului 1929, dupa ce o vazuse într-o vizita facuta parintilor sai, Principele de Asturia, mostenitorul tronului Spaniei, îsi anunta intentia de a cere mîna Ilenei. Alianta matrimoniala a fost respinsa de regina Maria din cauza problemelor grave de sanatate ale printului, care era bolnav de hemofilie.
Al doilea, respins si el, pentru reputatie îndoielnica
La începutul anului 1930, Ileana s-a logodit cu Contele german Alexandru (Lexel) de Hochberg, Baron de Fürstenstein, fiul Principelui de Pless, un aristocrat bogat din Silezia si al Principesei de Pless, o buna prietena a Reginei Maria. Contele apartinea uneia dintre cele mai vechi familii princiare germane. Cei doi s-au cunoscut la un bal mascat la Palatul Cotroceni. Dupa cîteva zile petrecute împreuna la Predeal, la schi, Lexel îi cere mîna Ilenei. Tinerii îndragostiti hotarasc sa se stabileasca în România. Toata lumea îl gasea pe conte, dupa cum îi scria Ileana fratelui sau Carol, "delicios si avînd maniere sarmante si decizia de a ramîne în tara l-a facut foarte popular". Logodnicul Ilenei urma sa primeasca titlul de principe român si, conform protocolului statului român, era cu un rang dupa membrii familiei regale, dar înaintea celorlalti regenti. Însa, la scurt timp dupa anuntarea logodnei, Mutius, ambasadorul Germaniei la Bucuresti, a informat în mod oficial Ministerul Afacerilor Externe român despre reputatia îndoielnica a logodnicului german. "Socotindu-se moralmente obligat sa deschida ochii celor în drept", guvernul german "sfatuia" guvernul român sa renunte la proiectata casatorie. Astfel, familia regala româna hotaraste sa rupa logodna.
Carol al II-lea nu stie cum sa scape de Ileana
În timpul Restauratiei, Ileana se afla într-un voiaj în Egipt. Ea a salutat gestul politic al fratelui sau, însa noul rege a hotarît sa-i restrînga aparitiile publice, deranjat de popularitatea Domnitei si de strînsa legatura a acesteia cu Regina Maria. La sfîrsitul anului 1930, Ileana îi scria Regelui Carol al II-lea: "Te rog sa înlaturi neîncrederea ce o ai în , caci stii cît de mult tin la tine si cum ma doare sa te vad suparat. Fii îngaduitor, vreau sa fac bine, vreau sa te multumesc, dar sunt tînara si gresesc fara sa vreau. În orice clipa sunt gata sa te servesc fiindca îmi esti Rege si apoi esti fratele meu pe care îl iubesc atît de mult". Dar regele, hotarît sa nu împarta cu nici un alt membru al familiei regale puterea politica si popularitatea de care se bucura familia regala, a gasit o solutie simpla de "a scapa" de sora sa: Ileana trebuia sa se marite cu un print strain si sa plece din tara.
Arhiducele Anton - partida salvatoare
În vara anului 1930, însotind-o pe regina într-o vizita în Spania, principesa îl întîlneste la Barcelona pe Arhiducele Anton de Habsburg, "un baiat foarte frumos, înalt, blond, sportiv, distins". În martie 1931, Ileana si Regina Maria întorcîndu-se dintr-o vizita la Paris, raspund unei invitatii primite din Umrich, de la resedinta verilor Hohenzollern. Aici, Ileana îl reîntîlneste pe Arhiducele Anton. Se pare ca reîntîlnirea nu era întîmplatoare, arhiducele fiind chemat la dorinta expresa a Regelui Carol al II-lea. Initiativa s-a dovedit inspirata. Pe 20 aprilie 1931, Ileana îi cere fratelui sau binecuvîntarea si consimtamîntul ca sef al Casei Regale, deoarece "Simt ca am întîlnit cu adevarat omul care ma va face fericita. Desigur, viitorul este în mîna Domnului, însa - cum am credinta în El - cred ca împreuna cu Anton voi putea înfatisa (sic) viata sigur, gasind în el tovarasul si reazamul de care am atîta nevoie". La întoarcerea în tara, Ileana a anuntat oficial ca intentioneaza sa se casatoreasca cu arhiducele austriac. Seful Casei Regale Române, Regele Carol al II-lea îsi da acordul, dar nu accepta ca viitoarea familie sa locuiasca în tara, considerînd ca prezenta unui Habsburg ar fi o sursa de conflicte în Transilvania.
