Vinci[v=]

Incercarile de descifrare ale acestui mister dateaza din 1975 cand, dupa ce a studiat ingineria la Universitatea San Diego din California, Seracini s-a intors in Florenta natala spre a incerca sa descopere legendara pictura „Batalia de la Anghiari”, apartinand lui Da Vinci. Se stia ca aceasta fusese cea mai mare panza a artistului italian, de trei ori mai mare decat Cina cea de Taina, dar ca Da Vinci o abandonase din motive necunoscute, atunci cand era foarte aproape de finalizare, in 1506. Singura reminiscenta a acestei capodopere a fost o schita ramasa in codexurile artistului florentin, schita infatisand o inclestare cumplita, cu oameni si cai surprinsi in plina miscare, intr-un veritabil tablou de anatomie, fara precedent in istoria artei.

Timp de decenii, pictorii italieni au venerat acest tablou, aflat in Sala celor 500 din Palazzo Vecchio, sediul puterii florentine, insusi Rafael mergand sa realizeze schite dupa el. Si apoi, brusc, pictura a disparut. In timpul refacerii salii, in 1563, arhitectul si pictorul Giorgio Vasari a acoperit zidurile uriasei incaperi de consiliu cu fresce reprezentand victoriile militare obtinute de familia de Medicis, revenita la putere. Imaginile lui Leonardo au fost astfel acoperite de alte picturi si opera lui a fost complet uitata si considerata, multa vreme, pierduta pentru totdeauna. Dar in 1975, studiind una dintre scenele de batalie realizate de Vasari, profesorul Seracini a observat, in mijlocul unui grup de soldati, un steag pe care erau scrise doua cuvinte: „Cerca trova” (Cauta si vei gasi!”).

El a intuit imediat ca aceste cuvinte nu aveau nici o legatura cu subiectul panzei dandu-si seama ca faceau trimitere la altceva. Dorise oare Vasari sa dea astfel un semn ca „ceva” se afla ascuns sub culorile sale? Tehnologia anilor ’70 nu a putut oferi insa un raspuns acestei intrebari. Dar Seracini n-a abandonat. In 2000, a revenit la Florenta, inarmat cu o tehnologie moderna si beneficiind de sprijinul financiar al magnatului britanic Loel Guinness. Imaginile in infrarosu si scanarea cu laser a salii i-au ajutat pe membrii echipei de cercetatori sa descopere unde se aflau usile si ferestrele incaperii inainte ca Vasari sa o reconstruiasca.

Aceasta reusita, alaturi de analizarea documentelor din secolul XVI, i-a permis lui Seracini sa localizeze cu aproximatie portiunea de zid pictata de Leonardo. „Am inteles atunci si de ce Michelangelo n-a reusit sa picteze aici, abandonandu-si intentiile de a realiza un tablou in Sala celor 500 dupa doar cateva schite: zona cea mai buna, care oferea o iluminare optima, fusese deja luata de Da Vinci”, dezvaluie profesorul de origine italiana.

Si desigur, analiza a demonstrat ca pictura lui Da Vinci se afla chiar sub indiciul „Cerca trova”, mai ceva ca-n romanele lui Brown! Vestea cu adevarat excelenta a fost insa ca Vasari nu pictase direct peste tabloul lui Leonardo ci ridicase un zid de caramida langa aceasta, lasand un orificiu in acest zid chiar in dreptul cuvintelor de pe steag. Dar cum s-ar putea sti ce se afla cu adevarat acolo, fara distrugerea panzei, la fel de valoroase, a lui Vasari?

Dupa ani de cautari, Seracini a descoperit si modalitatea de a afla marele secret. Este vorba despre un dispozitiv care „bombardeaza” cu neutroni zidurile si detecteaza radiatiile gamma produse de coliziunea acestora cu atomii de hidrogen. Dupa cum se stie, hidrogenul abunda in materialele organice, precum uleiurile, folosite de Da Vinci. Dispozitivul va putea identifica, actionand tot pe principiul radarului, sulfurile din stratul de baza aplicat de Da Vinci, plumbul din primul strat alb si elementele din pigmentii colorati, ca de pilda mercurul si cuprul. Acum, Seracini asteapta avizul noului primar al Florentei, Matteo Renzi, pentru a demara ingeniosul sau proiect. Acesta vizeaza mutarea panzei lui Vasari si scoaterea la iveala a picturii originale, a lui Da Vinci. „Probabil ca panza este perfect conservata, stand ascunsa timp de cinci secole dupa acest zid. Va fi descoperirea mileniului!”, promite Seracini.

