CELE MAI/CEI MAI..............[1]

Rezumarea primului mesaj :

Top 10 cele mai ciudate filosofii din lume
http://www.descopera.ro/stiinta/5490667-top-10-cele-mai-ciudate-filosofii-din-lume

Cu toate ca numarul acelora care considera filosofia o preocupare inutila si o pierdere de timp este, din nefericire, mare, aceasta stiinta a fost dintotdeauna un foarte bun mijloc de analizare si clasificare a vietii si a obiceiurilor noastre. Fie ca ne dam sau nu seama, prin natura noastra, ne face o anumita placere sa ne punem intrebari fara raspuns si sa ne angajam cu noi insine in dezbateri a caror finalitate si concluzie – aparent – nu exista. De-a lungul istoriei, o parte a acestor cugetari au ajuns sa imbrace forme oficiale de sisteme, dogme sau cai spirituale. In randul lor, cateva au sens si ofera, intr-adevar, idei captivante asupra carora orice intelect s-ar opri sa mediteze, dar altele par complet rupte de realitate. Asa cum marele Cicero (filosof la randul sau) spunea in urma cu 2000 si ceva de ani, “Nu exista nicio afirmatie atat de absurda incat sa nu se gasesca un filosof care sa o faca”. Iata lista celor mai bizare zece filosofii inventate de-a lungul timpului.
10. Idealismul - spiritul bate materia!

Orientare fundamentala in filosofie, principala caracteristica a idealismului este aceea de a i se opune materialismului, prin solutia pe care o propune in cazul raportului dintre spirit si materie. Gruparile filosofilor idealisti considera astfel spiritul ca fiind primordial, natura realitatii bazandu-se pe ratiune si idei. Orientarea idealista plaseaza materia pe un loc secund, dependent de spirit, iar in unele cazuri chiar respinge cu totul existenta materiei. In cadrul acestui curent, tot ceea ce exista si percepem, apare pe cale de consecinta a fiintarii spiritului. Ramura obiectiva a idealismului considera ca entitatea primordiala, spiritul, este extern si independent de constiinta individuala, iar cealalta, ramura subiectiva, sustine ca esenta lumii imbraca exclusiv forma spiritului si tot ce contine realitatea care ne inconjoara reprezinta numai produsul constiintei individuale careia omul ii este condamnat.

Cei mai importanti filosofi care au cochetat cu idealismul:

• Platon (428/427 - 348/347 i.Hr.)
  
  
• Gottfried Leibniz (1646 - 1716)
  
  
• Immanuel Kant (1724 - 1804)
  
  
• Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770 - 1831)
  
  
• Arthur Schopenhauer (1788 - 1860)
  
  

9. Nativismul - 1+1 fac 2, o stie toata lumea

Avandu-si radacinile in psihologie, curentul filosofic nativist avanseaza ideea conform careia mintea umana se naste si este gata incarcata, de la bun inceput, cu idei, ratiune si cunoastere. Optica nativista a aparut drept ca o reactie opusa ideii filosofilor englezi empiristi John Locke (1632 - 1704) si David Hume (1711 - 1776), care decretau mintea umana drept o entitate "tabula rasa", o foaie alba sau un burete uscat, dispunand de eventualitatea imbibarii ulterioare cu experiente si cunostinte, de-a lungul vietii individului. Teoria nativista atesta ca noi, oamenii, cunoastem de la bun inceput adevaruri matematice elementare, ca de exemplu cazul 1+1=2, precum si adevarul despre Divinitate. In cadrul nativismului se vorbeste despre posibilitatea ca unele concepte ce nu pot fi suplinite prin experienta, asa cum este cauzalitatea, trebuie sa existe anterior oricaror interactiuni alte individului cu viata, si deci trebuie sa fie innascute si ereditare.

Cei mai importanti filosofi care au avut idei ce pot fi considerate nativiste:

• René Descartes (1596 - 1650)
  
  
• Gottfried Leibniz (1646 - 1716)
  
  

8. Animismul - si copacii au suflete, nu-i asa?

Animismul sustine ca atunci cand ne referim la notiunea de suflet sau de spirit, nu ar trebui sa ne limitam la a crede ca aceasta este o caracteristica strict umana si, eventual, animala. Ci, dimpotriva, si obiectele, fie ele pietre, plante, fulgere sau munti, ar trebui percepute ca fiind insufletite. Multi critici considera, in mod eronat, ca animismul s-a dezvoltat numai in acele culturi ale caror societati nu au fost construite pe socluri ale stiintei, ratiunii si matematicii. Este adevarat - curentul animist este stravechi si a aparut ca un rezultat al gandirii omului primitiv care a incercat sa dea un sens lumii, in sens religios, prin personificarea obiectelor si a fenomenelor naturale. In prezent, animismul este prezent, intr-o varietate de forme de expresie si manifestare, la majoritatea popoarelor tribale ale lumii, insa a jucat un rol fundamental si in religiile mari, precum hinduismul si budismul. De altfel, astazi, sincretismul religios dintre budism si shintoism face ca Japonia sa fie tara cu cei mai multi animisti din lume, marea majoritate a japonezilor crezand in acest curent.

