Wass[v=]

Cazul contelui maghiar Albert Wass: declarat criminal de război la Nürnberg (pentru execuţia a 14 români), acum i s-au ridicat statui în Transilvania

Judecarea si condamnarea lui Albert Wass

Maghiarii cer sprijinul SUA pentru reabilitarea scriitorului Wass Albert în România!

Gyorgy Frunda confirmă: criminalul de război Albert Wass are statuie în România. Sesizare către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/A-omorat-14-romani-in-1940-Acum-are-statuie-in-Romania-383555.html

O familie întreagă masacrată
Asasinaţi acum 71 de ani doar pentru că sunt români


Vineri, 23 septembrie, se împlinesc 71 de ani de când preotul român Andrei Bojor împreună cu soţia sa Lucreţia, fiicele Lucia şi Mărioara şi fiul lor Victor au fost asasinaţi mişeleşte de un pluton de execuţie horthyst la instigarea contelui Albert Wass. Masacrul a avut loc la Mureşenii de Câmpie, judeţul Cluj.

Un criminal de razboi transformat în erou transilvan



Un
criminal de rãzboi transformat în erou transilvan



În fiecare an, în
perioada 20-24 septembrie ar trebui sã tinem mãcar un moment de
reculegere, în amintirea victimelor (români si evrei) ale genocidului
comis în 1940, în comunele Sucutard si Muresenii de Câmpie, plasa
Chiochis, fostul judet Somes (astãzi Cluj) de criminalii "conti" de Taga,
Adalbert sau Albert si Endre Vass, cu ajutorul a douã subunitãti de
honvezi din Regimentul 19 Nyiregyhaza.



Contextul favorizant

Evenimentele s-au
petrecut la trei sãptãmâni dupã ce Hitler, îngrozit de perspectiva
ratificãrii pactului secret Bethlen-Molotov, care aducea, prin
desfiintarea României de cãtre Ungaria fascistã si Rusia Sovieticã, pe
rusi în Europa centralã, impusese asa-zisul arbitraj de la Viena, în fapt
diktatul menit sã-i mentinã si pe români si pe unguri de partea Axei. 43
492 km patrati de pãmânt
românesc, si 2,6 milioane locuitori (50,2% români, 37,1% unguri, secui si
maghiarizati, 12,7% evrei, germani, tigani si altii) au fost jertfiti
visului Ungariei milenare!

În noaptea de 4/5
septembrie 1940, trupele ungare si autoritãtile de ocupatie au si
trecut frontiera, pentru cetãtenii români de altã etnie sau religie decât
ungurii, secuii si sasii, începând epoca holocaustului si genocidului.
Nicolae lorga a atras atentia opiniei publice mondiale, prin articolul
"Resultatul", din 24 septembrie cã "Ce s-a petrecut acolo la luarea în
stãpânire de armata si administratia ungarã, sub ochii ei si fãrã nici o
încercare de a o opri, ba chiar cu binevoitorul ei concurs întrece orice
închipuire si se poate pune alãturi de cele mai groaznice scene din vremea
nãvãlirii barbare când cel putin, setea de a omorî nu era unitã cu un
sadism care apartine vremurilor noastre. Spânzurãri cu capul în jos,
rãstigniri, baterea cuielor în cap, presãrarea cu var nestins a rãnilor,
acestea au fost dupã câte stim pânã acum - si martiriul se desluseste tot
mai mult - semnele civilizatiei poporului care s-a dezonorat prin asemenea
acte".



Era genocidului

Cum de a fost posibil ca
acele cumplite atrocitãti sã aibã loc, au explicat cu obiectivitate, la
vremea respectivã, câtiva istorici si publicisti unguri. Astfel, descriind
atitudinea armatei ungare de ocupatie, Kelemen Sandor si Szencsi
Laszlo, notau în lucrãrile "Situatia din Ardeal" si, respectiv
"Chestiunea ungaro-românã", publicate la Budapesta, la un an de la
terminarea rãzboiului: "Comandantii militari în cea mai mare parte au
fost de orientare fascist-sovinistã. Cea mai importantã remarcã a
comandantilor militari a constat în actiuni de curãtire (etnicã)". La
rândul ei "Soldãtimea, pãtrunsã pânã în mãduva oaselor de teoriile
fasciste, odatã ajunsã în nordul Transilvaniei a sãvârsit atrocitãti
odioase fatã de locuitorii neapãrati ai satelor românesti". Alte
mãrturii vizând atitudinea alogenilor fascizati au fost trimise de
martorii oculari Ministerului Român de Externe care le-a utilizat la
tratativele de pace si se regãsesc în volumul 108 al fondului "Conferinta
de pace de la Paris" din arhivele acestuia:

"Soldati, jandarmi si
bande înarmate de "patrioti" civili cutreierau satele românesti, devastând
locuintele si schingiuind populatia româneascã pasnicã si fãrã apãrare.
Unora li s-au zdrobit oasele cu ciomegele. Altii au fost împunsi cu
baionetele. Altora li s-au scos ochii, li s-au tãiat urechile, unei fetite
de 4 ani din suncuis (jud. Bihor) i-au turnat petrol în cap si i-au dat
foc, altora le-au sfãrâmat dintii, li se smulgea pãrul cu carne (cazul
femeii Maria Dobra din Cluj) li se tãiau buzele (Sudu Tãnase din Cluj)
altii au fost siliti sã bea sângele ce le curgea din rãni, douã fete, una
de 18 si alta de 14 ani din comuna Mihai Bravu (jud. Bihor) au fost
schingiuite bestial fiindcã nu au lãsat sã fie violate, unora li se punea
sodã causticã pe piele, peste care se turna apoi apã caldã (cazul lui
Cocoi Florea din Voiniceni jud. Somes) lui Dumitru Matei din Oradea i-au
scos ochii cu baioneta... "
si asa mai departe. Cât despre grofi, acestia au fost cei mai sadici,
edificator fiind îndemnul lansat de baronul Aczel Ede, seful
circumscriptiei regionale X Cluj a organizatiei a tiraliorilor într-o
cuvântare rostitã la ªimleul Silvaniei si pãstratã în arhiva MAE, fond
Transilvania, 1940-1944, volumul 362, filele 39-44, din care spicuim: "Pe
acesti valahi opincari trebuie sã-i extirpãm, sã-i ucidem ca pe dusmanii
nostri... Preotii predicã poporului iertarea dar aceasta este numai o
momealã fiindcã Dumnezeu nu ajutã decât forta brutã si aceastã fortã brutã
noi cu totii trebuie s-o întrebuintãm pentru a ucide si extermina pe
acesti valahi... Vom organiza o noapte a Sfântului Bartolomeu... si vom
ucide si copiii în pântecele mamelor lor!" Ceea ce s-a si întâmplat!

Explicatia urii demente
a grofilor a dat-o scriitorul ungur Benarny Sandor, în lucrarea
memorialisticã "Am trãit în secolul XX", publicatã tot la
Budapesta, în 1966, invocând tocmai cazul criminalului conte Albert Vass
care "purta o urã neîntreruptã românilor care primiserã de la statul
român, prin reforma agrarã, o bunã parte din mosia sa". Explicatia
este însã simplistã deoarece, prin reforma lui Ferdinand, au fost
împroprietãrite în Ardeal, pe lângã 227.953 familii de tãrani români si
82.630 de familii de tãrani unguri si secui.

Adept al teroarei,
individul se considera saman si predica în lucrarea sa "HAGYATEK" —
"Mostenirea" — pentru abandonarea de cãtre unguri — un popor de sintezã
eurasiaticã, a traditiilor europene crestine si întoarcerea la mostenirea
maghiarã asiaticã, ancestralã. O mostenire preluatã de la, si transmisã
mai departe în cadrul confreriei secrete a asa-zisilor "samani de
Covasna".

În zona de actiune,
situatã la 5-7 km de noua granitã cu România, primele unitãti de honvezi
au ajuns, dupã crearea Ungariei Mari, pe data de 8 septembrie, la
Sucutard, sub comanda stegarului Pakucs si la Muresenii de
Câmpie sub comanda It. Csordas Gergely, Vass Albert
asteptându-i cu listele pregãtite.



Teroare la Sucutard

Dupã 11 zile de acalmie,
11 tãrani din Sucutard au fost arestati prin surprindere, din familiile
Bota, Mãrginean, Muresan si Gorgan. Dusi în arestul provizoriu, de la
scoalã, vor reusi, desi bãtuti bestial, sã evadeze, în timp ce honvezii
nãvãleau prin surprindere, în noaptea de 19/20 septembrie, la ora 1.30,
în casa familiei Ibuzan. Toti membrii acesteia au fost torturati,
tânãrul de 18 ani Sever Ibuzan decedând.

