RRomi

Rezumarea primului mesaj :

Povestea romilor ursari din Bălţeşti
Comuna Bălţeşti din judeţul Prahova este formată din trei sate: Bălţeşti, Izeşti şi Podenii Vechi. În perioada comunistă, proporţia romilor ursari a crescut, ajungând să reprezinte circa 7-8% din totalul populaţiei. După 1989 numărul lor a crescut semnificativ, la recensământul din 2002 populaţia romă reprezentând 374 de persoane.
[citeste]

Romii si romanii
http://www.cuvantul.ro/articol/?artID=14
Ioana Bursan

„Popor enigmatic“, cum ii numea Hasdeu, cu o istorie de aproximativ un mileniu pe teritoriul tarii noastre, da bataie de cap autoritatilor, organizatiilor guvernamentale sau non-guvernamentale, nationale dar, mai ales, internationale.

Intr-un volum editat de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala, in 2001, se spune ca „integrarea lor sociala (...) a constituit o problema pentru orice stat modern, numai ca ritmurile, modalitatile si inconsecventa ne-au separat de tarile occidentale, mereu atente la ce se intampla aici...“. Mai degraba decat a acuza, poate, de o neindreptatita sau chiar perfida ingrijorare numeroasele cercetari, rapoarte ori filme documentare ce abordeaza subiectul romilor, sa cautam motivul abundentei acestora. Secole de-a randul, termenul tigan a fost sinonim cu „sclav“ - statut pe care etnicii romi il aveau in perioada feudala. Se considera ca provin din nordul Indiei, deplasandu-se spre vest prin Persia, Armenia, Imperiul Bizantin, in mai multe valuri. Potrivit lui Hasdeu, „tiganii“ venisera in Valahia in perioada secolului X. Au fost robi, proprietatea statului; le-a fost interzis sa-si vorbeasca limba, sa-si practice mestesugurile traditionale, sa fie nomazi. Abia in anul 1864, sub Al. I. Cuza, romii sunt eliberati din robie. A trebuit sa lupte intotdeauna si pentru a obtine statutul de minoritate, deoarece, li s-a argumentat, nu aveau istorie si cultura scrisa. Totusi, in 1933 se infiinteaza Uniunea Generala a Romilor din Romania, organizandu-se primul congres, prilej cu care Al. Lazarescu-Lazurica impune pentru prima oara utilizarea notiunii de rom (insemnand om, barbat), in locul celei de tigan, considerate a fi peiorativa.
Din alt motiv decat cel pur rasial, romii Europei Centrale si de Est au fost deportati in lagare ori - precum cei din Romania - trimisi in Transnistria, in incercarea de a eradica nomadismul ori „criminalitatea“. Nici in perioada postbelica romii nu au dus-o mai bine: regimul comunist ii considera elemente straine, aplicand o politica de pura ignoranta a existentei lor sau de asimilare fortata, prin interzicerea (din nou) folosirii limbii, a mestesugurilor. Acestia au primit locuri de munca si locuinte, in schimb dupa 1989 s-a inregistrat o crestere enorma a ratei somajului, din cauza lipsei calificarii fortei de munca in randul lor.
Departe de a se redresa intoleranta la adresa romilor, democratia a facut loc manifestarilor fatise ale violentelor impotriva romilor (nu voi enumera aici numeroasele conflicte in urma carora romii au fost victime, doar din cauza etniei lor ). Intr-un laudabil raport al Centrului de Documentare si Informare despre Minoritatile din Europa de Sud-Est (CEDIMR-SE), se spune ca diferentele culturale din estul Europei in incercarile comunismului de a asimila populatiile minoritare si dificultatea romilor de a se constitui ca identitate etnolingvistica deriva din eterna dependenta/subjugare a lor fata de stapani mai intai, respectiv de stat, mai tarziu. Organizatiile infiintate din 1990 incoace fac eforturi pentru a schimba identitatea stigmatizata a comunitatii rome. Istoricul Nicolae Gheorghe observa clasa separata a romilor din Romania ca „minoritate in cadrul minoritatii“. In cazul unei cercetari referitoare la orice aspect despre comunitatile rome, deontologia devine extrem de delicata, in incercarea de a nu fi nici partinitor, nici ignorant, de a nu starni nemultumiri nici din partea etnicilor, nici din partea politicii interne. Cert este ca populatiile rome au fost complet ignorate in istoriografia romana, astfel ca o atare inflacarare in ceea ce priveste aceste comunitati, evidente in perioada ultimilor ani, nu numai ca este de la sine inteleasa, dar chiar in acuta nevoie de a dezveli panorama tiganeasca trecuta si prezenta. Cu toate eforturile de a convietui, de a-i asimila in mod cat mai firesc pe romii nostri, organismele internationale n-au incetat sa atraga atentia ca, in multe cazuri, drepturile minoritatilor si drepturile omului nu sunt respectate. Un singur exemplu in acest sens este un raport ordinar al Comisiei Europene, din 2000, potrivit caruia „romii raman subiect al discriminarii in toata societatea romana“. Un studiu concludent in ceea ce priveste excluderea sociala din considerente etnice ii apartine lui Eniko Magyari-Vincze (Excluderea sociala la intersectia dintre gen, etnicitate si clasa, 2006).
„Tiganii“ raman inainte de toate un popor fara tara, aflati vesnic in minoritate, oriunde, in orice stat. Sunt singurii care nu au in imaginarul lor „acasa“, sunt mereu pe un drum spre „mai departe“; in ciuda sedentarismului, ei sunt tot intr-o calatorie lunga, invatand, pe parcurs, limbi, muzica, meserii, adaptandu-se fara a-si pierde personalitatea.

