RRomi

Rezumarea primului mesaj :

Povestea romilor ursari din Bălţeşti
Comuna Bălţeşti din judeţul Prahova este formată din trei sate: Bălţeşti, Izeşti şi Podenii Vechi. În perioada comunistă, proporţia romilor ursari a crescut, ajungând să reprezinte circa 7-8% din totalul populaţiei. După 1989 numărul lor a crescut semnificativ, la recensământul din 2002 populaţia romă reprezentând 374 de persoane.
[citeste]

Situaţia cetăţenilor de etnie rromă din România nu s-a modificat în ultimii opt ani, mulţi dintre ei continuând să trăiască în condiţii improprii, iar copiii sunt nevoiţi să renunţe la cursurile şcolare pentru a-şi ajuta părinţii la muncă, reiese dintr-o cercetare realizată de Organizaţia "Salvaţi Copiii". Familiile de etnie rromă nu au, în mare parte, o locuinţă sau dacă şi-au făcut una nu au actele necesare, existând oricând pericolul să-şi piardă casa. Din cei aproape 150 de minori chestionaţi, doar 15 au recunoscut că suferă de foame, însă specialiştii care au realizat cercetarea subliniază faptul că hrana lor nu este diversificată, iar unele plăceri culinare, cum ar fi dulciurile, cartofii prăjiţi sau carnea, nu le pot fi asigurate. O altă cauză a absenteismului şcolar o constituie lipsa îmbrăcămintei şi a încălţămintei, aproximativ 20% dintre respondenţi confirmând acest lucru. De asemenea, 54% dintre copii susţin că întâmpină dificultăţi cu minorii de vârsta lor, fiind înjuraţi sau jigniţi de aceştia, fără a conştientiza însă că sunt discriminaţi. Majoritatea copiilor rromi apreciază că au rezultate slabe sau mediocre la şcoală, iar cei care cred că au rezultate bune, iau în considerare şi notele de cinci şi şase. Singura ameliorare constatată este în domeniul medical, aceasta fiind pusă pe seama mediatorilor sanitari care contribuie la facilitatrea relaţiilor dintre comunitatea rromă şi personalul medical.http://www.azi.ro/viata.htm

Mafia imobiliara tiganeasca “in actiune”
Am primit (prin intermediul buletinului difuzat de Asociatia Romana pentru Patrimoniu) o declaratie a dlui Ion Marin Almajan, din Timisoara, despre o serie de ilegalitati, comise cu complicitatea justitiei, prin care mafia tiganeasca urmareste sa puna mana pe un imobil din Timisoara in care locuiesc 17 familii, inclusiv cea a dlui Almajan.
Cititi si articolul “Speculatii imobiliare dupa stilul tiganesc”, de Malin Bot, in Evenimentul Zilei din 16 aug 2006, in care o alta persoana terorizata de tigani pentru a-si parasi casa spune: “Am chemat politia cand faceau scandal si politistul mi-a spus ca nu poate sa ia masuri pentru ca minoritatile trebuie protejate”. Iata manifestarea cea mai ampla a rasismului romanilor care-i persecuta pe bietii minoritari fara aparare.
Atat I.M. Almajan cat si Ioan Cotaescu, “patitul” din articolul EvZilei, sunt persoane cu carte, avand posibilitati de a se apara si de a vorbi. De aceea cazurile lor sunt cunoscute. Problema cea mare este cu nenumaratele situatii neajunse la opinia publica, de batrani senili, de oameni fara carte jefuiti si chiar omorati de mafia imobiliara tiganeasca, in Timisoara, Bucuresti si aiurea in tara. Daca aveti cunostinta de astfel de cazuri, asteptam relatari.
Continuare

Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU | ceaslov story
Ţiganii şi căsătoriile lor

