Culianu[v=]

Lucia Hossu Longin va realiza un documentar despre moartea lui Ion Petru Culianu

Ioan Petru Culianu - itinerariul unui mare intelectual roman (LEON VOLOVICI)

Eveniment dedicat lui Ioan Petru Culianu organizat de ICR Tel Aviv

Institutul Cultural Roman de la Tel Aviv, in colaborare cu Universitatea Ebraica din Ierusalim – Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania, organizeaza marti, 29 mai, de la ora 17.00, la Beith Belgia (Campus Givat Ram, Universitatea Ebraica din Ierusalim), un eveniment dedicat personalitatii lui Ioan Petru Culianu.Potrivit ICR Tel Aviv, la manifestare vor participa: Sorin Antohi (Universitatea din Leipzig), Ithamar Gruenwald (Universitatea din Tel Aviv), Moshe Idel (Universitatea Ebraica din Ierusalim), Yuri Stoyanov (Institutul Kenyon), Leon Volovici (Universitatea Ebraica din Ierusalim).

Ioan Petru Culianu - inedit

Ioan Petru Culianu - inedit

15 ani fara Culianu


I

n urma cu cincisprezece ani, pe 21 mai 1991, intr-un grup sanitar al Universitatii din Chicago, un asasin apasa pe tragaci, tintindu-l in cap pe Ioan Petru Culianu. Cel care a studiat minutios modul cum au fost reprezentate calatoriile in lumea de dincolo in istoria culturala si cultuala a lumii a parcurs el insusi drumul fara intoarcere.

"Pas, Ioane, pas, / Du-te far’ necaz, / Pân’ vei trece tu cu dare / Cele grele sapte vame; / tine draga suflete, / Drumul inainte, / Pâna vei ajunge, / Unde se infrânge / Drumul jumatate / Ce locuri desparte, / Acolo sa stai / Si seama s-o iai, / Spre stânga sa nu-mi dai, / Caci in partea stânga / E calea cea strâmba, / Strâmba si-astupata, / Cu lacrimi udata, / Ci sa dai in mana dreapta, / Ca-i calea curata, / Cu mese intinse, / Cu faclii aprinse, / Cu câmpuri arate, / Cu flori semanate, / Flori tu vei culege / si doru-ti va trece."

Acest omor cu sânge rece pare sa aiba sensuri simbolice, parca indelung cautate pentru asasinarea unui savant preocupat anume de descifrarea simbolurilor. Profesorul Anthony Yu a considerat ca este vorba chiar despre "un omor cu semnificatie rituala". Glontul a fost tras in ceafa ("O tipica executie in stil KGB-ist", a comentat ulterior Ion Pacepa); crima s-a produs in ziua Sfintilor Constantin si Elena (onomastica mamei lui Ioan Petru Culianu), intr-un "loc spurcat" (revista România Mare a exultat, sustinând ca WC-ul este locul ideal pentru uciderea unui "tradator de neam si tara"). Pe biroul sau de profesor la Divinity School, la Catedra "Mircea Eliade" de Istorie a Religiilor, Culianu tocmai lasase din mâna un exemplar de semnal al noii sale carti: Out of this World. Otherwordly Journeys from Gilgamesh to Albert Einstein (Shambhala, Boston, 1991).

De atunci, politia americana, FBI, Serviciul Român de Informatii par sa fi amutit. Nimeni nu stie nimic. Nici cine a comandat asasinatul, nici de ce, nici cine l-a infaptuit. Un mister dureros si jenant, cu care - incet-incet - pare sa ne obisnuim cu totii. Nici arhivele Securitatii, cu dosarele "aranjate" sau chiar distruse, nu ne dau vreun raspuns. "Dosarul Culianu" se opreste la 1972, anul plecarii sale din tara, cu toate ca se stie cu siguranta ca agentii Departamentului de Informatii Externe si ambasadele române din Italia si Olanda au continuat sa-i "monitorizeze" miscarile. Dosarele de Securitate ale prietenilor si corespondentilor sai din România au fost cu atentie "curatate". Astfel, in dosarul meu primit de la CNSAS am gasit corespondenta cu Eliade, de pilda, dar nu si pe cea cu I.P. Culianu. De asemenea, in dosar nu se regaseste nici o referire la intâlnirea noastra din Olanda (1984) si nici la relatia epistolara ulterioara. Zilele trecute, SRI a anuntat ca va preda CNSAS cartoteca, microfilmele, toate dosarele, ba chiar si "procesele verbale de distrugere a unor dosare ale Securitatii". Vom sti, poate, care dosare au fost distruse (am indoieli in aceasta privinta), dar nu vom mai sti niciodata ce contineau ele. Pe de alta parte, generalul (r) Nicolae Plesita, seful DIE in anii ‘80, a recunoscut ca avea in subordine un serviciu "Lichidari", care opera in rândul exilului românesc. "Au fost câteva zeci de executati de oamenii nostri sau de intermediari", a declarat el cu seninatate si cinism (Gândul, 15 iunie 2005). Se stie ca moravurile si naravurile Securitatii au continuat sa functioneze si dupa decembrie 1989.

