Istrati[v=]

Rezumarea primului mesaj :

PANAIT  ISTRATI-
9]Orice copil e un revoluţionar.
8]Cum ati putea voi banui cate lumi misuna intr-o raza de soare, cate lupte se dau intr-o gaura de furnici, cate dureri ascunde o inima de mama trudita si cate daruri se pot naste intr-un suflet de copil!. 
7]Vagabondul este omul civilizat al existenţei absolute.
6]Tinereţea nu e atât o perioadă a vieţii, cât o stare de spirit, de efect al vârstei şi o calitate a imaginaţiei.
5]Fericiti cei a caror inima cunoaste pasiunea prieteniei. Numai ea stie să ne faca singuratatea mai putin ucigatoare si viata suportabila.
4]Spune-mi ce sacrifici pentru idealul tău şi-ţi voi spune dacă îl iubeşti sau nu.
3]Dupa ce ai visat, trebuie sa traiesti. Si a trai inseamna a lupta impotriva vietii.
2]Mizeria adevarata nu este saracia, ci teribila situatie a omului care poseda toate mijloacele de trai de care are nevoie pentru a gusta din plin viata care-i place.
1]Daca politica ne dezbina, economia si cultura sa ne uneasca.

Din azilul de noapte al Brăilei...


Scriitorul şi criticul literar Cornel Ungureanu, profesor al Universităţii de Vest din Timişoara, vorbeşte despre Istrati. Un scriitor care "a devenit eretic fiindcă a rămas el însuşi: o fiinţă pasională, făcând o dogmă din starea de iubire".

Spovedania unui geniu


Panait Istrati ocupă un loc aparte în galeria scriitorilor români. A fost numit "romancier experimental", iar în "Istoria secretă a literaturii române" e personajul principal al secţiunii "Ereticii, ca fiinţe migratoare".Panait Istrati a fost copilul unei ţărănci [...]

Panait Istrati si experienta comunista

Scriitor important in doua culturi, romana si franceza, Panait Istrati a fost controversat inca din timpul vietii. Atat prin biografia sa aventuroasa cat si prin opera, exotica nu doar pentru francezi dar chiar si pentru romani, autorul starneste in continuare interesul, avand nenumarati admiratori in lume. Panait Istrati s-a nascut in Braila, la 10 august 1884, cu numele la nastere Gherasim Istrati, si a murit in Bucuresti, la 16 aprilie 1935. Asadar, anul acesta se implinesc 75 de ani de la...

Panait Istrati, evocat la Bucuresti si in Braila natala

Primul manuscris al lui Panait Istrati
de Teodor Vârgolici

Într-o îndelungată şi rodnică activitate desfăşurată în cadrul Muzeului Literaturii Române, Constandina Brezu-Stoian şi-a dobândit un bine...
mai mult...

Panait Istrati
nascut la 10 august 1884...