Cei mai importanti ganditori care au avut idei de natura animista:

• Platon (428/427 - 348/347 i.Hr.)
  
  
• Aristotel (384 - 322 i.Hr.)
  
  
• Georg Ernst Stahl (1659 - 1734)
  
  
• Friedrich Schelling (1775 - 1854)
  

7. Atomismul logic - lumea e simpla... si logica

Popularizat de Bertnard Russel (1872 - 1970) la inceputul secolului XX, deodata cu dezvoltarea filosofiei analitice, acest curent filosofic se sprijina pe teoria conform careia lumea consta din "fapte" logice (sau "atomi") care nu pot fi subdivizate. Asemenea nativismului, si atomismul logic a aparut sub forma unei reactii, de aceasta data la ceea ce se numea "holism logic": credinta ca lumea opereaza in asa fel incat partea nu poate fi cunoscuta fara cunoasterea prealabila a intregului. Principiul fundamental al atomismului logic este acela ca lumea contine "fapte". Acestea sunt structuri complexe constand din obiecte, carora li se adauga "judecati" (credinte), aflate in relatie cu faptele si care, prin aceasta relatie, pot fi adevarate sau false. Atomismul logic sustine ca toate adevarurile sunt dependente de un strat de fapte atomice si ca lumea este alcatuita din fapte extrem de simple, usor de inteles.

Cei mai importanti exponenti ai atomismului logic:

• Bertnard Russel (1872 - 1970)
  
  
• Ludwig Wittgenstein (1889 - 1951)
  
  
• Rudolf Carnap (1891 - 1970)
  
  

6. Deconstructivismul - cititorul nostru, regele nostru

foto: Andreea-Doria Costin
Denumita astfel de filosoful francez Jacques Derrida (1930 - 2004), teoria deconstructivista sustine, in estenta, ca observarea unui fragment oarecare de text este lipsita de orice rost. Acest concept urmareste insemnatatea unui text in sensul desfiintarii opozitiilor pe baza carora este aparent fundamentat si in sensul demonstrarii complexitatii ireductibile, instabile si imposibile a fundamentelor sale. Deconstructia incearca sa demonstreze ca niciun text nu este un tot armonios, ci contine mai multe intelesuri contradictorii si ireconciliabile; ca orice text are mai multe interpretari pe care el insusi le leaga si a caror incompatibilitate este nereductibila. De aceea, o citire interpretativa nu poate depasi un anume prag in ceea ce priveste valoarea de adevar a textului, cititorul fiind cel care decide in ultima instanta intelesul lecturii, si nu textul in sine. Altfel spus, niciun text nu poate transmite la modul pur obiectiv si absolut o informatie.

Cei mai importanti ganditori care au influentat deconstructivismul:

• Martin Heidegger (1889 - 1976)
  
  
• Sigmund Freud (1856 - 1939)
  
  
• Friedrich Nietzsche (1844 - 1900)
  
  
• Jacques Derrida (1930 - 2004)
  

5. Fenomenalismul - masa nu exista!

Fenomenalismul este curentul filosofic conform caruia obiectele fizice nu exista ca atare, ci ca fenomene perceptive sau stimuli senzoriali cu diverse localizari in timp si spatiu. Cu alte cuvinte, nu putem verifica valoarea de adevar a nimic decat in masura in care il putem percepe prin intermediul celor cinci simturi de care dispunem. In optica fenomenalista, obiectele sunt constructii logice rezultate din proprietati perceptuale. Fenomenalismul se bazeaza pe operatiuni mentale, aceste operatiuni in sine nefiind cunoscute sau conditionate in vreu fel de experiente senzoriale. Pentru aceasta teorie, nu putem spune ca in camera alaturata exista o masa, daca acolo nu exista o persoana care sa o perceapa. De asemenea, daca un copac batran si uscat se rupe sub propria greutate si se prabuseste in padure, intr-un moment in care nici o vietate nu se afla acolo, din perspectiva fenomenalista putem afirma ca sunetul prabusirii nu exista, intrucat nu a existat nimeni acolo care sa-l auda.