Anton era fiul Arhiducelui Leopold -Salvador de Habsburg-Toscana si al Arhiducesei Blanka de Bourbon, Infanta Spaniei, nascut la 20 martie 1901, în Viena imperiala. Numele complet al arhiducelui era Anton Maria Franz Leopold Blanka Carl Iosef Ignatz Raphael Michael Margaretha Nicetas, un nume demn de un arhiduce de Austria, primit în amintirea nasilor de botez. Dupa proclamarea Republicii Austria, Anton si familia sa se retrag în Spania. Arhiducele, absolvent al Scolii Superioare de inginerie din Madrid, s-a angajat la uzinele Ford din Londra, dupa care s-a stabilit la Barcelona, unde a deschis împreuna cu fratele sau Franz Josef un service automobilistic si de aviatie. Împatimit aviator era cîstigatorul a numeroase concursuri aviatice internationale. Astfel, pe cei doi logodnici îi apropia si pasiunea pentru sport, fiind cunoscute preocuparile Ilenei pentru calarie, automobilism si iachting.
Spre linistea lui Carol, nunta va avea loc
Casatoria Ilenei a fost rodul unei iubirii împartasite de ambii soti si o decizie acceptata fara rezerve de Casa Regala Româna, fiind pentru prima oara cînd un membru al familiei Regale Române s-a casatorit fara a încheia o casatorie morganatica sau fara a trebui sa respecte o alianta matrimoniala.
Casa Regala Româna a hotarît ca nunta sa se sarbatoreasca pe 24-26 iulie 1931, în România, la resedinta regala din Sinaia, "caci e mai racoare si linistit si este loc pentru invitati". Ileana a ales "ultima duminica din aceasta luna, caci în august e post de Sf. Maria", iar mai devreme "nu e cu putinta, fiindca am asa de multe de orînduit înainte".
A fost ultima casatorie oficiala încheiata în tara pentru un membru al familiei regale române. Însa nu a fost si ultima casatorie a unui membru al familiei regale celebrata în România, deoarece cîteva luni mai tîrziu (noiembrie 1931) Principele Nicolae si-a înregistrat casatoria morganatica cu Ioana Dolette Dumitrescu, fosta Saveanu, la primaria din Tohani -Buzau.
Declaratia de casatorie dintre Principesa Ileana si Arhiducele Anton a fost autentificata la Judecatoria Mixta din Balcic, judetul Caliacra, la 3 iulie 1931. Pe 18 iulie, întoarsa de la Balcic, viitoarea familie de Habsburg a participat, alaturi de Regele Carol al II-lea, Regina Maria, Regina Elisabeta, Principele Nicolae, Principele si Principesa de Hohenzollern, Principele de Leiningen, Principesa Maska, fiica Marii Ducese Kirill, la un parastas oficiat la Curtea de Arges pentru pomenirea Regelui Ferdinand. Dupa slujba religioasa, familia regala si oaspetii sai au plecat cu trenul regal la Sinaia. Ileana si Anton ajung la Peles în seara aceleiasi zile, dupa o vizita la Brasov. A doua zi dimineata, Ileana si logodnicul sau, însotiti de familia princiara Hohenzollern, Principele de Leiningen si Baronul Albrecht, au fost oaspetii manastirii Sinaia. Dupa ce au asistat la serviciul religios, ei au fost condusi prin muzeul ma nastirii si paraclisul vechi de catre arhimandritul Serafim Georgescu.
Gîlceava între Vatican si Biserica Ortodoxa
O problema delicata în pregatirea nuntii a fost apartenenta mirilor la confesiuni diferite. Pîna la casatoria Principesei Ileana toate aliantele matrimoniale ale membrilor familiei regale române, botezati conform statutului Casei Regale Române în religia ortodoxa, au fost încheiate cu Case regale de aceiasi apartenenta religioasa (Grecia, Iugoslavia). Ileana si-ar fi dorit pe lînga ceremonia de nunta catolica si una ortodoxa, dar familia Habsburg se opune. Ministrul român de externe, Dimitrie Ghica îi comunica lui Raoul Bossy, ca pîna la urma, Principesa Ileana a acceptat doar o ceremonie catolica, dar "tine ca ea sa fie urmata de o cununie savîrsita de Biserica ortodoxa", lasînd sa se înteleaga ca "viitoare sotie si mama de catolici, nu ar fi exclus sa treaca si ea odata, mai tîrziu, la legea lor", o decizie putin credibila pentru Bossy: "cunoscînd-o pe tînara Domnita cum o cunosc - ma îndoiesc foarte tare, sau, mai limpede, nu o cred deloc".