A doua zi, au fost
arestati si torturati, fostul primar Petre Mãrginean, fîica sa adoptivã
Mariana Muresan si comerciantul evreu, Rosenberg lacob. Eliberati
la interventiile fãcute de prietenul acestuia din urmã. comerciantul
Geza Ordentlich, au fost înlocuiti în arest de tãranul loan Cât,
vinovat de a-1 fi reclamat pe conte pentru vãtãmãri corporale, losif
Moldovan, vinovat de a se fi cãsãtorit cu o unguroaicã, Zsuzana
Kiss, si cumnatele lui Rosenberg, Estera si Rozalia Mihaly,
vinovate de a fi evreice, duse la castel spre a fi torturate de însusi
groful Albert, asistat de tatãl sãu. De mentionat cã, implorând în
ungureste milã pentru sotul sãu, Zsuza Kiss a fost schiloditã în bãtaie si
tãîatã cu baîonetele de echipa de tortionari a adjunctului Polgar.

Dupã douã zile de
torturi, loan Cât, losif Moldovan si surorile Mihaly, au fost dusi pe
malul Bãltii Taga, pusi sã-si sape singuri groapa si împuscati. În bãtaie
de joc, cei doi tãrani români si evreicele Rozalia si Estera au fost
îngropati împreunã, unii peste altii, groapa fiind pãzitã de santinele
timp de 8 luni pentru ca familiile sã nu le ia cadavrele si sã le
îngroape potrivit ritului crestin, respectiv mozaic.




Genocid la Mureseni

În aceeasi zi, 23
septembrie si la aceeasi orã 22.00, honvezii locotenentului Csordas
au nãvãlit pe ulitele comunei Muresenii de Câmpie. trãgând pentru ca lumea
sã nu iasã din case. I-au ratat pe fostul primar Alexandru Fuia si pe
învãtãtorul Petrea Gheorghe, care au reusit sã fugã peste granitã, dar au
prins în casã întreaga familie a preotului greco-catolic Andrei Bujor
formatã din sotia sa Lucretia, fiica cea mare, Lucia Lucretia de 24 ani,
licentiatã în litere si fîlozofie si doctorand la Paris, mezina Maria, de
22 de ani, studentã la Cluj si bãiatul Victor de 17 ani, elev la
Târgu-Mures, aflati în vacantã. Aici au fost aduse, în lovituri cu patul
pustii, sotia învãtãtorului fugar, Natalia Petrea, fiica sa
Rodica de 4 ani si soacra sa Ana Miron, apoi cantorul loan
Gurzan si sotia sa Valeria, gravidã în luna a IX-a. Prima
victimã a fost însã unguroaica Juhos Saroltha, de 18 ani, al
treilea copil din cei 10 ai familiei Miklos si Sara Juhos din Palatca
Mare, angajatã a preotului Andrei Bujor.

În încercarea disperatã
de a salva viata fetitei de numai patru ani, Sari a strâns-o la piept, s-a
prosternat în fata locotenentului Csordas cerând clementã, dar a fost
izbitã cu picioarele, tãiatã cu baionetele si în fine mitraliatã,
gloantele care au rãpus-o ucigând-o si pe micuta Rodica. Celelalte 9
victime au fost torturate pânã la douã noaptea, apoi împuscate. Toti cei
11 au fost îngropati în curtea casei preotului, aceasta fiind presa sub
pazã.




Minunea din Lacu

Ultimele victime de pe
lista lui Albert Vass, ucigasul de români si de evrei, Simion Bãgãcean si
sotia sa, atacati la ora l.30 în noaptea de 24/25 septembrie în propria
lor casã din satul Lacu, au fost salvate în extremis de recrutul
ungur de 22 de ani Marton Ferenc, fostul lor coleg de scoalã, care
s-a strecurat în locuintã cu doar câteva minute înainte ca aceasta sã fie
înconjuratã, avertizându-i si ajutându-i sã fugã în România.

Totalul victimelor
grofului Albert Vass s-a ridicat astfel în Sucutard si Muresenii de Câmpie
la "doar" 16 torturati si ucisi, nemaipunând la socotealã copilul nenãscut
al sotiei cantorului.

Însotit de tatãl sãu
Endre, Albert Vass a fugit, în octombrie 1944, cu trupele horthyste în
Ungaria. Apoi s-a refugiat în SUA unde, nu din cauza remuscãrilor ci de
teama comandourilor evreiesti care-i vânau pe criminalii de rãzboi, având
mâinile pãtate si de sângele Rozaliei si Esterei Mihaly,s-a sinucis!




Condamnarea

Zeci de martori oculari,
români si unguri, depuseserã mãrturie împotriva sa în fata tribunalului
Cluj, în martie 1946. lar acesta, potrivit dispozitiilor articolului 14
din Legea nr. 312/1945 hotãrâse condamnarea la moarte în contumacie a
criminalilor de rãzboi: Albert si Endre Vass, Csordas Gergely lt. si
Pakucs lt. mj. în Regimentul 19 honvezi Nyiregyhaza, în baza articolului
3, aliniatul II si la 25 de ani muncã silnicã a adjutantului Polgar,
în baza articolului 3, aliniatul V, combinat cu articlolele 121 si 123 cod
Penal, sentinte confirmate de Tribunalul International pentru Crime de
Rãzboi.




Reîntoarcerea contelui-saman

Dupã 1990, introdusã pe
furis în tarã, urna cu cenusa grofului de Taga a fost îngropatã în parcul
castelului Brâncovenesti din judetul Mures. Ca o supremã insultã la adresa
efortului lumii civilizate de lichidare a manifestãrilor fasciste,
rasiste, xenofobe si teroriste, fascisti cu masca democratiei pusã pe
capul de mort au promovat si în tara noastrã cultul persoanelor vinovate
de sãvârsirea unor grave infractiuni contra omenirii si pãcii. Propus în
mai multe localitãti, în campania din februarie 1990, de înlocuire a
numelor românesti cu nume unguresti, numele criminalului de rãzboi Albert
Vass, odiosul ucigas de români si evrei, a fost dat scolii generale din
satul Lunca Muresului, comuna Alunis, jud. Mures. La 12 august 2001,
Biserica romano-catolicã din Reghin a dezvelit în propria-i ogradã, bustul
aceluiasi criminal si anticrestin conte-saman, Albert Vass!



A venit timpul

De la 13 martie 2002
avem Ordonanta de Urgentã nr. 31 care, prin Art. 1, interzice între
altele si promovarea cultului "persoanelor vinovate de sãvârsirea unor
infractiuni contra pãcii si omenirii", prin aceasta întelegându-se,
potrivit Art. 2 aliniatul C "orice persoanã condamnatã definitiv de o
instantã judecãtoreascã românã sau strãinã (iar groful Albert Vass
corespunde ambelor situatii) pentru una sau mai multe infractiuni
contra pãcii si omenirii, precum si orice persoanã condamnatã de o
instantã penalã internationalã pentru crime de rãzboi sau crime împotriva
umanitãtii" (ceea ce este din nou cazul grofului de taga).

Promovarea cultului
criminalului de rãzboi Albert Vass, atrage, potrivit Ordonantei
31/2002, Art. 5 combinat cu Articolul 8 aliniatul C o pedeapsã cu “închisoare
de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi" pentru persoanele
fizice si amenzi "de la 25.000.000 la 250.000.000 lei pentru persoanele
juridice vinovate. Prin urmare, odatã avertizati cei vinovati, ca si
factorii de decizie implicati din necunoastere sau prostie sunt obligati,
sub pedeapsa legii, sã remedieze situatia prin înlãturarea, la Lunca
Muresului si Reghin a simbolurilor fasciste care promoveazã cultul
criminalului de rãzboi, odiosul ucigas de români si evrei si anticrestinul
Albert Vass. ªi se mai impune, în baza amintitei Ordonante 31, o
serioasã si extrem de urgentã verificare a tuturor noilor nume de strãzi
ori institutii si a noilor monumente postdecembriste, spre a vedea pe cine
ascund în realitate.




http://romfest.org/rost/pilot/saman.shtml

http://romfest.org/rost/pilot/saman.shtmlDupã douã zile de
torturi, loan Cât, losif Moldovan si surorile Mihaly, au fost dusi pe
malul Bãltii Taga, pusi sã-si sape singuri groapa si împuscati. În bãtaie
de joc, cei doi tãrani români si evreicele Rozalia si Estera au fost
îngropati împreunã, unii peste altii, groapa fiind pãzitã de santinele
timp de 8 luni pentru ca familiile sã nu le ia cadavrele si sã le
îngroape potrivit ritului crestin, respectiv mozaic.




Genocid la Mureseni

În aceeasi zi, 23
septembrie si la aceeasi orã 22.00, honvezii locotenentului Csordas
au nãvãlit pe ulitele comunei Muresenii de Câmpie. trãgând pentru ca lumea
sã nu iasã din case. I-au ratat pe fostul primar Alexandru Fuia si pe
învãtãtorul Petrea Gheorghe, care au reusit sã fugã peste granitã, dar au
prins în casã întreaga familie a preotului greco-catolic Andrei Bujor
formatã din sotia sa Lucretia, fiica cea mare, Lucia Lucretia de 24 ani,
licentiatã în litere si fîlozofie si doctorand la Paris, mezina Maria, de
22 de ani, studentã la Cluj si bãiatul Victor de 17 ani, elev la
Târgu-Mures, aflati în vacantã. Aici au fost aduse, în lovituri cu patul
pustii, sotia învãtãtorului fugar, Natalia Petrea, fiica sa
Rodica de 4 ani si soacra sa Ana Miron, apoi cantorul loan
Gurzan si sotia sa Valeria, gravidã în luna a IX-a. Prima
victimã a fost însã unguroaica Juhos Saroltha, de 18 ani, al
treilea copil din cei 10 ai familiei Miklos si Sara Juhos din Palatca
Mare, angajatã a preotului Andrei Bujor.

