Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Vasilescu[v=]
Pagina 2 din 2
Pagina 2 din 2 • 1, 2
Vasilescu[v=]
Rezumarea primului mesaj :
Tora
Razvan
Valentin
Ion
Mircea
Adrian
Costel
MARIO SORIN
Tora
Razvan
Valentin
Ion
Mircea
Adrian
Costel
MARIO SORIN
Ultima editare efectuata de catre Admin in 10.08.15 10:27, editata de 32 ori
Tora Vasilescu:Fiecare situaţie dificilă prin care am trecu
Tora Vasilescu:„Fiecare situaţie dificilă prin care am trecut m-a construit!“
Audiobook - Editura Humanitas Multimedia • "Mantaua" de N.V
Audiobook - Editura Humanitas Multimedia •
"Mantaua" de N.V. Gogol, în lectura lui Răzvan Vasilescu
Audiobook-ul
a apărut ieri, la Editura Humanitas Multimedia, şi are o durată de o
oră, 11 minute şi 55 de secunde. Traducerea poartă semnătura lui
Eusebiu Camilar.
Citeste articolul
"Mantaua" de N.V. Gogol, în lectura lui Răzvan Vasilescu
Audiobook-ul
a apărut ieri, la Editura Humanitas Multimedia, şi are o durată de o
oră, 11 minute şi 55 de secunde. Traducerea poartă semnătura lui
Eusebiu Camilar.
Citeste articolul
Urmărită de ghinion... Tora Vasilescu, operată de menisc şi
Urmărită de ghinion... Tora Vasilescu, operată de menisc şi sora sa grav bolnavă
http://www.atac-online.ro/06-07-2009/Urmarita-de-ghinion-Tora-Vasilescu-operata-de-menisc-si-sora-sa-grav-bolnava.html
Îndrăgita actriţă, Tora Vasilescu a suferit recent o operaţie de menisc. În acest momente merge la recuperare la o clinică de fizioterapie.
Actriţa a păţit necazul atunci când s-a mutat la Buftea pentru a-şi construi noua casă. Până la recuperarea totală, Tora se ocupă de treburile gospodăreşti: face compot şi grădinăreşte. Mai are de aşteptat până va urca iar pe scenă. Dar acesta nu este singurul motiv de tristeţe al actriţei, de curând a aflat că sora sa suferă de o boală gravă.
http://www.atac-online.ro/06-07-2009/Urmarita-de-ghinion-Tora-Vasilescu-operata-de-menisc-si-sora-sa-grav-bolnava.html
Îndrăgita actriţă, Tora Vasilescu a suferit recent o operaţie de menisc. În acest momente merge la recuperare la o clinică de fizioterapie.
Actriţa a păţit necazul atunci când s-a mutat la Buftea pentru a-şi construi noua casă. Până la recuperarea totală, Tora se ocupă de treburile gospodăreşti: face compot şi grădinăreşte. Mai are de aşteptat până va urca iar pe scenă. Dar acesta nu este singurul motiv de tristeţe al actriţei, de curând a aflat că sora sa suferă de o boală gravă.
Ion Vasilescu, un geniu incontestabil al muzicii româneşti
Ion Vasilescu, un geniu incontestabil al muzicii româneşti
LISTA CELOR 32 DE BIJUTERII F ĂURITE DE ACEST COMPOZITOR: l Te-aştept diseară-n Cişmigiu l L a margine de Bucureşti l Suflet candriu, de papugiu l Fetiţe dulci ca-n Bucureşti l Să-mi cînţi un cîntec de iubire l Î n micul orăşel uitat de lume l Cel mai frumos tango din lume l Nu-ţi pare rău cînd vezi că plîng l Azi-noapte te-am visat l Pentru tine am plîns l Nu mă uita l Cîntă-mi să uit dragostea l Vrei să ne-ntîlnim sîmbătă seară l Glasul roţilor de tren l Ce ştii tu ce-i dragostea l Mi-am pus busuioc în păr l Cu lăutarii după mine l Dă-i cu şpriţul pîn’ la ziuă l Ţărăncuţă, ţărăncuţă l Hai acasă, puişor l Habar n-ai tu l Iubesc, iubesc, iubesc! l Drag îmi e bădiţa cu tractorul l Să nu aştepţi vorbe mari de la mine l La balul de sîmbătă seara l Astă-seară să dansezi numai cu mine l Ştiu că mă iubeşti şi tu l Ar fi păcat l Firicel de floare-albastră l Mi-e drag de tine l E minunat, e-ncîntător l Păstrează-mă doar pentru tine
http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=16632&_nr=719
LISTA CELOR 32 DE BIJUTERII F ĂURITE DE ACEST COMPOZITOR: l Te-aştept diseară-n Cişmigiu l L a margine de Bucureşti l Suflet candriu, de papugiu l Fetiţe dulci ca-n Bucureşti l Să-mi cînţi un cîntec de iubire l Î n micul orăşel uitat de lume l Cel mai frumos tango din lume l Nu-ţi pare rău cînd vezi că plîng l Azi-noapte te-am visat l Pentru tine am plîns l Nu mă uita l Cîntă-mi să uit dragostea l Vrei să ne-ntîlnim sîmbătă seară l Glasul roţilor de tren l Ce ştii tu ce-i dragostea l Mi-am pus busuioc în păr l Cu lăutarii după mine l Dă-i cu şpriţul pîn’ la ziuă l Ţărăncuţă, ţărăncuţă l Hai acasă, puişor l Habar n-ai tu l Iubesc, iubesc, iubesc! l Drag îmi e bădiţa cu tractorul l Să nu aştepţi vorbe mari de la mine l La balul de sîmbătă seara l Astă-seară să dansezi numai cu mine l Ştiu că mă iubeşti şi tu l Ar fi păcat l Firicel de floare-albastră l Mi-e drag de tine l E minunat, e-ncîntător l Păstrează-mă doar pentru tine
http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=16632&_nr=719
Actorul Răzvan Vasilescu
Actorul Răzvan Vasilescu
http://www.azi.ro/daca.htm
Talentatul actor de teatru şi film Răzvan Vasilescu are câteva proiecte foarte interesante pentru această toamnă. Unul dintre ele este filmul "Cendres et sang", debutul în regie a actriţei Fanny Ardant, unde el joacă rolul principal.