Peste câteva luni, in perioada 19-23 septembrie 2006, se va desfasura la Bucuresti Congresul European de Istorie a Religiilor. Pentru prima data un astfel de eveniment va avea loc intr-un oras din Europa de Est. Atât Eliade, cât si Culianu nu puteau decât sa viseze ca la Bucuresti sa-si dea intâlnire cei mai importanti istorici ai religiilor din lume. Culianu, care ar fi avut azi 56 de ani, ar fi fost cu siguranta un invitat de onoare la congres, daca nu chiar unul dintre principalii sai organizatori. Comunicari referitoare la operele celor doi istorici români ai religiilor vor fi prezentate in cadrul uneia dintre sectiunile congresului, intitulata Mircea Eliade si mostenirea sa.

In urma cu doua decenii, la 22 aprilie 1986, când Mircea Eliade trecea in nefiinta, Culianu scria: "Lumea nu va mai fi niciodata aceeasi fara Mircea Eliade". Cred ca pot sa-l parafrazez: "Lumea nu va mai fi niciodata aceeasi fara Ioan Petru Culianu".



Redau mai jos doua dintre scrisorile pe care le-am schimbat cu Ioan Petru Culianu dupa intalnirea pe care am avut-o in Olanda, la Universitatea din Groningen, pe 30 octombrie 1984. Scrisoarea mea din 6 mai 1986 a fost gasita in "Arhiva Culianu" de Tereza Culianu-Petrescu, sora savantului. Ii multumesc ca mi-a oferit o copie spre publicare. Fotografia lui Culianu de pe coperta revistei 22 este, se pare, inedita. A fost facuta cu aproximativ un an inainte de asasinat, in martie 1990, la Arezzo, de profesoara italiana de estetica Grazia Marchianò (careia ii multumesc). A fost ultima data când I.P. Culianu s-a aflat in Italia, fiind invitat de Grazia Marchianò si Elémire Zolla ca visiting professor la Universitatea din Siena-Arezzo.



RIJKSUNIVERSITEIT

INSTITUUT VOOR ROMAANSE TALEN

GRONINGEN

Groningen, 4 ianuarie 1985



Draga Domnule Oisteanu,



Multumesc pentru urari, urandu-va la randul meu La Multi Ani! si buni.

Am primit si scrisoarea, insotita de doua articole. Le-am citit pe toate cu interes.

Ma veti ierta cu cele doua carti iesite de curand la Paris - va trebui sa asteptati pana ce imi voi reintregi stock-ul (epuizat).

Multumesc pentru interviu. Sa vedem ce se intampla. D-l (Romulus) Vulcanescu v-a spus de ce n-a publicat articolul (inedit!) trimis la Ethnologica?

Adresa de la Visible Religion (n-ati primit numarul expediat la Amsterdam?) este: Prof. Dr. H.G. Kippenberg (Director), Theological Faculty, University of Groningen, Groningen, The Nederlands.

Pentru Numen, va puteti adresa Prof. Dr. Heerma van Voss, Theological Faculty, University of Utrecht, Utrecht, The Nederlands.

Cu cele mai bune urari de sanatate si noroc,



Ioan Culianu



*

Bucuresti, 6 mai 1986



Stimate Ioan Petru Culianu,



V-am trimis (prin posta de imprimate) Revista de istorie si teorie literara, nr. 3/iulie - sept. 1985, care a aparut de curand si in care este publicat dialogul nostru purtat la Groningen in toamna anului 1984 (deci, teoretic, a fost publicat la mai putin de un an de la consemnare). Publicarea dialogului s-a dovedit a fi mai putin usoara decat imi imaginam eu (a fost refuzat, pe rand, de Viata Româneasca, Vatra, Ethnologica), dar nu imposibila, cum credeati dumneavoastra. Pana la urma ma bucur ca a aparut in RITL - o revista foarte citita in ultimul timp (astazi una dintre cele mai serioase si interesante reviste culturale românesti).