Spre supararea opiniei publice românesti, Vaticanul a refuzat, neacceptînd nici macar o rugaciune ortodoxa. Gestul a provocat o reactie pe masura din partea Bisericii Române Ortodoxe, Patriarhul Miron Cristea refuzînd sa participe la ceremonie. Pentru ca prin biserica ortodoxa simtea "duhul Tarii Românesti", Ileana îi scria regelui: "Simt ca se rupe ceva-n mine la gîndul ca parasesc Tara fara a primi binecuvîntarea bisericei în care am fost botezata si am crescut si am învatat sa ma exprim prin ea." Astfel, Ileana a mai facut o concesie: "casatoria va fi celebrata dupa ritul catolic, dar va fi precedata de o logodna binecuvîntata de clerul ortodox". Dar Papa Pius al XI-lea, avînd experienta nuntii fiicei Regelui Italiei, Victor Emanuel al III-lea, Principesa Giovanna cu Regele Boris al Bulgariei, cu o cununie catolica la Assisi, dar si cu o alta cununie ortodoxa la întoarcerea la Sofia, ramîne intransigent: "Daca are loc o ceremonie ortodoxa, oricare ar fi ea, el nu va acorda dispensa de casatorie" Deoarece "impresia generala este ca logodnicii s-ar fi consolat, cerînd sa fie casatoriti de patriarhul nostru, Arhiducele Lepold Salvati (Salvador - nn.) si Arhiducesa Bianca (Blanka -nn.), parintii mirelui, se grabesc sa telegrafieze lui Carol ca, în acel caz, ei nu ar veni la nunta si ar declara ca nu-si dau consimtamîntul".
Carol trimite un negociator la Roma
Deoarece situatia devenise "gingasa", Regele Carol al II-lea îl trimite la Roma pe fratele ministrului de externe al guvernului Iorga, preotul catolic si protonotar apostolic, Vladimir Ghica. Într-o scrisoare catre Cardinalul secretar de stat Eugenio Pacelli (viitorul Papa Pius al XII-lea), ministrul de externe român, Dimitrie Ghica sustinea ca "în ipoteza unor rugaciuni facute de clerul ortodox, fara caracter de celebrare a unei casatorii, faptul ca aceste rugaciuni ar avea loc înainte de oficierea casatoriei civile a Principesei Ileana cu Arhiducele, ar constitui garantia exterioara si esentiala cea mai solida, astfel încît casatoria catolica, imediat dupa casatoria civila, oficiata de autoritatile municipale si ministrul justitiei, sa fie considerata unica celebrata si sa se poata considera ca unitatea Arhiducelui Anton si a Principesei Ileana nu a fost celebrata religios decît o singura data, dupa ritul catolic roman". Dupa ce argumenta juridic varianta sa, ministrul român concluziona: "Prin urmare, îndeplinirea casatoriei civile de catre ofiterul starii civile, dupa rugaciuni ale clerului ortodox, ar arata, în mod public, indiscutabil ca aceste rugaciuni nu au deloc caracter sacramental de unire religioasa, ci sînt doar o chemare a binecuvîntarii ceresti asupra viitorilor soti - dînd o satisfactie de ordin sentimental opiniei publice românesti si ortodoxe". Sfîntul Parinte era sfatuit "sa cedeze din ceea ce considera principii imprescriptibile si ca, prin casatoria Arhiducelui cu Principesa, religia catolica nu va avea decît de cîstigat, multumita acestei tolerante asupra unui aspect secundar, prestigiu si încredere din partea poporului român, recunoscator".
Dar si Biserica Ortodoxa trebuie menajata
Dupa negocierile cu Vaticanul, familia regala trebuia sa gaseasca si o solutie capabila sa menajeze orgoliile Bisericii Ortodoxe Române. Prilejul a fost oferit chiar de mireasa care dorea, ca "buna crestina", înainte de a intra în viata conjugala, sa se spovedeasca si sa se împartaseasca. Drumul Domnitei la Sfînta Împartasanie a fost organizat cu mult fast. La liturghia tinuta în 23 iulie 1931, la manastirea Sinaia, de catre Patriarhul Miron Cristea, au asistat Regele Carol al II-lea, Anton, împreuna cu mama sa, Blanka de Bourbon, Principesa Maska (Maria) fiica Marelui Duce Kirill, împreuna cu mama sa, Victoria Melita, matusa miresei, principii de Hohenzollern etc. Dupa slujba, patriarhul a parasit Sinaia, plecînd la resedinta sa de la Dragoslavele.
