Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Scorsese[v=]
Pagina 2 din 2
Pagina 2 din 2 • 1, 2
Scorsese[v=]
Rezumarea primului mesaj :
Martin Scorsese-
Fiecare om are amintirile pe care le merită.
Martin Scorsese-
Fiecare om are amintirile pe care le merită.
Ultima editare efectuata de catre Admin in 15.01.15 16:09, editata de 20 ori
Martin Scorsese, în Rolling Stones
Martin Scorsese, în Rolling Stones
La şapte luni după încheierea turneului mondial „A Bigger Bang“, derulat pe o perioadă de doi ani, pe patru continente „seniorii rock-and-roll“ împreună cu Martin Scorsese mai adaugă o filă în istoria muzicii, prin documentarul „Shine A Light“, a cărui premieră a avut loc pe 30 martie la New York.
[citeste]
La şapte luni după încheierea turneului mondial „A Bigger Bang“, derulat pe o perioadă de doi ani, pe patru continente „seniorii rock-and-roll“ împreună cu Martin Scorsese mai adaugă o filă în istoria muzicii, prin documentarul „Shine A Light“, a cărui premieră a avut loc pe 30 martie la New York.
[citeste]
Scorsese si reteta filmului perfect
Scorsese si reteta filmului perfect Daca exista cineva care sa stie care este reteta unui film de succes, acela este cu siguranta regizorul Martin Scorsese. Intr-o scurta „lectie de regie” tinuta la Festivalul de Film de la Marrakesh, regizorul a povestit cum a facut ca „Taxi Driver”, „Raging Bull” sau „The Departed” sa ajunga de pe marile ecrane direct in legenda. A fost numit de [...] |
Anul de aur al lui Scorsese
Anul de aur al lui Scorsese
Regizorul gangsterilor din New York aniverseaza astazi 65 de ani.
Regizorul gangsterilor din New York aniverseaza astazi 65 de ani.
Muzică - Martin Scorsese va regiza un documentar despre Geor
Muzică - Martin Scorsese va regiza un documentar despre George Harrison
Martin Scorsese primeşte onorurile Americii
Martin Scorsese primeşte onorurile Americii
Distincţia Kennedy Center Honor pentru contribuţia la dezvoltarea culturii americane, oferită de Centrul Kennedy pentru artă din New York, va fi oferită anul acesta regizorului Martin Scorsese, cântăreţei Diana Ross şi actorului de comedie Steve Martin. Grupul celor cinci personalităţi care vor fi recompensate cu cel mai prestigios premiu pe care îl poate primi un artist american, va fi completat de fondatorul trupei Beach Boys, Brian Wilson, şi pianistul Loen Fleisher. Câştigătorii acestor premii sunt anunţaţi în fiecare an, înaintea unei gale care se organizează în decembrie şi la care, anul acesta, va participa preşedintele american George W. Bush şi soţia acestuia, Laura Bush. Preşedintele Centrului Kennedy, Stephen Schwarzman, a declarat că cei cinci „au transformat cu talent extraordinar, creativitate şi perseverenţă, modul în care noi, americanii, vedem şi simţim arta“. Martin Scorsese este un regizor prestigios care a realizat o varietate de filme de la debutul său din anul 1973 cu pelicula „Crimele din Mica Italie“. Printre filmele sale care au cunoscut un succes uriaş se numără „Şoferul de taxi“, realizat în anul 1976, „Taurul fioros“, din 1980, „Băieţi buni“, în 1990, „Promontoriul groazei“ din 1991 şi „Cârtiţa“ pentru care regizorul a fost recompensat cu un premiu Oscar. La rândul său, comediantul Steve Martin, o figură marcantă la Hollywood, şi-a început cariera scriind scenarii şi numere de comedie stand-up, iar în prezent este actor, scenarist şi pictor. Diana Ross, s-a lansat în cariera muzicală alături de formaţia „The Supremes“. Solista a avut în anii ‘60 un real succes alături de formaţie, care a simbolizat pentru multă vreme, sunetul companiei de înregistră ri Motown.
La începutul anilor ‘70 Ross şi-a câştigat celebritatea ca actriţă şi cântăreaţă solo. Trupa Beach Boys a ajuns să personifice muzica şi cultura surf a Californiei de Sud din anii ‘60. Brian Wilson a compus nenumărate melodii ale trupei de muzică pop, printre care şi hitul „Good Vibration“. Cel mai mare pianist american de muzică clasică al secolului al XX-lea, aşa cum este privit Fleisher, şi-a început cariera la vârsta de opt ani. Acesta a continuat să cânte, chiar dacă şi-a rănit mâna dreaptă în adolescenţă. Gala de decernare a premiilor Kennedy Center Honors va începe la data de 26 decembrie şi va fi transmisă în toată lumea.