Sa vedem care vor fi ecourile! Este posibil ca, in aceasta situatie, dl (Romulus) Vulcanescu sa consimta sa publice dialogul in engleza in Ethnologica (a carei aparitie se amana, din pacate, de la un trimestru la altul). Probabil ca veti primi RITL si pe alte cai, dar este de datoria si nu mai putin placerea mea de a v-o trimite primul. Ma bucur sincer ca acest inceput de colaborare s-a dovedit a fi fructuos pentru receptarea operei dumneavoastra in România si sper din toata inima sa fie vorba doar de un inceput si colaborarea noastra sa continue.

In alta ordine de idei, am citit, "cu creionul in mana", cartea pe care ati avut amabilitatea sa mi-o trimiteti (Expériences de l’extase), lucrare care mi s-a parut extrem de interesanta si in care am gasit nenumarate idei si informatii utile, care isi vor gasi locul in cartea pe care o pregatesc acum: Ordine si Haos. Un model mitic al Universului (daca aveti posibilitatea

sa-mi trimiteti si Eros si magie…, v-as fi

indatorat).

Asteptand un semn de confirmare de primire a revistei si a prezentei scrisori,

inchei aici, asigurandu-va de toata stima si prietenia mea.

Cu cele mai bune ganduri,

Andrei Oisteanu



P.S. Mi-e greu sa gasesc cuvintele potrivite pentru a spune cat de profund ma

intristeaza si ma doare trecerea in nefiinta a lui Mircea Eliade.

P.S.2. Dupa cate am inteles un articol al dvs. urmeaza sa apara in Ethnologica si altul (cu foarte mari sanse) in RITL nr. 4/85 (numarul imediat urmator celui cu interviul, care urmeaza sa apara curand). Sa vedem ce se intampla!

http://www.revista22.ro/html/index.php?art=2732&nr=2006-05-19

Cine l-a ucis pe Culianu?

In colectia "Biblioteca Polirom" a aparut de curand "Prevestirea.
Thriller esoteric", carte semnata de cunoscutul jurnalist de
investigatie italian Claudio Gatti. "Prevestirea" este nu doar un
dosar politist, ci si unul politic, european si mondial, care
porneste de la intrebarea: "Cine putea sa-l ucida, in mai 1991, la
Chicago, pe Ioan Petru Culianu, reputat istoric roman al religiilor?"
Scrisa alert, scindata in 24 de capitole, cartea se citeste cu
sufletul la gura datorita dramei politiste pe fundalul metropolei
americane, dar mai ales datorita mizei extraordinare pentru cititorul
roman: asasinarea profesorului Culianu, urmas la Catedra de Istorie a
Religiilor de la Divinity School al lui Mircea Eliade. (V.G.)

Norman Manea isi va citi romanele la Berlin

Festivalul International de Literatura de la Berlin este nu doar una
dintre cele mai prestigioase manifestari legate de literatura, dar si
una dintre cele mai mari. Anul acesta, Festivalul se va desfasura
intre 6 si 17 septembrie si va aduna scriitori ca Mario Vargas Llosa
(care, dupa Berlin, va veni in Romania, la Festivalul Zile si Nopti
de Literatura de la Neptun), Russell Banks, Kazuo Ishiguro, Carlos
Fuentes, Kenzaburo Oe. In cadrul acestui festivalul exista o
sectiune, numita Kaleidoscope, in care este invitat un mare scriitor
pentru a citi din opera sa. Anul acesta, invitat este Norman Manea,
unul dintre cei mai tradusi scriitori din literatura romana
contemporana. (E.V.)

Calugaritele romano-catolice vs "Codul lui Da Vinci"

Debutul filmarilor la "Codul lui Da Vinci" a fost intampinat de un
protest al calugaritelor romano-catolice. Demonstratia calugaritelor
a avut loc in piata din fata catedralei din Lincoln, care in film
tine locul Abatiei Westminster. "Nu cred ca este bine sa se filmeze
aceasta poveste aici. Stiu ca episcopul si diaconul spun ca romanul
este fictiune, dar este impotriva a ceea ce credem noi", a declarat
maicuta Mary Michael, care a condus miscarea de protest. Producatorii
l-au convins pe diaconul catedralei Lincoln sa permita accesul
echipelor de filmare facand o donatie de 100.000 de lire sterline
bisericii. Aici, filmarile ar trebui sa dureze cinci zile.