Giorgio Vasari, scriitorul celebrelor “Vieţi ale pictorilor, sculptorilor şi arhitecţilor italieni”, notează in prefaţa cărţii sale: “Ocazional, Cerul ne trimite pe cineva care nu este n ...
citeste tot>>

Leonardo Da Vinci e posibil sa fi fost arab, sustin o serie de oameni de stiinta care au studiat amprenta unuia dintre degetele artistului, imprimata pe unul dintre tablourile sale. Amprenta, apartinând degetului aratator al lui Da Vinci, a fost descoperita de catre cercetatorii de la Universitatea Chieti, dupa cautari care au durat mai bine de trei ani. Profesorul Luigi Capasso, antropologul care a condus echipa, a declarat ca modelul amprentei lui Da Vinci este foarte intâlnit in Orientul Mijlociu. "Aproximativ 60% din populatia Orientului Mijlociu are aceeasi structura a amprentei digitale", a declarat acesta. Acesta descoperire va da si mai multa credibilitate teoriei conform careia mama lui Da Vinci, Caterina, a fost o sclava care a venit in Toscana de la Istanbul.

"Detinem documente care sugereaza ca ea ar fi fost din Orient, ori cel putin nativa din zona mediteraneana", a declarat Alessandro Vezzosi, un expert in ceea ce-l priveste pe geniul Renasterii, si directorul muzeului din orasul natal al acestuia. "Ea nu a fost o taranca din Vinci. Mai mult, numele sau era Caterina, care era foarte popular printre s
clavii din Toscana la acea perioada". Descoperirea amprentei lui Da Vinci a venit la capatul a trei ani obositori, in care cercetatorii au parcurs 52 de manuscrise si lucrari ale artistului. Folosind cea mai noua tehnologie de scanare, echipa a gasit mai mult de 200 de amprente, insa doar un singur specimen perfect, pe tabloul "Doamna cu hermina", aflat la Muzeul Czartoryski din Cracovia, Polonia. Nu toate amprentele lasate in respectivele documente apartineau din Da Vinci, multe dintre acestea fiind ale discipolilor sai ori ale oamenilor care le-au rasfoit, a explicat Capasso. Da Vinci mânca de multe ori in timp ce lucra, astfel ca multe dintre amprente sunt pe baza de mâncare, astfel ca cercetatorii ar putea descoperi si ce fel de regim alimentar avea artistul. De asemenea, amprenta a fost folosita si pentru a identifica inca doua tablouri care ar putea apartine lui Da Vinci, valoarea acestora putând ajunge la aproape 100 de milioane de euro, daca se dovedesc originale.

Un nou atac la imaginea profetului Mahomed: acum, in postura de homosexual

Un muzeu din orasul olandez Gouda va expune o serie de fotografii cu homosexuali care poarta masti cu chipul profetului Mahomed sau al ginerelui sau Ali. Aceasta initiativa va declansa cel mai probabil reactii dure din partea comunitatii musulmane, dupa mai multe scandaluri similare, precum caricaturile daneze cu profetul Mahomed sau un desen suedez care il infatiseaza pe profet cu trup de câine, relateaza publicatia Le Figaro, in editia electronica. in urma cu câteva zile, un muzeu din Haga a decis sa retraga aceste fotografii, de teama unor represalii. Fotografiile au fost realizate de artista iraniana Sooreh Hera, pentru a demonstra "ipocrizia" presedintelui iranian Mahmoud Ahmadinejad, care a negat recent existenta homosexualilor in tara sa. Sooreh Hera, care a cerut azil in Olanda in 2000, a declarat ca a fost amenintata. "Am crezut ca voi gasi libertatea de expresie in Olanda. insa nu este o tara libera. A devenit o dictatura islamista", a explicat artista.

Un sfert din britanici nu stiu unde s-a nascut Iisus

Ignoranta britanicilor cu privire la legendele si traditiile de Craciun este ilustrata intr-un nou sondaj, care arata ca mai mult de un sfert din adultii din Marea Britanie nu stiu care este locul in care s-a nascut Isus. Sondajul a descoperit ca 27% dintre britanicii in vârsta de 18 ani nu au putut identifica Bethleemul ca fiind locul de nastere al lui Isus, in vreme ce, in cazul celor cu vârste cuprinse intre 18 si 24 de ani, cifra s-a ridicat la 36%. Una din zece persoane chestionate a crezut ca raspunsul la intrebare este Nazaret, si tot atâtea au crezut ca este vorba de Ierusalim. Sondajul a descoperit ca mai mult de una din patru persoane - 27 % - nu stiu ca un inger i-a spus Fecioarei Maria ca va da nastere unui baiat, unii dintre acestia fiind de parere ca ea a aflat de la niste ciobani. Cei mai multi dintre cei supusi sondajului au crezut ca Iosif, Maria si Isus au plecat la Nazaret, in loc de Egipt, pentru a scapa de regele Irod, câtiva fiind de parere ca destinatia lor a fost Roma. De asemenea, sondajul a mai aratat ca jumatate dintre cei chestionati nu stiau ca Ioan Botezatorul a fost varul lui Isus.

continuare

continuare