Elena - sotia lui Carol - nu are voie sa vina la nunta
De la nunta au lipsit toti cumnatii miresei. Daca Regele Alexandru al Iugoslaviei îsi conduce sotia pîna pe peronul garii din Belgrad, regretînd ca situatia politica instabila l-a retinut în tara, în schimb, Regele George al II-lea al Greciei a plecat împreuna cu sora sa, Elena, la Londra înca din 17 iulie. Elena de Grecia, nu a putut participa la nunta datorita interdictiilor dictate de fostul sau sot, Regele Carol al II-lea. De altfel, unchiul regelui, Principele Ernest de Hohenlohe-Langenburg, aflat alaturi de rudele elene în vagonul regal al Orient Expres-ului pîna la Paris, considera ca pentru Carol si fosta sa sotie "este tot atîta stingherire sa se întîlneasca, ca pentru orice alte perechi divortate, caci nu este si nu a fost niciodata vorba de o reconciliere sau despre o anulare a divortului". Totusi, fara sa tina cont de atitudinea suveranului, la plecarea din Bucuresti a "Majestatatii Sale" Elena (singurul titlu acceptat de rege pentru fosta sa sotie) si a fratelui acesteia a asistat o mare parte a familiei regale. Mama Principelui mostenitor Mihai a sosit la gara alaturi de Regina Maria. Ele au fost urmate de Regina Elisabeta a Greciei, Principele Nicolae, Principesa Ileana, Arhiducele Anton si fratele acestuia, Franz Josef.
Mihail Sadoveanu - nuntas si el
Nunta principesei române a fost un eveniment monden de valoare internationala. La ceremonie au participat numerosi corespondenti de presa din strainatate, unii veniti tocmai de pe coasta Pacificului (corespondentii ziarelor The San Francisco Chronicle si The San Francisco Examiner). Familia Regala a primit felicitari din întreaga lume, de la Herbert Hoover, presedintele SUA si Juan Esteban Montero, presedintele Chile, pîna la Hindenburg, presedintele Germaniei si Zog I, Regele Albaniei.
La invitatia familiei regale, la festivitati, a participat elita politica româneasca: prim ministrul Nicolae Iorga, C. Argetoianu, maresalul Prezan, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Al. Vaida-Voevod, Gheorghe Bratianu, I. G. Duca, Octavian Goga, dr. N. Lupu, gen. Artur Vaitoianu, presedintele Senatului, Mihail Sadoveanu etc. A lipsit doar Alexandru Averescu, plecat la tratament la Kissingen.
În dupa-amiaza zilei de 24 iulie, au sosit la Sinaia socrii miresei, împreuna cu Regina Marioara a Iugoslaviei. Pentru arhiduce, casatoria fiului sau Anton a fost ultima sarbatoare mare a familiei sale l-a care a participat. La 4 septembrie 1931, Arhiducele Leopold Salvador de Habsburg a murit la numai 64 de ani.
Regina Marioara, Arhiducele Alfons, Principele si Principesa de Leiningen au fost cazati la castelul Pelisor, iar toti ceilalti oaspeti au fost gazduiti la castelul Peles, în apartamente special amenajate.
Principesa Ileana face donatii saracilor
Prima zi a ceremoniilor casatoriei princiare, 24 iulie, s-a încheiat cu o serata la castelul Pelisor, unde invitatii au putut viziona filmul lui Charlie Chaplin, Luminile orasului.
În timpul ceremoniilor, Sinaia a uitat de orice altceva. "Drapelele nationale fluturau pe cladirile publice, ghirlande de flori cu crengi de brad si becuri multicolore fusesera instalate pe stîlpii de telegraf pe tot parcursul drumului de la gara pîna la Castelul Peles". Orasul era garnisit de vizitatori, de uniforme stralucitoare si limuzine luxoase. Pe platourile Pelesului au venit în costume de sarbatoare numerosi tarani din satele din apropiere.
Din "caseta sa particulara", Principesa Ileana a donat pentru saracii primariilor Bucuresti, Iasi, Cernauti, Cluj si Chisnau 50.000 lei, primariei Balcic 40.000 lei, primariei Sinaia 25.000 lei si primariei Poeni, unde se afla unul dintre domeniile sale, 10.000 lei.
Vineri si sîmbata, 24-25 iulie, în "Sala Florentina" a castelului Peles, a avut loc ceremonia primirii de catre viitoarea familie arhiducala a felicitarilor si darurilor prezentate de catre diferite institutii si personalitati.
Încep sa soseasca darurile. Si ce daruri!