Cei mai mari filosofi care au abordat fenomenalismul:

• George Berkeley (1685 - 1753)
  
  
• Immanuel Kant (1724 - 1804)
  
  
• John Stuart Mill (1806 - 1873)
  
  
• Arthur Danto (n. 1924)
  

4. Egoismul etic - sa ne vedem fiecare de treaba noastra

Egoismul etic indeamna orice individ sa isi perceapa propria existenta ca avand valoare fundamentala, suprema. Acest curent filosofic sustine ca apologetii moralitatii isi sunt lor insisi datori sa faca numai ceea ce le serveste intereselor proprii. Egoismul etic difera de egoismul psihologic, pentru care directia de baza este ca oamenii actioneaza doar in interes personal, nesugerand ca asa si este corect. Se distanteaza, de asemenea, de egoismul rational, care sustine ca acelasi tip de actiune este perfect normala, urmarirea interesului propriu fiind o trasatura a ratiunii. Egoismul etic nu le cere neaparat moralistilor sa lezeze in vreun fel interesele si bunastarea celorlalti in urma deliberarilor morale; interesul personal se poate dovedi, pur aleator, neutru, in detrimentul sau in beneficiul unui tert, ca efect al satisfacerii sale. Acest individualism permite demolarea sau tolerarea intereselor si bunastarii altora, atat timp cat alegerea facuta de individ serveste satisfacerii interesului propriu. In plus, egoismul etic nu marseaza neaparat pe ideea ca individul sa faca tot ceea ce isi doreste pe moment; pe termen lung, indeplinirea unor dorinte imediate se poate dovedi in detrimentul sinelui.

Cei mai importanti filosofi care au formulat principii ce se pot incadra in egoismul etic:

• Thomas Hobbes (1588 - 1679)
  
  
• Friedrich Nietzsche (1844 - 1900)
  
  
• Max Stirner (1806 - 1856)
  

3. Absolutismul moral - alba, neagra

Teoria absolutismului moral intretine ideea ca exista adevaruri absolute, asa cum exista erori absolute, indiferent de context si de actiune. Altfel spus, aceasta filosofie afirma staruinta unor norme si criterii universal valabile, perfect corecte sau perfect gresite, independent de pozitia lor. Absolutismul moral se opune teoriilor care atesta ca moralitatea unei actiuni depinde de consecintele sau de contextul manifestarii sale. In general, adeptele cele mai inflacarate ale acestui curent de gandire sunt sistemele religioase, care adopta pozitii absolute cu privire la morala, pozitii nascute din poruncile explicite ale unei zeitati. Ca urmare, principalele sisteme religioase privesc normele morale ca fiind absolute, perfecte si neschimbabile. Si multe filosofii seculare si-au anexat credintele acestei premise, afirmand ca legile absolute ale moralitatii sunt transmise ereditar fiintelor umane, precum natura vietii in general, sau universul insusi. Spre exemplu, cineva care crede absolut in nonviolenta considera gresita folosirea ei chiar si in cazul auto-apararii.

Principalii sustinatori ai absolutismului moral:

• iudaismul, crestinismul si islamul
  
  
• Immanuel Kant (1724 - 1804)
  

2. Monismul neutru - ciorba spiritualo-materialista

Monismul neutru este o conceptia filosofica potrivit careia la baza tuturor fenomenelor lumii si a intregii manifestari a existentei se afla un singur principiu, fie el material sau spiritual. Acest curent filosofic afirma ca fizicul si mentalul sunt doua moduri de organizare si descriere ale acelorasi elemente, ele insele "neutre", adica nici fizice, nici mentale. Aceasta optica neaga ideea ca materia si spiritul ar fi doua aspecte fundamental diferite si pretinde ca universul este format dintr-un singur ingredient, ce imbraca forma unor elemente neutre. Aceste elemente pot avea proprietatea culorii si a formei, dar ele nu exista intr-o minte a unei entitati absolute, ci exista pe cont propriu, fiind de sine statatoare. Monismul neutru este o forma de reconciliere a idealismului cu materialismul, sustinand ca natura intrinseca a realitatii ultime nu este nici mentala, nici fizica, ci o combinatie neutra a celor doua.

Promotorii monismului neutru:

• Baruch Spinoza (1632-1677)
  
  
• David Hume (1711-1776)
  
  
• William James (1842 - 1910)
  
  

1. Solipsismul - Matrix, frate!

Solipsismul reprezinta o atitudine conceptuala extrema care declara ca numai propria individualitate exista, iar tot ceea ce se afla in afara ei reprezinta proiectii in personalitate, constructii ale perceptiei sau ale intelectului. O versiune radicala afirma ca nu exista decat subiectul impreuna cu perceptiile si mintea sa, iar intreaga realitate inseamna un produs al acestor perceptii, neexistand ceva independent de ele. Din aceasta perspectiva, toate formele, procesele, indivizii si evenimentele cu care ne confruntam, tot ce se intampla cu noi si in jurul nostru, sunt numai impresii create de perceptie/reprezentare si raportarile conceptuale la aceasta; realitatea neavand existenta in afara sinelui care o percepe. Intr-o varianta mai "blanda", solipsistul admite existenta altor subiecti, independenti unul de celalalt, fiecare avand propria personalitate reflectata de propria realitatea, dar realitatea continua si generala ramane o creatie individuala. In concluzie, solipsismul este acea teorie filosofica ce atesta ca o persoana nu poate sti nimic sigur exceptand propria existenta si faptul ca sinele este singurulul lucru real.