AVEREA

JOCURILE MINTII SAU NOUA PARADIGMĂ A LUI IOAN PETRU CULIANU

Putine proiecte editoriale de amploare au retinut atentia publicului în ultima vreme, mai ales cînd au în centru nume de rezonantă destul de recentă în spatiul stiintific universal. Operele complete ale lui I. P. Culianu au început să apară mai întîi la Nemira, din initiativa lui Dan Petrescu, începînd cu 1994, apoi au continuat cu succes la Polirom, sub coordonarea Terezei Culianu-Petrescu. După reeditările unor lucrări best-seller în Occident si la noi (Eros si magie în Renastere, Gnozele dualiste ale Occidentului, Călătorii în lumea de dincolo, Arborele gnozei), majoritatea în 2003, Editura Polirom a publicat si opere mai putin cunoscute ale savantului român, cum ar fi proza (Arta fugii, Pergamentul diafan. Ultimele povestiri, tot în 2003), ori cărti despre personalitatea sa, atît de putin conturată la noi (ca cea a lui Matei Călinescu, Despre Ioan. P. Culianu si Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflectii, Iasi, 2002). Proiectul a continuat recent cu Jocurile mintii. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie si cu volumul colectiv Ioan Petru Culianu. Omul. Opera, îngrijite de Sorin Antohi.
Jocurile mintii. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie e o culegere de studii, articole, recenzii si proiecte de carte, scrise între 1975 si 1991 si publicate mai întîi în italiană, engleză si franceză (titlul apartine editorilor). Desi eterogen ca stil si referinte, volumul e totusi extrem de important pentru sistemul cognitiv pe care-l initiază „ultimul Culianu” (expresia prin care H. R. Patapievici caracterizează evolutia gîndirii savantului român după 1986). Adversar al vechii metodologii de tratare a miturilor, a sistemelor religioase si a oricărei forme de activitate mentală în general, I. P. Culianu si-a desăvîrsit treptat propriile instrumente de interpretare a ideilor, preocupîndu-se în special de mecanismele de generare mentală si de functionare a lor în cadrul istoriei umane, si mai putin de simpla sintetizare a documentelor aferente unei teme date (metoda obisnuită pînă la el în istoria religiei, aplicată si de Mircea Eliade). Prezentată si în lucrările anterioare (în Gnozele dualiste ale Occidentului oarecum implicit, în Arborele gnozei mai explicit), grila lui Culianu constă în a considera orice sistem de idei drept un construct al mintii umane; ea alcătuieste un esafodaj de invariante posibile într-un sistem dat si optează pentru una din ele. Invarianta aleasă va determina evolutia sistemului respectiv de-a lungul istoriei. De aceea istoria, într-o perspectivă vizibil anti-hegeliană, e rezultatul alegerii mintii omenesti. Deasupra ei stă metasistemul tuturor variantelor pe care inteligenta le poate crea, din care se aleg cîteva, la un moment dat. Acest metasistem tinde să-si epuizeze toate posibilitătile, pe parcursul istoriei umane. Sau, cum spune însusi autorul în eseul Sistem si istorie din prezentul volum, „tot ce se întîmplă în istoria omenirii apare mai întîi în mintea omului. Aceasta este în mod necesar mintea unei multitudini de indivizi si devine un bun comun doar prin procesarea în institutii care si ele, la rîndul lor, sînt o însumare de indivizi. (…) Rezultatul proceselor mentale sînt sistemele gîndirii, ceea ce înseamnă sisteme care derivă din aceleasi premise de bază, iar aceste sisteme există în propria lor dimensiune logică, care nu este identică cu istoria umanitătii. Ele interactionează cu istoria în fiecare clipă, iar secventa cronologică pe care o formează este un fel de puzzle secvential”. Iar în Etichete, imagini si simboluri, inteligenta umană e definită ca „inteligentă ecosistemică”; mintea, confruntată cu lumea, „ trece prin diferite faze orientative în spatiu si timp, faze care pot să fie sintetizate de fiecare dată de centrul ei, de cercul-spatiu si de crucea care împarte spatiul în zone orientate. Pentru cel care nu a părăsit niciodată o cameră pătrată, simbolul cel mai puternic nu va fi un cerc, ci un pătrat”. Această inedită interpretare a sistemelor mentale de orice fel îl plasează pe Culianu într-un nou curent stiintific, pe care el însusi îl explică în articolul Avers si revers în istorie. Cîteva reflectii cvasi-epistemologice. Pornind de la teoriile unor epistemologi precum T. Kuhn si P. Feyerabend, Culianu reconsideră notiunea de „adevăr” în gîndirea umană. Adevărul nu e altceva decît ceea ce e conform cu o anumită paradigmă istorică, adică cu „tot agregatul de conceptii, explicite si implicite, despre lumea dintr-o epocă dată”. În acest sens, citîndu-l pe Feyerabend, miturile sînt sisteme de a explica realitatea la fel de valabile ca si cele ale stiintei moderne: „trebuie să privim viziunile asupra lumii din Biblie, din Ghilgames, Iliada si din Edda ca pe niste cosmologii valabile ce pot fi utilizate spre a modifica si chiar înlocui cosmologiile stiintifice dintr-o perioadă dată”. Nu e vorba nicidecum de a compara sisteme diferite (miturile cu datele empirice), pentru că, parafrazîndu-l pe Kuhn, „paradigmele sînt incomensurabile”, functionînd după logici proprii, conditionate temporal. Relativizarea notiunilor de „adevăr”, „progres”, „stiintific (adevărat)----non-stiintific (fals) apartine ea însăsi unei noi paradigme în gîndirea sfîrsitului de secol XX.
Alte articole din volum sînt emblematice pentru perspectiva revolutionară prin care I. P. Culianu vede probleme considerate odinioară rezolvate. Renasterea, Reforma si irationalul demonstrează că stiinta modernă a apărut în secolul al XVIII-lea printr-o schimbare de imaginar, iar nu prin interventia salvatoare a ratiunii. În Feminin versus masculin. Mitul Sophiei si originile feminismului, conditia căzută a omului si pierderea fericirii primordiale au la bază actiunea negativă a unui Trickster feminin, care nu e deloc doar un mit gnostic. În conferinta Vrăjitoarea la ananghie. Cine a pornit vînătoarea si cine i-a pus capăt, vinovată de prigoana împotriva specialistelor în maleficii nu e atît Inchizitia, cît însăsi credinta în posibilitatea ca vrăjitoarele să existe. După cum se observă, în toate cazurile sistemelor de gîndire umană---filozofie, magie, religie---după Culianu mintea face aceleasi operatii computationale, inventînd mereu aspecte sau recombinîndu-le pe cele vechi. Istoria gîndirii umane e „interactiune de sisteme complexe”, iar adevărul lor e dincolo de orice sistem. Fiecare creatie si fiecare actiune din istorie e conditionată de o optiune a mintii în cadrul unui sistem cu posibilităti nedeterminate, dar nu infinite. E ceea ce face din lectura culegerii de articole a savantului român o extraordinară experientă de cunoastere, trimitînd prin tematică si mod de abordare, la re-parcurgerea întregii sale opere.