Dintre darurile deosebite oferite "Înaltilor logodnici", sunt de mentionat: avionul "Moth-Haviland", "echipat pentru turism si admirabil utilat, de constructiune si valoare deosebita" si o brosa de briliante cu insigna marinei, oferite de Regele Carol al II-lea, dar si cadoul Marelui voievod Mihai, rezultatul propriei îndemînarii, o calimara de lemn, un colier de briliante si un altul de perle cu un mare briliant si cu un safir de dimensiuni exceptionale, daruite de regina Maria, un colier cu pandantiv de briliante montat în platina oferit din partea guvernului de primul ministru Nicolae Iorga, o caseta de aur si email continînd "recipisa de depozit a 200 de actiuni B.N.R" depuse pe numele Principesei Ileana oferita de guvernatorul Bancii Nationale a României, Mihail Manoilescu, "un inel cu briliante într-o cutie Lalique" oferit de Camera Deputatilor, o icoana lucrata la muntele Athos în anul 1580, oferita din partea Basarabiei de generalul Rascanu, o icoana "minunat cizelata în aur", oferita de judetul Tighina, o caseta de aur, daruita de judetul Cahul, "un sirag de imense chihlimbare", oferit de judetul Covurlui, o vitrina cu un "somptuos serviciu de masa în aur si argint, daruite de primaria Chisinau, un inel cu perla roz si un CEC de 1 milion de lei daruite în numele Transilvaniei de catre ministrii Valer Pop si Stefan Metes, o cutie "cu mai multe siruri de paftale de aur" daruita de "Asociatiunea Femeilor Române din Ardeal" prin Maria Baiulescu, o salba din 32 "monezi vechi habsburgice de aur", oferita de catre doamnele din Timisoara si judetul Timis -Torontal, un serviciu de ceai de aur si argint oferit de judetul Prahova si un altul de judetul Tutova, "o imensa cupa de argint cizelat, si un serviciu de argint pentru cafea" oferite de judetul Lapusna, o cutie de sidef lucrata în aur oferita de judetul Putna, un vas de email oferit de judetul Iasi, "doua vase mari de argint pentru flori" oferite de generalul Iacobici si comandorul Pais, un "superb vas Gallé", oferit de regimentul de escorta regala, o icoana veche " de mare valoare", oferita de regimentul 4 rosiori, vase în onix oferite de judetele din Ardeal si Banat, un tablou japonez în piele, daruit de scoala de menaj din Ploiesti, "un covor si o pînza româneasca de o rara finete", oferita de scoala de aplicatie din Ploiesti, 7 vaze de aragonit din produsele fabricii "Aragonit" Tîrgu-Mures si un costum national sasesc din comuna Batos oferite de judetul Mures, o pereche de papuci brodati cu figuri din picturile lui Grigorescu (pe unul figura o taranca cu secera, pe celalalt o taranca cu fuior) din partea asociatiei "Actiunea patriotica", un "splendid" covor oltenesc oferit din partea primariei Sinaia si un mare candelabru antic de bronz daruit din partea Uniunii comunitatilor israelite si Comunitatea israelitilor spanioli din Bucuresti. Corpul diplomatic a daruit logodnicilor un "superb vas de flori". "Actiunea patriotica" i-a oferit mirelui un cadou inedit: o tabachera româneasca cu chipul Ilenei, un pachet de tutun legat în foi de porumb si un amnar cu cremene. La înmînarea darurilor, i s-a spus ca "simbolizeaza adagiul românesc: "Rabdare si tutun".
Balul logodnicilor
Familia Regala Româna si oaspetii sai au încheiat seara zilei de 25 iulie printr-o receptie data la castelul Pelisor, urmata de dans. Balul a fost deschis de logodnici cu un vals, urmati de Principele Nicolae si sora Arhiducelui Anton, Margareta. "Dansul a fost foarte animat. Era o atmosfera încîntatoare. Splendidele uniforme ale ofiterilor de garda se amestecau cu toaletele multicolore ale doamnelor de la Curte si ale invitatelor si cu fracurile de culoarea "bleu de roi" ale aghiotantilor si secretarilor M. S. Regelui. Dupa miezul noptii, M.S. Regele retragîndu-se, balul a luat sfîrsit". La receptie au luat parte, dupa unele surse, peste 300 de persoane, dupa altele, circa 600 de persoane, printre care fosti prim ministri, sefii partidelor politice, înaltii demnitari ai statului, sefii de misiuni diplomatice, generalii si comandantii principalelor unitati.