http://www.azi.ro/daca.htm
Talentatul actor de teatru şi film Răzvan Vasilescu are câteva proiecte foarte interesante pentru această toamnă. Unul dintre ele este filmul "Cendres et sang", debutul în regie a actriţei Fanny Ardant, unde el joacă rolul principal.
Modest, introvert, distant, Răzvan Vasilescu este, fără îndoială, unul dintre cel mai talentaţi actori români de teatru şi film. Nu degeaba, maestrul Lucian Pintilie l-a transformat în actorul său fetiş. Remarcabilele pelicule Terminus Paradis, De ce trag clopotele Mitică?, Balanţa, Prea târziu, O vară de neuitat sau Niki Ardelean, colonel în rezervă, îl au în rolurile principale pe Răzvan Vasilescu. De asemenea, tinerii regizori au învăţat din lecţia maestrului Pintilie şi l-au solocitat în filmele lor. Un exemplu, în acest sens, este regretatul regizor Cristian Nemescu. În pelicula sa California Dreamin (nesfârşit), Răzvan Vasilescu îl interpretează pe Doicaru. Un rol care a impresionat atât critica, cât şi publicul. Din păcate în teatru, Răzvan Vasilescu este folosit mult mai puţin, deşi toate apariţiile lui nu au trecut niciodată neobservate. În urmă cu două stagiuni el a luat pe cont propriu un text al unui dramaturg belgian contemporan, Profu' şi a realizat un one man show de excepţie. Pentru această toamnă are foarte multe proiecte, mai ales în domeniul cinematografiei. Marea actriţă franceză Fanny Ardant, în urma unui casting pe care l-a făcut în această vară, l-a ales în filmul ei de debut, Cendres et sang la care filmările vor începe în toamnă, în Covasna, fiind o co-producţie Libra Film şi Alfama Films. El o va avea ca parteneră pe marea actriţă Olga Tudorache. Un alt regizor francez cu care Răzvan Vasilescu va lucra este Jean Cristopher Comar în serialul de aventuri Fire and ice. Câţiva dintre cei mai importanţi regizori români l-au ales pentru noile lor producţii. Este vorba despre Stere Gulea şi Alexa Visarion. Răzvan Vasilescu va juca în filmul Weekend cu mama, regizat de Stere Gulea şi în Luna verde, în regia lui Alexa Visarion, care revine de la teatru la film, după o lungă absenţă. Nu trebuie să uităm nici premiile pe care Răzvan Vasilescu le-a luat pentru rolurile interpretate în filmele maestrului Lucian Pintilie, dar şi în filmul lui Cristian Nemescu. Cu toate acestea, Răzvan Vasilescu este departe de a fi un răsfăţat al premiilor.
Tora Vasilescu isi serbeaza ziua de nastere pe platourile de
Tora Vasilescu isi serbeaza ziua de nastere pe platourile de filmare
Tora Vasilescu, interpreta lui Margot din comedia romantica “Razboiul sexelor” implineste pe 57 de ani pe 22 martie. In acest anm actrita va amina organizarea unei petreceri in toata reg ...
Tora Vasilescu, interpreta lui Margot din comedia romantica “Razboiul sexelor” implineste pe 57 de ani pe 22 martie. In acest anm actrita va amina organizarea unei petreceri in toata reg ...