http://convorbiri-literare.dntis.ro/ROMILAoct3.html

O ipoteza: Petru Culianu banuia ca va fi asasinat

Cristian Teodorescu

Au trecut 15 ani de la asasinarea lui Ioan Petru Culianu. Autorul
crimei nu a fost identificat nici astazi. Autoritatile romane au
manifestat pina in prezent o indiferenta suspecta fata de acest caz.

Am ezitat indelung inainte de a publica acest articol. Fiindca n-am
stat niciodata de vorba cu Ioan Petru Culianu. Si se va vedea de ce
as fi avut nevoie de cel putin o convorbire cu el. I-am citit cartile
si articolele. Am discutat despre el cu persoane care l-au cunoscut.
Citind romanul lui „Jocul de smarald" aparut la Polirom mi-am pus de
la primele pagini intrebarea: de unde i se trage obsesia conspiratiei
si a asasinatelor in lant?
Coincidente neintimplatoare

Romanul lui Culianu prezinta o conspiratie plasata in Florenta anului
1494, cind orasul cadea sub dominatia lui Girolamo Savonarola.
Elocventul calugar, care a pus la cale o revolutie culturala
antirenascentista cu predicile sale, a sfirsit ars pe rug, dupa ce i-
a terorizat citiva ani buni pe florentini.

Deloc intimplator, Culianu a parasit Romania in 1972, tot din cauza
unei revolutii culturale, cea inceputa de Ceausescu in 1971.

Culianu n-a scris aceasta carte pentru cititorii din Romania. Romanul
a fost gata in 1987, cind autorul sau era plecat de peste 15 ani din
tara. Si totusi, primele doua pagini ale cartii sint consacrate
plecarii lui Culianu din tara. Autorul afirma ca ar fi parasit
Romania cu acest manuscris. Evident, e vorba de o conventie, dar de
ce a simtit Culianu nevoia de a lega aceasta fictiune de tara sa de
bastina ?