În ajunul nuntii sale, viitoarea arhiducesa Habsburg a înaintat o declaratie redactata de directorul general al Domeniilor Coroanei, Al. Stan, prin care îsi mentinea cetatenia româna. În schimb, Anton era apatrid. Guvernul român a încercat înainte de nunta sa-i gaseasca arhiducelui o patrie adoptiva, însa atît guvernul din Liechtenstein, contactat de Caius Brediceanu, ministrul român la Viena, cît si guvernul din Luxemburg, pe lînga care intervine George Grigorcea, ministrul României la Bruxelles, "nu au dat rezultat, cele doua guverne, din consideratiune pentru Austria, refuza sa prenumere un Arhiduce printre supusii lor. Anton va ramîne deci un austriac fara drepturi în tara sa de origine".
Carol al II-lea îsi conduce sora la Altar
Pe 26 iulie 1931, într-o "dimineata triumfala, învesmîntata în soare si în azur, însufletita de febrilul neastîmpar al miilor de drumeti sositi din ajun si în zori" s-au desfasurat ceremoniile casatoriei civile si religioase. La ora 10, la castelul Pelisor s-a desfasurat, într-un cadru restrîns, în prezenta familiilor regale si arhiducale si a unor apropiati ai acestora, festivitatea casatoriei civile."În fata unui crucifix, a codului civil si a dosarului care cuprinde Statutul Curtii Regale a României", ofiterul starii civile, C. Hamangiu, ministrul Justitiei, "a adresat sotilor întrebarile si a primit raspunsurile acestora în limba româna si în limba franceza, cunoscuta de amîndoi mirii". Dupa întrebarile rituale a fost cerut si obtinut consimtamîntul suveranului. Martorii mirilor au fost Regele Carol al II-lea si Principele Friedrich de Hohenzollern pentru Ileana si Arhiducele Franz-Josef si Principele Leiningen pentru Anton.
Dupa ceremonia civila, mirii au plecat la castelul Peles pentru ceremonia religioasa. Pe aleile resedintei au fost desfasurati soldatii regimentului de garda, iar aproape de Peles au fost însiruite "în uniformele lor pitoresti, cohortele cercetaselor, ale studentelor de la I.F.C.A. si de la O.N.E.F.-adolescente cu chipurile bronzate de soare, venite sa salute pentru cea din urma oara Domnita care le-a fost capetenie si tovarasa". Drumul era deschis de doi jandarmi din regimentul regal de escorta. În prima trasura care a intrat pe sub frontalul castelului Peles, un "landou a la Daumont", s-a aflat Regina Maria si Leopold-Salvador de Habsburg, urmati de Regele Carol al II-lea si Ileana într-o trasura trasa de patru cai. Cînd cortegiul a ajuns la Peles, fanfara batalionului 1 de vînatori de munte a intonat imnul regal, iar trupele regimentului de garda au prezentat onorul. Ginerele si-a întîmpinat aleasa oferindu-i un buchet de crini albi.
Regina Maria e îmbracata în alb, ca si mireasa
Resedinta regala era împodobita cu steaguri si flori. Nota dominanta a decoratiunilor a fost data de o multime de ghirlande pline de trandafiri rosii si albi. În mijlocul holului mare al palatului a fost amenajat un altar, flancat de torte uriase. Pe altar a fost asezat un tablou pictat de Holbein reprezentînd-o pe Maica Domnului. În uniforma de general de vînatori de munte, Regele Carol al II-lea a condus-o pe sora sa la altar, urmati de Regina Maria si însotitorul sau, Arhiducele Leopold-Salvador.
Regina Mama purta o rochie din matase alba si o palarie de aceiasi culoare. Apoi venea, Principele mostenitor Mihai, îmbracat în uniforma de cadet de aviatie."Un zîmbet prietenos lumineaza chipul tinerei mirese, care înainteaza spre faclii cu fruntea încinsa în diadema de aur din care se despleteste torentul de beteala scînteietoare. Domnita poarta o rochie crepe-satin alb, peste care pluteste o stravezie marama de tulle, revarsat în cute flexibile peste trena purtata de patru copile brune, cu privirile pline de o candida sfiala. Cununa florilor de lamîita îi împodobeste tîmplele, pe decolteul trandafiriu straluceste superbul colier de platina, primit în dar de la guvernul tarii în ajun". Coronita de aur decorata cu diamante, purtata peste parul tuns scurt si vopsit roscat, fusese primita cadou de la Leopold -Salvator de Habsburg, viitorul socru, si era o bijuterie de familie, daruita de Împaratul Napoleon I sotiei sale, Arhiducesa Maria Luiza. Rochia de nunta a Domnitei a fost creatia unei case de moda din Bucuresti, dupa modelul si desenele Reginei Maria si nu a fost vazuta înainte de nunta de admiratorii Ilenei deoarece creatorul a sugerat ca acest lucru poarta ghinion. Voalul din fir aurit, lung de 40 de picioare, era opera fetelor din Asociatia Femeilor Crestine (ACF), asociatie care se aflase sub directul patronaj al principesei.