Tora Vasilescu: "Nu am avut foarte multi iubiti, dar su
Tora Vasilescu: "Nu am avut foarte multi iubiti, dar sunt pasionala"
Răzvan Vasilescu, la ceas aniversar
Răzvan Vasilescu, la ceas aniversar
Un actor incredibil de talentat, care se aruncă în arena filmului şi a teatrului fără plasă. Este vorba despre Răzvan Vasilescu, actorul preferat al maestrului Lucian Pintilie. Astăzi, Răzvan Vasilescu împlineşte 53 de ani. Ca de obicei, îi sărbătoreşte împreună cu colegii săi. Anul acesta, el se află în Delta Dunării, la Sfântu-Gheorghe, unde participă la Festivalul "Anonimul", pentru că joacă în pelicula California dreamin'(nesfârşit), inclusă în competiţie.http://www.azi.ro/daca.htm
Răzvan Vasilescu, în ultimul film al lui Radu Gabrea
Răzvan Vasilescu, în ultimul film al lui Radu Gabrea
Tora Vasilescu, singura pe scena
Tora Vasilescu, singura pe scena
Intr-un incantator spectacol sustinut pe scena Teatrului Evreiesc, spectacol intitulat „Saruta-ma Dibuk“, indragita actrita dialogheaza cu personaje filmate sau cu duhuri invizibile spectatorilor, dar care, fara sa rosteasca o vorba, isi fac comunicarile, intr-un spirit modern, prin Internet.
La inceput, cateva cuvinte despre titlul piesei
„Dibuk“, in traditia evreiasca, desemneaza infiltrarea intr-un om viu a duhului unui decedat. El reprezinta coabitarea, in acelasi trup, dintre sufletul omului si o entitate straina care vorbeste prin gura celui posedat, ducandu-l la disperare si nebunie. Desi notiunea era foarte raspandita, termenul insusi care apare abia in secolul al XVII-lea, in Europa de Rasarit, poate fi asociat cu teoria cabalistica a metempsihozei. Numeroase scrieri mistice ofera instructiuni amanuntite despre exorcizarea soiurilor de dibuk. O faimoasa si tulburatoare piesa de teatru de S.An-Ski, cu titlul „Dibuk“, jucata dupa moartea autorului, in 1916, a fost interpretata pe scenele multor teatre, inclusiv la Bucuresti.
Cum o definitie, atat de erudita si tenebroasa
in acelasi timp, devine comedie?
Pozna ii apartine lui Ion (Yonah) Atlas. El infatiseaza o proaspata vaduva vizitata, imediat dupa inmormantarea sotului, de duhul acestuia si de cel al unui amant, sinucis din dragoste. Numai ca monologul este presarat cu numeroase remarci inteligente si chiar aforistice, scrise in registrul comic, ele demonstrand deopotriva usuratatea nevestei, a consortului si, intrucatva, a tanarului amant, care ia lectii de engleza. Cum am mai spus, ei nu sunt vizibili decat pentru intristata vaduva, iar replicile lor apar pe un ecran ce inchipuie monitorul unui presupus computer. Gesturile stafiilor le putem ghici din mimica si miscarile amuzante ale vaduvei. Restul personajelor apar pe acelasi ecran, doar ca replicile acestora se aud ca atare.
Cate ceva despre autor
Pe vremea cand locuia in Romania, era cunoscut sub numele de Ion Atanasiu - Atlas. Scria scheciuri, foiletoane si cuplete umoristice, dar era si actor de teatru si film. O aparitie memorabila a avut-o in filmul „Moara cu noroc“, faimoasa ecranizare a nuvelei lui Ion Slavici, in regia lui Victor Iliu. Atlas il interpreta pe unul din complicii bandei lui Lica Samadaul. Printr-un paradox, in anii ‘50-’60, trei actori erau considerati printre cei mai autentici interpreti de tarani autohtoni. Acestia erau: Sandu Sticlaru, Carol Kron si Atlas. Toti trei evrei. Ajuns in Israel, autorul lui „Saruta-ma Dibuk“ a activat vreme indelungata in turism. Logo-ul firmei dovedea inca o data talentul sau pentru calambur: „Nici un pas fara Atlas“!
Ca dramaturg s-a manifestat si inainte de plecarea in Israel, scriind singur sau in colaborare. Iar dupa 1989, una din piesele sale radiofonice, „Razbunarea“, a fost nominalizata pentru premiul Uniter - 2001, aceeasi lucrare dobandind premiul SION acordat de Asociatia Scriitorilor de limba romana din Israel.
Dar am vorbit inca prea putin despre spectacolul propriu-zis
Initial, Atlas a scris un monolog radiofonic. Ulterior, textul a fost intens prelucrat de Tora Vasilescu, care a avut si ideea introducerii ecranului. Modalitatea nu e chiar inedita. Inca in 1911, in spectacolul „Insir-te margarite“, de Victor Eftimiu, sunt introduse episoade filmate. Procedeul dialogului film - actori vii - l-a folosit si cuplul Stroe si Vasilache. Nu cunosc insa vreo piesa care sa fi folosit, pe intreg parcursul ei, acest procedeu, in afara de „Saruta-ma Dibuk“. Tora nu s-a multumit numai cu atat, ea a creat noi dialoguri, s-a folosit de expresii din limba curenta a strazii pentru a accentua caracterul de oralitate, a inventat gaguri comice. Personajul Edna este o femeie obisnuita, ajunsa la varsta critica, atunci cand simte apropierea batranetii. Ea are si pacate, dar si calitati. Plina de curaj, stie sa infrunte duhurile sotului si tanarului amant. Tot asa procedeaza cand se confrunta cu prietenii si rudele. Talentata actrita realizeaza totul cu un farmec deosebit, cu credibilitate si haz contagios. Cand, conform traditiei, cei doi Dibuk o cheama in lumea lor, indemnand-o la sinucidere, Edna are un moment cand isi retraieste viata, si aici ecranul aduce imagini superbe din filmele sau piesele in care actrita a jucat mai demult sau mai de curand, secvente in care ne putem face o idee, concentrata, a frumoasei cariere, parcursa de Tora Vasilescu pana acum. Aceste secvente, impreuna cu emotionantul dialog sustinut cu tatal eroinei (aflat tot pe ecran) o conving pe Edna si pe noi, spectatorii, ca viata merita traita, cu toate bucuriile, dar si cu numeroasele ei tristeti inerente.