Distincţia Kennedy Center Honor pentru contribuţia la dezvoltarea culturii americane, oferită de Centrul Kennedy pentru artă din New York, va fi oferită anul acesta regizorului Martin Scorsese, cântăreţei Diana Ross şi actorului de comedie Steve Martin. Grupul celor cinci personalităţi care vor fi recompensate cu cel mai prestigios premiu pe care îl poate primi un artist american, va fi completat de fondatorul trupei Beach Boys, Brian Wilson, şi pianistul Loen Fleisher. Câştigătorii acestor premii sunt anunţaţi în fiecare an, înaintea unei gale care se organizează în decembrie şi la care, anul acesta, va participa preşedintele american George W. Bush şi soţia acestuia, Laura Bush. Preşedintele Centrului Kennedy, Stephen Schwarzman, a declarat că cei cinci „au transformat cu talent extraordinar, creativitate şi perseverenţă, modul în care noi, americanii, vedem şi simţim arta“. Martin Scorsese este un regizor prestigios care a realizat o varietate de filme de la debutul său din anul 1973 cu pelicula „Crimele din Mica Italie“. Printre filmele sale care au cunoscut un succes uriaş se numără „Şoferul de taxi“, realizat în anul 1976, „Taurul fioros“, din 1980, „Băieţi buni“, în 1990, „Promontoriul groazei“ din 1991 şi „Cârtiţa“ pentru care regizorul a fost recompensat cu un premiu Oscar. La rândul său, comediantul Steve Martin, o figură marcantă la Hollywood, şi-a început cariera scriind scenarii şi numere de comedie stand-up, iar în prezent este actor, scenarist şi pictor. Diana Ross, s-a lansat în cariera muzicală alături de formaţia „The Supremes“. Solista a avut în anii ‘60 un real succes alături de formaţie, care a simbolizat pentru multă vreme, sunetul companiei de înregistră ri Motown.
La începutul anilor ‘70 Ross şi-a câştigat celebritatea ca actriţă şi cântăreaţă solo. Trupa Beach Boys a ajuns să personifice muzica şi cultura surf a Californiei de Sud din anii ‘60. Brian Wilson a compus nenumărate melodii ale trupei de muzică pop, printre care şi hitul „Good Vibration“. Cel mai mare pianist american de muzică clasică al secolului al XX-lea, aşa cum este privit Fleisher, şi-a început cariera la vârsta de opt ani. Acesta a continuat să cânte, chiar dacă şi-a rănit mâna dreaptă în adolescenţă. Gala de decernare a premiilor Kennedy Center Honors va începe la data de 26 decembrie şi va fi transmisă în toată lumea.
"Shine a Light" - Rolling Stones in viziunea lui S
"Shine a Light" - Rolling Stones in viziunea lui Scorsese
Martin Scorsese va dezvalui publicului noul lui film "Shine A Light" despre Rolling Stones pe 21 septembrie.
"Shine A Light" a fost filmat in doua nopti, in timpul concertelor legendarilor rockeri de la Beacon Theater din New York.
Din echipa renumitului regizor fac parte laureatii Oscar Robert Richardson ("Aviatorul","JFK"), John Toll ("Ultimul Samurai", "Braveheart") sau Andrew Lesnie (trilogia "Lord of the Rings", "King Kong").
Filmul a fost editat de David Tedeschi, care a lucrat recent cu Scorsese la mult aclamatul documentar despre Bob Dylan: " No Direction Home: Bob Dyla".
Concertele Rolling Stones de la Beacon Theater au avut loc pe 29 si 31 octombrie 2006, facand parte din turneul mondial "A Bigger Bang Tour".
Martin Scorsese va dezvalui publicului noul lui film "Shine A Light" despre Rolling Stones pe 21 septembrie.
"Shine A Light" a fost filmat in doua nopti, in timpul concertelor legendarilor rockeri de la Beacon Theater din New York.
Din echipa renumitului regizor fac parte laureatii Oscar Robert Richardson ("Aviatorul","JFK"), John Toll ("Ultimul Samurai", "Braveheart") sau Andrew Lesnie (trilogia "Lord of the Rings", "King Kong").
Filmul a fost editat de David Tedeschi, care a lucrat recent cu Scorsese la mult aclamatul documentar despre Bob Dylan: " No Direction Home: Bob Dyla".
Concertele Rolling Stones de la Beacon Theater au avut loc pe 29 si 31 octombrie 2006, facand parte din turneul mondial "A Bigger Bang Tour".
Martin Scorsese: `Trebuie sa fii nebun sa faci filme`
Martin Scorsese: `Trebuie sa fii nebun sa faci filme` Regizorul Martin Scorsese, laureat anul acesta pentru "Cirtita" cu premiul Oscar, a afirmat la Cannes, unde se afla pentru a lansa World Cinema Foundation, o organizatie care finanteaza restaurarea peliculelor de arhiva, ca nu e nevoie de scoala pentru a face filme, ci de "nebunie". "Nu este nevoie sa faci o scoala de cinema pentru a deveni regizor", in schimb "trebuie sa fii nebun", a spus Scorsese, in timpul unei lectii de cinematografie de doua ore, la Cannes. "Ce vreau sa spun este ca trebuie sa iti doresti sa faci filme mai mult decit altceva in viata. Daca altii sint capabili sa aiba o viata personala, o familie, Dumnezeu sa-i binecuvinteze", a adaugat regizorul. "Eu n-am avut de ales", a continuat Scorsese. "Cind aveam trei ani, m-am imbolnavit de astm si la acea vreme era o boala f ...
continuare
Salvarea filmelor
Salvarea filmelor
Regizorul Martin Scorsese a lansat la Cannes Fundaţia Mondială de Film.