Cartea e un amestec de eruditie si fabulatie erudita, avind ca
pretext un sir de misterioase asasinate din Florenta Renasterii.

Se simte in „Jocul de smarald" influenta modelului de succes impus de
Umberto Eco prin romanele sale. E posibil ca Ioan Petru Culianu sa fi
scris aceasta carte pornind de la Eco, dar cu siguranta ca el a
plecat din Romania bintuit de obsesia conspiratiei si de temerile ca
Securitatea va ramine pe urmele sale si in strainatate.
Zvonurile care au circulat in epoca despre asasinat

Zilele trecute, generalul de Securitate Nicolae Plesita a recunoscut
ca serviciile secrete romanesti aveau si o „sectiune" care se ocupa
de executii, declarind ca zeci de romani au fost ucisi in
strainatate, in urma actiunilor acestui departament ultrasecret.

Culianu a fost asasinat in 1991, in Statele Unite. A fost impuscat in
cap, pe la spate, in WC-ul unei universitati din Chicago. Autorul
asasinatului n-a fost descoperit nici pina azi. In schimb, in Romania
au circulat tot soiul de zvonuri infamante despre moartea lui
Culianu. Cel mai murdar a fost acela ca savantul a cazut victima unei
razbunari intre homosexuali. Era o ipoteza pe care nu o sustinea
nimic din trecutul lui Culianu. Alt zvon, care a circulat si mai
insistent, era ca legionarii din strainatate ar fi organizat un
comando pentru pedepsirea lui Culianu, deoarece acesta s-ar fi dezis
de mentorul si sprijinitorul sau, Mircea Eliade. Zvonul cel mai putin
vehiculat imediat dupa moartea scriitorului a fost ca Petru Culianu a
fost victima Securitatii romane.
Ce crede biograful savantului

Ipoteza a fost sustinuta insa mai tirziu de biograful sau, Ted Anton.
Acesta a afirmat negru pe alb ca I.P. Culianu a fost ucis la ordinul
autoritatilor romane. Cartea ziaristului american a facut vilva la
noi in tara doar printre intelectuali. Mai exact printre
intelectualii care banuiau dinainte ca I.P. Culianu a fost asasinat
la ordinul autoritatilor romane.
Alte ipoteze

Zilele trecute a aparut, tot la Editura Polirom, „Pacatul impotriva
spiritului", reeditare a articolelor politice ale lui Culianu
aparute, initial, in revista newyorkeza de limba romana „Lumea
libera". Cele mai virulente sint scrise dupa 1989. Comentatori
avizati, printre care Mircea Mihaies, sint de parere ca din cauza
acestor articole a fost Culianu asasinat. De aceeasi parere este si
biograful american al savantului, Ted Anton.
Condamnat in contumacie

In ceea ce ma priveste, cred ca in romanul sau „Jocul de smarald",
Culianu si-a fictionalizat obsesiile sale de urmarit de Securitatea
romana. Experienta lui de exilat a inceput in Italia, in lagarele de
refugiati, unde - aveam sa aflam dupa 1989 - fojgaiau informatorii si
securistii care incercau sa-i faca pe exilati sa colaboreze sau, pur
si simplu, sa-i intimideze.

Sa nu uitam ca tinarul exilat a fost condamnat in contumacie, in
Romania, la 10 ani de inchisoare. Argument suficient in vederea
aducerii sale silite in tara, pentru a-si executa pedeapsa.
Lobby pentru regele Mihai

Unii dintre cei cu care am discutat despre cazul Culianu se indoiesc
ca in 1991 Securitatea sau, mai exact, securistii ar fi avut ordin sa-
l execute pe Culianu. Dar cu citeva luni inainte de a fi asasinat, in
plina isterie antimonarhica la Bucuresti, savantul acceptase sa faca
lobby printre romanii din America pentru cauza politica a Casei
Regale si inregistrase primele succese in comunitatea romaneasca din
Chicago. Daca as fi avut ocazia sa discut cu Ioan Petru Culianu,
poate ca as fi capatat de la el unele indicii pentru sustinerea
acestor ipoteze. Asa, nu-mi ramine decit sa le propun cititorilor
romanului si ai articolelor sale politice sa incerce o lectura,
tinind cont si de ipotezele de mai sus. Si sa sper ca autoritatile
romane vor deschide o investigatie serioasa in cazul Culianu.

http://www3.ziare.ro/articol.php/1119504245

Scriitorul I.P. Culianu, asasinat de un student homosexual?