Cei mai importanti filosofi care au imbratisat solipsismul:

• Gorgias (483-375 i.Hr.)
  
  
• René Descartes (1596 - 1650)
  
  
• plus mistici si ganditori hindusi si budisti
  
  

Cele mai periculoase pârtii de schi din lume
Harakiri este cea mai abruptă şi mai dificilă pârtie de schi din Austria, situată la aproximativ o oră de ...

TOP 10: Cele mai stupide topuri din 2010

Cele mai bune albume din ultimii 25 de ani

Cele mai bune replici de agăţat, în funcţie de zona geografică

Cele mai periculoase aeroporturi din lume
Imaginează-ţi că decolezi de pe o pistă foarte scurtă, înconjurată de ocean şi munţi, că aterizezi direct pe ...

Turism


Cele mai inalte hoteluri din lume

Cele mai ciudate legi din lume
Iata cateva dintre cele mai ciudate, amuzante si stupide legi din lume

Cele mai ciudate baruri din lume
Cum ar fi să iei cina într-un local care arată ca un submarin sau într-altul în care te simţi ca ...

Vedetele cu cele mai mari incasari din 2010
Afla care sunt celebritatile cu cele mai mari incasari ale acestui an!

Cea mai mare curiozitate lingvistică a Europei

Locuitorii satului elveţian Bivio, din cantonul Graubünden, merită să fie consideraţi cea mai mare curiozitate lingvistică a Europei, în condiţiile în care aceştia vorbesc trei limbi şi mai multe dialecte ale acestora, relatează marţi The Guardian.
Chiar dacă populaţia din Bivio abia depăşeşte 200 de persoane, fără a număra micul grup de străini care locuieşte în sat, locuitorii vorbesc trei limbi şi mai multe dialecte ale fiecăreia dintre aceste trei limbi.
Un sfert dintre locuitori vorbeşte limba oficială, italiana, o cincime limba retoromană, în timp ce majoritatea vorbeşte o variantă de germană.

Top 10 mari enigme ale Cosmosului
Candva, pe cand oamenii credeau ca Pamantul e plat, aceiasi oameni credeau ca bolta cereasca e cu adevarat o “bolta” – o cupola solida, tintuita cu stele, dincolo de care se gaseste… ma rog, ce-si imaginau ei ca se gaseste a variat in cursul timpului, de la o cultura la alta, si asa s-au nascut religiile, filosofia…Astazi, datorita unor mai nou-aparute stiinte precum astronomia, astrofizica si altele, stim ca “bolta” nu exista: ceea ce se intinde deasupra si dedesubtul Pamantului (despre care, intre timp, am aflat ca e rotund, sau aproape) e Universul – ceva imens, coplesitor, o alternanta de enorme portiuni de vid cu mult mai mici portiuni de materie, solida, gazoasa, lichida ori plasmatica, organizata sub forma unui numar colosal de corpuri ceresti, totul intinzandu-se pana… Pana unde? Nu stim.
Nu stim cu exactitate daca Universul e finit sau infinit, iar ideea unui Univers care nu se termina niciunde ne ravaseste si ne ameteste, pe noi, care, in lumea noastra mica, suntem obisnuiti ca orice lucru sa aiba margini si sfarsit. Si acesta e, poate, cea mai tulburatoare intrebare pe care ne-o punem despre lume.

Dar nu e singura. De cand omul a capatat constiinta, s-a tot intrebat, probabil, ce sunt acele puncte luminoase presarate pe cerul noptii si ce se afla dincolo de ele. Iar raspunsurile au adus dupa ele si mai multe intrebari. Dupa milioane de ani de privit cerul, milenii de religie si secole de cercetari stiintifice, Universul are inca atat de multe taine, incat stradania omeneasca de a le deslusi pare asemeni celei de a numara firele de nisip dintr-un desert sau picaturile de apa din mare.

Dar, dintre multele mistere pe care ni le pune in fata Lumea, iata 10 care, de multa vreme, ne bantuie cel mai tare intelectul si ne rascolesc imaginatia: mistere despre timp, despre spatiu, despre materie, despre fenomene naturale si despre formele de viata (inclusiv omul) care populeaza acest straniu si neinteles Univers.


10. Inteligenta extraterestra

Intrebarea e una simpla: exista si alte fiinte inteligente in univers, altele decat oamenii si altunde decat pe Pamant? Raspunsul, in schimb, nu-i deloc usor de dat. Precum poanta unui banc (nepotrivit pentru a fi scris integral aici): unii zic ca da, altii zic ca nu.