În încercarea disperatã
de a salva viata fetitei de numai patru ani, Sari a strâns-o la piept, s-a
prosternat în fata locotenentului Csordas cerând clementã, dar a fost
izbitã cu picioarele, tãiatã cu baionetele si în fine mitraliatã,
gloantele care au rãpus-o ucigând-o si pe micuta Rodica. Celelalte 9
victime au fost torturate pânã la douã noaptea, apoi împuscate. Toti cei
11 au fost îngropati în curtea casei preotului, aceasta fiind presa sub
pazã.




Minunea din Lacu

Ultimele victime de pe
lista lui Albert Vass, ucigasul de români si de evrei, Simion Bãgãcean si
sotia sa, atacati la ora l.30 în noaptea de 24/25 septembrie în propria
lor casã din satul Lacu, au fost salvate în extremis de recrutul
ungur de 22 de ani Marton Ferenc, fostul lor coleg de scoalã, care
s-a strecurat în locuintã cu doar câteva minute înainte ca aceasta sã fie
înconjuratã, avertizându-i si ajutându-i sã fugã în România.

Totalul victimelor
grofului Albert Vass s-a ridicat astfel în Sucutard si Muresenii de Câmpie
la "doar" 16 torturati si ucisi, nemaipunând la socotealã copilul nenãscut
al sotiei cantorului.

Însotit de tatãl sãu
Endre, Albert Vass a fugit, în octombrie 1944, cu trupele horthyste în
Ungaria. Apoi s-a refugiat în SUA unde, nu din cauza remuscãrilor ci de
teama comandourilor evreiesti care-i vânau pe criminalii de rãzboi, având
mâinile pãtate si de sângele Rozaliei si Esterei Mihaly,s-a sinucis!




Condamnarea

Zeci de martori oculari,
români si unguri, depuseserã mãrturie împotriva sa în fata tribunalului
Cluj, în martie 1946. lar acesta, potrivit dispozitiilor articolului 14
din Legea nr. 312/1945 hotãrâse condamnarea la moarte în contumacie a
criminalilor de rãzboi: Albert si Endre Vass, Csordas Gergely lt. si
Pakucs lt. mj. în Regimentul 19 honvezi Nyiregyhaza, în baza articolului
3, aliniatul II si la 25 de ani muncã silnicã a adjutantului Polgar,
în baza articolului 3, aliniatul V, combinat cu articlolele 121 si 123 cod
Penal, sentinte confirmate de Tribunalul International pentru Crime de
Rãzboi.




Reîntoarcerea contelui-saman

Dupã 1990, introdusã pe
furis în tarã, urna cu cenusa grofului de Taga a fost îngropatã în parcul
castelului Brâncovenesti din judetul Mures. Ca o supremã insultã la adresa
efortului lumii civilizate de lichidare a manifestãrilor fasciste,
rasiste, xenofobe si teroriste, fascisti cu masca democratiei pusã pe
capul de mort au promovat si în tara noastrã cultul persoanelor vinovate
de sãvârsirea unor grave infractiuni contra omenirii si pãcii. Propus în
mai multe localitãti, în campania din februarie 1990, de înlocuire a
numelor românesti cu nume unguresti, numele criminalului de rãzboi Albert
Vass, odiosul ucigas de români si evrei, a fost dat scolii generale din
satul Lunca Muresului, comuna Alunis, jud. Mures. La 12 august 2001,
Biserica romano-catolicã din Reghin a dezvelit în propria-i ogradã, bustul
aceluiasi criminal si anticrestin conte-saman, Albert Vass!



A venit timpul

De la 13 martie 2002
avem Ordonanta de Urgentã nr. 31 care, prin Art. 1, interzice între
altele si promovarea cultului "persoanelor vinovate de sãvârsirea unor
infractiuni contra pãcii si omenirii", prin aceasta întelegându-se,
potrivit Art. 2 aliniatul C "orice persoanã condamnatã definitiv de o
instantã judecãtoreascã românã sau strãinã (iar groful Albert Vass
corespunde ambelor situatii) pentru una sau mai multe infractiuni
contra pãcii si omenirii, precum si orice persoanã condamnatã de o
instantã penalã internationalã pentru crime de rãzboi sau crime împotriva
umanitãtii" (ceea ce este din nou cazul grofului de taga).

Promovarea cultului
criminalului de rãzboi Albert Vass, atrage, potrivit Ordonantei
31/2002, Art. 5 combinat cu Articolul 8 aliniatul C o pedeapsã cu “închisoare
de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi" pentru persoanele
fizice si amenzi "de la 25.000.000 la 250.000.000 lei pentru persoanele
juridice vinovate. Prin urmare, odatã avertizati cei vinovati, ca si
factorii de decizie implicati din necunoastere sau prostie sunt obligati,
sub pedeapsa legii, sã remedieze situatia prin înlãturarea, la Lunca
Muresului si Reghin a simbolurilor fasciste care promoveazã cultul
criminalului de rãzboi, odiosul ucigas de români si evrei si anticrestinul
Albert Vass. ªi se mai impune, în baza amintitei Ordonante 31, o
serioasã si extrem de urgentã verificare a tuturor noilor nume de strãzi
ori institutii si a noilor monumente postdecembriste, spre a vedea pe cine
ascund în realitate.

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=47243
Cultul lui Wass Albert,
dusman fanatic al romanilor, este promovat
in Romania de un scriitor din Budapesta

In toamna acestui an, la Sfantu Gheorghe, s-a desfasurat o serata de binefacere, in care literatul Péter Turcsány, presedintele Asociatiei Atelierul Kráter din Budapesta, a tinut o prelegere, corelata cu proiectia filmului "Despre viata si vocatia lui Wass Albert". La aceasta serata au participat, se pare, si membrii familiei scriitorului budapestan, respectiv Turcsány Torda si Turcsány Bihor. Este cunoscut ca aceasta editura din Budapesta a publicat in ultimii ani, intr-un asa-numit serial foileton, toate lucrarile scrise in America de Wass Albert, care este considerat in Romania, pe baza unor dovezi istorice, un criminal de razboi. Urmand exemplul editurii din Budapesta, Editura "Mentor" din Targu- Mures, a publicat in serie lucrarile, romanele si eseurile lui Wass Albert, ba mai mult, chiar si jurnalul sau, cu caracter de reportaj, intitulat "Jönnek" ("Vin"), in care Wass Albert, ca un entuziast adept al regimului revizionist-fascistoid din Ungaria acelor vremuri, de-a dreptul il ridica in slavi pe Miklós Horthy, care dupa Dictatul de la Viena impus de Hitler a ocupat cu "cavalerii honvezi" Nordul Transilvaniei si a permis organelor puterii sa savarseasca cele mai sangeroase atrocitati impotriva populatiei romane. Merita sa precizam si de aceasta data ca unul din actionarii Editurii "Mentor", din Targu-Mures, care a publicat astazi, in Romania, aceasta lucrare de ideologie horthysta si profund antiromaneasca, scrisa de Wass Albert, a fost pana nu demult presedintele UDMR, Béla Markó. Aflu din editia din 31 octombrie 2009 a

cotidianului "Háromszék" din Sfantu Gheorghe urmatoarele: "Wass Albert a fost nu numai scriitor si poet, ci si un maghiar demn de urmat" _ a subliniat in cadrul seratei amintite presedintele Asociatiei "Atelierul Kráter" din Budapesta, Péter Turcsány. Despre ce fel de "maghiar demn de urmat" a fost Wass Albert, oricine poate sa se convinga, daca va citi volumul rusinos "Jönnek" ("Vin"). In acest asa-zis jurnal, scris sub forma unui reportaj, Wass Albert ne apare ca un iredentist maghiar orbit de ura, un admirator al regentului Miklós Horthy, pe care il considera cel mai mare om de stat, "un mare erou" al secolului XX, care a fost decorat de Hitler cu cea mai inalta distinctie, Crucea de Fier. Ca scriitor, Wass Albert primise anumite insarcinari confidentiale din partea comandamentului armatei honvezilor care a ocupat Nord-Vestul Transilvaniei. Acum nu vreau sa amintesc dovezile pe baza carora Tribunalul Poporului din Romania l-a declarat pe Wass Albert drept criminal de razboi. Despre acest scriitor doreste Péter Turcsány sa-i convinga pe maghiarii din Transilvania, pe secuii de rand, ca este "un maghiar demn de urmat"?!