Carol poarta uniforma gri a vînatorilor de munte
Nasii de cununie au fost martorii de la cununia civila, Regele Carol al II-lea si Principele Friederich de Hohenzollern din partea Ilenei si Principele de Lenningen si Arhiducele Franz Josef din partea lui Anton. Mirele "soseste în urma, în fracul svelt, însotit de principele de Leiningen. Regele Carol al II-lea, în uniforma gri a vînatorilor de munte, a luat loc în stînga, alaturi de principele Friederich de Hohenzollern, în uniforma cenusie a ulanilor imperiali. Înaltii oaspeti se aseaza pe fotoliile la picioarele carora sunt asternute perne de velours rosu. Si slujba nuptiala începe sub lumina tremuratoare a celor opt faclii uriase, care arunca reflexe si umbre pe chipul palid al Madonei.(...) Orga îsi revarsa armoniile, topite în melodioasele acorduri ale violoncelului. La un semn al Suveranului, Marele voievod Mihai ia din mîinile Domnitei Ileana buchetul nuptial, si-l depune pe perna rosie de la picioarele Regelui Carol".
Liturghia a fost tinuta de înalti prelati romano- catolici: benedectiunea a fost data de Arhiepiscopul de Bucuresti, Alexandru Cisar, au oficiat Abatele Vladimir Ghika, care a tinut si predica, fostul confesor al regelui Ferdinand, Episcopul Fischer si însarcinatul de afaceri al Nunciaturii apostolice Umberto Kaldewey, trimis special la Sinaia de Papa Pius al XI-lea. "Raspunsurile serviciului religios" au fost date de corul maicilor de la Notre Dame din strada Pitar Mos. Din partea papei, mirii au primit o caseta cu o relicva pretioasa: o farîma din ramasitele Sfintei Tereza.
Ileana depune buchetul de mireasa la mormîntul ostasilor români
Dupa ceremonia religioasa, Ileana si Anton, însotiti de Regele Carol al II-lea, Regina Maria si Principele Mihai au depus coroane de flori la cimitirul eroilor armatei române cazuti în primul razboi mondial. Mireasa si-a lasat buchetul pe soclul monumentului.
La plecarea din Peles, cortegiul regal a fost întîmpinat de o "nunta taraneasca", însotita de "traditionalul taraf de lautari cu cobza si nai". Nuntasii, îmbracati în costume populare, dansau si salutau mirii cu chiote si focuri de arma. Alaturi de ei au aparut calari, "îmbracati în zale si cu caciuli de dorobanti", Junii Brasovului si "un car alegoric cu domnisoare din Sinaia".
La prînzul de încheiere s-a sarbatorit cu sampanie frantuzeasca si vinuri românesti din pivnitele regale si s-a dansat pe muzica orchestrei conduse de maestrul Dinicu. Dupa praznic, mirii si oaspeti lor au urmarit de pe platoul terenului de golf de la Peles "zborurile avioanelor fara motor ale scolii de la Codlea: coborînd de la Bucegi, într-un lin zbor planat, iar directorul scolii, profesorul Alfred Ladengang a aterizat pe pajistea verde".
Carol îi trînteste adevarul despre adevaratul tata
Se pare ca dupa terminarea petrecerii, principesa a avut o discutie neplacuta cu regele Carol al II-lea, care i-a facut cunoscut sorei sale ca "ea nu este fiica regelui Ferdinand, ci a lui Barbu Stirbey, ca în urma casatoriei ei cu arhiducele, supus strain, multe din prerogativele si privilegiile acordate de un membru al familiei regale române nu i se mai pot acorda ei în viitor, ca - de pilda - trenuri speciale scutite de plata etc. si ca, în general, vizitele la noi în tara prea des n-ar fi indicate din multe si multe considerente politice".
În dupa amiaza zilei nuntii, Ileana si Anton au plecat în luna de miere. Primul popas a fost o saptamîna la castelul Bran, dupa care tînara pereche princiara a plecat cu un avion condus de Arhiducele Anton la München, cu scurte opriri la Budapesta si Viena.