Romania condamnata pentru doua conflicte inter-etnice
Guvernul roman si-a recunoscut reponsa-bilitatea pentru doua pogromuri de la ince-putul anilor '90 si ca-rora le-au cazut vic-time rromii din doua sate din Har-ghita. Aceste situatii urmeaza deciziei luata in cazul Hadareni, in care statul roman a fost gasit vinovat.

Rromii în Europa de Est şi Balcani
http://www.agenda.ro/2007/11-07/senza2.html
l În România trăiesc peste 1,5 milioane de persoane din această etnie
Datorită faptului că tot mai multe ţări din Europa de Est au devenit membre ale Comunităţii Europene, iar în curând este aşteptată şi o avalanşă a ţărilor balcanice a se regrupa sub steagul albastru cu cele 12 stele ale acestui club de elită, ce are ca principiu de bază egalitatea, bunăstarea şi menţinerea identităţilor culturale, problema rromilor din această zonă (estimată astăzi la 4-5 milioane de oameni) devine tot mai pregnantă. Având în vedere că membrii acestei etnii păstrează cu desăvârşire cultura, educaţia şi legile proprii, specifice nomazilor, nivelul lor de educaţie este mult sub nivelul mediu al locuitorilor alături de care trăiesc, iar şansele de afirmare în societate - nu întotdeauna doar din vina lor - sunt mai mici decât ale populaţiei majoritare, problemele ce trebuie rezolvate în următorii ani nu par deloc minore nici pentru Bruxelles, nici pentru guvernele ţărilor în care trăiesc rromi.
Conform unui recent studiu internaţional dat publicităţii zilele trecute, la ora actuală cea mai numeroasă comunitate de rromi trăieşte în România, unde, după ultimul recensământ, 535 de mii de oameni s-au declarat de această etnie, dar se pare că numărul lor real este undeva între 1,5 şi 2 milioane. România este urmată de Bulgaria, unde se estimează că trăiesc 550-850 de mii de rromi, şi de Ungaria, unde trăiesc circa 520-650 de mii.
Raportat la numărul total de locuitori, în Slovacia trăiesc cei mai mulţi reprezentanţi ai etniei rrome, procentul lor depăşind 10% din totalul populaţiei. În Muntenegru, 62% din populaţia rromă trăieşte izolată, în Croaţia raportul segregării ajunge la 46%, iar în Ungaria, la 35%. Enclavizarea populaţiei rrome este cel mai puţin pregnantă în Cehia, România şi Bulgaria, ţări în care doar 7, 16, respectiv 19% din etnie se izolează în zone proprii.
Tot conform acestui studiu, cea mai puternică asimilare a comunităţii rrome se observă în Ungaria, unde doar 7% dintre rromi mai vorbesc astăzi în familie una dintre limbile lor tradiţionale. Acest nivel în Croaţia este de 71%, în România - de 54%, în timp ce în Cehia - de 32%.
Dacă i se poate da crezare acestui studiu, atunci în momentul actual în Ungaria se poate observa cea mai mică diferenţă relativă dintre nivelul de trai al unui rrom şi al unui vecin de-al său care face parte din populaţia majoritară. Se pare că aceste diferenţe nu au nimic de-a face cu discriminările rasiale, ci se datorează faptului că marea majoritate a rromilor trăiesc în zone defavorizate, unde şomajul este ridicat, iar rata de creştere economică este sub media naţională.
ZOLTAN KOVACS

Omul-cameleon


Este detinator al prestigiosului premiu Grammy. I-a uimit pe Joe Cocker si pe Shaggy cu talentul sau de a canta la nai. Mai nou, canta la toba, si a creat formatia de lautari Damian&Brothers, cu care a uluit Europa. Un interviu cu mult-talentatul Damian Draghici.

“Nu cred intr-un raspuns general in ceea ce priveste definitia muzicii tiganesti” - dialog cu dna Speranta Radulescu, etnomuzicolog, producatoarea celui de-al saptelea Compact Disc din seria “Ethnopohie” cu titlul “Muzica tiganeasca din Transilvania”
Reporter: Ce inseamna de fapt muzica tiganeasca?
Speranta Radulescu: Nu vreau sa va spun ce este muzica tiganeasca. Nu vreau sa ma raliez cu fermitate nici uneia dintre opinii si cred ca adevarul referitor la acest tip de muzica este unul local si provizoriu. Compact discul cuprinde 21 de cintece tiganesti din Transilvania si o brosura de prezentare in limba romana si limba engleza care, bazata si pe cercetari de teren. Mare parte a occidentalilor de rind cred ca este orice muzica asemanatoare cu ceea ce s-a auzit prin filmele despre rromi (...) interpretata de tiganul-tip: nestapinit, ratacitor, exploziv, tandru, grosolan, hiper-sensibil, imaginativ; alti occidentali socotesc ca orice muzica est-europeana interpretata in grup este tiganeasca. Cit priveste perceptia romanilor aspra acestui gen de muzica, rezulta ca ei considera ca “muzica tiganeasca” este “o muzica de taraf din sudul tarii (Muntenia, Oltenia), executata intr-un stil cu anume particularitati in general - dar nu in toate cazurile – usor repetabile”.

R: Exista totusi un anumit specific al muzicii tiganesti?
S.R.: Ca o particularitate, tiganii sint inclinati sa adopte sonoritati si ritmuri specifice muzicilor din Orient pentru ca ei au traversat aceste paminturi in drumul lor prin lume. Se stie, de asemenea, ca tiganii adopta muzica etniilor intilnite in tarile pe unde merg si totodata adauga ceva de la ei. Astfel, intelesul sintagmei “muzica tiganeasca” difera in functie de tara, de categoria de oameni care o foloseste. Cintecele de pe CD-ul sint piese muzicale pe care muzicienii protagonisti, de cele mai multe ori tigani, le cinta pentru petrecerile tiganesti: nunti, botezuri, petreceri domestice. Mai multe familii de lautari din diferite zone transilvanene (zona vaii Somesului, o parte din Cimpia Transilvaniei si parti din judetele Maramures, Bihor si Alba) au recunoscut muzica inclusa pe CD ca fiind muzica tiganeasca autentica. In schimb, am aflat ca despre o muzica cintata foarte bine in Gherla si in imprejurimi, unii muzicieni din alta zona ceva mai indepartata sint de parere ca ar trebui cintata ceva mai rar, o confirmare a faptului ca nu poti sa afirmi nimic general decit cu foarte multa prudenta.

R: Ce fel de melodii se regasesc pe compact-disc?
S.R.: Piesele, interpretate instrumental la vioara, viola, contrabas, acordeon si tambal sint suite de jocuri de cingherit si cintari de meseli. Jocul de cingherit este, sub aspect coregrafic, specific tiganesc: femeile si barbatii, asezati eventual unii in fata celorlalti, isi rotesc trupul si bratele deasupra capului, pocnind puternic din degete. Totodata, femeile isi rotesc soldurile sau le misca lateral. Atit barbatii cit si femeile isi intiparesc pe fata o expresie extatica. Cintarile de meseli, adica de asculare la masa, sint melodii lente, executate cu multe ornamente si glissando-uri si cu o sentimentalitate dezlantuita. Se interpreteaza indeosebi la sfirsitul petrecerilor, atunci cind tiganii, epuizati fizic si nervos, sint pe punctul de a izbucni in lacrimi.