? O ipoteza noua intr-o crima neelucidata Scriitorul I.P. Culianu,
asasinat de un student homosexual?
Despre misterioasa asasinare a scriitorului Ioan Petru Culianu s-a
scris si, probabil, se va mai scrie. Ceea ce va vom prezenta nu este
o concluzie ori un verdict, ci o incercare de a prezenta cazul dintr-
un punct de vedere diferit decit cel pe care l-a abordat presa
romaneasca pina in prezent.Dupa terminarea studiilor Universitatii
din Bucuresti, I.P.Culianu a obtinut o bursa in Italia. Cu putin timp
inainte a avut citeva intilniri cu colonelul de securitate Ureche,
incercindu-se racolarea lui in serviciile secrete. Apoi s-a inscris
in PCR. In 1973 are o tentativa de suicid: isi taie venele. In 1976
obtine un post la Catedra de Limba romana din Amsterdam (unde se
casatoreste) si, la scurt timp, cetatenia olandeza. Intretine o
bogata corespondenta cu Mircea Eliade, care traia in America. Cu
ajutorul lui Eliade devine, in 1989, titular la
Universitatea "Divinity School" din Chicago. Studiaza intens
stiintele oculte, magia veche si arta moderna; isi ia doctoratul la
Sorbona. Insusi Mircea Eliade mentioneaza in testamentul sau ca
singurul indreptatit sa continue "Istoria religiilor" este I.P.
Culianu.Divorteaza si se logodeste cu Hillary Wiesner. Se spune ca
relatia lor ar fi fost foarte bizara: Hillary se izola deseori de el,
dintr-o teama pe care nu si-o putea explica.In data de 21 mai 1991
este ucis, la 41 de ani, intr-un WC al Universitatii din Chicago, cu
un pistol Beretta. Cazul este cercetat de FBI, dar pina astazi nu a
fost gasit nici un vinovat. De caz s-au ocupat doi detectivi de la
Politia din Chicago, Ellen Weiss si Al Mac Guire. Au fost arestati
doi suspecti: unul - eliberat la scurt timp, din lipsa de probe,
celalalt - condamnat pentru alte cauze.

Medicul personal al lui Mircea Eliade pune "cazul Culianu" intr-o
noua lumina

Reporterul "Evenimentului zilei" a reusit sa stea de vorba, la
Chicago, cu medicul personal al lui Mircea Eliade, dr. Alexander
Ronnett. Acesta a plecat din Romania cu peste 50 de ani in urma,
avind o existenta mai mult decit agitata. La numai 18 ani, in 1938, a
fost condamnat la 25 de ani de munca silnica pentru ca a protestat la
adresa deciziei prin care 70 de studenti au fost trimisi in puscarie.
Acestia cerusera eliberarea lui Corneliu Zelea Codreanu. In 1940,
Curtea de Casatie il gaseste nevinovat si este pus in libertate.1941
este anul cind Alexander Ronnett este nevoit sa plece din tara,
presat de amenintarile generalului Antonescu. Ajuns in Germania, sta
inchis in lagarul de concentrare de la Buchenwald. Scapat ca prin
minune de bombardamentele aviatiei anglo-americane, cind au murit mii
de detinuti, dr. Ronnett ramine pe teritoriul german pina la
sfirsitul razboiului.In 1950 ajunge in America, unde isi reface
studiile de medicina, licenta obtinuta in urma pregatirii de
specialitate din Germania nefiind recunoscuta. Imediat il cunoaste pe
Mircea Eliade, devenind medicul personal al familiei acestuia.Foarte
cunoscut in diaspora romaneasca din Chicago, autor a numeroase carti
si tratate, medic al citorva ofiteri din Pentagon si apropiat al mai
multor parlamentari americani, domnia-sa pune "cazul Culianu" intr-o
varianta noua, oferind amanunte interesante.Domnule Alexander
Ronnett, ca medic personal al marelui scriitor Mircea Eliade, l-ati
cunoscut pe I.P. Culianu?Am avut cu el doua intilniri; nu mi-a placut
atitudinea pe care a afisat-o fata de mine, insa nu l-am ofensat, nu
i-am facut nici un repros. Am discutat doar despre Mircea Eliade si
despre boala lui. Am avut o atitudine neutra. Pot afirma insa ca
scriitorul Culianu era, dupa cite stiu si dupa cite am avut sa aflu
din diverse discutii, un om de o mare cultura, de o inteligenta
superioara, foarte bine pregatit si scolit.Imediat dupa moartea lui
I.P. Culianu, intr-un ziar din Chicago s-a scris ca acesta ar fi fost
omorit de legionari...Da... dupa ce a fost ucis au fost date citeva
interviuri de catre anumiti oameni, care au avut nume romanesti sau
sucit romanesti, si care au pus in circulatie zvonul ca scriitorul
Culianu a fost asasinat de Garda de Fier. Fara sa se spuna insa din
ce motive.In 1980, poetul Horia Stamatu ii cere lui Culianu o
recenzie pentru o carte a sa, prilej cu care intra in contact cu
Garda de Fier si, dupa ce studiaza miscarea, o numeste Garda de Lemn,
considerindu-se dezamagit de doctrina. A avut I.P. Culianu vreun
conflict cu legionarii?Nu cred ca domnul Stamatu l-ar fi invitat pe
domnul Culianu sa devina un apropiat al legionarilor. Daca a
considerat miscarea ca o Garda de Lemn, asta a fost parerea lui
personala, nimeni nu are nimic impotriva acestei pareri, impotriva
opiniei lui personale. Este libertatea de actiune si de gindire a
fiecaruia. Putea sa creada ce vrea. Exista o singura miscare
legionara, cu sediul la Madrid. Atunci, Horia Sima era inca in viata
(n.r. - a decedat in 1993), iar eu eram asistentul lui in afacerile
externe ale miscarii legionare. Niciodata nu a fost mentionat ori
propus sa faca parte din miscare, intrucit dupa moartea lui Mihai
Sturza am avut sarcina de la Horia Sima sa controlez relatiile
externe. Or, despre Culianu eu trebuia sa aud primul ca ar fi
interesat de aceasta. Intre el si legionari nu au existat vreodata
conflicte. A fost lansata ideea ca miscarea legionara a vrut sa-l
ucida pe Culianu si, mai mult, ca eu as fi fost cel care a aranjat
totul. Miscarea legionara a avut alte probleme, alte interese, decit
sa organizeze asasinarea unui scriitor.

Miscarea legionara nu a avut de-a face cu Culianu

Cine credeti, totusi, ca l-a omorit pe Culianu?Sint mai multe
ipoteze. Una dintre ele - dar asta este o probabilitate, nu o
certitudine - este ca acesta a colaborat mult timp cu Securitatea din
Romania, fiind si el - printre altii - unul dintre oamenii implantati
in vest cu scopuri bine definite. Nu uitati ca a obtinut o bursa in
Italia inca din anii '70, dupa care a plecat in Olanda. Nu oricine
putea beneficia de astfel de facilitati. Dupa '89, cind lucrurile s-
au schimbat, poate ca domnul Culianu a depasit limita tolerantei
impusa de Securitate in activitatea lui si a fost lichidat. Asta este
una din ipoteze. A doua ipoteza: se pare ca a avut relatii
homosexuale cu unul dintre studenti, care, din gelozie, ar fi putut
sa-l impuste. Analiza se poate face si in felul urmator: cine ar fi
putut sa mearga dupa un profesor la toaleta decit o persoana foarte
intima, cu care se cunostea de mult si care ii era familiara?Multi
elevi se uitau la el ca la ceva enigmatic, venit din mister. A
studiat foarte mult misticismul si stiintele oculte.Dupa mine, prima
ipoteza este mai plauzibila, dar nu trebuie exclusa nici cea de-a
doua. Revenind la presupusa colaborare a lui Culianu cu serviciile
secrete romanesti, suspecta mi se pare si relatia sa cu sotia lui
Eliade. El se afla in casa mentorului sau aproape zilnic. Sa ma
explic: dupa parerea mea, doamna Eliade a avut legaturi cu membrii
ambasadei romane de la Washington dinainte de '89, aranjindu-i
sotului ei intilniri nedorite cu membrii diplomatiei. Intr-o zi,
chiar in biroul meu, enervat de comportamentul sotiei, desi era o
fire calma, Eliade s-a rastit: "Daca mai faci asemenea angajamente in
numele meu, voi divorta!" Inchei ideea spunind ca la aceste intilniri
ale doamnei Eliade cu membrii ambasadei era prezent si Culianu. In
final, repet, miscarea legionara nu a avut de-a face cu I.P. Culianu.
Niciodata nu a fost vazut, in ceea ce ii priveste pe legionari, ca un
adversar politic. Desi au trecut aproape sase ani de la asasinat,
investigatiile nu au avut un rezultat clar. Sper ca cercetarile vor
scoate cindva la lumina adevarul, pentru a elimina speculatiile.

Copyright © 1996-2005 Evenimentul Zilei Online.