Regizorul Martin Scorsese a lansat la Cannes Fundaţia Mondială de Film.
Scorsese si DiCaprio, din nou impreuna
Scorsese si DiCaprio, din nou impreuna
Actorul Leonardo DiCaprio si regizorul Martin Scorsese vor lucra împreuna la un film despre br..
Citeste toata stirea
Actorul Leonardo DiCaprio si regizorul Martin Scorsese vor lucra împreuna la un film despre br..
Citeste toata stirea
Martin Scorsese
Martin ScorseseUn Oscar aşteptat, pe 25 februarie, pentru Martin Scorsese, răsplătit pentru întreaga activitate. Dacă vă aşteptaţi ca Scorsese să ia Oscarul, iată câteva lucruri pe care poate nu le ştiaţi
despre el:
- Numele lui se pronunţă "Scor-sez-si", dar cel mai frecvent i se spune Marty.
- Măsoară doar un 1,60 m şi suferă de astm.
- Este unul dintre cei 50 de oameni cărora li s-a interzis să calce în Tibet.
- Disney s-a ciocnit cu autorităţile chineze după filmul Kundun (1997), pe care Scorsese l-a regizat.
- Mama şi tatăl lui, Charles Scorsese şi Catherine Scorsese, au apărut în multe dintre producţiile lui, la dorinţa fiului. Catherine a jucat-o pe mama lui Joe Pesci în Goodfellas (1990).
- El este cel care a regizat videoclipul lui Michael Jackson, Bad (1987). Clipul are 16 minute şi este atât alb-negru, cât şi color, dar în varianta scurtă pentru televiziune sunt păstrate doar scenele color.
- A lucrat de multe ori cu mulţi artişti celebri din muzică: Elvis Presley, Bob Dylan, Jimi Hendrix, The Rolling Stones şi David Bowie. Acum intenţionează să facă un film alături de Mick Jagger despre ultimele trei decenii din industria muzicală.
- Filmele lui preferate sunt Citizen Kane (1941), The Red Shoes (1948) şi Gattopardo, Il (1963).
- A prezidat el însuşi un juriu, cel al Festivalului de Film de la Cannes din 1998.
- Urăşte abuzul de efecte speciale şi încearcă să le folosească atât de rar cât se poate. De aemenea, este împotriva filmelor pe suport digital şi militează pentru filmarea tradiţională, pe peliculă.
despre el:
- Numele lui se pronunţă "Scor-sez-si", dar cel mai frecvent i se spune Marty.
- Măsoară doar un 1,60 m şi suferă de astm.
- Este unul dintre cei 50 de oameni cărora li s-a interzis să calce în Tibet.
- Disney s-a ciocnit cu autorităţile chineze după filmul Kundun (1997), pe care Scorsese l-a regizat.
- Mama şi tatăl lui, Charles Scorsese şi Catherine Scorsese, au apărut în multe dintre producţiile lui, la dorinţa fiului. Catherine a jucat-o pe mama lui Joe Pesci în Goodfellas (1990).
- El este cel care a regizat videoclipul lui Michael Jackson, Bad (1987). Clipul are 16 minute şi este atât alb-negru, cât şi color, dar în varianta scurtă pentru televiziune sunt păstrate doar scenele color.
- A lucrat de multe ori cu mulţi artişti celebri din muzică: Elvis Presley, Bob Dylan, Jimi Hendrix, The Rolling Stones şi David Bowie. Acum intenţionează să facă un film alături de Mick Jagger despre ultimele trei decenii din industria muzicală.
- Filmele lui preferate sunt Citizen Kane (1941), The Red Shoes (1948) şi Gattopardo, Il (1963).
- A prezidat el însuşi un juriu, cel al Festivalului de Film de la Cannes din 1998.
- Urăşte abuzul de efecte speciale şi încearcă să le folosească atât de rar cât se poate. De aemenea, este împotriva filmelor pe suport digital şi militează pentru filmarea tradiţională, pe peliculă.
Dupa “Cartita”, Scorsese trece la serial
Dupa “Cartita”, Scorsese trece la seriale de televiziuneMartin Scorsese va colabora cu Mark Walhberg pentru un serial de televiziune despre dezvoltarea orasului Atlantic City, produs de HBO. Proiectul se bazeaza pe cartea lui Nelson Johnson, “Broadwalk Empire: The Birth, High Times, and Corruption of Atlantic City”. Scorsese va fi producator executiv al serialului, alaturi de Mark Wahlberg, care a jucat in filmul sau premiat la Oscar (“Cartita”), si Stephen Levinson. Wahlberg si Lenvinson sunt deja producatori executivi la doua seriale HBO, comedia “Entourage” si drama “In Treatment”. Printre viitoarele proiecte ale lui Scorsese se numara o continuare a filmului “Cartita”, un film despre industria muzicala, la care va colabora cu Mick Jagger, o pelicula despre regina Victoria, dar si un documentar despre The Rolling Stones, care a fost filmat in toamna lui 2006 si va fi lansat in aceasta toamna.
Martin Scorsese - o confirmare mult aşteptată
Martin Scorsese - o confirmare mult aşteptatăMultipla oscarizare a lui Martin Scorsese nu este confirmarea unui succes de moment (regizorul chiar declara că filmul Cârtiţa nu este printre favoritele sale), ci recompensa binemeritată a celui considerat de mulţi drept cel mai popular cineast al Americii. Există critici (avizaţi) care îl identifică cu însuşi cinematograful! Marile sale succese jalonează, de patru decenii, reperele majore ale cinematografiei americane şi mondiale. Adaptând genurile hollywoodiene clasice unei maniere personale, accentuat vizuale şi emoţionale, prin excelenţă cinegenice şi beneficiind de prestaţii actoriceşti de anvergură, regizorul creează universuri foarte palpabile, de mare autenticitate.
Autor de forţă, s-a impus încă de la începutul anilor ’70 printr-o suită de filme de genuri diferite, centrate pe personaje ambiţioase şi luptătoare şi având ca locaţie predilectă New-York-ul. Rădăcinile italiene, mediul pauper şi lumea interlopă cunoscute în copilărie au amprentat profund multe din peliculele sale. Lung-metrajul de debut Cine bate la uşa mea? din 1968, documentarul autobiografic de scurt-metraj Italoamericanul (1974) ori filmele Străzi lăturalnice / Mean Streets (1973), Taurul furios / Raging Bull şi Băieţi Buni / Goodfellas se desfăşoară în mediul imigranţilor italieni ori au ca protagonist un personaj din această categorie. Genurile predilecte sunt thriller-ul şi filmul noir, combinate cu elemente de dramă sentimentală, cu un apăsat realism şi accente psihologice. O lume sordidă şi violentă, a mafioţilor, traficanţilor de droguri şi prostituatelor se desfăşoară pe ecran cu o mare forţă de sugestie, în care empatizarea cu personajele evocate, urmărite de-a lungul unor mari etape de viaţă, îşi spune cuvântul.
În documentare, atenţia cineastului pendulează între zona politicului (Street Scenes 1970, despre demonstraţiile studenţeşti împotriva invaziei S.U.A. în Cambogia) şi cea a miturilor muzicii rock (Ultimul vals, despre formaţia "The Band" şi American Boy: A Profile of Steven Price, despre viaţa impresarului lui Neil Diamond, ambele din 1978).
Taxi Driver / Şoferul de taxi, o dramă despre inadaptarea socială a foştilor combatanţi din Vietnam, este cel mai aclamat film al deceniului opt şi singurul câştigător al Palme d’Or la Cannes în 1976. Colaborarea cu Rober de Niro, probată în Mean Streets, ca şi cea cu scenaristul Paul Schrader, se dovedeşte de bun augur şi amândouă vor continua. Primul va interpreta rolul titular din Taurul furios (1980), povestea ascensiunii şi decăderii unui celebru boxer american de origine italiană din New-York-ul anilor’40.
Filmele "negre" sunt intercalate de unele cu subiecte mai puţin apăsătoare: răsunătorul muzical New York, New York (1977) şi Regele comediei (1982), despre culisele televiziunii americane. Acesta din urmă, însă, ca şi After Hous (1985), o comedie despre idila imposibilă dintre un softist şi o prostituată, nu se bucură de audienţă deosebită. Succesul revine odată cu revenirea la genul predilect, al dramei din lumea interlopă, bazate pe un scenariu solid şi având în spate un roman de succes. Astfel apar Culoarea banilor (1986), confruntarea psihologică dintre doi jucători de biliard (Paul Newman şi Tom Cruise), Băieţi buni în 1990 şi, peste un an, Promontoriul groazei - două drame violente din mediul mafiot, în care ambiţia protagonistului în urmărirea unui scop (parvenirea, respectiv răzbunarea) sunt teme centrale.
Atuul principal al cineastului este intuiţia, un simţ cinematografic înnăscut, dublat de o cultură filmică întreţinută cu pasiune. Experienţa actoricească şi de monteur sunt avantaje incontestabile. În plus, orientarea spre teme de viaţă bine cunoscute, pe care ştie să le exploateze emoţional. Emoţia, susţinută atât de jocul actoricesc, cât şi de o bine stăpânită cultură a imaginii, concretizată în originalitatea încadraturilor, ritm şi în atmosfera vizuală a mizanscenei, sunt argumentele majore ale incontestabilei sale virtuozităţi.
Şi totuşi, cel mai răsunător dintre filmele sale, cel ce a stârnit şi cele mai multe controverse este adaptarea romanului lui Kazantzakis, Ultima ispită a lui Hristos (1988). Furtuna mediatică iscată atunci în jurul regizorului a avut un efect favorabil, prilejuind şi publicarea, la Faber and Faber, a monografiei Scorsese despre Scorsese, tradusă şi la noi.
În 1992, după ce ratase de câteva ori Oscar-ul, regizorul declara cu tristeţe nedisimulată: "Cred că Academia reprezintă, într-o anumită măsură, aderarea la valorile «Vârstei de Aur» a Hollywood-ului. Filmele mele reprezintă exact contrariul… Trebuie să accept acest lucru, pentru că eu am ales filmele". Iată însă că cel ce îşi urmăreşte credo-ul cu pasiune, asemeni eroilor săi, îşi află, până la urmă, recunoaşterea. Peliculele sale aparţin, într-adevăr, «Vârstei de Aur» a filmului. Oscarurile câştigate în acest an nu fac decât să o confirme.