R: Cui se adreseaza acest gen de muzica?
S.R.: Publicul vizat in primul rind il reprezinta transilvanenii interesati de muzica tiganeasca, intelectualiatea de pretutindeni care vrea sa stie ce e cu acest concept de ce se tot vehiculeaza uneori in forme neconvingatoare. De asemenea, un alt segment care se preconizeaza ca va fi foarte interesat de acest disc il reprezinta publicul occidental din Romania sau aflat in trecere prin tara. Acest CD ofera un raspuns local si temporal, valabil in momentul de fata pentru muzica tiganeasca din Transilvania. Pe de alta parte pune problema teoretica a ceea ce poate fi considerat si ceea ce nu poate fi considerat . E un disc validat de rromi incepind de la titlu si pana la ultima piesa. CD-ul a fost rezultatul colaborarii dintre Muzeul Taranului Roman si Fundatia Alexandru Tzigara Samurcas, initiativa apartinind domnului Emil Mihaiu, membru al grupului “Ardealul”, care a interpretat toate piesele incluse pe album. Grupul “Ardealul” mai are in componenta inca doi membri, acestia fiind de etnie rroma. Sprijinul financiar a venit de data aceasta in intregime din partea Fundatiei pentru o Societate Deschisa din Budapesta. Alte discuri cu muzica minoritatilor aparute colectia “Ethnophonie” sint “Romanian and Hungarian Music from central Transylvania/ Musique roumaine et magyare de Transilvanie” si “Romanian, Ukranian and Jewish Music from Maramures/ Musique roumaine, ukrainienne et juive de Maramures”. Pe viitor, proiectele includ un disc cu muzica din Muntenia”, a explicat doamna Speranta Radulescu. (DIVERS)

JOAQUIN CORTES, AMBASADOR AL TIGANILOR



Dansatorul de flamenco Joaquin Cortes, tigan de origine, a fost numit ambasador al poporului sau de catre Uniunea Europeana, pentru a lupta impotriva discriminarii si xenofobiei. Dansatorul, fost manechin pentru Giorgio Armani, a popularizat cea mai celebra forma de arta a Spaniei, dansul flamenco, in lumea intreaga. Dansatorul s-a adresat recent membrilor Parlamentului European la Bruxelles: "Principalul motiv al prezentei mele aici este ca sunt tigan si cred ca aceasta institutie este o campioana a drepturilor omului in cadrul Uniunii Europene". "Sunt unul dintre putinii tigani cu care soarta a fost buna, pentru ca imi pot recunoaste deschis identitatea fara sa-mi fie teama ca voi fi persecutat, umilit sau facut tap ispasitor. Trebuie sa luptam cu totii pentru integrarea tiganilor si sper ca, in viitorul apropiat, noua generatie va avea parte de o viata mai buna", a mai spus Cortes.
Artistul, care in prezent sustine spectacole de flamenco la Moscova, a lansat propria campanie intitulata "Stop Anti-Gypsyism", cu sapte ani in urma. Unul din scopurile sale este curatarea cuvantului "tigan" de conotatiile sale negative. Dansatorul a acceptat sa fie noul ambasador al acestei natii dupa ce UE a declarat 2007 "anul oportunitatilor echitabile pentru tigani".

Penal sau traditional? Casatoriile timpurii la rromi Recent, doua minore dintr-o comunitate de rromi din Rimnicelu (Buzau) au fost gasite insarcinate. Ele erau "casatorite", conform traditiei, cu doi tineri carora le-au fost intocmite dosare penale pentru intretinerea de relatii sexuale cu minori. Cazul a readus in atentie obiceiul casatoriilor timpurii in unele comunitati de rromi traditionali. In replica autoritatile au anuntat lansarea unei campanii de informare si a unor politici publice pentru rromii din Rimnicelu.