În drumul spre resedinta Reginei Maria, mirii au fost sarbatoriti de locuitorii Predealului si Rîsnovului. În Predeal, "în dreptul scolii normale de fete, masina tinerei perechi imperiale a fost oprita printr-o panglica tricolora, de catre un grup de cercetasi, si-n asistenta unei multimi entuziasmate". Principesa s-a despartit cu greu de admiratorii sai, dar nu înainte de a asculta "Fedelesul", unul dintre cîntecele populare preferate. Apoi perechea imperiala s-a îndreptat spre Bran pe "drumul nou", drumul Reginei, Predeal - Valea Rîsnoavei. Automobilul condus de Anton a poposit pentru aproape o ora la hanul "La Pîrîul Rece", "un popas admirabil pentru vilegiaturistii din Carpati", deschis în aprilie 1930 de rîsnoveanul Voicu Popa. La intrarea în Rîsnov, a fost întîmpinata de un grup de calareti, care i-a condus în mijlocul localnicilor. Dupa ce au trecut pe sub "porti de triumf", primarul le-a oferit pîine si sare.
Luna de miere începe la Bran
Branul i-a asteptat "plin de soare si flori". "Lumea coborîta de pe plaiuri, în costume pitoresti" ocupase întreg spatiul de la intrarea în Bran pîna la poarta castelului. O micuta cercetasa a oferit darul branenilor: o icoana veche si un stergar "de legat la cap", simbolul intrarii Domnitei în rîndul nevestelor, iar din partea coloniei de cercetase din Bran o cruce frumos încrustata în sidef. Fericita de felul cum au întîmpinat-o branenii, Ileana îi scria mamei sale: "Daca viata noastra este pe jumatate de fericita pe cît sunt urarile de bine pe care le-am primit, noi vom fi foarte fericiti".
Cu cîteva zile înaintea plecarii de la Bran, Ileana si Anton s-au pregatit de voiaj venind cu avionul dinspre Bran la Sinaia si deasupra castelului Peles "au facut si cîteva viraje, lasînd si doua scrisori adresate M.S. Regelui, care au cazut în poiana castelului. Apoi s-au înapoiat la Bran". Pe 3 august, venind de la Sinaia, dupa ce au vizitat fabrica de avioane din Ghimbav, tînara familie Habsburg a plecat la Budapesta cu un avion pilotat de Anton, într-o vizita cu caracter "exclusiv si privat". Dupa un zbor de o ora, în "conditiuni excelente", au aterizat pe aerodromul "Mathiasfoeld". Avionul a fost dus la hangar "sub supravegherea personala" a lui Anton. Apoi tinerii s-au cazat la hotelul de lux "Hungaria". A doua zi, ei au facut o plimba

Principesa Ileana, omagiată de studenţii români din Princeton
Asociaţia Studenţilor şi Bursierilor Români de la Universitatea Princeton a organizat sâmbătă, 17 februarie, în sala Murray-Dodge, o comemorare a Principesei Ileana. Evenimentul s-a desfăşurat în intervalul orelor 15:00-17:00, după terminarea sa fiind programată slujba Vecerniei în capela aflată în cadrul sălii. La momentul comemorativ au luat parte fiul principesei, Dominic de Habsburg, arhidiaconul Michael Sochka de la Princeton, dar şi studenţi români şi americani. Acţiunea a fost completată de momente de lectură, fotografii şi înregistrări video, într-o tentativă de a creiona traiectoria vieţii Principesei Ileana.
Principesa a fost arhiducesă de Austria şi stareţă ortodoxă sub numele de “Maica Alexandra”. A fost o membră activă a mai multor fundaţii de caritate, şi a trăit în exil o bună parte din viaţă.
Maica Alexandra s-a născut în anul 1906 ca principesa Ileana, cel de-al şaselea copil al Regelui Ferdinand I şi al Reginei Maria a României. În anul 1948, venirea la putere a regimului comunist a obligat-o pe ea şi pe alţi membri ai familiei să aleagă calea exilului. În anii 50 viaţa Prinţesei Ileana a fost una destul de tumultuoasă, cunoscând mutări din Elveţia în Argentina şi apoi în Statele Unite, unde şi-a clădit o viaţă ţinând cursuri despre comunism. Tot atunci, senatorul John F. Kennedy a ajutat-o să obţină cetăţenia americană. În 1961, a plecat la o mănăstire în Franţa, iar şase ani mai târziu şi-a depus voturile monahale (ascultare, sărăcie şi castitate) şi a fost trimisă înapoi în SUA să înfiinţeze o mănăstire de limbă engleză. Aşa a ajuns în Elwood City, unde a devenit Maica Alexandra şi a trăit aici până în anul 1991. Trupul său este înmormântat la mănăstirea Elwood City, alături de o cutiuţă aurită de pământ românesc.