Mai mult de atat: literatul budapestan, care face agitatie in Romania si care este de fapt un dusman orbit de ura al Romaniei, sustine _ potrivit relatarii ziarului "Háromszék" _ ca Wass Albert "se adreseaza nu numai Transilvaniei, ci tuturor maghiarilor, iar operele sale ar putea fi pe placul si al altor natiuni"?!

Sa fim seriosi, in afara de hothystii, iredentistii si revizionistii maghiari, care ar fi natiunea care l-ar aprecia si l-ar

proclama drept clasic al literaturii pe Wass Albert?!

Si unde sunt acele "alte natiuni, care ar putea indragi operele sale"?!

Este o nerusinare fara margini sa afirmi in Romania astfel de lucruri despre Wass Albert! Pe baza lucrarii "Jönnek" ("Vin"), poporul roman il considera, pe buna dreptate, pe Wass Albert un dusman inrait, horthyst si fascist, al carui pacat este de neiertat. Dragi literati budapestani si colegi din Transilvania, va rog sa cititi creatia lui Wass Albert intitulata "Jönnek" ("Vin"), din care erup ura fata de poporul roman, jignirile si calomniile la adresa natiunii romane, iar toate acestea provin din atitudinea revizionista si iredentista a lui Wass Albert, care a protestat toata viata sa impotriva Marii Uniri infaptuite pe 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia.

In procesul de construire a statului de drept, cand vom ajunge in situatia in care autoritatile romane competente vor da o atentie sporita unor declaratii si manifestari propagandistice, rostite la diferite forumuri si spectacole ce au invadat viata publica, la care participa unii cetateni straini si care, in esenta lor, sunt indreptate impotriva intereselor fundamentale ale Romaniei?

"Langa Scaunul Domnului",
de Wass Albert
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=43575
O carte cu titlul geografico-religios "Langa Scaunul Domnului", foarte frumos rostuita si tradusa de domnul Corneliu Caltea, avandu-l lector pe domnul Alexandru Cistelecan, aparuta in anul 2000, sub Editura MENTOR, in trei volume _ I. Vremea fragutelor (281 pagini); II. Pretutindeni brazii vuiesc la fel (395 pagini) si III. Pasarea neagra (243 pagin). 919 pagini de vorbe frumoase, precum locurile prezentate, cu oameni vrednici, cu credinta in Dumnezeu si in virtutile inaintasilor, toleranti, pana la o limita a demnitatii si omeniei, transformata, cu maiestrie, si viclenie, de autor, in salbaticie si cruzime, specifica doar migratorilor si nicidecum bastinasilor care stapaneau de la inceputuri aceste sfinte meleaguri.

Marele merit al traducatorului si lectorului este acela ca au redat continutul, asa cum si l-a imaginat autorul, pentru a ascunde adevarul cu cuvinte frumoase, artistic mestesugite, incantator redate pentru a-l prinde pe cititor in mediul natural al muntilor, cu flora si fauna lor mirifice, cu timpuri si oameni aspri si obisnuiti cu capriciile vremii, cand frumoasa, cand naprasnica. Oameni cu indeletnicirile lor liberale pentru a trai in orice conditii, cu animalele si cu ocupantii vremelnici transformati in stapani ai muntilor cu vai si izvoare, ai campiilor manoase si raurilor pline cu peste; unde veneau, rar, doar pentru a vana, a se distra si incasa "veniturile" si onorurile de la supusi.

Personajele sunt impartite in doua: stapani si csendörii, (jandarmii), adusi toti in situatia de a fi criminali, incepand cu Toderic cu "opincile ferfenita. I se vedeau, iesind din ele, unghiile mari, negre ca de urs... Privea intunecat, incat te putea apuca frica de el… Fetita venea in urma lui. Desculta. Ducea in mana un ulcior de pamant, in cealalta, o boccea din zdrente... Parul balai, ochii albastri, ca cerul de peste varful muntilor." Om lasat sa se desfasoare liber in vasta lui padure, sa vaneze, sa-si faca o casa si chiar carbunarie de el construita in inima codrului, unde si-a gasit si pieirea, odata cu incendierea voita a zonei. Dar nu inainte de a-l face dublu criminal si pe insotitoarea lui vrajitoare. In jurul carora isi tese opera crimelor in lant, care nu are nimic comun cu titlul si subtitlurile cartii, scrisa de un criminal de razboi, bogat, sovin, scolit, viclean si razbunator, cu urmasi trufasi si avari, care vor sa-i duca steagul si blazonul de mare scriitor, bun si sensibil cu cei din jur, un adevarat print al padurilor si ocrotitor al mediului inconjurator. Un om bun cu toata lumea si in mod deosebit cu cei care au fost inchisi pentru "crime", oferindu-le servicii si sprijin pentru rezolvarea problemelor lor, in schimbul slugarniciei neconditionate chiar daca inainte au fost talhari, betivi si batausi, asa cum sunt prezentati toti cei cu nume de roman, nedesprinsi de baltag si de cutit. Uitand ca un crestin nu ia viata altui crestin, iar muntenii au legea lor, a respectului fata de om si de tot ce-l inconjoara!

In jurul acestei carti s-au facut multe valuri pentru a-i spala faptele criminale si ideile sovine ale autorului, asa cum se face in jurul majoritatii scriitorilor, istoricilor si oamenilor politici maghiari care scot in evidenta "superioritatea si bunatatea" ungurilor din toate timpurile; chiar si existenta lor pe aceste meleaguri, dinaintea dacilor si a romanilor, motivand cu "marele si multiplele lor simboluri", construite in perioada de glorie a Imperiului austro-ungar si a domniei horthyste; sfidand adevarul istoric, prin stergerea grosolana a urmelor inaintemergatorilor, fapte in mare parte tolerate de "romani". Iar cand unii s-au ridicat cu dovezi, s-au napustit asupra lor, facandu-i extremisti, ceausisti, antieuropeni si dusmani ai maghiarilor!

Exemple sunt la fiecare pas. Numai in ultimii 19 ani cotidianul muresean, democrat si independent "Cuvantul liber" pe multe le-a facut cunoscute, devenind cel mai bun si mai prestigios ziar local din Romania, dar si cu cel mai atacat redactor-sef, pentru adevarul istoric prezentat cu exemple si dovezi de necontestat, castigand de fiecare data! Asa cum a castigat si in cazul recent al acordari Titlului de "Cetatean de Onoare" al Municipiului Targu-Mures, titlu pe deplin meritat. Impotrivirea udemeristilor prin cativa extremisti, sustinatori de-ai lui Wass Albert

si-a lui ceata, va onoreaza, domnule Lazar Ladariu! Un exemplu graitor sunt sustinatorii Dumneavoastra, in Protestul publicat, care va cunosc, va respecta si va iubesc, asa cum sunteti! Om dintr-o bucata! Cult, cinstit si demn, cu o putere de munca imensa! Cumpatat si drept, respectuos si intelegator cu oamenii, indiferent de grad, de credinta si neam, care isi vad "lungul nasului". Aspru cu ticalosii si tradatorii de neam! Iertator cu cei care gresesc, dovedind ca sunteti un adevarat crestin si patriot, de care Romania si, in mod deosebit, muresenii, au mare nevoie!

Noi, astristii si fostii PUNR-isti - si nu numai - va suntem alaturi, convinsi ca numai impreuna vom reusi sa restabilim adevarul istoric pe aceste sfinte meleaguri muresene, prin cultura adevarata nationala, si nu prin vorbe frumoase, romantate, subtil redate pentru a sterge adevarul, asa cum a incercat Wass cu cartea lui si cum incearca udemeristii sa mentina intriga, servilismul si minciuna, atacand mereu si tot mai dur pe cei care le spun adevarul, incepand cu Presedintele Romaniei, pana la ultimul roman sau maghiar, cinstit, care ii contrazic, pe buna dreptate! Stiti de ce?! Iar daca nici acum nu ne vom destepta, ne meritam vechea soarta!

Ucigaş de români şi evrei comemorat festiv la Cluj



Eşti mai puţin evreu dacă vorbeşti limba română? Eşti mai puţin criminal de război dacă eşti scriitor? Un om poate fi mai puţin mort după ce a fost executat cu sânge rece iar deasupra lui, de 78 de ani, stau doi metri de pământ, o cruce sau o lespede mortuară? Unele lucruri sunt cum sunt, asemeni adevărurilor matematice, axiome. (Axioma este o afirmaţie de sine stătătoare referitoare la nişte termeni iniţiali sau la nişte concepte de bază, ce nu sunt şi/sau nu pot fi definibili/e.)