Ceva si despre realizatori
Tanara regizoare, Clara Budeanu, a colaborat timp de doua luni, zi de zi, cu Tora Vasilescu, la elaborarea scenariului. Au urmat filmarile cu multi dintre actorii Teatrului Evreiesc si nu numai. Acestea au fost realizate prin firma CONTERA MEDIA. Numeroase probleme le-a ridicat montajul casetei, pentru ca trebuia executata o perfecta sincronizare intre replicile inregistrate pe ecran, cu cele rostite pe viu de Edna. Dintre numerosii interpreti de pe pelicula sunt de mentionat: Rudy Rozenfeld, in rolul ipocritului rabin Eliezer, fratele sotului decedat; Leonie Waldman - Eliad, in rolul mamei; Adrian Vancica, interpretand stupefactia unui politist incuiat, care e chemat sa aresteze o fantoma. Cu partituri mai reduse, trebuie amintiti N. Calugarita, in rolul sotului decedat, si Eduard Dumitru, in rolul lui Leibovici, tanarul, dar nu prea inocentul student.
O aparitie semnificativa o are George Robu, interpretul tatalui Ednei. Remarcabila este si echipa tehnica. Imaginea cinematografica este luminoasa, cu o buna incadratura a personajelor si cu un sunet excelent, lucru destul de rar in productiile noastre. Director de imagine: Ionel Simioana. Operator camera: Dan Dumitrescu. Scenografia Marianei Pachis, simpla, dar eficienta pentru desfasurarea piesei.
In loc de concluzie
O seara extrem de placuta, petrecuta in compania Torei Vasilescu. Singura pe scena, timp de aproape doua ore, ea executa un adevarat tur de forta, izbutind sa ne faca sa radem, sa fim induiosati uneori, intr-un cuvant sa ne simtim bine, desi, la prima vedere, subiectul pare macabru, dar, in cele din urma, pledeaza pentru dragoste si pofta de viata.
http://www.cronicaromana.ro/tora-vasilescu-si-fantomele.html
Intr-un incantator spectacol sustinut pe scena Teatrului Evreiesc, spectacol intitulat „Saruta-ma Dibuk“, indragita actrita dialogheaza cu personaje filmate sau cu duhuri invizibile spectatorilor, dar care, fara sa rosteasca o vorba, isi fac comunicarile, intr-un spirit modern, prin Internet.
La inceput, cateva cuvinte despre titlul piesei
„Dibuk“, in traditia evreiasca, desemneaza infiltrarea intr-un om viu a duhului unui decedat. El reprezinta coabitarea, in acelasi trup, dintre sufletul omului si o entitate straina care vorbeste prin gura celui posedat, ducandu-l la disperare si nebunie. Desi notiunea era foarte raspandita, termenul insusi care apare abia in secolul al XVII-lea, in Europa de Rasarit, poate fi asociat cu teoria cabalistica a metempsihozei. Numeroase scrieri mistice ofera instructiuni amanuntite despre exorcizarea soiurilor de dibuk. O faimoasa si tulburatoare piesa de teatru de S.An-Ski, cu titlul „Dibuk“, jucata dupa moartea autorului, in 1916, a fost interpretata pe scenele multor teatre, inclusiv la Bucuresti.
Cum o definitie, atat de erudita si tenebroasa
in acelasi timp, devine comedie?
Pozna ii apartine lui Ion (Yonah) Atlas. El infatiseaza o proaspata vaduva vizitata, imediat dupa inmormantarea sotului, de duhul acestuia si de cel al unui amant, sinucis din dragoste. Numai ca monologul este presarat cu numeroase remarci inteligente si chiar aforistice, scrise in registrul comic, ele demonstrand deopotriva usuratatea nevestei, a consortului si, intrucatva, a tanarului amant, care ia lectii de engleza. Cum am mai spus, ei nu sunt vizibili decat pentru intristata vaduva, iar replicile lor apar pe un ecran ce inchipuie monitorul unui presupus computer. Gesturile stafiilor le putem ghici din mimica si miscarile amuzante ale vaduvei. Restul personajelor apar pe acelasi ecran, doar ca replicile acestora se aud ca atare.