Autor de forţă, s-a impus încă de la începutul anilor ’70 printr-o suită de filme de genuri diferite, centrate pe personaje ambiţioase şi luptătoare şi având ca locaţie predilectă New-York-ul. Rădăcinile italiene, mediul pauper şi lumea interlopă cunoscute în copilărie au amprentat profund multe din peliculele sale. Lung-metrajul de debut Cine bate la uşa mea? din 1968, documentarul autobiografic de scurt-metraj Italoamericanul (1974) ori filmele Străzi lăturalnice / Mean Streets (1973), Taurul furios / Raging Bull şi Băieţi Buni / Goodfellas se desfăşoară în mediul imigranţilor italieni ori au ca protagonist un personaj din această categorie. Genurile predilecte sunt thriller-ul şi filmul noir, combinate cu elemente de dramă sentimentală, cu un apăsat realism şi accente psihologice. O lume sordidă şi violentă, a mafioţilor, traficanţilor de droguri şi prostituatelor se desfăşoară pe ecran cu o mare forţă de sugestie, în care empatizarea cu personajele evocate, urmărite de-a lungul unor mari etape de viaţă, îşi spune cuvântul.
În documentare, atenţia cineastului pendulează între zona politicului (Street Scenes 1970, despre demonstraţiile studenţeşti împotriva invaziei S.U.A. în Cambogia) şi cea a miturilor muzicii rock (Ultimul vals, despre formaţia "The Band" şi American Boy: A Profile of Steven Price, despre viaţa impresarului lui Neil Diamond, ambele din 1978).
Taxi Driver / Şoferul de taxi, o dramă despre inadaptarea socială a foştilor combatanţi din Vietnam, este cel mai aclamat film al deceniului opt şi singurul câştigător al Palme d’Or la Cannes în 1976. Colaborarea cu Rober de Niro, probată în Mean Streets, ca şi cea cu scenaristul Paul Schrader, se dovedeşte de bun augur şi amândouă vor continua. Primul va interpreta rolul titular din Taurul furios (1980), povestea ascensiunii şi decăderii unui celebru boxer american de origine italiană din New-York-ul anilor’40.
Filmele "negre" sunt intercalate de unele cu subiecte mai puţin apăsătoare: răsunătorul muzical New York, New York (1977) şi Regele comediei (1982), despre culisele televiziunii americane. Acesta din urmă, însă, ca şi After Hous (1985), o comedie despre idila imposibilă dintre un softist şi o prostituată, nu se bucură de audienţă deosebită. Succesul revine odată cu revenirea la genul predilect, al dramei din lumea interlopă, bazate pe un scenariu solid şi având în spate un roman de succes. Astfel apar Culoarea banilor (1986), confruntarea psihologică dintre doi jucători de biliard (Paul Newman şi Tom Cruise), Băieţi buni în 1990 şi, peste un an, Promontoriul groazei - două drame violente din mediul mafiot, în care ambiţia protagonistului în urmărirea unui scop (parvenirea, respectiv răzbunarea) sunt teme centrale.
Atuul principal al cineastului este intuiţia, un simţ cinematografic înnăscut, dublat de o cultură filmică întreţinută cu pasiune. Experienţa actoricească şi de monteur sunt avantaje incontestabile. În plus, orientarea spre teme de viaţă bine cunoscute, pe care ştie să le exploateze emoţional. Emoţia, susţinută atât de jocul actoricesc, cât şi de o bine stăpânită cultură a imaginii, concretizată în originalitatea încadraturilor, ritm şi în atmosfera vizuală a mizanscenei, sunt argumentele majore ale incontestabilei sale virtuozităţi.
Şi totuşi, cel mai răsunător dintre filmele sale, cel ce a stârnit şi cele mai multe controverse este adaptarea romanului lui Kazantzakis, Ultima ispită a lui Hristos (1988). Furtuna mediatică iscată atunci în jurul regizorului a avut un efect favorabil, prilejuind şi publicarea, la Faber and Faber, a monografiei Scorsese despre Scorsese, tradusă şi la noi.
În 1992, după ce ratase de câteva ori Oscar-ul, regizorul declara cu tristeţe nedisimulată: "Cred că Academia reprezintă, într-o anumită măsură, aderarea la valorile «Vârstei de Aur» a Hollywood-ului. Filmele mele reprezintă exact contrariul… Trebuie să accept acest lucru, pentru că eu am ales filmele". Iată însă că cel ce îşi urmăreşte credo-ul cu pasiune, asemeni eroilor săi, îşi află, până la urmă, recunoaşterea. Peliculele sale aparţin, într-adevăr, «Vârstei de Aur» a filmului. Oscarurile câştigate în acest an nu fac decât să o confirme.
Academia Americana de Film si-a platit datoriile fata de Mar
Academia Americana de Film si-a platit datoriile fata de Martin Scorsese
Cea de-a 79-a ceremonie a decernarii Premiilor Oscar s-a desfasurat ca in familie. Nu numai pentru ca multi nominalizati au venit cu mame, frati si surori - cand nu si-au adus sotii, sotiile sau copiii -, dar si pentru ca premiile acordate au indreptat cateva din greselile din trecut ale AMPAS, creand la Kodak Theatre o atmosfera plina de incredere.
Ca de obicei, greselile corectate au provocat alte greseli. Martin Scorsese a primit in sfarsit Oscarul, dupa ce a tot fost nominalizat de la "Raging Bull" incoace, adica din 1981. Filmul sau, "The Departed"/"Cartita", a fost desemnat cel mai bun film al anului, iar autorul sau cel mai bun regizor, alte doua premii recompensand scenariul original si montajul. Trei prieteni vechi de 37 de ani i-au inmanat lui Scorsese premiul pentru cel mai bun regizor - Francis Ford Coppola, Steven Spielberg si George Lucas. "De-a lungul vremii mi-au tot spus diversi oameni - ba la medic, ba in lift - ca le-ar placea sa iau Oscarul", a spus veteranul regizor pe care Academia Americana de Film de-abia acum il recunoaste ca pe unul de-al ei. AMPAS l-a rasplatit in fine si pe Ennio Morricone, care a compus muzica a peste 400 de filme. Compozitorul italian a inceput sa planga, iar cand si-a dres glasul, a spus ca premiul nu inseamna pentru el un sfarsit, ci o continuare. Ennio Morricone e nascut in 1928.
Cum era de asteptat, Helen Mirren si Forest Whitaker au fost desemnati cei mai buni actori in rol principal feminin, respectiv masculin. Si tot cum era de asteptat, Helen Mirren i-a multumit Reginei Angliei, care "timp de 50 de ani si-a mentinut demnitatea si coafura", in vreme ce Forest Whitaker, mai vizibil emotionat, a marturisit ca da, e posibil pentru un copil din sudul Texasului sa-si indeplineasca visul. Acelasi lucru l-ar spune si Jennifer Hudson, Oscar pentru cel mai bun rol secundar feminin, care a plecat de la un concurs adresat neprofesionistilor ("American Idol", pe care nu l-a castigat) si a ajuns sa-i dea clasa lui Cate Blanchett. Echivalentul masculin al premiului nu l-a primit insa Eddie Murphy, asa cum multi se asteptau, ci Alan Arkin, pentru rolul din "Little Miss Sunshine".
Mesajul lui Al Gore, inca verde
O prezenta asteptata a fost Al Gore, care se presupunea ca o sa-si anunte candidatura la presedintia SUA. Prilej de glume - si din partea organizatorilor (plus Gore), care au regizat o falsa intrare a orchestrei peste speech-ul lui, si din partea lui George Clooney, care a spus ca l-a vazut in culise band si ca nu crede ca o sa mai candideze. Documentarul produs de Al Gore si regizat de Davis Guggenheim, "An Inconvenient Truth", de o notorietate poate mai mare decat filmele lui Michael Moore pentru ca nu e un film politic, ci unul uman, a primit, fireste, Oscarul. Iar Al Gore a profitat de ocazie pentru a-si continua lupta de sensibilizare in legatura cu pericolul incalzirii globale. Si, bravo lui, n-a amestecat aici politica. N-a pomenit nimic de posibila candidatura. A fost si prima oara cand ceremonia Oscarurilor a fost una ecologica suta la suta, pe site-ul www.oscar.com fiind afisate masurile ecologice pe care fiecare le putem lua.
Cea de-a 79-a ceremonie a decernarii Premiilor Oscar s-a desfasurat ca in familie. Nu numai pentru ca multi nominalizati au venit cu mame, frati si surori - cand nu si-au adus sotii, sotiile sau copiii -, dar si pentru ca premiile acordate au indreptat cateva din greselile din trecut ale AMPAS, creand la Kodak Theatre o atmosfera plina de incredere.
Ca de obicei, greselile corectate au provocat alte greseli. Martin Scorsese a primit in sfarsit Oscarul, dupa ce a tot fost nominalizat de la "Raging Bull" incoace, adica din 1981. Filmul sau, "The Departed"/"Cartita", a fost desemnat cel mai bun film al anului, iar autorul sau cel mai bun regizor, alte doua premii recompensand scenariul original si montajul. Trei prieteni vechi de 37 de ani i-au inmanat lui Scorsese premiul pentru cel mai bun regizor - Francis Ford Coppola, Steven Spielberg si George Lucas. "De-a lungul vremii mi-au tot spus diversi oameni - ba la medic, ba in lift - ca le-ar placea sa iau Oscarul", a spus veteranul regizor pe care Academia Americana de Film de-abia acum il recunoaste ca pe unul de-al ei. AMPAS l-a rasplatit in fine si pe Ennio Morricone, care a compus muzica a peste 400 de filme. Compozitorul italian a inceput sa planga, iar cand si-a dres glasul, a spus ca premiul nu inseamna pentru el un sfarsit, ci o continuare. Ennio Morricone e nascut in 1928.
Cum era de asteptat, Helen Mirren si Forest Whitaker au fost desemnati cei mai buni actori in rol principal feminin, respectiv masculin. Si tot cum era de asteptat, Helen Mirren i-a multumit Reginei Angliei, care "timp de 50 de ani si-a mentinut demnitatea si coafura", in vreme ce Forest Whitaker, mai vizibil emotionat, a marturisit ca da, e posibil pentru un copil din sudul Texasului sa-si indeplineasca visul. Acelasi lucru l-ar spune si Jennifer Hudson, Oscar pentru cel mai bun rol secundar feminin, care a plecat de la un concurs adresat neprofesionistilor ("American Idol", pe care nu l-a castigat) si a ajuns sa-i dea clasa lui Cate Blanchett. Echivalentul masculin al premiului nu l-a primit insa Eddie Murphy, asa cum multi se asteptau, ci Alan Arkin, pentru rolul din "Little Miss Sunshine".
Mesajul lui Al Gore, inca verde
O prezenta asteptata a fost Al Gore, care se presupunea ca o sa-si anunte candidatura la presedintia SUA. Prilej de glume - si din partea organizatorilor (plus Gore), care au regizat o falsa intrare a orchestrei peste speech-ul lui, si din partea lui George Clooney, care a spus ca l-a vazut in culise band si ca nu crede ca o sa mai candideze. Documentarul produs de Al Gore si regizat de Davis Guggenheim, "An Inconvenient Truth", de o notorietate poate mai mare decat filmele lui Michael Moore pentru ca nu e un film politic, ci unul uman, a primit, fireste, Oscarul. Iar Al Gore a profitat de ocazie pentru a-si continua lupta de sensibilizare in legatura cu pericolul incalzirii globale. Si, bravo lui, n-a amestecat aici politica. N-a pomenit nimic de posibila candidatura. A fost si prima oara cand ceremonia Oscarurilor a fost una ecologica suta la suta, pe site-ul www.oscar.com fiind afisate masurile ecologice pe care fiecare le putem lua.
MARTIN SCORSESE, CASTIGATOR LA PREMIILE SINDICATULUI REGIZOR
Martin Scorsese a castigat cu "The Departed"/"Cartita" premiul pentru cel mai bun regizor al unui film de fictiune, acordat de Sindicatul Regizorilor Americani (DGA), ceea ce confirma statutul sau de favorit la Oscar. Victoria de sambata seara, la ceremonia DGA prezentata de Steven Spielberg, vine la peste trei decenii dupa ce Scorsese a fost nominalizat in premiera la aceste premii, cu filmul "Taxi Driver". "Este pentru prima data cand primesc aceasta recunoastere", a spus incantat regizorul in varsta de 64 de ani, care s-a aflat in competitie cu Alejandro Gonzalez Inarritu ("Babel"), Bill Condon ("Dreamgirls"), Jonathan Dayton si Valerie Faris ("Little Miss Sunshine") si Stephen Frears ("The Queen"). "Am vrut doar sa fac un film bun, pe care oamenii sa mearga sa-l vada cu placere. Nu credeam ca voi fi aici, in seara asta, puteti fi siguri", a mai spus cineastul in fata celor o mie de participanti.
Cu "The Departed", Scorsese este nominalizat pentru a sasea oara la Oscarul pentru cea mai buna regie, ce va fi acordat pe 25 februarie. El concureaza cu Stephen Frears, Alejandro Gonzalez Inarritu, Clint Eastwood ("Letters >From Iwo Jima") si Paul Greengrass ("United 93").
Cu "The Departed", Scorsese este nominalizat pentru a sasea oara la Oscarul pentru cea mai buna regie, ce va fi acordat pe 25 februarie. El concureaza cu Stephen Frears, Alejandro Gonzalez Inarritu, Clint Eastwood ("Letters >From Iwo Jima") si Paul Greengrass ("United 93").
Ultima editare efectuata de catre Admin in 31.03.11 16:43, editata de 2 ori
Scorsese şi Stephen Frears, nominalizaţi la premiile regizor
Scorsese şi Stephen Frears, nominalizaţi la premiile regizorilor de la Hollywood Americanul Martin Scorsese şi britanicul Stephen Frears figurează printre cei şase finalişti ai premiilor sindicatului regizorilor de la Hollywood (DGA), considerate un indicator în perspectiva Oscarului, a anunţat, marţi, organizaţia.
Scorsese pentru "The Departed" şi Frears pentru "Queen" vor concura cu Alejandro Gonzalez Inarritu cu "Babel", Bill Condon cu "Dreamgirls" şi cei doi regizori ai filmului "Little Miss Sunshine", Jonathan Dayton şi Valerie Faris.
Premiile DGA sunt considerate un indicator real pentru Oscar, deoarece membrii sindicatului regizorilor sunt şi cei care votează în colegiul elector al Academiei de Arte şi Film, care decide câştigătorii faimoaselor statuete de aur.
Scorsese pentru "The Departed" şi Frears pentru "Queen" vor concura cu Alejandro Gonzalez Inarritu cu "Babel", Bill Condon cu "Dreamgirls" şi cei doi regizori ai filmului "Little Miss Sunshine", Jonathan Dayton şi Valerie Faris.
Premiile DGA sunt considerate un indicator real pentru Oscar, deoarece membrii sindicatului regizorilor sunt şi cei care votează în colegiul elector al Academiei de Arte şi Film, care decide câştigătorii faimoaselor statuete de aur.