A trecut o viaţă lungă de om după cel de-al doilea Război Mondial. Cei născuţi acum 40, 30, 20 de ani în România ştiu cuvântul RĂZBOI, l-au învăţat de la părinţi, bunici, învăţători. Dar nu l-au trăit. Aşa cum nu au trăit ororile holocaustului. Oare avem nevoie să ştim despre toate astea dacă nu ni s-au întâmplat sau nu ni se întâmplă NOUĂ? Sau, pur şi simplu despre ceea ce nu ştii, nu există! Ce este istoria, de ce avem nevoie de ea, de ce avem nevoie de cimitire, de monumente, muzee, de memoria trecutului, nu doar cea care –ţi aparţine ci a familiei tale, a neamului tău...? E bine să măsurăm acelaşi lucru cu măsuri diferite ? Iată doar câteva din multele întrebări, unele retorice, altele care au nevoie de un răspuns onest, ce se nasc atunci când se vorbeşte despre Wass Albert. Mulţi nu ştiu, n-au auzit şi nici nu vor auzi vreodată acest nume. Ce se ştie despre cel care a purtat acest nume, unde a trăit şi care e urma faptelor sale?
Conform legilor şi instanţelor din Romania, Wass Albert este criminal de război. A fost condamnat la moarte de Tribunalul Poporului din 1946, sentinţa fiind confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justitie în 20 mai 2008. După un proces care a durat un an şi la care a participat şi fiul lui Wass Albert, Wass Andreas, s-a decis că sentinţa Tribunalului Poporului este legală şi că Wass Albert este autorul atrocităţilor din septembrie 1940.




Wass Albert a fost găsit vinovat de instigare la uciderea unor români şi a unor evrei din satele Sucutard şi Mureşenii de Câmpie, în septembrie 1940, după ocuparea Transilvaniei de armata horthystă. În sentinţa Curţii Supreme se arată că Wass a ordonat execuţia primarului român din Sucutard, Petru Marginean, şi a consătenilor acestuia, Iosif Moldovan, Estera si Rozalia Mihaly, Ioan Cot. Tot Wass Albert a ordonat asasinarea preotului greco-catolic Andrei Bujor din Mureşenii de Câmpie. Pe lângă aceştia, alţi 11 oameni au fost executaţi la casa parohiala, din Mureşenii de Câmpie. Printre victime, o femeie însărcinată în luna a noua, soţia şi fiicele preotului.
Atrocităţile au fost comise între 20 si 25 septembrie 1940. Colonelul (r) Vasile T. Suciu, preşedintele filialei Mureş a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor", susţine că Wass nu este străin nici de masacrul de la Sărmaş din 1944, în care au fost ucisi 126 de evrei si români. „Investigatţiile organizaţiilor evreieşti au ajuns foarte aproape de dovada atrocităţilor lui Wass. Aceasta l-a şi determinat pe contele ungur să se sinucidă, în 17 februarie 1998", susţine col. Vasile Suciu. O dovadă ar fi şi faptul că „pentru meritele şi efortul său depus în serviciul armatei germane", Wass Albert a primit Crucea de Fier, clasa a II-a". (Extras de presă dintr-un articol scris de Silvana Pătrăşcanu)
Nu cred să fi trecut vreodată prin Sucutard, Sărmaş sau Mureşenii de Câmpie iar dacă s-au întâmplat aceste orori nu ştiam cum nici dumneavoastră nu ştiaţi despre drama românilor şi evreilor care au trăit şi au fost ucişi cu sânge rece, cândva, în aceste locuri. Ştiu însă bine despre toate acestea urmaşii lor şi ai celor care i-au iubit. După cum nu ştiam nimic despre Wass Albert. Dar iată că ceea ce aflăm acum, în noiembrie 2008, este cutremurător
Considerat de Justiţia din România un criminal de război, Wass Albert a fost comemorat la fundaţia bibliotecară "Heltai Gaspar". Fundaţia "Heltai Gaspar", gazda evenimentului, este susţinută din bani publici, mai exact de la Primăria Cluj-Napoca. Reprezentaţii Primăriei spun că nu ştiu nimic despre "ce s-a întâmplat acolo", însă au ţinut să precizeze că au alocat suma de 20.000 de lei. Întrebaţi în legătură cu organizarea comemorării lui Wass, o doamnă s-a prezentat drept "conducătoarea fundaţiei" şi a explicat că sala unde a a avut loc festivitatea de comemorare a criminalului de război Wass Albert a fost închiriată."Sala a fost închiriată pe chitanţă tinerilor maghiari care au plătit chiria", a subliniat reprezentanta fundaţiei. Soos Sandor, organizator principal EMI-(Asociaţia Tinerilor Maghiari) , a declarat pentru ZIUA de CLUJ că evenimentul de comemorare a fost de fapt unul dedicat scriitorului Wass Albert. (extras din presa locală)
Aflăm, aşadar, că Wass Albert este şi scriitor. Foarte bine. Poate că este unul de geniu sau poate unul mediocru. Dar urmând logica evenimentelor petrecute sub egida Primăriei din Cluj, unde primar e nimeni altul decât Emil Boc, preşedintele Partidului Democrat Liberal, ce putem să credem şi să înţelegem? Sau că domnul Emil Boc e un transilvănean ignorant (dar asta nu-l absolvă sub nici o formă de vină) sau că este de acord cu comemorarea festivă (eminamente ilegală) a unui criminal de război, responsabil de moartea a peste o suta de români şi evrei? Şi dacă domnul Boc are vigilenţa adormită în aplicarea legilor ţării - poate are interese ce exced celor privind legalitatea, celor naţionale şi până la urmă umane sau poate complicităţi sau duplicităţi asemeni aceleia din septembrie când a bătut palma cu liderul Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor- ce fac celelalte autorităţi? Care este reacţia lor, ce atitudine au luat faţă de această problemă? Cum poate fi interpretată, în ce fel, lipsa de demnitate, dezinteresul autorităţilor române de orice rang faţă de insulta adusă celor ce nu mai sunt din Sucutard, Mureşenii de Câmpie sau Sărmaş şi urmaşilor lor? Domnule Boc, domnule preşedinte al Partidului Democrat Liberal, în opinia dumneavoastră Wass Albert este mai puţin criminal de război dacă a fost scriitor? Sunteţi mai puţin primar dacă spuneţi că nu aţi ştiut despre această situaţie dar o acceptaţi? Sau poate mai puţin antisemit ?




În anul 1945, Albert Wass a ales calea exilului, trăind la Hamburg în Germania, de unde, în 1951 a emigrat în SUA cu patru dintre copii săi. Soţia sa, bolnavă de pneumonie, nu a primit viza de emigrare, rămânând în Germania cu cel de al patrulea copil. Wass a divorţat şi s-a recăsătorit în 1951, stabilindu-se în Florida, unde a devenit profesor, prendând franceza, germana, precum şi istoria şi literatura europeană la University of Florida în Gainesville.
Toate încercările autoritîţilor române de a obţine extrădarea lui au rămas fără rezultat iar în anul 1979, după o serie de verificări, Departamentul american pentru Justiţie a respins definitiv toate cererile, refuzând extrădarea sub pretextul absenţei unor dovezi clare şi concludente. Poziţia oficială americană nu s-a schimbat nci după ce Centrul Wiesenthal l-a acuzat, cu probe, de uciderea unor evrei. După o altă cercetare, SUA a anulat toate acuzaţiile împotriva lui Albert Wass.
De nenumărate ori Wass s-a plâns de faptul că Securitatea încearcă să-l asasineze, dar nu a putut aduce nici o dovadă în acest sens. În 1966, el a realizat un scurt film în care indică prin cercuri persoane care încearcă să-l ucidă, dar nu s-a putut stabili nici o legătura între cei identificaţi şi Securitatea română. Cei doi organizatori ai atacului au fost arestaţi de poliţia americană, dar au fost eliberaţi deoarece erau posesorii unor paşapoarte diplomatice româneşti.
Pe data de 17 februarie 1998, la vârsta de 90 de ani, după o căsnicia plină de probleme şi numeroase complicaţii medicale, Albert Wass a decis să-şi pună capăt zilelor, în locuinţa sa din Astor, Florida (SUA).