Cate ceva despre autor
Pe vremea cand locuia in Romania, era cunoscut sub numele de Ion Atanasiu - Atlas. Scria scheciuri, foiletoane si cuplete umoristice, dar era si actor de teatru si film. O aparitie memorabila a avut-o in filmul „Moara cu noroc“, faimoasa ecranizare a nuvelei lui Ion Slavici, in regia lui Victor Iliu. Atlas il interpreta pe unul din complicii bandei lui Lica Samadaul. Printr-un paradox, in anii ‘50-’60, trei actori erau considerati printre cei mai autentici interpreti de tarani autohtoni. Acestia erau: Sandu Sticlaru, Carol Kron si Atlas. Toti trei evrei. Ajuns in Israel, autorul lui „Saruta-ma Dibuk“ a activat vreme indelungata in turism. Logo-ul firmei dovedea inca o data talentul sau pentru calambur: „Nici un pas fara Atlas“!
Ca dramaturg s-a manifestat si inainte de plecarea in Israel, scriind singur sau in colaborare. Iar dupa 1989, una din piesele sale radiofonice, „Razbunarea“, a fost nominalizata pentru premiul Uniter - 2001, aceeasi lucrare dobandind premiul SION acordat de Asociatia Scriitorilor de limba romana din Israel.
Dar am vorbit inca prea putin despre spectacolul propriu-zis
Initial, Atlas a scris un monolog radiofonic. Ulterior, textul a fost intens prelucrat de Tora Vasilescu, care a avut si ideea introducerii ecranului. Modalitatea nu e chiar inedita. Inca in 1911, in spectacolul „Insir-te margarite“, de Victor Eftimiu, sunt introduse episoade filmate. Procedeul dialogului film - actori vii - l-a folosit si cuplul Stroe si Vasilache. Nu cunosc insa vreo piesa care sa fi folosit, pe intreg parcursul ei, acest procedeu, in afara de „Saruta-ma Dibuk“. Tora nu s-a multumit numai cu atat, ea a creat noi dialoguri, s-a folosit de expresii din limba curenta a strazii pentru a accentua caracterul de oralitate, a inventat gaguri comice. Personajul Edna este o femeie obisnuita, ajunsa la varsta critica, atunci cand simte apropierea batranetii. Ea are si pacate, dar si calitati. Plina de curaj, stie sa infrunte duhurile sotului si tanarului amant. Tot asa procedeaza cand se confrunta cu prietenii si rudele. Talentata actrita realizeaza totul cu un farmec deosebit, cu credibilitate si haz contagios. Cand, conform traditiei, cei doi Dibuk o cheama in lumea lor, indemnand-o la sinucidere, Edna are un moment cand isi retraieste viata, si aici ecranul aduce imagini superbe din filmele sau piesele in care actrita a jucat mai demult sau mai de curand, secvente in care ne putem face o idee, concentrata, a frumoasei cariere, parcursa de Tora Vasilescu pana acum. Aceste secvente, impreuna cu emotionantul dialog sustinut cu tatal eroinei (aflat tot pe ecran) o conving pe Edna si pe noi, spectatorii, ca viata merita traita, cu toate bucuriile, dar si cu numeroasele ei tristeti inerente.
Ceva si despre realizatori
Tanara regizoare, Clara Budeanu, a colaborat timp de doua luni, zi de zi, cu Tora Vasilescu, la elaborarea scenariului. Au urmat filmarile cu multi dintre actorii Teatrului Evreiesc si nu numai. Acestea au fost realizate prin firma CONTERA MEDIA. Numeroase probleme le-a ridicat montajul casetei, pentru ca trebuia executata o perfecta sincronizare intre replicile inregistrate pe ecran, cu cele rostite pe viu de Edna. Dintre numerosii interpreti de pe pelicula sunt de mentionat: Rudy Rozenfeld, in rolul ipocritului rabin Eliezer, fratele sotului decedat; Leonie Waldman - Eliad, in rolul mamei; Adrian Vancica, interpretand stupefactia unui politist incuiat, care e chemat sa aresteze o fantoma. Cu partituri mai reduse, trebuie amintiti N. Calugarita, in rolul sotului decedat, si Eduard Dumitru, in rolul lui Leibovici, tanarul, dar nu prea inocentul student.
O aparitie semnificativa o are George Robu, interpretul tatalui Ednei. Remarcabila este si echipa tehnica. Imaginea cinematografica este luminoasa, cu o buna incadratura a personajelor si cu un sunet excelent, lucru destul de rar in productiile noastre. Director de imagine: Ionel Simioana. Operator camera: Dan Dumitrescu. Scenografia Marianei Pachis, simpla, dar eficienta pentru desfasurarea piesei.