Tiganii

Ei sînt Extremul-Orient al acestui Orient apropiat. Catre secolul al XIII-lea s-au oprit pe malurile Dunarii. Veneau oare din Egipt, sau din Ural? Fugeau din India cotropita de Tamerlan? (Astazi, înca, numim hoarde tiganesti triburile lor ratacitoare.) Tatarii, care au facut din ei niste sclavi, i-au adus în Europa în bagajele lor. Cu toate ca au roit pîna în Scotia si chiar pîna la New York, ei par a avea o predilectie pentru aceste meleaguri vecine cu Tracia, în care vrajitorii sînt regi, pentru acesti munti ai Transilvaniei, unde aurul somnoleaza sub pamînt, pentru aceste cîmpii, în care niste oameni simpli cînta atunci cînd sufera si cînd sînt fericiti. N-au încetat sa poarte sub brat acele instrumente muzicale la care cînta cu un atît de ciudat talent.
Printr-un contrast neobisnuit, acesti nomazi care dorm la umbra carutelor lor s-au dedicat constructiei de case pentru altii. Pretutindeni, de-a lungul schelelor, îi vezi alergînd, pe ei si pe femeile lor, desculti, cu trupurile goale prin zdrente, încovoiati sub gramezile de caramizi a caror culoare si al caror miros de lut ars sînt si ale lor, asemeni unor siruri de furnici rosii. Multa vreme robi ai boierilor, si-au capatat libertatea acum aproape un secol, ca pe un dar neînsemnat; au ramas însa niste paria; nu fiindca se îmbraca în zdrente multicolore sau în saci vechi, pentru ca numai ei accepta sa faca meserii respingatoare ori pentru ca traiesc la distanta, ci fiindca sînt o alta rasa, un neam, buze violete, cu ochi negriciosi, cu urechi si cu falci negroide, cu albul ochiului galbui, cu parul buclat. Tiganii se împart pe clanuri, pe meserii; muzicantii sau lautarii (adica, probabil, laudatori, cîntareti de laude, ca trubadurii nostri*), ursarii sau cei care umbla cu ursul, lingurarii sau turnatorii de linguri, care prelucreaza metalele... În toate tarile lumii ei spoiesc tingirile; la Chicago, la Granada, la Brasov sau în Jura, i-am vazut întotdeauna sudînd si topind vergele de cositor; în satele românesti, ei trec catre seara, însotiti de femeia lor, care duce o masina de încalzit si un enorm burduf, sau urmati de un urs pe care îl tin legat de nas cu un lant; cu mult timp înainte de a se opri la porti, iepele si-au ciulit urechile si au nechezat în grajdurile lor; pe masura ce se apropie, se aud rasunînd în despartiturile dintre cai loviturile surde ale copitelor. Biet urs nevinovat, abia cu ceva mai paros decît stapînul lui, afumat în bîrlogurile din Carpati într-o frumoasa dimineata de iarna si care se leagana acum într-o parte si-n alta, cu o bîta pe dupa gît; tiganul l-a capturat pe cînd era foarte mic si l-a învatat sa joace pe o placa de tabla încalzita; danseaza fara bucurie, în timp ce barbatul care-l însoteste cu o toba îi promite, psalmodiind pe un ton ragusit, pîine si masline. Mai este o meserie în care tiganii exceleaza, meseria de bucatar; înzestrati în mod natural, ei poseda minunate retete, pe care le detin fara îndoiala prin traditia orala a stramosilor lor, care au slujit în bucatariile boierilor sub sefi francezi; i-am vazut pe unii improvizînd sosuri olandeze, sosuri besamel uimitoare, a caror origine occidentala, fireste, n-o cunosteau. Iarna, tiganii se arata mai rar. Ca si oamenii din pesteri, adorm, în lipsa luminii, la caderea noptii; ca sa nu înghete, îsi astern paiele toti împreuna strînsi ciorchine, cu hainele prinse cu nasturi de cele ale vecinului. La sfîrsitul primaverii, ies din gaurile lor; copiii zamisliti în vremea acestor nopti îtunecate misuna în patru labe pe urmele rotilor de care; la 5 ani sînt lasati singuri cu o vioara facuta dintr-o scîndura si din doua mate de pisica, si ei pazesc vizuina; femeile se duc la oras sa cerseasca ori sa vînda flori si ziare; cu pieptul tare sub camasa sfîsiata, îmbracate începînd de la brîu în mari rochii de pînza murdare si suprapuse, cu capul strîns într-o naframa de culoare cruda, ele stau pe vine în fata cosurilor lor pline cu zambile ori pîndesc iesirea marilor hoteluri sau cofetarii. Din gura le iese o melopee neîntrerupta: fie ca îti ofera micsunele sau ca îti întind copii de tîta goi, ori ca îti propun sa cumperi ziare, ele vorbesc pe nas la un centimetru de fata ta, tragîndu-te de brat, împiedicîndu-ti mersul, nesimtitoare la vorbele aspre, cu neputinta de îndepartat. Politia le impune locuri de popas, dar ele n-o iau în seama. Sînt încîtatoare de la 14 la 17 ani, cu sînii cei mai frumosi, cu cei mai frumosi ochi, cu cei mai frumosi dinti din lume, dar se vestejesc foarte repede. Barbatilor nu le prea place capitala; daca sînt lautari, se tem de concurenta radioului si a jazzului, prefera provincia si tîrgurile mari, unde se dovedesc a fi deopotriva buni agenti electorali si cunoscatori de cai. Se întîmpla rar ca un tigan sa faca avere... cu exceptia comertului cu femei albe; în acest caz, instalati nu departe de cartierul Crucea de Piatra (unde fetele locuiesc în casute separate de mici curti care aduc aminte, cu mai putin pitoresc, de Mangua din Rio), ei îti supravegheaza micul comert afrodisiac cu o competenta ce-si are obîrsia în trecutul lor de geambasi; duminica, ei închiriaza o trasura si-si duc pensionarele sa respire la tara, în timp ce nevestele lor citesc în palma sau în zatul de cafea, sau în boabele de fasole aruncate pe un fund de sita întoarsa, ori în plumb topit. Ele vînd si coliere, talismane, le place sa stea lînga morti si merg la priveghiuri, unde urla cu atît mai multa fervoare profesionala cu cît înmormîtarea e mai frumoasa si mai mare coliva, aceasta prajitura de îngopaciune asezata pe mormînt si împodobita uneori cu portretul defunctului facut din zahar, cu favoriti de ciocolata pe care-i ling pe ascuns copiii; ori, asezate pe marginea trotuarului, îsi întind sper cer fata mai neagra decît cea a icoanelor. Numarul tiganilor nu se cunoaste, caci ei scapa recensamîntului si, pe cît posibil, serviciului militar. Autoritatile au încercat sa le acorde pasapoarte colective, însa fara mai mult succes. Uneori, ca sa-i fixeze, municipalitatile le acorda o raza de actiune de 5 kilometri, pentru a le da iluzia nomadismului. Tiganii au un rege, Mihai al II-lea Kwik, ales acum 2 ani în apropiere de Varsovia de catre delegatii triburilor, care au votat prin amprentele degetelor; acest monarh absolut e urmat de un consiliu de ministri ambulant; el face dreptate, iar delictele comise nu sînt pedepsite decît daca apartin dreptului tiganesc, cod traditional si oral. Exista o Europa tiganeasca ce se suprapune celeilalte si în care natiunile noastre nu sînt decît departamente temporare; în fiecare tara, un voievod îl reprezinta pe rege. Mihai al II-lea viseaza sa întemeieze un fel de sionism si sa obtina de la guvernul britanic crearea pe malurile Gangelui originar a unei mici Palestine tiganesti.
* Autorul se însala, desigur, în privinta etimologiei cuvîntului, care provine de la instrumentul muzical cu coarde, care este lauta.
Paul Morand

Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU | ceaslov story
Ţiganii: moravuri

Volum cu marturii ale supravietuitorilor Holocaustului rromilor
SIBIU - Pe 7 octombrie, in cadrul Seminarului international "Supravietuitorii rromi in cautarea adevarului", organizat de Fundatia social-culturala a Rromilor "Ion Cioaba" s-a lansat cartea Luminitei Mihai Cioaba "Romane Asva - Lacrimi rome", care reuneste 13 capitole de confesiuni socante si inedite ale supravietuitorilor rromi legate de deportarile in Transnistria din perioada 1942 - 1943.
Lucrarea a fost finantata de Reprezentanta UNICEF in Romania - cu fonduri oferite de Comitetul National pentru UNICEF din Germania - si se adreseaza, in principal, elevilor si profesorilor, rromi si nerromi, ca material didactic auxiliar pentru orele de istoria si traditiile rromilor, pentru cele de istorie si educatie civica, in general, pentru organizarea unor activitati educative pe aceasta tematica, in scoli si licee.
Cartea este bilingva, in text rrom si romanesc, si a fost prefatata de cercetatorul Jean Ancel din Israel, prezent la seminar, cu un consistent si inedit studiu "Tragedia romilor si tragedia evreilor din Romania: asemanari si deosebiri".
http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=277#4567

Rromii, nemultumiti de atitudinea BOR fata de robie BUCURESTI - Etnicii rromi sint nemultumiti de faptul ca Biserica Ortodoxa Romana (BOR) nu are o pozitie oficiala fata de problema robiei, desi acest lucru a fost solicitat de mai multe ori pina acum, a declarat, pe 9 octombrie, presedintele Centrului Romilor "Amare Rromentza", Delia Grigore.
Grigore a spus ca a solicitat in scris BOR, in numele etniei pe care o reprezinta organizatia sa, o pozitie oficiala in privinta robiei, la sarbatorirea a 150 de ani de la dezrobirea rromilor, dar nu a primit inca un raspuns.
"Niciodata nu am primit nici un fel de semnal pozitiv, de nici un fel, in aceasta problema. De fiecare data ne-au tratat cu indiferenta totala", a precizat Delia Grigore, mentionind ca au fost, totusi, unii clerici care i-au sustinut pe rromi.
Pe de alta parte, Delia Grigore a acuzat reprezentantii BOR de "alaturare cu grupari care ar trebui declarate ilegale in Romania", exemplificind in acest sens organizatia "Noua Dreapta".
"Biserica s-a solidarizat cu "Noua Dreapta" pe o problema a homosexualitatii. (...) S-ar putea ca la un moment dat sa se solidarizeze impotriva rromilor", a afirmat presedintele Centrului Romilor "Amare Rromentza".
La rindul sau, purtatorul de cuvaint al Patriarhiei Romane, Constantin Stoica, a declarat pentru Mediafax, ca BOR nu avea de ce sa emita o pozitie oficiala din moment ce robia a fost un "context social si istoric".
"Nu avem pentru ce sa avem o pozitie oficiala. Este vorba inainte de toate de un context social si istoric", a afirmat Stoica.
Purtatorul de cuvint al Patriarhiei Romane a tinut sa precizeze ca pentru dezrobirea rromilor au militat si clerici ortodocsi, amintindu-i in acest sens pe mitropolitii Neofit (1847) si Nifon (1856) si pe staretul Manastirii Snagov, Ioasaf Snagoveanul (1848).
"Manifestarile impotriva homosexualilor ale organizatiei "Noua Dreapta" nu au nimic in comun cu implicarea BOR", a precizat Stoica, referindu-se la insinuarile Deliei Grigore.
Constantin Stoica a reamintit ca reactia "Noii Drepte" fata de marsul homosexualilor din luna mai "nici nu a fost initiat, nici nu a avut acordul" Patriarhiei Romane.
http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=277#4560

Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU | ceaslov story
Ţiganii: statut social şi ocupaţii

Numarul romanilor scade, cel al tiganilor creste vertiginos
Populatia Romaniei a scazut cu peste un milion de persoane, in ultimii zece ani, perioada in care, in schimb, a crescut numarul tiganilor, c ..

Fenomenul sterilizarii fortate mai extins decit se credea?

BRATISLAVA - Un raport intitulat "Sterilizarea fortata a femeilor de etnie rroma", prezentat saptamina trecuta in cadrul intalnirii OSCE privind dimensiunea umana, precizeaza ca fenomenul a fost intilnit in Cehia si Ungaria, nu doar Slovacia, relateaza agentiile de presa. "In anumite cazuri, femeilor doar li s-a spus dupa operatie ca au fost sterilizate", se afirma in document, care se bazeaza pe investigatii facute de catre Centrul European pentru Drepturile Rromilor (ERRC). La inceputul acestui an Centrul pentru Drepturi Reproductive din New-York arata ca aproximativ 200 de femei de etnie rroma din Slovaca au declarat ca au fost sterilizate fara ca ele sa-si dea consimtamintul, fara a li se spune ce fel de operatie le va fi facuta sau si-au dat consimtamantul in lipsa cunostintei asupra urmarilor. Ulterior, autoritatile de la Bratislava a deschis o ancheta care a conchis ca majoritatea acuzatiilor sint nefondate. (DIVERS)

http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=114#888

"Gelem, Gelem" la Holocaustul rromilor

COMEMORARE. Centrul Rromilor "AMARE RROMENTZA" si Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii - Romani CRISS au organizat, ieri, un mars de comemorare a zilei nationale a Holocaustului, inclusiv cel al rromilor, au aratat organizatorii.
Daca in punctul de pornire al marsului, din fata Ministerului Culturii si Cultelor, s-au strans 58 de manifestanti, numarul ...

Se zice ca un ziarist francez l-ar fi intrebat pe Fanus Neagu, odata, demult, la Paris, ce ar fi vrut sa fie in Romania, daca n-ar fi fost scriitor. Raspunsul lui Neagu l-a nedumerit pe francez si i-a amuzat pe cunoscatori: „As fi vrut sa fiu ungur!“. Dorinta scriitorului a fost valabila intr-o vreme, inainte ca maghiarimea sa fie numita „nationalitate conlocuitoare“, dar si in anii din urma, de democratie, cand un premier celebru al Ungariei a lansat ideea legitimatiei de maghiar si, implicit, a avantajelor generate de ravnitul cartonas. Presa a abundat o vreme de stiri despre romanii care se dadeau unguri numai ca sa ajunga sa primeasca aprobarea sa munceasca, mai bine platiti, in Ungaria, in timp ce clasa politica romaneasca se spargea in figuri, incercand sa contracareze efectul legitimatiei de maghiar, promitand masuri compensatorii. [pe larg]

Presa din Italia îi confunda pe tigani cu românii
IL TEMPO (Italia), 3 octombrie 2006 - Sînt considerati rasa cea mai violenta, periculoasa, omnipotenta, capabila sa ucida pentru un pumn de maruntis. Sînt capabili si sa dea lovituri de milioane datorita utilizarii tehnologiei de ultima ora. Nu le este frica de nimic, dispretuiesc viata femeilor si a copiilor care nici nu apuca vîrsta de 10 ani. Si se pregatesc sa intre în Uniunea Europeana. Acestia sînt românii, cetatenii României care de ani de zile terorizeaza Italia. Persoane care vînd vise ce se transforma apoi în sclavie. Actioneaza mereu în grup pentru a reusi sa duca la bun sfîrsit nenumaratele lor activitati criminale: prostitutie, rapiri, clonari de carti de credit, imigratie clandestina. Capacitatea lor de a contribui la traficul ilegal de orice fel a atras "antenele" criminalilor "nostri", ducînd la adevarate retele de solidaritati italo-române. Cei mai multi dintre românii care au sosit în Italia în mod clandestin sînt dispusi sa treaca la sechestrari de persoane, la rapiri, la dirijarea din umbra a prostitutiei cu fete aduse în marile orase cu promisiunea de a le face menajere. I se spune în româna "peste", acesta este proxenetul care le exploateaza pe cele din Est, le loveste, le reduce la statutul de sclave. Tot români sînt si excelentii gimnasti-acrobati ce reusesc sa intre în locuintele italienilor, catarîndu-se pe pereti si balcoane altfel dificil de escaladat, avînd la ei arme albe. Doar în primele 7 luni ale acestui an au fost arestati de catre fortele de ordine 38 de români implicati în rapiri si sechestrari de persoane. Mintea criminala a acestor banditi este capabila sa inventeze sisteme tehnologice capabile sa sustraga bani din conturile curente ale italienilor. Cu ajutorul unei memorii instalate în aparatele POS din benzinarii si supermarketuri, servindu-se de tehnologia Bluetooth, reusesc sa "fure" codul secret al cardurilor, pe care apoi le cloneaza si le utilizeaza pentru a cumpara marfa scumpa din magazine, pe care apoi o plaseaza unor conationali pentru a fi vînduta ilegal în diferite tari europene. Femeile românce, cînd evita retelele "pestilor" sau cînd scapa din gheara lor, reusesc, cu frumusetea lor estica, sa pacaleasca batrîni bogati, cu care se casatoresc pentru a obtine cetatenia si, de ce nu, accesul la contul lor din banca.
Presa din Italia îi confunda pe tigani cu românii

Femeile rrome, sterilizate si azi in Cehia
http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=235#3545

RROMII IL REGRETA PE CEAUSESCU

Romii, o minoritate tânără, în expansiune, într-o Europă ce îmbătrâneşte

Maria Raducanu: "Pe tata l-au lovit dupa ceafa si din cauza asta a murit cind am ajuns in Transmisia"

http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=232#3463

Rromii si Holocaustul
http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=270#4399