Maraton de lectura pentru reabilitarea lui Wass Albert...
Circa o suta de maghiari au participat la Cluj-Napoca la maratonul de lectura privind reabilitarea lui Wass Albert, declarat criminal de razboi in anul 1946, de catre autoritatile comuniste. Participantii la manifestare au citit neintrerupt, timp de 24 de ore, de vineri seara pina simbata seara, cite 15 minute fiecare, fragmente din opera scriitorului Wass Albert. Maratonul a avut loc simultan in Romania, in orasele Cluj-Napoca, Tirgu Mures, Oradea, Satu Mare, Miercurea Ciuc si Odorheiu Secuiesc, dar si in orase din Ungaria, Slovacia sau Statele Unite ale Americii. Organizatorii spera ca maratonul sa fie mentionat in Cartea Recordurilor, pentru omologare inregistrind audio intreaga manifestare si filmind pe video inceputul si sfirsitul lecturii. "Maratonul Lecturii Operelor lui Wass Albert" s-a desfasurat din initiativa Organizatiei Tinerilor Maghiari din Transilvania si a organizatiei Poporul Carpatilor. Maratonul a avut ca scop sensibilizarea opiniei publice cu privire la reabilitarea lui Wass Albert. De asemenea, organizatorii sustin introducerea operelor lui Waas in manualele scolare de limba maghiara. Deputatul UDMR de Cluj, Vekov Karoly, prezent la manifestare, a declarat ca Wass Albert este unul dintre marile valori ale culturii maghiare din Transilvania. "Acest om trebuie apreciat la adevarata sa valoare ca artistul care a iubit Ardealul. Cind vorbim despre el, trebuie sa ne gindim sa revizuim istoriografia si sa reconsideram procese din anii 1940", a precizat Vekov Karoly. Potrivit unui comunicat al organizatiei Tinerilor Maghiari din Transilvania, "Wass Albert a fost acuzat pe nedrept in baza unor acuzatii false, iar numele, onoarea si cinstea lui au fost calcate in noroi de brutalitatea comunista". "Romania, care acum doreste aderarea la UE, trebuie sa dovedeasca prin fapte ca este in stare sa repare greselile trecutului si poate schimba deciziile politice nelegitime ale unui trecut rusinos", se mai arata in comunicat. Dupa instalarea regimului comunist in Romania, Wass Albert de Szentegyed a fost acuzat ca ar fi instigat la uciderea unor romani din satele Sucutard si Muresenii de Cimpie, imediat dupa ocuparea Ardealului de Nord de catre horthysti. El a fost declarat criminal de razboi si condamnat la moarte in 1946 de Tribunalul Popular din Cluj, scapind de executarea sentintei intrucit a fugit din Romania. Wass Albert s-a nascut pe 9 ianuarie 1908, in judetul Cluj. A studiat stiintele economice la Debrecen si apoi la Sorbona. Incepind din 1928, a publicat 31 de volume de versuri, nuvele, romane, interviuri. In timpul ocupatiei horthyste, i-au aparut nu mai putin de opt carti, toate avind ca tema Ardealul si apartenenta acestuia la Ungaria. In 1944, a fugit impreuna cu tatal sau, Endre, in Germania, unde si-a schimbat numele in Wass. In 1952, s-a stabilit in SUA. Pe 13 martie 1946, Tribunalul Popular din Cluj i-a condamnat la moarte pentru crime de razboi atit pe fiu, cit si pe tata. Din cei sase copii ai lui Wass Albert, toti baieti, unul a ajuns general de brigada in cadrul NATO. Wass Huba a fost unul dintre strategii primului razboi din Irak si, poate, ar fi ajuns comandantul trupelor NATO din Europa - functie pentru care a fost propus - daca nu s-ar fi aflat despre crimele comise de tatal sau. Pe fondul acestui scandal, Wass Albert, in virsta de 90 de ani, s-a sinucis in februarie 1998. In 2002, senatorul UDMR Gyorgy Frunda a demarat procedurile pentru anularea sentintei judecatoresti prin care Wass a fost condamnat. In 1998, urna funerara cu cenusa lui Wass a fost adusa pe furis in Romania si ingropata in parcul castelului Brincovenesti din judetul Mures. Wass are doua statui ridicate in Romania, la Reghin si Lunca Muresului.

Scriitorul Albert Wass ramane condamnat la moarte si prin decizia...
Înalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursul formulat de Andreas Wass, fiul lui Albert Wass, împotriva sentintei Curtii de...
Citeste toata stirea

Criminalul de război vrea dreptate postmortem - Crimele, comandate Wass Albert

Judecarea dosarului de reabilitare a lui Wass Albert, finalizata
Curtea de Apel Cluj a finalizat, luni 25 februarie, dosarul in care familia fostului conte Wass Albert, condamnat la moarte, in 1946, pentru crime de razboi, urmind ca sentinta in acest caz sa fie pronuntata in data de 10 martie, transmite Mediafax.
Kincses Elod, avocatul familiei Wass, a declarat ca Parchetul de pe linga Curtea de Apel Cluj a depus la dosar un act despre care avocatul spune ca dovedeste nevinovatia lui Wass Albert, cel putin in cazul crimelor de la Sucutard.
"Este o propunere de internare catre Comandamentul Militar din Cochis, din 5 octombrie 1940, din care rezulta ca nu Regimentul 19 a savirsit crima de la Sucutard, care conform sentintei a fost instigata de Wass Andrei, tatal, si de Wass Albert, fiul, ci Regimentul 11. Deci este clar ca sub acest aspect sentinta Tribunalului Poporului contine o eroare care nu poate fi lasata neobservata si care sa nu fie corectata", a declarat avocatul Kincses Elod.
Conform sursei citate, in sentinta Tribunalului Poporului din 1946 s-a spus ca ofiterii care au fost cantonati la Castelul Schiling, de la regimental 19, au fost instigati de cei doi Wass. "Dar omorul a fost savirsit de Regimentul 11, care nu este 19 niciodata, fiind vorba de o alta trupa", a adaugat avocatul.
Dosarul lui Wass Albert a revenit la Curtea de Apel Cluj dupa ce, in decembrie 2007, judecatorii Tribunalului Cluj si-au declinat competenta in favoarea judecatorilor Curtii de Apel Cluj.
Petru Urs, purtatorul de cuvint al Tribunalului Cluj, a declarat atunci ca judecatorii Tribunalului Cluj si-au declinat competenta in favoarea judecatorilor Curtii de Apel Cluj privind dosarul in care rudele lui Wass Albert cer revizuirea sentintei din anul 1946, cind scriitorul maghiar a fost condamnat la moarte pentru instigare in cazul executiilor de la Sucutard si Muresenii de Cimpie, astfel ca dosarul va reintra pe rolul Curtii de Apel.
Tribunalul Cluj a respins, in 10 mai, cererea de revizuire a sentintei din 1946 pentru scriitorul Wass Albert, condamnat la moarte pentru instigare in cazul executiilor de la Sucutard si Muresenii de Campie.
Avocatul Kincses Elod a anuntat, in urma cu citeva luni, ca a expediat Parchetului de pe langa Tribunalul Cluj o cerere de revizuire a sentintei din 13 martie 1946 prin care Tribunalul Poporului l-a condamnat la moarte, in contumacie, pe scriitorul Wass Albert pentru instigare la omorarea a patru persoane in localitatea Sucutard.
Kincses a precizat ca i-a fost cerut acest demers de catre fiul scriitorului, Andreas Wass von Czege, care traieste in prezent in Germania si a procurat noi inscrisuri din arhivele militare de la Pitesti si din cele ale Ministerului Afacerilor Externe.
Potrivit avocatului, noile probe, provenind de la serviciul de contrainformatii de atunci, indica intre numele instigatorilor executiei de la Sucutard pe Wass Endre, care este tatal scriitorului, nu pe Wass Albert. Mai mult, sustinea avocatul, din probele de la arhiva rezulta ca si in ceea ce priveste masacrul de la Muresenii de Campie nu Wass Albert a fost vinovat, ci primarul Korosi si un anume Szakacs.
Dupa 1989, senatorul UDMR Gyorgy Frunda a incercat sa obtina si el revizuirea sentintei, printr-un recurs in anulare care i-a fost insa refuzat.

Recursul sentintei

Din documentele pastrate in arhiva Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington rezulta ca Wass Albert si tatal sau, András, i-ar fi instigat, in septembrie 1940, pe militarii unguri sa ucida patru persoane din Sucutard. Doi romani si doua evreice.

Dupa terminarea razboiului, cand Ardealul de Nord fusese retrocedat Romaniei, cazul fusese judecat de Tribunalul Poporului din Cluj. Din depozitia martorului Jacob Rozenberg facuta in fata tribunalului reiese ca, dupa ce fortele militare ungare le-au arestat pe cele doua cumnate ale sale, Rozalia (24 ani) si Estera Mihály (18 ani), acestea au fost retinute intr-o magazie care tinea de mosia contelui Wass.

Ulterior, cele doua femei fusesera duse impreuna cu doi barbati romani in comuna invecinata, la Taga, unde, la marginea satului, au fost impuscati si aruncati intr-o groapa comuna.

Iata schita reconstituirii calendaristice a intamplarilor tragice care s-au derulat intre vineri, 18 septembrie, si luni, 21 septembrie 1940, la Sucutard si Taga, facuta in baza declaratiilor depuse de mai multi martori in fata organelor de ancheta si in fata instantei:

Vineri, 18 septembrie 1940

- ordin de inchidere a pravaliei lui Jacob Rozenberg

Sambata, 19 septembrie 1940

- interventie la contele Wass pentru anularea deciziei de inchidere a pravaliei;

- seara: arestarea lui Rozenberg si a surorilor Estera si Rozalia Mihály, precum si a fostului primar, Petru Margineanu, si a fiicei sale adoptive, Marioara Muresan;

- cele doua cumnate ale lui Rozenberg sunt duse in castelul grofului, apoi la scoala;

- toti se afla sub stare de arest la scoala, urmeaza interogatorii si batai;

- intre cei arestati se afla si doi plugari: Iosif Moldovan si Ioan Cat;

- noaptea arestarii: in afara de Rozenberg, toti sunt retinuti intr-o magazie a castelului.

Duminica, 20 septembrie 1940

- in zorii zilei: eliberarea lui Rozenberg;

- mai tarziu: eliberarea fostului primar si a fiicei sale adoptive;

- ceilalti patru arestati sunt dusi sub escorta militara in comuna invecinata, Taga; alte doua interventii la contele Wass in favoarea celor doua surori esueaza.

Luni, 21 septembrie 1940

- la marginea localitatii Taga are loc, in zorii zilei, executia surorilor Estera si Rozalia Mihály, a lui Ioan Cat si a lui Iosif Moldovan;

- aruncarea cadavrelor intr-o groapa comuna.

In conformitate cu depozitiile altor martori, Jacob Rozenberg, internat in anul 1942 intr-un lagar de munca fortata, descrie familia Wass ca fiind "brutala", "manioasa" si "razbunatoare". Mai ales capul familiei, afirma Rozenberg, a carui nevasta, impreuna cu cei trei copii ai sai, fusesera deportati, in mai 1943, la Auschwitz, de unde nu s-au mai intors. "Vorbea cu oamenii de sus, pretinzandu-le sa-i spuna «Sarut mana!». Se mania usor de la orice lucru de nimic si atunci lovea pe locuitorul din pricina caruia se suparase", povesteste Jacob Rozenberg. Dupa alipirea Ardealului de Nord, mai declara martorul citat in timpul procesului, familia contelui ar fi intampinat trupele ungare de ocupatie. La scurta vreme dupa intrarea trupelor, Rozenberg este acuzat de specula, ceea ce duce la inchiderea magazinului pe care-l avea. In plus, contele le acuza pe cumnatele lui Rozenberg de actiuni comuniste.

Impreuna cu alti 62 de inculpati, Wass Albert fusese gasit vinovat si condamnat la moarte. A scapat de acesta pedeapsa, deoarece a reusit sa fuga impreuna cu trupele ungaro-germanek, in retragere. A apucat sfarsitul razboiului in Germania, de unde a emigrat, in anul 1952, in Statele Unite ale Americii. Unul din fiii sai, Wass Huba, a facut cariera in armata americana, devenind, in anul 1991, unul dintre cei care au elaborat planurile strategice pentru primul razboi anti-irakian, cunoscut sub denumirea "Furtuna in desert". Wass Albert a trait in SUA, unde s-a sinucis in anul 1998. Din pricina trecutului sau neelucidat, dar si din cauza unor activitati revizioniste din exil, i-a fost respinsa cererea de repatriere in Ungaria.

"Vointa de fier"

Urmasii controversatului conte l-au insarcinat pe avocatul Frunda György, politician maghiar care reprezinta UDMR-ul in Senatul Romaniei, sa se ocupe de acest caz si sa ceara anularea sentintei pronuntate in timpul procesului din 1946 intentat unor persoane acuzate de crime de razboi. Intr-o declaratie facuta in fata presei, Frunda s-a referit la anumite greseli procedurale, respingand orice comparatie cu procesul intentat dictatorului roman Antonescu. Dictatorul fusese condamnat in acelasi an la moarte, dupa ce un tribunal a stabilit ca este vinovat de crime de razboi si crime impotriva umanitatii. Intr-o expertiza istorico-juridica se sugereaza faptul ca procesele similare care au avut loc dupa cel de-al Doilea razboi mondial nu ar fi fost nimic altceva decat proceduri ale invingatorilor contra invinsilor. In acelasi timp, in aceasta expertiza confidentiala se atrage atentia asupra faptului ca judecarea colectiva a inculpatilor contravine normelor statului de drept, la fel ca si aplicarea retroactiva a unor legi emise dupa terminarea razboiului in scopul condamnarii unor persoane acuzate. In final, se face recomandarea ca "statuile ce au fost ridicate scriitorului" sa fie "interpretate drept o recunoastere privind rezultatele obtinute pe taramul creatiei literare si al stiintei", recurgandu-se apoi la compararea lui Wass Albert cu Knut Hamsun, scriitorul norvegian distins cu Pemiul Nobel, care, desi fusese condamnat dupa razboi ca "hitlerist convins", a beneficiat de gratiere, deoarece s-a tinut cont de "varsta sa inaintata".

Demersul juridic ar trebui sa vizeze in consecinta nu reabilitarea, ci anularea sentintei pronuntate impotriva lui Wass Albert. Reabilitarea contelui Wass a devenit, pe de alta parte, si una dintre prioritatile adeptilor nationalisti ai episcopului László Tõkes, care sunt cunoscuti sub denumirea derutanta de "bloc reformist" (liberal). Primarul maghiar din Odorheiul Secuiesc, Szász Jenõ, s-a pronuntat la intalnirea membrilor blocului reformist pentru inceperea unei "campanii hotarate" in favoarea reabilitarii lui Wass Albert, sub motto-ul

"Cine-i ungur?" In operele sale literare bombastice, Wass Albert revine mereu asupra unei intrebari cheie, anume asupra identitatii maghiarilor. Un raspuns la aceasta obsesie etnica, care ar putea sa poarte si semnatura admiratorului sau postum, István Csurka, a dat-o Wass intr-una din poeziile sale patetice scrise in urma cu aproape 60 de ani:

"Cine-i ungur?

(Ki a magyar?)"

Deci, cine-i ungur, prietene? Tu, sau eu? Sau al treilea?

Hai sa decidem repede, pana cand nu se scufunda corabia!

Sa insfacam deci lopata, tarnacopul, vaslele! Porunceasca el la altul! La fel facem de o mie de ani, deci asta e menirea noastra!

Apoi cand apa ne arunca la mal cadavrele, vei fi si tu ungur, si eu, si al treilea, toti, toti cei pe care morti fiind, cu capul spart, in tacere, in doliu i-am asezat pe catafalc."

Demersurile lui Csurka sunt sprijinite de la inceputul acestui an si de catre unii maghiari din Ardeal, unde, precum se stie, traieste o numeroasa minoritate, reprezentata in Parlamentul

Romaniei, iar din 1996 si in guvern. Alipirea Transilvaniei la Romania este perceputa pana-n ziua de astazi de foarte multi nationalisti maghiari ca o rusine. Cearta privind revendicarea acestui teritoriu istoric a izbucnit odata cu prabusirea Imperiului Austro-Ungar si semnarea Tratatului de la Trianon, in anul 1920. In urma acestui tratat, Ungaria a pierdut doua treimi din teritoriului sau, iar numarul populatiei tarii s-a injumatatit. Politicieni si intelectuali unguri etnocentristi au cerut mereu "stergerea rusinii" de la Trianon.

Poetul si contele ardelean Wass Albert formulase aceasta pretentie in titlul unei scrieri, pe care neonazistii l-au transformat intr-un slogan de lupta, "Dati-mi inapoi muntii!" ("Adjátok vissza a hegyeimet!"). In constiinta colectiva a romanilor si maghiarilor, Transilvania ocupa un loc aproape mitologic, fiind revendicata de cele doua natiuni drept vatra istorica si ancestrala. Din pricina asa-numitului Diktat de la Viena, impus de catre Italia fascista si Germania national-socialista, in 1940, Transilvania de Nord a fost din nou alipita Ungariei. In acea perioada, la conducerea Ungariei se afla Horthy Miklós, un lider autoritar, apropiat de Hitler, pe care presa vremii il ironiza drept "amiralul fara flota". Unul din telurile declarate ale politicii iredentiste a lui Horthy fusese tocmai realipirea provinciilor pierdute dupa 1918 si refacerea visului milenar al Ungariei Mari.

Dupa ocuparea Ardealului de Nord de catre trupele ungare, in toamna lui 1940, pentru populatia romaneasca a inceput unul din cele mai intunecate capitole ale istoriei recente. La actiunile de razbunare ale unor maghiari nationalisti ardeleni, localnici, impotriva romanilor, trebuie adaugate abuzurile militarilor, masurile de teroare ale politiei instalate de noile autoritati, arestari ilegale, executii sumare si aroganta agresiva a reprezentantilor noilor structuri administrativ-publice si a aparatului corupt functionaresc. In cursul unor actiuni de depistare erau vizati, in primul rand, romani nationalisti, adica preoti si invatatori. Acestia au devenit victimele unor cetateni isterizati, ale trupelor ungare si ale unor bande paramilitare, fiind batjocoriti, maltratati sau chiar linsati. Intre septembrie 1940 si decembrie 1943 au fost expulzate, izgonite sau au fugit din Ardealul de Nord in Romania invecinata 218.000 de persoane. Intr-un raport statistic al Secretariatului de stat pentru nationalitati de la Bucuresti, privind situatia din Ardealul de Nord in perioada 30 august 1940 _ 1 noiembrie 1941, sunt mentionate 919 omoruri, 1.126 schingiuri, 4.126 batai, 15.893 arestari, 124 profanari, 78 si 447 devastari colective, respectiv individuale. Si contelui-poet Wass Albert, care, in 1940, isi avea resedinta in castelul situat in localitatea Sucutard (din apropierea orasului Cluj), i

s-a reprosat ca ar fi fost implicat in astfel de atrocitati.

S-a nascut la Rascruci, judetul Cluj, si a decedat in urma sinuciderii, la 17 februarie 1998, in Astor, Florida, SUA. A fost un nobil maghiar, detinand titlul de conte de Czege si Szentegyed, fiind totodata inginer forestier, scriitor si poet. In perioada ocuparii Transilvaniei de Nord, ca urmare a Diktatului de la Viena, prin scrierile sale patriotice a exacerbat relatiile dintre maghiarii si romanii din Transilvania. Ca rasplata, a fost premiat de inalte institutii academice din Ungaria, fiind numit totodata membru al Academiei Ungare pentru cunostintele sale forestiere. In mai 1946, atat Wass Albert, cat si tatal sau, Wass Endre, au fost condamnati la moarte in contumacie de Tribunalul Cluj, iar posesiunile le-au fost confiscate, fiind responsabili pentru evenimentele care au avut loc in septembrie 1940, cand un locotenent ungur, Pakucs, a arestat sase locuitori din Sucutard si a executat patru dintre ei (doi romani si doua evreice) in localitatea Taga. Wass Albert a fost responsabil si pentru instigarea si provocarea macelului de la Muresenii de Campie, cand soldati unguri, condusi de locotenentul Gergely Csordás, au ucis 11 persoane civile. Wass este in continuare considerat criminal de razboi, fiind documentat de Muzeul Holocaustului. Totodata, spre deosebire de Ioan Antonescu, caruia i-a fost daramata statuia din incinta bisericii ctitorita de el, Wass Albert are ridicate statui comemorative in localitati predominant locuite de maghiarii din Transilvania. Fiul sau a fost unul dintre "maestrii" care au operat in Razboiul din Golf, moment dupa care a fost propus ca reprezentant al fortelor armate nord-americane (post care i-ar fi conferit multe avantaje) pentru Europa de Est (ce coincidenta!), dar pana sa fie pus in functie decizia a fost anulata, poate si datorita istoricului familiei. In Ungaria si in randul membrilor comunitatii maghiare el este considerat un erou, mare poet, dar si victima a regimului de atunci.

* * *

Un librar ambulant si-a deschis taraba de carti undeva in centrul Budapestei. Aranjeaza pe o masa improvizata circa zece volume frumos colorate, in asa fel incat sa fie bine vizibile si sa atraga atentia trecatorilor. Pe coperti se poate citi numele lui Wass Albert. "Un mare patriot ungur din Ardeal", ne explica librarul ambulant. Alte informatii despre autorul volumelor pe care le-a expus nu prea ne poate furniza librarul. Ideea ca Wass Albert ar fi fost un mare patriot o fi aflat-o vanzatorul din vreo emisiune a unui post privat de televiziune sau din vreo revista a extremistilor de dreapta din Ungaria sau poate din vreo publicatie a Partidului Adevarului si Vietii Ungare (Magyar Igazság és Élet Pártja _ MIÉP). Seful acestui partid, nationalistul radical István Csurka, care, din "perspectiva ungara", considera terminarea celui de-al Doilea Razboi Mondial drept o "infrangere tragica", se angajeaza de la o vreme pentru reabilitarea colegului sau poet "subapreciat", Wass Albert (1908-1998). In anul 1946, acesta fusese condamnat la moarte in contumacie, la Cluj, de catre un tribunal al poporului, fiind gasit vinovat de complicitate la savarsirea unor crime de razboi. Admiratorii sai de astazi i-au ridicat in Transilvania, dupa revolutie, mai multe monumente si au dat unor scoli numele sau. In urma emiterii Ordonantei de Urgenta a Guvernului roman, data publicitatii in martie 2002, prin care se interzice propaganda fascista si cultul unor persoane vinovate de crime de razboi prin ridicarea unor statui sau amplasarea unor placi comemorative, au fost inlaturate si monumentele ridicate in cinstea lui Wass Albert, iar scolile care-i purtau numele au fost rebotezate, insa nu fara opozitie. Ordonanta amintita era destinata, in primul rand, franarii cultului postum al lui Antonescu, urmarindu-se prin aceasta masura neperturbarea integrarii Romaniei in structurile euro-atlantice.
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=35269

Atac la simbolul nostru naţional

Dosarul “Wass Albert” va fi judecat de Curtea de Apel Cluj
Dosarul in care rudele lui Wass Albert cer revizuirea sentintei din anul 1946 va fi judecat de Curtea de Apel Cluj, dupa ce instanta a respins, luni 4 februarie, exceptia de necompetenta, transmite Mediafax.
Avocatul urmasilor lui Wass a ridicat o exceptie de necompetenta a judecatorilor Curtii de Apel Cluj in acest dosar, dar Curtea a respins-o. Cazul nu a fost insa luat in discutie pe fond din cauza ca avocatul a lipsit de la sedinta.
Dosarul lui Wass Albert a revenit la Curtea de Apel Cluj dupa ce in decembrie 2007 judecatorii Tribunalului Cluj si-au declinat competenta in favoarea judecatorilor Curtii de Apel Cluj privind dosarul in care rudele lui Wass Albert cer revizuirea sentintei din anul 1946, cind scriitorul maghiar a fost condamnat la moarte pentru instigare in cazul executiilor de la Sucutard si Muresenii de Cimpie, astfel ca dosarul va reintra pe rolul Curtii de Apel.
Tribunalul Cluj respinsese, in 10 mai 2007, cererea de revizuire a sentintei din 1946.
Avocatul Kincses Elod a anuntat, in urma cu citeva luni, ca a expediat Parchetului de pe linga Tribunalul Cluj o cerere de revizuire a sentintei din 13 martie 1946 prin care Tribunalul Poporului l-a condamnat la moarte, in contumacie, pe scriitorul Wass Albert pentru instigare la omorarea a patru persoane in localitatea Sucutard.
Kincses a precizat ca i-a fost cerut acest demers de catre fiul scriitorului, Andreas Wass von Czege, care traieste in prezent in Germania si a procurat noi inscrisuri din arhivele militare de la Pitesti si din cele ale Ministerului Afacerilor Externe.
Potrivit avocatului, noile probe, provenind de la serviciul de contrainformatii de atunci, indica intre numele instigatorilor executiei de la Sucutard pe Wass Endre, care este tatal scriitorului, nu pe Wass Albert. Mai mult, sustinea avocatul, din probele de la arhiva rezulta ca si in ceea ce priveste masacrul de la Muresenii de Cimpie nu Wass Albert a fost vinovat, ci primarul Korosi si un anume Szakacs.
Dupa Revolutie, senatorul UDMR Frunda Gyorgy a incercat sa obtina si el revizuirea sentintei, printr-un recurs in anulare care i-a fost insa refuzat.

UCM reia acordarea premiului Albert Wass
Uniunea Civica Maghiara (UCM) Sfintu Gheorghe va relua din acest an acordarea premiului Albert Wass, instituit in 2005 in memoria acestei personalitati controversate, care a fost condamnata pentru crime de razboi, transmite Rompres.
Presedintele UCM Sfintu Gheorghe, Zoltan Gazda, a declarat joi 10 ianuarie, intr-o conferinta de presa, ca anul acesta se vor implini o suta de ani de la nasterea lui Albert Wass, iar organizatia pe care o conduce si-a propus sa deruleze o serie de actiuni comemorative, printre care si acordarea premiului instituit in memoria acestuia. Zoltan Gazda a precizat ca, din lipsa banilor, premiul nu a fost acordat in 2007, numai costul plachetei decernate laureatului costind aproximativ 3.000 de lei.
In urma cu doi ani, UCM a premiat trei cadre didactice, Barna Bodo, Lehel Kovacs si Peter Hantz, care au militat activ pentru reinfiintarea Universitatii maghiare “Bolyai” la Cluj-Napoca. Cu un an inainte a decernat acest titlu mai multor primari si consilieri locali din comunele covasnene Varghis, Ilieni si Batanii Mari, care au adoptat hotariri pentru organizarea unor referendumuri pe tema autonomiei teritoriale a asa-zisului Tinut Secuiesc, care ar cuprinde judetele Covasna, Harghita si o parte din Mures, hotariri care au fost anulate de instantele de judecata pe considerentul ca sint anticonstitutionale.
Albert Wass a fost declarat criminal de razboi si condamnat la moarte de un tribunal popular in martie 1946. Dupa venirea la putere a comunistilor, acesta a fost gasit vinovat de instigare la uciderea mai multor romani din satele Sucutard si Muresenii de Cimpie, dupa ocuparea Ardealului de Nord de trupele fascisto-hortyste. Baronul a scapat de pedeapsa cu moartea, deoarece a fugit din tara, stabilindu-se in SUA, unde s-a sinucis in 1998, la virsta de 90 de ani.
In anul 2003, Guvernul Romaniei a adoptat Ordonanta de Urgenta 31 care interzice, sub sanctiunea amenzii si inchisorii de la sase luni la cinci ani, organizatiile si simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum si cultul persoanelor vinovate de savirsirea unor actiuni contra pacii si omenirii.
UCM a cerut in mai multe rinduri reabilitarea memoriei lui Albert Wass, sustinind ca exista documente care atesta ca acesta nu este vinovat de atrocitatile ce i se atribuie.