In loc de concluzie
O seara extrem de placuta, petrecuta in compania Torei Vasilescu. Singura pe scena, timp de aproape doua ore, ea executa un adevarat tur de forta, izbutind sa ne faca sa radem, sa fim induiosati uneori, intr-un cuvant sa ne simtim bine, desi, la prima vedere, subiectul pare macabru, dar, in cele din urma, pledeaza pentru dragoste si pofta de viata.
http://www.cronicaromana.ro/tora-vasilescu-si-fantomele.html
Ultima editare efectuata de catre Admin in 11.05.11 18:38, editata de 1 ori
Tora Vasilescu - explozia de energie
Tora Vasilescu - explozia de energie
Plina de energie si de viata, o advarata "torpila" pe scena si in film, Tora Vasilescu exista prin bucuria de a da nastere unor caractere noi, de a le imbogati cu gestul, vorba si atitudinea ei, de a le da "carne", cum se spune. E parca facuta pentru Caragiale si Mazilu, dar a jucat deopotriva si in piese rusesti, dar si in cele semnate de Goldoni, Borchert, Klaus Mann, Dumitru Solomon, Zaharia Barsan, Spiro Gyorgy, s.a. Filmul este o alta mare dragoste a actritei pe care, daca ai vazut-o in Proba de microfon (regia Mircea Daneliuc) sau De ce trag clopotele, Mitica? (regia Lucian Pintilie), n-o mai poti uita. Tora Vasilescu a jucat si in Cursa, Gloria nu canta, Avaria, Casa dintre campuri, Cine ma striga, Croaziera, Glissando, Imposibila iubire, Sa mori ranit din dragoste de viata, Primavara bobocilor, Cuibul de viespi, Cel mai iubit dintre pamanteni, s.a Oare n-ar trebui sa ne amintim toate astea si in alte zile, nu numai in cele aniversare? Oricum, astazi, 22 martie, Tora Vasilescu isi serbeaza ziua de nastere. La multi ani!
Plina de energie si de viata, o advarata "torpila" pe scena si in film, Tora Vasilescu exista prin bucuria de a da nastere unor caractere noi, de a le imbogati cu gestul, vorba si atitudinea ei, de a le da "carne", cum se spune. E parca facuta pentru Caragiale si Mazilu, dar a jucat deopotriva si in piese rusesti, dar si in cele semnate de Goldoni, Borchert, Klaus Mann, Dumitru Solomon, Zaharia Barsan, Spiro Gyorgy, s.a. Filmul este o alta mare dragoste a actritei pe care, daca ai vazut-o in Proba de microfon (regia Mircea Daneliuc) sau De ce trag clopotele, Mitica? (regia Lucian Pintilie), n-o mai poti uita. Tora Vasilescu a jucat si in Cursa, Gloria nu canta, Avaria, Casa dintre campuri, Cine ma striga, Croaziera, Glissando, Imposibila iubire, Sa mori ranit din dragoste de viata, Primavara bobocilor, Cuibul de viespi, Cel mai iubit dintre pamanteni, s.a Oare n-ar trebui sa ne amintim toate astea si in alte zile, nu numai in cele aniversare? Oricum, astazi, 22 martie, Tora Vasilescu isi serbeaza ziua de nastere. La multi ani!
Profu' cu Răzvan Vasilescu
Profu' cu Răzvan Vasilescu
Cunoscutul actor de teatru şi film Răzvan Vasilescu joacă mâine seară, la ora 19,30, la Teatrul Nottara, în spectacolul "Profu'". Un recital de excepţie, care cu siguranţă o să vă cucerească.
Actorul cameleon, care poate juca orice. Dramă, comedie, teatru, film, televiziune, totul îi este la îndemână. L-am văzut în spectacolele Teatrului Bulandra, la Naţionalul bucureştean, la Nottara, dar şi în spaţii de joc neconvenţionale, cum ar fi Teatrul Luni sau Clubul La Scena. L-aţi putut vedea în stagiunea care abia s-a încheiat în montările Căsătoria, la Teatrul Bulanadra, în regia lui Yuriy Kordonskiy, în Leonce şi Lena, la Teatrul Odeon, în regia lui Felix Alexa, ca să nu amintesc decât aceste spectacole.
În film, a lucrat cu Lucian Pintilie în ultima sa producţie, mediumetrajul Tertium non datur.
De câteva luni, Răzvan Vasilescu s-a îndrăgostit de un nou text, care lui i se potriveşte de minune, pentru că îi pune în lumină calităţile sale interpretative de excepţie. După ce Carmen Mocanu i-a tradus textul dramaturgului belgian Jean Pierre Dopagne, Profu', atât de mult i-a plăcut piesa, încât s-a apucat imediat de lucru. În acest one man show, Răzvan Vasilescu este rege. Doar el pe scenă poate face minuni, iar publicul este atras ca un magnet de felul în care îi dă viaţă personajului. L-a jucat în spaţii teatrale alternative, la Luni şi la Clubul La Scena.
A avut o experienţă foarte interesantă, când a prezentat acest recital la câteva licee din Bucureşti. Adolescenţii au fost extrem de interesaţi de propunerea actorului, mai ales că le vorbea chiar despre problemele lor. Acum, Răzvan Vasilescu va veni şi în faţa publicului de la Nottara. Astfel, mâine seară, la Sala George Constantin, el ne va spune povestea lui Profu'.
În fapt, Profu' este confesiunea unui profesor de literatură care trece prin diverse stări în relaţia cu elevii dintr-o clasă terminală de liceu. Spectatorii vor asista la creionarea portretelor unor elevi rebeli, unii dintre ei mult prea puţin dispuşi să acorde cât de cât importanţă sau atenţie profesorului lor. După ce trece prin tot soiul de situaţii, profu' decide, foarte calm, să facă un gest cu adevărat şocant: îşi împuşcă toată clasa. Aşa ajunge la închisoare, iar judecătorul hotărăşte ca el să-şi ispăşească pedeapsa prin muncă în folosul comunităţii, mergând în turnee şi spunându-şi povestea.
http://www.azi.ro/daca.htm
Record marca Tora Vasilescu: un sac de ciuperci
Record marca Tora Vasilescu: un sac de ciuperci
http://www.7plus.ro/index.php?a=9712&shift=1
"Cum unii fac o pasiune nebună pentru pescuit, aşa am făcut eu pentru culesul de ciuperci", a declarat confesiv, într-o discuţie despre mirodenii, arome, plante rare şi alte cele, cunoscuta actriţă Tora Vasilescu. La cîteva zile după ploaie, Tora Vasilescu explorează pădurea Băneasa: "E o zonă plină de burete şerpesc, sau ciupercă de şniţel, cum i se mai spune. Mergi aşa, parcă te pierzi în timp, uiţi de toate şi pe urmă în mod fabulos dai de o poieniţă plină cu ciuperci. Şi trăieşti un moment de bucurie imensă", spune ea, amintind că recordul personal constă într-un sac de ciuperci, plin ochi, din care a gătit şi pentru prieteni şi a mai pus şi la borcan. Şi, pentru că are experienţă în domeniu, a învăţat să le testeze dacă sînt sau nu otrăvitoare, cu ajutorul unei legături de pătrunjel. "Dacă se îngălbeneşte pătrunjelul cînd le fierbi - nu sînt bune, le arunci. Dacă nu, sînt numai bune de mîncat", îi povăţuieşte cunoscuta actriţă şi pe alţii care au asemenea evadări în natură.
http://www.7plus.ro/index.php?a=9712&shift=1
Mari actori in filme mici
Mari actori in filme mici
http://www.expres.ro/mass-media/?news_id=194728
Interpretii de talent se muta sau revin de pe marele ecran pe cel mic
O data cu valul de seriale noi anuntate pentru grila de toamna, pe
micul ecran revin sau apar o serie de nume celebre ale
cinematografiei romanesti. Tamara Buciuceanu-Botez a facut deja
rating cu rolul lui Muti din „Agentia matrimoniala". Anuntata
aparitie pe ecran a Dragai Olteanu-Matei, Torei Vasilescu sau a lui
Horatiu Malaele este o sansa pentru actori, dar si pentru public.
Productiile de divertisment ale televiziunilor comericale, dar si ale
TVR s-au centrat timp de mai multi ani in jurul unor amatori de
talent, cu vechime in specii precum brigada artistica studenteasca a
anilor `80. Dincolo de inventivitatea si umorul unui Toni Grecu de la
Diveris sau satira inflamata a lui Huidu si Gainusa, publicul
romanesc nu are motive sa vrea altceva decat cel din toata lumea.
Adica, printre altele, si seriale TV. Sezonul 2004-2005 a adus pe
ecran trei titluri importante. „Numai iubirea" este telenovela care a
creat un fenomen, dupa difuzarea pe Acasa TV. „Baieti buni" a fost o
tentativa de serial politist in stil american, cu mare incarcatura
vizuala, pe Pro TV. Iar „Agentia matrimoniala" a insemnat un sitcom
decent, produs cu mijloace modeste, dar cu rating bun, pe Antena 1.
Cele trei seriale mentionate arata o orientare clara a managerilor de
top din televiziunile comerciale catre serialul TV produs dupa toate
regulile genului. Iar actorii inclusi in distributie nu puteau fi
decat, in mare majoritate, profesionisti.
Unul dintre marii regizori ai teatrului romanesc si
realizatorul „Agentiei matrimoniale", Gelu Colceag, explica astfel
prezenta profesionistilor pe micul ecran: „Eu nu lucrez decat cu
actori de factura asta, si in teatru, si in televiziune". Dincolo de
motivele profesionale, Colceag nu are de ce sa ascunda ca intentia
lui a fost si de a (re)pune numele mari ale scenei si platoului de
lungmetraj in circulatie: „Televiziunea e cea care-i face vedete. Asa
au ajuns vedete si Caragiu, si Banica senior, si Cotescu".
Colceag nu oboseste sa traga semnale de alarma cu privire la starea
materiala a actorilor: un debutant castiga in teatru trei milioane pe
luna, iar o vedeta, sapte. Comparativ, la serialele TV un episod
aduce venituri de cateva zeci de euro. Sau, daca e vorba de o vedeta-
protagonist, pana la 150 de euro.
Cifrele de mai sus indeparteaza orice acuzatie de rabat de la actoria
de calitate in scopul imbogatirii. Jucand in sitcomuri sau
telenovele, marii actori romani pot castiga doar echivalentul unui
trai indestulat.
Celebra debutanta
„Cuscrele" este prima productie TV care face ca doua mari actrite sa-
si dea replica in mod direct. Tamara Buciuceanu si Draga Olteanu-
Matei, cele doua cuscre, au mai lucrat impreuna o singura data, „acum
foarte multi ani", pentru o piesa de teatru radiofonic, afirma Draga
Olteanu. Filmarile la sitcomul care va fi difuzat pe National TV
incep peste cateva zile.
Tamara Buciuceanu-Botez, care are experienta „Agentiei matrimoniale",
este rezervata cand trebuie sa vorbeasca despre noul rol. „Incepem
filmarea peste doua zile si vom vedea apoi cum e", a afirmat ea.
Draga Olteanu-Matei insa a marturisit ca a acceptat sa-si faca
debutul intr-un serial TV pentru ca i-a placut rolul: „Eu sunt
actrita de film, asa ca, avand in vedere ca mi-a placut rolul si ca
am colaborat foarte mult cu regizorul Nae Cosmescu si am incredere in
el, am acceptat". Ea afirma ca personajul sau va fi unul simpatic, cu
implicatii in viata tuturor personajelor. „Voi fi o Mater Familia",
spune razand.
Ceilalti meseriasi
Pro TV si Acasa TV au anuntat aparitia Torei Vasilescu in „Baieti
buni", al doilea sezon, si „Lacrimi de iubire". „Cuscrele" are o
distributie de tip all stars (numai stele), pentru care au fost
curtati Stela si Arsinel, dar si cel mai important actor comic al
momentului: Horatiu Malaele. Din punctul de vedere al serialelor
romanesti, momentul cand „cresterea artistica" va depasi momentul
ultimilor ani de comunism („Lumini si umbre") se anunta apropiat. Cel
putin din punctul de vedere al actorilor.
http://www.expres.ro/mass-media/?news_id=194728
Tora Vasilescu, femeie-comisar pentru "Baietii buni&quo
http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?page=articol§ion_id=4&article_id=146632Tora Vasilescu, femeie-comisar pentru "Baietii buni"
Serialul "Baieti buni" continua la Pro Tv cu al doilea sezon, in aceste
zile organizandu-se castingurile care trebuie sa inchida lista
actorilor, de pe care nu lipsesc Dragos Bucur, Florin Calinescu, Stefan
Banica Jr. si Cosmina Pasarin. In echipa "Baieti buni" va intra, in
acest nou sezon care va incepe in toamna, si Tora Vasilescu, actrita
care a jucat in peste 25 de lungmetraje. "M-am tot gandit in perioada
asta, de cand am ajus la un acord cu echipa de la "Baieti buni", la
viitorul rol. Ma si framanta dorinta de a cunoaste o femeie care
lucreaza in Politie ca detectiv sau comisar. Inca nu am reusit, dar
sper sa am ocazia. E foarte important pentru a-mi construi bine
personajul. Si, desi locuiesc langa Poligonul Tunari si am tot fost
tentata sa merg la cateva trageri, inca am de invatat sa manuiesc o
arma. Poate ma ajuta sotul, cu pusca lui cu alice. Cat despre munca in
sine, abia astept", spune Tora Vasilescu
Tora Vasilescu, la 55 de ani
ULTIMA ORATora Vasilescu, la 55 de ani
Actrita Tora Vasilescu s-a nascut la 22 martie 1951 la Constanta. Termina Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale” din Bucuresti si, dupa mai multe colaborari cu Teatrul de Nord din Satu Mare, Studioul Casandra si Teatrul Dramatic Resita, devine in 1978 actrita Teatrului Bulandra din Capitala. A interpretat de-a lungul anilor o multitudine de roluri ce i-au adus o popularitate fantastica si i-au atras simpatia nemarginita a publicului impatimit de teatru. Actrita a fost distribuita in piese precum „Notiunea de fericire”, „Dimineata pierduta”, „Mobila si durere”, „Mephisto”, „Somnoroasa aventura”, „Tacâmuri de pui”. Cariera Torei Vasilescu nu s-a limitat doar la teatrografie, actrita interpretând cu succes importante roluri in numeroase productii cinematografice, cum ar fi: „Cine iubeste si lasa”, „Sa mori ranit din dragoste de viata”, „Primavara bobocilor”, „Cuibul de viespi”, „Liliacul infloreste a doua doara”, „Sobolanii rosii” si „Cel mai iubit dintre pamânteni”. Talentul sau a fost rasplatit in numeroase rânduri cu premii pentru interpretare, atât pentru roluri principale, cât si pentru roluri secundare.
Iulia PETRESCU
Vasilescu[v=]
Tora
Razvan
Valentin
Ion
Mircea
Adrian
Costel
MARIO SORIN
Razvan
Valentin
Ion
Mircea
Adrian
Costel
MARIO SORIN
Ultima editare efectuata de catre Admin in 10.08.15 10:27, editata de 32 ori
Pagina 2 din 2 • 1, 2
Pagina 2 din 2
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum