Mafia

 Unul dintre procurorii care au lucrat intens pentru strângerea de probe împotriva Mafiei siciliene, dovedite a fi decisive în „Maxi-Procesul” din Palermo, a fost Rocco Chinnici (1925-1983), unul dintre reprezentativii magistrati care se regasesc pe lista neagra a Mafiei. Chinnici a absolvit Universitatea din Palermo (capitala Siciliei) în 1947 si în 1979 a ajuns sef al anchetatorilor la Tribunalul Palermo, în urma asasinarii lui Cesare Terranova de catre mafioti. Imediat dupa preluarea dificilei functii, Rocco Chinnici a înfiintat „Grupul de Magistrati Antimafia” (GMA), din care mai faceau parte si celebrii procurori Giovanni Falcone si Paolo Borsellino. Lor li s-au alaturat Giuseppe di Lello si Leonardo Guarnota.

 Rocco Chinnici a dus o munca uriasa pentru gasirea dovezilor incriminatoare si a reusit de multe ori sa sparga „omerta”. El chiar tinea discursuri publice în Sicilia pentru constientizarea opiniei publice si crearea unui curent antimafia. Dar la data de 29 iulie 1983, pe când se îndrepta spre propria masina, alaturi de doi bodyguarzi, o masina capcana a explodat si cei trei au fost ucisi pe loc. Ordonatorul crimei a fost Michele Greco („capo di Cupola”), care a primit închisoare pe viata.

 Cunoscutul magistrat Giovanni Falcone a reusit sa fie prezent la Maxi-Procesul Antimafia (spre deosebire de colegul sau Chinnici), dar a fost ucis la 23 mai 1992. O explozie s-a produs pe o autostrada si Falcone cu sotia au murit pe loc. Atacul fusese ordonat de Salvatore „Toto” Riina („Capo di Corleonesi”). Celalalt coleg important al lui Rocco Chinnici, Paolo Borsellino, a fost ucis la 19 iulie 1992, dupa Falcone. O masina plina cu dinamita a explodat în plina strada din Palermo, tinte fiind si mai multi politicieni antimafia. Se spune ca tot Salvatore „Toto” Riina a fost creierul atacului. Oricum, este limpede ca „Famiglia Corleonesa” este la originea acestor crime (dupa numele comunei siciliene Corleone si al celebrului „nas” Vito Corleone). Acest temut Toto Riina (nascut în 1930) este în închisoare din 1993, condamnat pe viata.

 În onoarea celor doi mari magistrati antimafia ucisi în 1992, Aeroportul International din Palermo se numeste „Falcone-Borsellino”. Ei au fost numiti „eroi nationali” de catre revista „Time Magazin”.

 La Marele Proces Antimafia (1986-1987) au fost inculpati 474 de suspecti si au fost condamnati 360 dintre ei (unii, în absenta). În total, s-au dat sentinte care au totalizat 2.665 de ani de temnita, neluând în calcul sentintele pe viata date pentru 19 dintre „capi” (printre care faimosii Giuseppe Lucchese, Bernardo Provenzano, Giuseppe Marchese etc.). Au fost si 114 achitati din lipsa de probe concludente, cum ar fi Luciano Leggio, banuit ca ar fi comandat uciderea procurorului Cesare Terranova.

PAUL IOAN

 Sam Giancana si-a inceput cariera de infractor intrand in „Banda celor 42”, organizatie criminala de strada condusa de Joseph Esposito (mare bandit remarcat in timpul prohibitiei). Doar dupa cateva actiuni, Giancana a devenit o vedeta datorita maiestriei cu care conducea masinile pentru a fugi de la locul faptei si pentru „nepasarea cu care ii ucidea pe cei care-i stateau in cale”. Dupa ce liderul Esposito a fost omorat (poate chiar de Sam), „Cei 42” au devenit o ramificatie a „Instalatiei din Chicago”. Giancana a fost ales boss si modul cum faceau bani acesti banditi a atras „admiratia” Cosei Nostra si „nasilor” din jurul lui Al Capone, precum Raffaele Nitto zis „Executorul„. Dar Giancana a avut timp sa se si insoare, cu o fata pe nume Angelina, din Basilicata (sudul Italiei). Au avut trei fete, cea numita Antoinette inca mai traia, in 1984, sub numele „Giancana”. 

 Politia a reusit sa-l aresteze pe Sam, dar pentru infractiuni pedepsite destul de usor. Dupa eliberarea din Complexul corectional federal Terre Haute (statul Indiana), Giancana le-a spus copiilor ca urmase un „colegiu de avocati”. Si-a reluat pozitia de boss si a intrat repede in conflict cu mafia jocurilor de noroc si cu liderul afro-american Theodore Roe. In cele din urma, Roe a fost ucis (dupa ce un om al lui Sam fusese impuscat intr-o incaierare), probabil chiar de Giancana. Numai ca in acea perioada, numele lui Sam Giancana a fost legat de Agentia Centrala de Investigatii (CIA). 

 In SUA a creat, in 1975, un comitet senatorial numit „Church Committee” (dupa numele initiatorului), care analiza informatii despre activitati ilegale ale CIA, FBI etc. Conform unor „zvonuri” si conform unor date ale acestui comitet senatorial, Sam Giancana ar fi fost recrutat pentru asasinarea lui Fidel Castro. Dovezi directe nu exista. Uluitor este ca o anume Judith Campbell Exner, actrita, pretindea ca a fost si amanta lui Sam si a presedintelui John F. Kennedy... Documente scoase la iveala in 1997 si apoi in 2007 arata ca prin vara lui 1960, CIA a recrutat un fost agent, Robert Maheu, care urma sa ia legatura cu boss-ul Johnny Roselli. Acesta, la randul sau i-a prezentat lui Maheu pe Giancana si pe Santo Trafficante. Acesta avea interese in Cuba, dar Fidel Castro le stricase „jocurile”. Otravirea cu pilule speciale a liderului cubanez urma sa se faca prin mijlocirea a doi oameni apropiati lui Castro, Juan Orta si apoi dr. Antony Verona. Dar, conform documentelor CIA numite „Bijuteriile familiei” (publicate in 2007), planul n-a functionat, iar invazia SUA din Golful Porcilor (aprilie 1961) a stopat actiunea... Tot conform cu „Bijuteriile familiei”, Sam Giancana l-ar fi cunoscut si pe Frank Sinatra, care i-ar fi prezentat-o pe cantareata Phyllis McGuire, amanta si a lui Robert Maheu...

 Legaturile „prea inalte” ale lui Giancana au determinat inlaturarea treptata a acestuia de la sefia „Instalatiei” si inlocuirea cu Joe Aiuppa zis „Iubitorul de porumbei”. Giancana pleaca in Mexic, acolo este arestat si dupa un timp este extradat. Reuseste sa se intoarca la Chicago in 1974. Ia zadarnic legatura cu „Instalatia”; nimeni nu mai avea nevoie de el. Locuieste intr-o vila pazita de politie, dar la 19 iunie 1975 un ucigas platit intra in vila si-l impusca. Sam Giancana avea 67 de ani.