Mai toata lumea tinde sa creada ca exista forme de viata pe alte corpuri ceresti din Univers, si cum e in firea noastra sa dorim ce-i mai bun si, in antropocentrismul nostru, consideram ca omul e cel mai bun produs din gama formelor de viata de pe Terra, pare firesc sa vrem sa gasim, in primul rand, niste fiinte asemenea noua, macar ca nivel al inteligentei.

Dar sa vedem ce zic niste reprezentanti ai comunitatii stiintifice, savanti seriosi care chiar au reflectat profund asupra problemei.

• Carl Sagan: din moment ce exista deja o forma de viata inteligenta (omul), atunci, indiferent cat de rar ar aparea asa ceva in lume, ar trebui totusi sa mai gasim ceva asemanator, avand in vedere cat de urias e Universul.
  
• 
  Francis Drake: se pot calcula sansele de a gasi viata inteligenta pe alta planete, cu ajutorul unei ecuatii (complicate rau); Drake a estimat ca - iarasi, data fiind vastitatea Universului - chiar daca numai o planeta dintr-un miliard ar gazdui o forma de viata dotata cu inteligenta, tot ar putea exista inca 6 miliarde de planete cu asemenea specii.
  
• 
  Enrico Fermi: daca e asa de probabil sa existe fiinte inteligente pe alte planete, cum se face, totusi, ca n-am detectat pana acum nici un semn care sa indice existenta lor? (Or avea motivele lor sa se fereasca de noi…)
  
• 
  Stephen Hawking: ideea existentei extraterestrilor este perfect rationala, insa intalnirea cu ei s-ar putea dovedi devastatoare pentru specia umana, asa ca poate n-ar trebui sa ne straduim atata sa intram in contact cu ei.
  

Intre timp, vastul program SETI (Search for Extra-Terrestrial Intelligence) si ufologii amatori cerceteaza de zor cerurile, in speranta de a recepta, candva, mult-asteptatul salut de bun-gasit din partea extraterestrilor.


9. Antimateria

Teoretic, antimateria exista. Practic, nimeni nu se poate lauda ca a gasit-o in spatiu.

Ceva mai detaliat (dar nu mult): in teorie, unul si acelasi eveniment creeaza, concomitent, atat materie, cat si antimaterie. E un fel de teorie yin-yang aplicata la fizica particulelor: de pilda, unui barion - o particula compusa din trei particule elementare numite quarci - ii corespunde un antibarion, format din trei anti-quarci. (Cele mai cunoscute tipuri de barioni sunt protonii si neutronii, din care sunt alcatuite nucleele atomilor. Parca-parca va mai amintiti ceva, de la fizica din liceu, nu-i asa?)


Se presupune, logic, ca Big Bang, evenimentul cosmic care a dat nastere Universului, ar fi creat in numar egal particule si antiparticule.

Ca Universul e plin de materie si materia e alcatuita din particule, asta vedem. Dar unde e cantitatea aceea egala de antimaterie, care ar trebui sa coexiste cu materia? Mister total: Universul e plin de barioni, dar antibarionii nu sunt nici pe departe cati ar trebui sa fie. Si nu avem o teorie care sa explice asta in mod satisfacator.


8. Constiinta

Mintea omeneasca… ce miracol! Dincolo de metafora, s-ar putea ca "miracol" sa fie totusi un termen potrivit pentru a caracteriza mintea umana, caci inainte de toate, e ceva inexplicabil. Sau, poate, doar neexplicat inca, pe deplin.

Problema preocupa omenirea de multa vreme si, in ciuda progreselor facute in neurologie, tot nu stim cum e posibil ca dintr-o masa de celule care secreta niste substante chimice si transmit impulsuri electrice sa ia nastere ganduri.


Sa fie vorba doar despre niste raspunsuri conditionate, cum sustin unele teorii ale savantilor behavioristi?

Sa fie un efect secundar al modului in care functioneaza creierul? Pai atunci, se intreaba unii, oare intr-o buna zi nu vor vrea si calculatoarele sau robotii - ajunsi la un anumit grad de inteligenta artificiala - sa fie considerate persoane si sa li se recunoasca niste drepturi?

Dar, de fapt, chiar exista o constiinta umana sau, in simularea in care traim, suntem facuti sa credem ca exista? (Ati constatat ca aici vorbesc adeptii acelei teorii a conspiratiei conform careia viata noastra, viata omenirii, nu-i decat o uriasa simulare, un proiect de realitate virtuala, iar noi nu suntem constienti ca suntem doar personajele unui joc pe computer, la scara planetara.)

Oare constiinta e independenta de "gazda", supravietuieste ea mortii corpului fizic in al carui creier s-a adapostit pentru o vreme? (In "Primul val", un serial americano-canadian de fictiune, constiintele unor fiinte extraterestre inteligente - si invadatoare - , numite Gua, erau tinute in niste mici sfere argintii, ce calatoreau spre Terra prin gaurile de vierme - un fel de scurtaturi ale spatiului -, pentru a fi implantate in trupuri special proiectate, cu aspect uman, dar cu puteri speciale, conferite de AND-ul extraterestru adaugat la fabricare. Ce imaginatie au unii!)

Mintea umana, e, deci, un mister maret si ametitor. Mai e mult pana sa ne dam seama ce este, cum ia nastere, cum si daca moare. Asta daca nu inchide cineva simularea si atunci n-o sa ne mai batem capul.


7. Materia neagra/Energia neagra

Studiem Universul din ce in ce mai profund, cu instrumente tot mai performante, deslusim tot mai bine infatisarile materiei existente in el, dar, dupa cat se pare, ceea ce vedem (sau ne dam seama ca exista, fiindca isi semnaleaza prezenta intr-un fel) reprezinta doar vreo 4% din ceea ce se afla acolo. Restul e… materie neagra.


Nu se vede, nu se simte… dar e acolo, spun savantii. Mai mult, acestei materii negre ii este asociat si un tip special de energie pe care, de asemenea, nu-l putem percepe/inregistra direct. Energie neagra, i s-a spus; un nume potrivit, caci negrul simbolizeaza necunoscutul. Noi, oamenii, fiinte vizuale prin excelenta (vazul e, pentru om, simtul prevalent, 80% din informatia despre lumea din o jur o primim pe cale vizuala) nu putem vedea in intuneric, deci ceea ce e negru, intunecat, ramane pentru noi misterios si ascuns.


6. Timpul

Incercati sa dati o definitie a timpului fara sa folositi nici un termen care sa se refere la timp! Puteti? Nu-i cazul sa va simtiti jenati, practic, nimeni nu poate. O definitie a timpului e una dintre marile pietre de incercare pentru savantii si filosofii de acum si dintotdeauna.


Timpul, e, oare, o dimensiune (precum dimensiunile spatiului) ? E o insusire a materiei? E o iluzie? E adevarat ca timpul nu exista daca nu-l masoara cineva? Si alte intrebari dintr-astea, spargatoare de capete. Mister total.


5. Inceputul Universului

Aici avem, e drept, o teorie larg cunoscuta - chiar destul de larg acceptata - cea a Big Bang-ului, o brusca si masiva imprastiere exploziva a intregii materii si energii existente azi in Univers, pornind dintr-un singur punct (in care era condensat totul), imprastiere care continua si azi si e numita expansiunea Universului. Big Bang a generat spatiul, materia si timpul. Asta s-a intamplat, dupa spusele multor specialisti, acum 13,7 miliarde de ani.


Si aici incep nelamuririle: cum e posibil sa apara "ceva" si mai ales ceva asa de mare ca Universul - din "nimic"? Daca Universul cuprinde totul, adica si timpul, cum putem vorbi despre "inainte" de Big Bang si "dupa"? Ce a declansat Big Bang-ul?

Cred ca fiecare savant pozitivist are momente cand ii invidiaza pe adeptii creationismului: aceia nu-si mai bat capul, spun si cred ca Dumnezeu a facut totul si cu asta basta. Macar de-ar fi asa de simplu…


4. Sfarsitul Universului

Orice lucru care are un inceput trebuie sa aiba si un sfarsit, nu? Asa gandim, noi oamenii, conditionati de durata limitata a vietii noastre si obisnuiti sa impartim timpul (dar ce este Timpul?) in perioade care incep si se termina: atatia ani de gradinita, atatia de scoala, atatia pana la pensie…

Evident, oamenii au ajuns sa-si puna intrebarea cand va disparea Universul si cum se va petrece sfarsitul sau. Intrebarea, insa, nu primeste, in prezent, decat un raspuns cu totul nesatisfacator: nu se stie cand va inceta sa existe Universul. Despre anumite galaxii, sisteme solare sau stele se pot face predictii, dar despre Univers, in totalitatea sa… Modelele de predictie s-au bazat, intotdeauna, pe tendintele trecute si prezente; or, de vreme ce nu stim limpede nici ce intampla in prezent prin tot Universul, cum am putea prevedea ceea se va intampla?


Oricum, ca sa nu ramanem chiar asa, fara nimic, iata cateva teorii privind modul in care se va sfarsi Universul.

• 
  Expansiunea va continua la nesfarsit, pana cand, din multimea de planete, comete, stele si alte corpuri ceresti nu va mai ramane decat un nor de materie difuza, un masa uniforma de pulbere de stele…
  
• 
  Gravitatia va pune stapanire, in cele din urma, pe intreg Universul, va coplesi totul, facand ca totul sa-si incetineasca rotirea, pana cand Universul va recadea in sine, reducandu-se la un singur punct… de unde, candva, dupa cine stie cat timp (ce-i aia Timp?) ar putea aparea, printr-un nou Big Bang, un nou Univers.
  
• 
  Particulele barionice - care, sa reamintim, sunt particule compuse, deci susceptibile sa se desfaca in elementele componente - s-a putea dezintegra, rand pe rand, iar Universul s-ar stinge incetisor, asemeni unei lumini care paleste, pana cand n-ar mai ramane decat Marele Nimic…
  

Oribil. Bine ca mai e mult pana atunci.


3. Universurile multiple

Autorii SF au visat intotdeauna la calatorii in universuri paralele, dar pana acum asemenea voiajuri n-au fost decat imaginare.

In lumina descoperirilor fizicii cuantice, unii dintre savanti intrevad, totusi, posibilitatatea existentei mai multor universuri, fiecare avand o istorie proprie, poate functionand dupa propriile legi ale fizicii, altele decat cele pe care le cunoastem noi. Toate aceste universuri ar exista simultan, interactiunile lor fiind insa limitate.


Teoriile acestea sunt, deocamdata, prea vagi pentru a fi bine intelese, chiar si de catre oamenii din bransa, cat despre aplicarea lor in practica… deocamdata suntem tot la faza imaginatiei. Dar, cum totul incepe cu o idee, cine stie daca, intr-o buna zi, nu vom putea calatori intr-un alt Univers, ca sa gasim acolo ceva ce n-am gasit intr-al nostru?


2. Forma Universului

Pai, de vreme ce nu-i vedem marginile, cine poate sti ce forma are? Ar putea fi oricum. Insa chestiunea e de mare insemnatate. Printre altele, felul in care se va sfarsi Universul depinde si de forma lui, asa ca ar fi important de stiut cum arata. Dar, daca nu se poate, nu se poate. Deocamdata.


Oricum, sa nu va imaginati ca oamenii de stiinta s-au resemnat, pur si simplu, sa ofteze si sa spuna ca n-avem cum sa aflam ce forma are Universul. Exista teorii asupra acestei chestiuni si au fost propuse cateva modele.

• 
  Aproximatic plat: un model realizat pe baza unor masuratori precise ale temperaturii radiatiei de fond, de catre WMAP (Wilkinson Microwave Anisotropy Probe - sonda spatiala lansata in 2001) aduce in prim plan ideea unui Univers cu o geometrie plata (curbura spatiului, chiar daca exista, e asa de mica incat poti zice ca e plat); NASA sustine ca, in conformitate cu rezultatele obtinute de WMAP, aceste model e corect cu o marja de eroare de doar 2%.
  
• 
  Aproximativ sferic: mai corect spus, acest model - propus in 2003 - descrie geometria globala a Universului drept un "spatiu dodecaedric Poincaré". Un dodecaedru este un poliedru cu 12 fete pentagonale plate, iar un spatiu dodecaedric Poincaré - sau sfera Poincaré - ar fi un spatiu de forma dodecaedrica, ale carui fete, in loc sa fie plate, ar fi usor curbate in sus (convexe). Mai simplu spus (desi e cam prea simplu), seamana cu mingea de fotbal, facuta din petice poligonale usor curbate (sub presiunea aerului din interior) care, unite, formeaza un corp sferic.
  
• 
  Palnie: pe baza studiului radiatiei cosmice de fond, numita si fond cosmic de microunde (o radiatie remanenta, foarte veche, datand din stadiile timpurii ale dezvoltarii Universului; e un fel de amintire, de urma, de ecou al Big Bang-ului, ceea ce a mai ramas din radiatia produsa de acel eveniment de proportii cosmice) a fost elaborat asa-numitul model Picard, al unui Univers de forma palniei unei trompete (publicat in 2004).
  

1. Teoria Totului

O mare teorie care sa explice TOTUL, sa descrie absolut toate fenomenele fizice cunoscute (si inca necunoscute), sa includa orice fel de interactiune fundamentala care are loc in natura, la orice nivel, sa imbine armonios, fara nici o fisura, fizica clasica, cea relativista (aplicabila la scara foarte mare; in speta, la scara astronomica) si fizica cuantica (ce desrie interactiunile la scara foarte mica, la nivel de particule)… asa ceva e un fel de piatra filosofala a fizicii, echivalentul descoperirii Panaceului, medicamentul-miracol in stare sa vindece ORICE boala, TOATE bolile, de la guturai pana la cancer.

Ei, cum n-avem (inca) Panaceul, asa n-avem nici o Teorie a Totului (TOE - Theory of Everything, in engleza) unanim acceptata, desavarsit confirmata experimental, care sa adune la un loc, in pace si buna intelegere, toate tipurile de interactiuni fundamentale care au loc in natura.


Interactiunile fundamentale, sau fortele interactive, sunt modurile prin care particulele elementare din Univers interactioneaza unele cu altele. O interactiune e numita fundamentala atunci cand nu poate fi descrisa cu ajutorul altor tipuri de interactiuni. (Da, stiu ca e greu. Daca fizica ar fi fost usoara, am fi fost cu totii fizicieni.)

Pana acum, cunoastem patru astfel de interactiuni fundamantale: gravitatia, electromagnetismul, forta nucleara slaba si forta nucleara tare.

De-a lungul vremii, au fost elaborate teorii tot mai cuprinzatoare, ce au adunat doua, apoi trei dintre forte sub umbrele tot mai largi (precum teoria corzilor), explicand, cu ajutorul unor ecuatii tot mai complexe, modul in care materia si energia din Univers se comporta la nivel macro si microcosmic.

Dar nimeni nu le-a putut cladi tuturor celor patru un acoperis comun, unificand teoriile asociate lor intr-o singura, totala, perfecta, de neclintit Teorie a Totului.


"Universul vazut de Stephen Hawking" a avut premiera: sambata, 2 octombrie, la ora 21.00, pe Discovery Channel, urmand ca restul episoadelor sa fie difuzate pe Discovery Science, in fiecare duminica, incepand cu 10 octombrie, de la ora 21.10. "Universul văzut de Stephen Hawking" ne solicită imaginaţia până la limita universului cunoscut. Cel mai celebru om de ştiinţă încă în viaţă explorează splendoarea şi măreţia stelelor şi planetelor, galaxiilor şi supernovelor care modelează şi populează cosmosul. Primul episod, "Povestea tuturor lucrurilor", relatează cea mai controversată poveste din lume - istoria Universului, începând cu energia uluitoare generată de Big Bang până la sfârşitul omenirii; in vreme ce celelalte episoade exploreaza ipoteza existentei extraterestrilor si controversata teorie a calatoriei in timp.

"Morgan Freeman si spatiul cosmic" a avut premiera luni, 4 octombrie, la ora 21.10, pe Discovey Science. Actor premiat cu Oscar şi pasionat de investigarea spaţiului cosmic, Morgan Freeman este producătorul executiv, prezentatorul şi naratorul acestui serial care explorează cele mai mari mistere ale Universului din perspectiva omului obisnuit. De la cele mai recente realizări ale NASA şi ale unor mari companii private, până la cele mai noi teorii formulate de oameni de ştiinţă şi cercetători, această serie studiază găurile negre, colonizarea planetelor, teoria şirurilor şi multe altele.

Romanii apar de peste 30 de ori in Guinness Book

Cartea Recordurilor a aparut in 1955. Romania a avut prima intrare in 1986, de atunci doborand zeci de recorduri mondiale. Vezi cele mai rasunatoare succese autohtone! Detalii»

Top 10: Cele mai eficiente afrodiziace

Românii, cei mai activi sexual din estul Europei

Cea mai zgomotoasă alarmă

Ceasul electronic Amplicom TCL 200 dispune de cea mai zgomotoasă alarmă din lume, care ar putea trezi pe absolut oricine, deoarece emite sunete cu intensitatea de 90 decibeli, potrivit newslite.tv.
Dispozitivul este la fel de gălăgios ca un camion ce trece pe lângă patul dvs sau ca o persoană care suflă într-o vuvuzelă.

Cea mai mică maşină

Un inginer britanic pasionat de automobilism a construit cea mai mică maşină din lume care are voie să circule pe drumurile publice. Acest vehicul măsoară numai 1,42 metri lungime şi 66 de centimetri lăţime, potrivit newslite.tv.
Autoturismul minuscul al lui Perry Watkins poate fi condus perfect legal pe străzile din Marea Britanie, la fel ca orice alt vehicul cu motor din lume.

Cele mai frecvente minciuni pe care părinţii le spun copiilor

Care sunt cele mai grave erori de diagnostic


Acum 3 oreMeningita şi cancerul sunt adesea confundate cu alte afecţiuni. 55% din români se tem că ar putea fi diagnosticaţi sau trataţi greşit.

Cele mai frumoase si cele mai mari gradini botanice
Cu o varietate de plante si arbusti spectaculoasa lasate sa creasca la fel ca in mediul lor natural, dar ingrijite si protejate in spatii special amenajate, gradinile botanice din intreaga lume sunt o adevarata „lectie” privind istoria naturala a planetei. Unele mai frumoase ca altele, mai impunatoare sau mai diversificate, gradinile publice atrag nenumarati vizitatori. Pe cateva dintre ele, incercam sa le descoperim, prin intermediul cuvantului.

Care sunt cele mai cunoscute mustati din lume?
Afla ce mustati au ramas in istorie.

Norvegia, cea mai buna tara din ...


Cea mai buna tara din lume ramane in continuare Norvegia, in timp ce Zimbabwe, care ... detalii »

Cel mai vechi topor din lume, ...


O echipa de arheologi australieni a anuntat ca a descoperit, intr-un sit aborigen din nordul ... detalii »

Cea mai scumpă bijuterie din lume va fi vândută luna viitoare, la Geneva

Cel mai des întâlnite mituri despre răceală