Informare, comunicare si educatie
La inceputul acestei luni, reprezentantii Directiei pentru Protectia Copilului Buzau, ajutati de un pluton de jandarmi, au descins intr-o comunitate de rromi din Ramnicelu, pentru a ridica doua minore insarcinate. Una dintre fete, in virsta de 12 ani, este insarcinata in luna a noua si a fost dusa la Maternitatea Buzau. Cealalta, de 13 ani, este insarcinata in luna a saptea, dar nu a fost gasita acasa.
Cele doua minore insarcinate au fost descoperite de medicii de la Maternitatea Rimnicu-Sarat, in timpul unor controale de rutina. Ancheta in cele doua cazuri este in derulare, iar sotii fetelor au dosare penale pentru intretinerea de raporturi sexuale cu persoane minore. Parintii fetelor sint si ei cercetati penal, pentru instigare la raporturi sexuale intre minori.
Stirea de mai sus a alertat si autoritatile care, inca o data, au luat pozitie fata de acest fenomen.
Agentia Nationala pentru Romi (ANR) nu incurajeaza casatoria timpurie, care transforma fetele la virsta copilariei in mame premature, ca o traditie a minoritatii rromilor, sustine Presedinte al Agentiei Nationale pentru Romi, Mariea Ionescu. Aceasta a participat, pe 12 ianuarie, la o intilnire organizata la sediul Prefecturii din judetul Buzau, pentru a analiza situatia creata in comunitatea rromilor din comuna Rimnicelu, unde obiceiul maritisului fetelor la virsta de 8-12 ani, duce ulterior la situatii precum cele de mai sus.
Analiza cazului din comunitatea rromilor de la Rimnicelu a reunit reprezentanti ai institutiilor centrale: Agentia Nationala pentru Romi, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, Agentia pentru Egalitatea de sanse intre femei si barbati, reprezentanti ai autoritatilor locale, lideri si reprezentanti ai comunitatii rromilor.
Acestia au stabilit necesitatea dezvoltarii si aplicarii unui plan de masuri pentru informarea comunitatii rromilor de la Rimnicelu, axate in principal pe educatie juridica, sanitara, scolara si civica. Potrivit secretarului de stat Mariea Ionescu, cooperarea si parteneriatul in elaborarea si implementarea planului de masuri urmaresc: evaluarea comunitatii de rromi din Rimnicelu; facilitarea procesului de dezvoltare comunitara locala; realizarea unui set de politici publice pentru comunitatile traditionale, care sa aiba in vedere interesul major al copilului si protectia acestuia, precum si cresterea nivelului de informare si constientizare a familiilor, asupra drepturilor si indatoririlor in ceea ce priveste intemeierea unei familii; organizarea unor campanii de informare si comunicare la nivel national, pornind de la exemplul comunitatii rromilor de la Rimnicelu, pentru cunoasterea prevederilor legislatiei in vigoare privind protectia copilului, accesul la educatie, sanatate si dezvoltare, Codul familiei etc; sustinerea parteneratului scoala - administratie locala - comunitate pentru selectia si angajarea mediatorilor sanitari, scolari etc. care sa asiste comunitatea si sa medieze relatiile dintre comunitate si autoritatile publice locale; realizarea unor proiecte si programe care sa faciliteze accesul copiilor in scoala si parintilor in educatie.
Totodata, se doreste crearea unui centru comunitar incluziv, pentru realizarea de programe de consiliere destinate comunitatii de rromi, cursuri pentru educatia parintilor: "scoala mamelor", "scoala de dupa scoala"; realizarea unor proiecte si programe de consiliere a tinerelor mame; orientarea in cariera a tinerilor din comunitatea de rromi din Rimnicelu; realizarea unui model de buna practica privind informarea, comunicarea si educatia in comunitatile de rromi.

E posibila o solutie de mijloc?
Si totusi parerea oamenilor din comunitati e putin mai nuantata. Florin Cioaba, autointitulatul rege al rromilor, a afirmat ca etnia trebuie sa respecte legea, insa trebuie gasita o solutie de mijloc pentru ca sa-si pastreze si traditiile, referindu-se mai ales la tema casatoriilor timpurii.
"Tinind cont ca acum am intrat in Uniunea Europeana, trebuie sa incercam sa schimbam aceasta mentalitate, aceste traditii, pentru ca in primul rind incalcam legea si in al doilea rind cred ca si comunitatile de rromi trebuie sa isi dea seama ca este o traditie care este depasita si care trebuie schimbata. Schimbarea trebuie sa plece din interiorul comunitatilor, adica oamenii trebuie sa inteleaga acest lucru si noi deja am incercat sa sensibilizam comunitatile de rromi, am avut chiar un proiect pe tema casatoriilor timpurii impreuna cu cei de la OSCE derulat in multe judete ale tarii, unde sint comunitati mari de rromi", a declarat Florin Cioaba.
Acum trei ani, fiica regelui Cioaba a fost implicata int-un scandal international generat de casatoria sa la o virsta minora.
La vremea respectiva, Delia Grigore, lector la Universitatea din Bucuresti declara ca obiceiul casatoriei timpurii la unele comunitati de rromi reprezinta o forma prin care comunitatea controleaza viata cuplului, prevenind in acelasi timp libertinajul, atit de intilnit in societatea moderna.
Casatoria traditionala in Romania se mai pastreaza doar la 10-15% dintre romani, sustinea Delia Grigore. "Casatoria timpurie este o forma prin care comunitatea controleaza viata cuplului", arata Grigore, subliniind ca in general tinerii sint pregatiti din punct de vedere biologic sa isi inceapa viata sexuala. "In orice manual de anatomie se spune ca virsta biologica pentru inceperea vietii sexuale este 12-13 ani la fete si 13-14 la baieti. Si in cultura moderna apar din ce in ce mai des raporturi sexuale la aceste virste, dar acestea sint necontrolate si duc adesea la boli sau la sarcini nedorite".
Pe de alta parte, potrivit unui studiu publicat in mai anul trecut, si efectuat de Centrul Educatia 2000+ si finantat de UNICEF Romania in judetele Tulcea, Braila, Constanta si Ialomita, virsta casatoriei difera la comunitatile de rromi traditionali in comparatie cu cele de rromi moderni.
Desi nu-si doresc acest lucru si considera maritisul la virsta frageda o piedica pentru dezvoltarea lor personala, fetele rrome din comunitatile de tip traditional sint maritate de catre familie (parinti si bunici).
Principalul factor care duce la casatoria si nasterea timpurie in comunitatile de rromi nu este situatia economica, ci cantitatea de cunostinte acumulate de familie. Educatia scazuta in cadrul gospodariei se asociaza cu casatoria timpurie la fete si cu nasteri la virste foarte fragede, precum si cu un numar sporit de nasteri.
Comparativ cu procentul populatiei feminine a Romaniei pe ansamblul sau, care prefera casatoria fara acte (2.6%), procentul corespunzator pentru populatia feminina rroma este de peste 15 ori mai ridicat.
Influenta modelului familial este manifesta si in ceea ce priveste virsta la prima casatorie.
Astfel, virsta medie la prima casatorie a subiectilor din esantion (16.4 ani) este foarte apropriata de virsta medie la prima casatorie a mamelor subiectilor intervievati (16 ani). Comparatia cu datele din esantionul national al cercetarii Barometru de gen ne arata ca femeile rrome se casatoresc in medie cu 4 ani mai devreme decit femeile din Romania in general (virsta medie la prima casatorie pe esantionul national este de 20.5 ani in cazul femeilor).
Desi educatia populatiei rrome in general si a femeilor rrome in special este redusa, atitudinea femeilor si fetelor fata de scoala este una pozitiva. In majoritatea cazurilor, scoala ofera in primul rind mijloacele prin care te poti descurca in societate si prin care poti face bani.
Autor: DIVERS - www.divers.ro

Percepţia şi desfăşurarea judecăţii ţigăneşti la neamul romilor gabori

Revista Agero - Istorie

Judecata ţigănească, deşi puternic amprentată ca mod de desfăşurare de nomadism, precum şi de statutul social al rromilor, marginal de la venirea acestora în Europa până în epoca contemporană, îşi găseşte corespondentul aproximativ, în sfaturile bătrânilor din comunităţile rurale medievale româneşti. Născute ambele cu scopul de a rezolva problemele comunităţii, ghidate după reguli specifice, nici una nici alta nu îşi datorează geneza dorinţei colectivităţi de a înfrunta autoritatea tutelară a boierului, nobilului sau funcţionarilor statului. Această tendinţă de preluare a atribuţiilor judecătoreşti, de descentralizare la nivel de justiţie locală medievală... Prof. Gabriel Sala (foto) >>

Tigani infractori în Europa
ÚLTIMA INSTANCIA (Brazilia), 6 decembrie 2006
De multa vreme este ceva obisnuit în Europa, dar fenomenul s-a intensificat în ultima perioada. Tigani venind mai ales din tari de dincolo de fosta Cortina de Fier, îndeosebi din România, circula prin orasele europene, fara viza de sedere, si agreseaza oamenii. Actioneaza mai ales în marile orase, dar si în alte parti. Cum fac - povesteste un cunoscut ce i s-a întîmplat chiar lui. Mergea pe una dintre strazile principale din Bologna cînd a fost abordat de o tiganca. Împreuna cu ea mai era una, care tinea în brate un copil de cîteva luni. S-a apropiat si i-a cerut bani. Îmbracaminte tipica tiganilor. El a refuzat si si-a continuat drumul. Ea l-a abordat din nou, spunîndu-i "amore", "amore" si l-a îmbratisat, tragîndu-l spre ea. L-a tinut bine, privindu-l fix, facîndu-se ca îl saruta. El a împins-o, dar cum ea nu i-a dat drumul, a împins-o cu putere, determinînd-o sa-i dea drumul. El si-a continuat drumul, iar ea a plecat. Cîteva minute mai tîrziu a observat ca-i lipseste portofelul.
În el avea documente personale, carti de credit si 240 de euro. S-a întors în fuga, dar nu a mai gasit-o. A umblat prin împrejurimi, în dorinta de a o întîlni. Nimic, nici urma. Imediat dupa aceea a vazut o masina de politie. A facut semn, iar politistii au venit la el. A povestit cele întîmplate, iar politistii l-au invitat sa urce în masina pentru a merge în cautarea hoatelor. Dupa aproximativ 20 de minute, le-au gasit în apropiere, cu copilul tot în brate. Le-au abordat pe strada si au început sa le ancheteze chiar acolo. Ele, evident, au negat. Au fost legitimate, ambele provenind din România. Au fost conduse la sectia de politie, deoarece el le-a recunoscut drept autoare ale delictului. Asupra lor, nici un document al victimei si nici portofelul. Între timp, chiar neavînd un loc de munca si aflîndu-se de mai multe luni în tara, asupra uneia dintre ele s-au gasit aproximativ 500 de euro. Ea a afirmat ca a adus banii din România si ca intentiona sa ceara azil politic în Italia - înca nu îl solicitase si bîntuia pe strazi, fara domiciliu fix. De mentionat ca, în momentul abordarii de catre politie, au aparut multi alti "prieteni" de-ai lor, care probabil actioneaza împreuna, în ariergarda, care încercau sa-i convinga pe politisti sa le lase, deoarece "nu exista nici un fel de dovada de furt". La sectia de politie, i s-a luat o declaratie victimei, cele doua au negat, faptul a fost înregistrat si cu totii au fost lasati sa plece. Victima spune ca tratamentul politiei italiene si promptitudinea acesteia au fost exemplare, admirabile si pline de solicitudine. Politistii au actionat în mod eficient, însa cu o deosebita seninatate. De fapt, este vorba despre cuvîntul victimei împotriva cuvîntului suspectelor si, în aceste cazuri, confirma politistii, ele scot repede banii din portofel si scapa de el în cîteva clipe. Îl arunca în primul cos de gunoi, iar infractiunea cu greu va putea fi dovedita. Sînt nemaipomenit de agile si se bazeaza întotdeauna pe atentia si acoperirea altora, care nu sînt îmbracati ca tiganii si care se apropie de ele în momentele grele. Nu se stie de ce sînt în stare, dar se spune ca au la ele cutite. Este înca un semnal de alarma: sa ai putini bani la îndemîna si doar o carte de credit. Copii ale actelor. Celelalte, sa le lasi la hotel, în safe sau sa le ai la tine, la loc sigur, unde sa nu aiba acces hotii. Ah, si daca vedeti tigani, nici macar sa nu-i lasati sa se apropie. O astfel de actiune, de cîteva secunde, poate provoca daune ireparabile.
http://www.ziarultricolorul.ro/externe.html?aid=4584

Tiganii - cultura si traditii

Timpuri grele pentru rromi, dupa aderare - (29-11-2006)
Centrul European de Monitorizare a Rasismului si Xenofobiei (EUMC) a publicat, ieri, un raport in care denunta persistenta discriminarii rasiale la care sunt supuse minoritatile etnice si imigrantii din spatiul european

S-a decis: Noua Dreapta a comis fapte de discriminare BUCURESTI - Mai multi membri ai organizatiei Noua Dreapta au fost sanctionati de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) dupa ce pe site-ul organizatiei au publicat articole defaimatoare la adresa minoritatii rroma.
Astfel, conform Romani CRISS, pentru articolul "Cit timp veti mai sta deoparte?", Tudor Ionescu a primit o amenda contraventionala de 1000 RON, Nicolae Calota - pentru articolul "Ne-am saturat!" - amenda contraventionala de 1500 RON, iar Paul V. Marin - pentru articolul "Problema tiganeasca" - avertisment Totodata, Noua Dreapta, prin reprezentant, a fost sanctionata pentru publicarea pe site-ul sau a articolelor cu continut discriminatoriu, cu amenda contraventionala in cuantum de 2000 RON In data de 28 aprilie 2006, Romani CRISS a depus plingere cu privire la faptul ca pe site-ul www.nouadreapta.org au fost publicate o serie de articole prin care se promova un comportament care vizeaza atingerea demnitatii si crearea unei atmosfere degradante, umilitoare cit si ofensatoare, indreptate impotriva minoritatii rromilor. Astfel, au fost depuse plingeri la CNCD - Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, Parchetul de pe linga Judecatoria sectorului 1 si o adresa catre Minsterul Administratiei si Internelor.
Totodata, Romani CRISS a depus plingere penala impotriva organizatiei Noua Dreapta si a domnului Tudor Ionescu. In prezent, dosarul se afla in faza urmaririi penale, realizata de Parchetul de linga Tribunalul Bucuresti, fiind audiate mai multe persoane.
Autor: DIVERS - www.divers.ro

Neonazistii din Romania, speriati de rromi Liderul delegatiei romane prezente la conferinta neonazistilor, desfasurata sambata, la Berlin, a afirmat ca "in 50 de ani, vor fi mai multi tigani in Romania decat localnici", informeaza Yediot Aharonot, in editia electonica.

Regele Cioabă a afirmat că nu mai vrea să apară la televizor certându-se cu împăratul Iulian, care este vecinul şi rivalul său de o viaţă. "Eu nu am nimic cu Iulian. Acum e şi bătrâneţea lui de vină. Pentru mine reprezintă o pierdere asemenea ştiri, care fac de ruşine şi oraşul, dar şi pe noi", a declarat Florin Cioabă. Proaspăt numit membru al "boardului european al rromilor", regele Cioabă vrea să se împace cu vecinul său, Iulian Rădulescu, după ani în care s-au ameninţat reciproc cu justiţia. Ultimul conflict dintre Cioabă şi Rădulescu a avut loc în luna august, când un grup de rromi, susţinători ai lui Cioabă, au vrut să dea foc palatului lui Iulian. (Rompres)
Regele Cioabă trimite solie de pace împăratului Iulian

Rromii din Glod dau Hollywoodul in judecata.

Un articol publicat ieri in "Daily Mail", semnat de doi corespondeti ai ziarului britanic in România, precizeaza ca satenii din satul Glod, judetul Dimbovita, care au acceptat sa faca figuratie pentru filmul actorului britanic Sacha Baron Cohen, "Borat", se simt jigniti de modul in care au fost pacaliti si vor sa-i dea in judecata pe producatorii filmului. Nicu Tudorache, barbatul cu mina taiata, care spune ca si-a pierdut bratul intr-un accident, a fost filmat cu o jucarie sexuala din cauciuc montata pe brat si pretinde acum ca ...continuare

Enclavele tiganesti din Romania
Rromii nu renunta la "Legea staborului" de teama ca-si vor pierde identitatea si ca vor fi asimilati de populatia majoritara. [Citeste]

VI. Deportarea si exterminarea tiganilor; persecutarea altor categorii etnice si religioase

Constanţa VINTILĂ-GHIŢULESCU | ceaslov story
Ţiganii şi românii

Orasele italiene, interzise rromilor din România.

Primariile oraselor italiene iau masuri inedite impotriva imigrantilor nomazi de origine rroma, proveniti in mare parte din România, construind ziduri despartitoare, sapind santuri la marginea localitatii sau premiind politistii care aresteaza imigranti ilegali, relateaza La Padania in editia online. Cotidianul publicat de partidul de extrema-dreapta Liga Nordului mentioneaza, spre exemplificare, decizia consiliului municipal din Padova de a construi un zid care sa-i impiedice pe nomazii de origine rroma sa-si instaleze tabara in oras ...continuare

S-a gasit gena maladiei care-i loveste numai pe tigani