Panait Istrati şi Nikos Kazantzakis

Elvira SOROHAN – Complexele lui Panait Istrati
=====

Biografia unui invins
Gh. Bratescu

Sunt 120 de ani de la nasterea scriitorului Panait Istrati, acel
personaj ciudat care a populat candva peisajul literar francez si
romanesc cu o prezenta pitoreasca, mereu contradictorie, pentru multi
neinteleasa. Panait Istrati s-a nascut la Braila in anul 1884, intr-o
perioada in care Romania incepuse sa-si ceara drepturile sale la
independenta economica, dupa ce isi castigase cu pretul sangelui pe
cea de stat. Era vremea in care Caragiale persifla liberul schimb,
punand in gura unui personaj carnavalesc acea replica hazoasa, tipica
spiritului politic al sfarsitului de secol 19, referitoare la dorinta
de apropiere fata de occidentul european, clamand ca toti au falitii
lor si francezii si nemtii, numai romanii nu au. Sigur, marele
umorist avertiza in mod subtil si cu haz asupra reversului
capitalismului, care putea afecta pe cei nedeprinsi cu regulile
liberalismului economic, ceea ce nu insemna repudierea necesitatii
scoaterii tarii din acea stare letargica in care se aflase sute de
ani, sub apasarea marilor vecini care erau imperiile otoman, rus si
austriac. De care tocmai scapase. Pentru Romania, calea care o lega
de Occident era fluviul Dunarea, consfintita de Congresul de la
Berlin din 1878, de marile puteri europene. De altfel, inca din 1829,
dupa semnarea Tratatului de pace ruso-otoman de la Adrianopole, prin
care s-a stabilit, intre altele, autonomia tarilor romane si
libertatea comertului acestora, au fost restituite romanilor de catre
Poarta Otomana cetatile-raia din stanga marii cai de navigatie
fluviala: Turnu, Giurgiu si Braila. Cea mai favorizata a fost Braila,
ea atragand ca un magnet negustori straini, indeosebi greci si
italieni. Orasul aflat la intersectia drumurilor intre Moldova,
Transilvania si Muntenia a devenit repede un centru comercial
prosper, ceea ce a facut sa ia fiinta aici o bursa internationala a
cerealelor, ale carei cotatii erau luate in consideratie pe intregul
continent. Pe de alta parte, guvernele, fie ele conservatoare sau
liberale, care alternau la putere se straduiau sa elaboreze legi
incurajatoare pentru industrie, cum a fost cea din 1887 ce acorda
mari avantaje celor ce infiintau intreprinderi cu mai mult de 25 de
lucratori. Asa s-a nascut aproape peste noapte industria romaneasca,
concomitent cu marile constructii civile cum sunt silozurile de
cereale, Portul modern Constanta, Podul Saligny de peste Dunare, la
Cerna-Voda, cai ferate si sosele care leaga Transilvania de Oltenia
pe la Turnu Rosu si de Moldova, pe la Ghimes. Noua Constitutie,
copiata dupa cea belgiana, era socotita una dintre cele mai
democratice din Europa, iar Legea invatamantului "Spiru Haret",
intrata in vigoare in 1898, constituia un model continental. In fine,
presa se bucura, ca si simplul cetatean, de deplina libertate. Intr-
un cuvant, Romania incepuse sa faca pasi vigurosi spre recuperarea
handicapului secular care o despartise de Occident. De altfel,
Franta, Germania, Austria si Italia constituiau in ochii fiecarui
tanar cat de cat instruit un vis de implinire. A calatori sau a
studia la Paris, Viena sau Berlin era un tel, o necesitate pentru
oricine dorea sa parvina in elita societatii. Nu numai pentru cei ce
imbratisau cariere politice, tehnice sau libere, ci chiar pentru
meseriasii ce-si perfectionau cunostintele profesionale, spre a
reveni in tara experimentati si titrati ca mesteri.

Panait Istrati s-a nascut si a crescut in aceasta lume romaneasca,
amplificata de efervescenta cosmopolita a orasului sau natal Braila,
de viata trepidanta a portului plin cu nave venite din toata lumea,
de marinari vorbind in toate limbile pamantului, de negustori uneori
dubiosi, alteori naivi, de tot felul de personaje ciudate, cu
obiceiuri si mai ciudate, de romani amestecati cu greci, turci,
armeni, evrei, lipoveni si nemti. Intr-un fel, lumea tineretii lui
Panait Istrati se asemana cu cea a Romaniei de astazi, in care
adolescentii ce vin in contact cu viata isi doresc cu ardoare sa
evadeze in Occident, in credinta ca numai acolo se vor implini.
Constrans de mirajul Occidentului, Panait Istrati ia calea acestuia,
ajungand in final in Franta. Dar pana acolo, biografia tanarului era
deja furtunoasa. El fusese atras de ideile socialiste, pe care le
considera generoase, amplificate de rasunetul in cugetul sau al
rascoalelor taranesti din 1907 si de represaliile sangeroase
impotriva capilor tulburarilor. Aceste miscari sociale ca si replica
dura a guvernului condus de principele D.A. Sturdza, au impresionat
puternic intelectualitatea romaneasca, insusi Caragiale facand un
teribil rechizitoriu clasei politice romanesti, ajungand sa se
autoexileze in Germania ca protest la cele ce se petreceau in tara.
Tanarul Panait Istrati va protesta si el in felul sau, inclusiv
impotriva interdictiei autoritatilor de la Bucuresti aplicata
liderului socialist Cristian Rakovski, expulzat din tara, de a nu mai
reveni in Romania. Pentru indrazneala sa, naivul tanar va fi
condamnat sub acuzatia de ultraj adus autoritatilor si inchis la
Vacaresti. Eliberat dupa ispasirea pedepsei va pleca in Occidentul ce-
l socotea o lume a libertatii.

Plin de incredere si de visuri, Panait Istrati vagabondeaza practic
dincolo de hotarele tarii sale natale, incercand toate posibilitatile
de adaptare si capatuire, fortand mana destinului, dominat de o
repulsie teribila fata de mediocritate si impostura. Exaltat al
valorilor spirituale autentice, justitiar convins, el refuza orice
compromis, orice banalitate sau marginire pe care le considera drept
moarte a fiintei spirituale. Panait Istrati cauta astfel sensul
vietii, pe care il gaseste intr-o iubire ingenua pentru oamenii
simpli. De aici izvoraste revolta sa impotriva a ceea ce el
considera "putreziciunea lumii" sau "apocalipsul grotesc". Revoltatul
Panait Istrati nu gaseste raspunsuri la framantarile sale, preferand
sa se cufunde in lectura si in scris, asternand pe hartie divortul
sau de o lume pe care nu o pricepe si pe care o detesta. Autorul sau
preferat este scriitorul Romain Rolland, un pacifist convins, distins
cu Premiul Nobel, romancier ce evoca omul simplu si bonomia galica in
carti precum "Jean Christophe" si "Inima vrajita". Lui ii scrie in
1919, ultimele sale cuvinte, incercand sa se sinucida intr-o gradina
publica din Nisa, doborat de esecurile sale, pe care le considera
fatale. Salvat miraculos de la moarte, Panait Istrati intra in
atentia marelui romancier francez, care-i devine mentor in ale
literaturii. Inventand un personaj literar in Adrian Zografi, el isi
descrie experientele sale de viata, momente autentice creionate
literar, utilizand din plin legile fictiunii. Evocarea si
rememorarea, el le transforma in inventie, in fabulos. Treptat,
scriitorul realizeaza ca salvarea ii vine numai din scris, refugiindu-
se in literatura, ca intr-un spatiu al adevarului si libertatii.
Cartile sale "Chira Chiralina", "Nerantzula", "Prezentarea
haiducilor", "Codin", povestiri ce evoca peisajul dunarean, lumea
cosmopolita braileana, orientul european, nostalgia fericirii sau
realismul crud cum este cel din romanul "Ciulinii Baraganului" l-au
determinat pe Romain Rolland sa-l considere "un Gorki al Balcanilor".
In realitate, Panait Istrati nu are contingente cu Gorki, fiind o
personalitate aparte, cu totul originala in literatura romana,
franceza si universala. Faptul ca el a iesit din comun i-a permis sa
inregistreze mai puternic, mai veridic, agresiunile injustitiei,
banalului stupid, imposturii, pe care le-a sanctionat in opera sa
literara, ajungand sa-si piarda in cele din urma iluzia sociala,
iluzia politica si mai tarziu chiar pe cea literara, scriind cu
obida, o ultima concluzie pesimista: "Cei care incearca toata viata
sa iasa cu incapatanare la lumina intr-o lume de cartite sunt fie
trasi inapoi sub pamant, fie murdariti cu noroi".

Pesimismul lui Panait Istrati s-a amplificat din ziua in care a
descoperit eroarea fundamentala a crezului sau politic, iluzia in
valorile socialismului. Daca in 1919 el facea puscarie pentru
Cristian Rakovski, in 1927 va fi invitat de acesta, care ajunsese
ambasador al URSS-ului la Paris, sa viziteze noul stat sovietic, cu
prilejul aniversarii a zece ani de la revolutia bolsevica. Acolo a
vazut cu ochii sai mizeria din tara pe care o socotise raiul pe
pamant. Scarbit "de socialism", Panait Istrati se intoarce la Paris,
unde va da publicitatii celebra sa "Confesiune pentru invinsi",
lepadandu-se de comunism. A fost primul scriitor care a renegat
doctrina socialista si comunista. Curand si Cristian Rakovski va
sfarsi intr-un lagar de deportati din Siberia.

Invins de viata, Panait Istrati se va stinge in 1935, nedumerit de
propriile sale erori, pe care le-a recunoscut cinstit si cu pudoare,
inchinandu-se crestineste. Ceea ce nu facuse pana atunci.

CLIPA

PANAIT  ISTRATI-
9]Orice copil e un revoluţionar.
8]Cum ati putea voi banui cate lumi misuna intr-o raza de soare, cate lupte se dau intr-o gaura de furnici, cate dureri ascunde o inima de mama trudita si cate daruri se pot naste intr-un suflet de copil!. 
7]Vagabondul este omul civilizat al existenţei absolute.
6]Tinereţea nu e atât o perioadă a vieţii, cât o stare de spirit, de efect al vârstei şi o calitate a imaginaţiei.
5]Fericiti cei a caror inima cunoaste pasiunea prieteniei. Numai ea stie să ne faca singuratatea mai putin ucigatoare si viata suportabila.
4]Spune-mi ce sacrifici pentru idealul tău şi-ţi voi spune dacă îl iubeşti sau nu.
3]Dupa ce ai visat, trebuie sa traiesti. Si a trai inseamna a lupta impotriva vietii.
2]Mizeria adevarata nu este saracia, ci teribila situatie a omului care poseda toate mijloacele de trai de care are nevoie pentru a gusta din plin viata care-i place.
1]Daca politica ne dezbina, economia si cultura sa ne uneasca.