Aniversare pentru Martin Scorsese In urma cu 64 de ani, in Q
Aniversare pentru Martin Scorsese In urma cu 64 de ani, in Queens, New York, se nastea regizorul american...
Scorsese îi ia pâinea de la gură lui Tom Cruise
Scorsese îi ia pâinea de la gură lui Tom Cruise
Studiourile de film Paramount l-au înlocuit pe Tom Cruise cu Martin Scorsese ca principal "nume" al studioului. Regizorul american a semnat un contract pe 4 ani cu studiourile de film americane, anunţă site-ul imdb.com. Scorsese a reuşit cea mai mare lovitură a sa de până acum la box- office-ul american, încasănd deja peste 100 de milioane de dolari cu filmul "The Departed" ("Cârtiţa"). El s-a declarat bucuros să colaboreze cu studiourile Paramount, "bogate în istorie cinematografică" şi responsabile pentru producerea unora din filmele sale favorite, dar şi de colaborarea cu Brad Grey, bossul de la Paramount, cu care are o relaţie personală de mai mulţi ani încoace. În baza noului proiect, Scorsese va regiza mai multe producţii artistice şi de televiziune ale marilor studiouri de film. Paramount renunţă astfel destul de abrupt la actorul Tom Cruise, al cărui contract de mai mulţi ani l-au întrerupt, pe motiv că acţiunile acestuia au dăunat imaginii studioului şi l-au costat sume mari de bani. Se pare că unul dintre motive a fost comportamentul bizar pe care Cruise l-a avut în emisiunea lui Oprah Winfrey de anul trecut, când a început să facă salturi pe mobilier pentru a-şi exprima dragostea pentru logodnica sa, Katie Homes. (I.A.)
Studiourile de film Paramount l-au înlocuit pe Tom Cruise cu Martin Scorsese ca principal "nume" al studioului. Regizorul american a semnat un contract pe 4 ani cu studiourile de film americane, anunţă site-ul imdb.com. Scorsese a reuşit cea mai mare lovitură a sa de până acum la box- office-ul american, încasănd deja peste 100 de milioane de dolari cu filmul "The Departed" ("Cârtiţa"). El s-a declarat bucuros să colaboreze cu studiourile Paramount, "bogate în istorie cinematografică" şi responsabile pentru producerea unora din filmele sale favorite, dar şi de colaborarea cu Brad Grey, bossul de la Paramount, cu care are o relaţie personală de mai mulţi ani încoace. În baza noului proiect, Scorsese va regiza mai multe producţii artistice şi de televiziune ale marilor studiouri de film. Paramount renunţă astfel destul de abrupt la actorul Tom Cruise, al cărui contract de mai mulţi ani l-au întrerupt, pe motiv că acţiunile acestuia au dăunat imaginii studioului şi l-au costat sume mari de bani. Se pare că unul dintre motive a fost comportamentul bizar pe care Cruise l-a avut în emisiunea lui Oprah Winfrey de anul trecut, când a început să facă salturi pe mobilier pentru a-şi exprima dragostea pentru logodnica sa, Katie Homes. (I.A.)
Martin Scorsese a semnat un contract pe patru ani cu Paramo
Martin Scorsese a semnat un contract pe patru ani cu Paramount Pictures
"Cartita" lui Martin Scorsese iese la lumina doar
"Cartita" lui Martin Scorsese iese la lumina doar prin actori Dupa "Aviatorul" (2004) si un documentar despre...
Scorsese, la un pas de capodopera
MARIE-LOUISE SEMEN: Scorsese, la un pas de capodopera "The Departed" (Cartita), ultimul film al lui Scorsese, are toate datele sa fie o capodopera.
Ultima editare efectuata de catre Admin in 31.03.11 16:43, editata de 1 ori
MARTIN SCORSESE NU MAI VREA SA FACA FILME LA HOLLYWOOD
MARTIN SCORSESE NU MAI VREA SA FACA FILME LA HOLLYWOOD
Regizorul american Martin Scorsese a declarat ca va renunta o vreme sa mai faca superproductii hollywoodiene, in ciuda succesului filmului sau recent lansat "Cartita", pentru ca marile studiouri de la Hollywood impun limite creativitatii regizorilor. Scorsese a fost indelung ovationat la Festivalul International de Film de la Roma, care se desfasoara in perioada 13 - 21 octombrie, dupa...
Regizorul american Martin Scorsese a declarat ca va renunta o vreme sa mai faca superproductii hollywoodiene, in ciuda succesului filmului sau recent lansat "Cartita", pentru ca marile studiouri de la Hollywood impun limite creativitatii regizorilor. Scorsese a fost indelung ovationat la Festivalul International de Film de la Roma, care se desfasoara in perioada 13 - 21 octombrie, dupa...
Ultima editare efectuata de catre in 27.02.07 11:38, editata de 1 ori
Scorsese[v=]
Martin Scorsese-
Fiecare om are amintirile pe care le merită.
Fiecare om are amintirile pe care le merită.
Ultima editare efectuata de catre Admin in 15.01.15 16:09, editata de 20 ori
Pagina 2 din 2 • 1, 2
Pagina 2 din 2
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum