Brasov

Poiana Braşov, o staţiune cu adevărat europeană

http://www.agenda.ro/2004/52-04-turism.htm

l Turiştii pot schia sau pot opta pentru alte sporturi de iarnă: snowboard, parapantă ori patinaj
Fondată în 1895, Poiana Braşov a început prin a fi o zonă turistică pentru locuitorii oraşului Braşov. În 1906 a devenit staţiune turistică de schi, iar trei ani mai târziu, aici a avut loc prima Competiţie de Schi din România. Mult mai târziu, în anul 1951, Poiana Braşov a găzduit o competiţie foarte importantă, Jocurile Internaţionale de Iarnă Studenţeşti. Acum, staţiunea este una dintre cele mai mari din ţara noastră, mai ales în ceea ce priveşte sporturile de iarnă, şi se poate compara oricând cu staţiuni din Austria sau Italia, inclusiv la nivelul preţurilor!
Cu siguranţă cel mai practicat sport, pentru care vin majoritatea turiştilor, este schiul, staţiunea dispunând de nu mai puţin de 12 pârtii cu grade de dificultate diferite: o pârtie pentru slalom, una olimpică, trei de coborâre şi una de slalom uriaş. Schiorii, mai mult sau mai puţin experimentaţi, pot încerca una dintre următoarele pârtii: Lupului (dificultate - expert, lungime 2 860 m), Sulinar (medie, 2 441 m), Kanzel 1, 2 (expert, 350 m), Ruia 1, 2 (expert, 540 m), Subteleferic (expert, 1 000 m), Drumul Roşu (începători, 3821 m), Bradul (începători, 458 m), Slalom Poiana (mediu, 575 m), Camelia (începători, 450 m) şi Stadion (începători - copii, 300 m).
Staţiunea Poiana Braşov este jumătate înconjurată de Muntele Postăvaru, oferind câteva zone schiabile de o frumuseţe rar întâlnită. Pe lângă faptul că există pârtii pentru toate categoriile de sportivi, din punct de vedere al priceperii în materie, nu au fost uitaţi nici amatorii de schiat noaptea. Pârtia Bradu, de exemplu, oferă posibilitatea de a schia în condiţii deosebite şi noaptea, datorită instalaţiei de nocturnă.
Existând atât de multe pârtii de schi în Poiană, erau absolut necesare şi instalaţii de urcat pe cablu, ofertă care s-a diversificat în ultimii anii. Acum, turiştii au la dispoziţie telecabina, teleschiul sau gondola. Există două, una care urcă la vârful Kanzel, cu o lungime de 2 449 m, diferenţă de altitudine 693 m şi capacitate de transport de 350 de persoane pe oră. Cealaltă telecabină parcurge traseul Capra Neagră - vârful Postăvaru, pe o distanţă de 2 809 m, diferenţă de altitudine de 737 m şi o capacitate de 504 persoane pe oră, iar gondola urcă până la vârful Cristianu Mare, adică 2096 m, diferenţă de altitudine de 664 m şi cu o capacitate de 400 de persoane. Teleschiuri sunt disponibile pe pârtiile Kanzel (314 m lungime, 900 de persoane pe oră), Ruia (502 m, 900 pers.), Slalom (575 m, 600 pers.), Bradul (455 m, 900 pers.), Subteleferic (492 m, 500 pers.) şi Stadion (300 m, 900 pers.).
Dar schiul nu este singura opţiune pentru turiştii care aleg să-şi petreacă vacanţa la Poiana Braşov. Cei mai curajoşi au posibilitatea de a face snowboard, în staţiune existând pârtii dedicate începătorilor, dar şi zone spectaculoase pentru boarderii avansaţi. Pentru cei care vor să guste din plin această aventură, există şi piste offroad, numai bune pentru a trăi senzaţii tari.
Înălţimea de peste 1 700 m, condiţiile meteo şi de vânt optime, privelişti fantastice din zona Poiana Braşov - Masivul Postăvaru, fac ca acesta să fie unul dintre cele mai frumoase locuri de zbor cu parapanta din ţară. Zborul se desfăşoară cu un pilot instructor autorizat şi experimentat, în condiţii de siguranţă maximă şi oferă o experienţă fantastică de 15-20 minute de zbor deasupra zonei montane Postăvaru. Iar dacă vreţi să imortalizaţi aceste clipe şi să le arătaţi nepoţilor, peste ani, puteţi opta pentru înregistrarea video a momentelor respective.
O altă variantă de petrecere a timpului într-un mod cât mai plăcut o reprezintă patinajul - turiştii pot închiria patine de la patinoarul din Poiană sau pot face acelaşi lucru şi dacă sunt într-o plimbare în Braşov, la patinoarul din zona sportivă Olimpia.

Biserica Neagra domina Brasovul Cladirea-simbol a orasului Brasov, veche de peste 500 de ani, este una dintre destinatiile obligatorii ale celor o suta de mii de turisti care viziteaza anual orasul.

DOAMNELE BRASOVULUI DE ALTADATA


Brasovul a avut numeroase femei care s-au remarcat in viata culturala si sociala a orasului. Ecaterina Varga, Maria Baiulescu, Ecaterina Pitis, Elena Popea, Maria Popescu-Bogdan sunt numai cateva dintre cele care n-au trecut prin viata fara a lasa ceva in urma lor. »»»

In zona Pietei Sfatului din Brasov, 48 de terase

Aceasta este prima scoala romaneasca
In vremurile trecute, bisericile reprezentau cel mai important factor de educare si [...]

LACUL DIN POIANA VA FI DAT IN FOLOSINTA PANA IN IULIE

Brasovenii si turistii mai au de asteptat doar cateva zile pana ce lacul din Poiana Brasov va redeveni un punct de atractie al statiunii. Primarul George Scripcaru a dat recent un avertisment conducerii societatii "Aurelius Imparatul Romanilor" SA din Sibiu, care reabiliteaza lacul, ca pana in iulie sa fie finalizate lucrarile. Anul trecut plenul Consiliului Local Brasov s-a asociat in participatiune cu societatea amintita in vederea reabilitarii obiectivului.
"Am avut recent o intalnire cu investitorii si mi s-a spus ca documentatia este finalizata si au anuntat ca in aproximativ doua saptamani va fi si apa in lac. In prezent trebuie colmatat lacul si se va monta si o balustrada de beton", a spus Scripcaru. Intarzierile in reabilitarea obiectivului sunt justificate, respectiv ca o problema a fost revendicarea luciului de apa acum cateva luni, moment cand conducerea Primariei Brasov a cerut sistarea lucrarilor, iar dupa solutionare demersurile au fost reluate.
Durata asocierii cu firma sibiana este de 20 de ani si poate fi prelungita cu acordul partilor. Contractul prevede ca asociatul prim, respectiv societatea "Aurelius Imparatul Romanilor" sa contribuie cu 500.000 euro, suma necesara realizarii investitiilor. In schimb, municipalitatea se va ocupa de obtinerea autorizatiilor, a avizelor si acordurilor necesare desfasurarii in conditii de legalitate a activitatilor ce fac obiectul asocierii. Actul prevede ca firma sibiana va primi 80% din veniturile realizate din exploatarea lacului in scop de agrement si activitati comerciale, iar municipalitatea va avea 20% din incasari, dar nu mai putin de 4.285 de euro/an.

Proiect în Poiana Mică
Compania INR Management Real Estate investeşte peste 400 de milioane de euro pentru a construi în Poiana Mică, lângă Poiana Braşov, un proiect imobiliar care va include, printre altele, un teren de golf, un hotel de cinci stele şi circa 1 000 de apartamente şi vile. Proiectul, denumit Silver Mountain, va fi dezvoltat pe un teren situat la o distanţă de doi kilometri de pârtiile de schi din Poiana Braşov şi la circa 15 kilometri de oraşul Braşov. Proiectul include apartamente şi vile de lux destinate vânzării, un teren de golf care acoperă o suprafaţă de 44 de hectare, un club şi o şcoală de tenis condusă de Ilie Năstase, precum şi un hotel de lux. Lucrările de construcţie au început deja şi se desfăşoară în etape, iar termenul de finalizare a întregului proiect va fi peste circa şase ani.
Aventuri călare
„La Mesteceni Country Club“ este un loc în inima Transilvaniei situat la doar 5 kilometri de Sebeş, imediat lângă drumul european care face legătura cu Sibiul. Mai mult decât un simplu spaţiu de cazare şi de petrecere a timpului liber, este în acelaşi timp, locul de start al aventurilor călare ce sunt organizate în munţii Transilvaniei, şi loc de relaxare pentru însoţitorii călăreţilor. Se joacă golf la Pianul de Jos, se pescuieşte la Lacul Boz, se poate vizita Castelul medieval de peste deal, la Calnic, şi întreaga zonă îmbie la drumeţii, care pot fi făcute cu piciorul, călare, cu bicicleta, cu trăsura sau cu Landcruiser Jeep 4x4, toate fiind puse la dispoziţie de către club. Clasificat la 5 margarete de către ANTREC, clubul mai oferă cazare în mai multe apartamente luxoase. Produsele folosite la prepararea meniurilor sunt în majoritate achiziţionate de la localnici, care le cultivă în mod natural. Pentru relaxare, gazdele pun la dispoziţie piscina şi terenul de tenis cu nocturnă al clubului, o saună şi un jacuzzi. Una dintre facilităţile speciale ale clubului „La Mesteceni” este şcoala de călărie, ai cărei instructori au fost şcoliţi în stilul britanic de la Shobdon, Anglia. Clubul mai oferă posibilitatea de a practica tirul cu arcul, precum şi Tai Chi. Informaţii în plus, la numărul de telefon 0258- 732 788 sau la adresa de email sales@rapel.biz
http://www.agenda.ro/2007/22-07/turism.html

BORDELURILE DE ALTADATA DIN BRASOV
Pana in 1949, cand comunistii au interzis prostitutia si au desfiintat bordelurile, domnii brasoveni alunecau usor pe panta placerilor mai mult sau mai putin interzise. Existau case de toleranta pentru toate buzunarele si dame june sau prea coapte, care stiau sa-si etaleze farmecele.

"Clopotul de Aur" si "La Sebeni"
Casele de "perditie" cele mai in voga erau "Clopotul de Aur", de pe strada Castelului, si cele doua bordeluri cu nume identice "La Sebeni". Unul dintre bordeluri se afla pe o ulicioara ce da in strada 13 Decembrie. Cel de-al doilea pe o straduta din spatele Hidromecanicii, langa un copac cu magnolii. Gurile rele spun ca cel mai vesel stabiliment era in spatele Liceului "Principesa Ileana", actualul Colegiu "Unirea". Cele mai ravnite bordeluri erau cele de lux: Pelican Bar si Parisien Gril. Aici erau restaurante elegante si foarte scumpe. Ce se intampla in camarile din "spate", stia toata lumea. Fetele erau foarte frumoase si educate. Vorbeau franceza si engleza. Toaletele lor erau comandate direct de la Paris. Localurile erau frecventate de personalitatile vremii si de bogatasi.

Damele cu condicuta
Prostituatele aveau carnete, numite "condicute", care trebuiau vizate lunar. Clientul avea dreptul sa ceara inainte de a face sex carnetul cu vizele lunare. Daca descoperea ca fata nu s-a prezentat la controlul medical, putea s-o reclame la Politie. Fata prinsa ca s-a prostituat fara viza, nu mai avea dreptul sa-si practice meseria. In camerele prostituatelor, pe perete, langa lavabou era prins de perete un imprimat al Ministerului Sanatatii cu instructiuni referitoare la masurile profilactice ce trebuie luate pentru a evita contactarea bolilor venerice.

Estera, femeia de moravuri usoare
"Femeea de moravuri usoare Haido Estera a incercat sa se otraveasca in seara de luni band o puternica solutie de soda caustica. In stare grava a fost internata la spitalul civil din localitate. Cauza acestui act disperat este ca a fost parasita de alesul inimei", stire aparuta in 29 iulie 1923, in ziarul "Nihil Sine Deo". Nu putine erau astfel de cazuri. Totusi, in acele vremuri, familile incercau sa musamalizeze cat mai mult scandalurile, iar in presa se publicau mai putine stiri despre sinucideri sau crime pasionale, fata de ziua de azi.

Salarii mai mult decat generoase
In deceniul al treilea al secolului XX, prostituatele din bordelurile brasovene castigau, in medie, 7.500 de lei pe luna, iar cateva strangeau chiar peste 10.000 de lei. Cele care isi faceau meseria acasa nu faceau mai mult de 5.000 de lei. Asta in timp ce un muncitor castiga, in medie, 2.000 de lei, un avocat - 6.000 de lei, un medic - 9.000 de lei, iar un ministru 54.000 de lei. Doamnele onorabile si damele de moravuri usoare stiau unele de altele, dar nu-si vorbeau. Singurii care aveau acces in cele doua universuri paralele erau barbatii.

Pastile pentru barbatia istovita
Domnii erau la fel de preocupati de barbatia lor, la fel ca in zilele nostre. Exista si pe atunci un echivalent al pilulei albastre, laudat de producatorii americani ca fiind un leac miraculos. "Domnii inaintati in varsta nu sunt oameni batrani daca vor intrebuinta tabletele americane aprobate de cei mai renumiti medici americani, care restituie puterea barbateasca istovita. Mijloc esclusiv contra impotentei — Lydol", se spunea in reclama. In presa brasoveana a vremii s-a incercat o vreme, timid, promovarea prezervativelor Olla, dar din pudoare, s-a renuntat.

Numele amantilor trecut in ziare
Feministele vremii erau indignate ca totul o sa se duca de rapa din cauza obiceiurilor "proaste". Aventurile extraconjugale nu numai ca devenisera obisnuite, dar se comentau ingaduitor in cercurile mondene. Chiar pe un ton amuzat. Adulterul nu era privit cu ochi buni de conservatori. "Acele menaje in trei trebuiesc picate cu fierul rosu in vazul si la auzul tuturor. Numele talharilor, al criminalilor (sotii adulterini - n.r.) - trecut in ziare", propunea o doamna, in 1931, in "Gazeta de Transilvania".Feministele strigau cu pumnul ridicat in sus ca vor educatie sexuala in scoala. In presa brasoveana din ´36, feministele isi aratau indignarea fata de faptul ca "toate scursurile societatii" au drept de vot, toti betivanii, scandalagii si tamblagii, pe cand doamnelor cumsecade, care sunt neveste si mame, si lucreaza ca invatatoare sau functionare, li se spune sa stea acasa si sa nu puna stampila unde cred ele de cuviinta. In schimb, barbatii si mai toata presa vremii erau de parere ca din momentul in care femeile capatasera ceva drepturi de la stat, in urma miscarii de emancipare, numarul copiilor din flori si a divorturilor a crescut intr-un mod ingrijorator.

Proces de paternitate
Chiar daca regulile sociale erau foarte stricte, in perioada interbelica a crescut numarul copiilor nascuti in afara casatoriei, dar au fost putine procese de stabilire a paternitatii. In anul 1936, brasoveanca Selma F. , calcandu-si pe mandrie, i-a inaintat proces de paternitate lui Valeriu P. Aceasta declarase in scris ca paratul "a avut relatiuni de dragoste". In urma relatiei, in 25 octombrie 1935, Selma F. a dat nastere unei fetite. Paratul recunoscuse in fata mamei ca el este tatal copilului, dar a refuzat sa scoata bani din buzunar. Din cauza faptului ca era gravida, Selma isi pierduse serviciul, iar dupa nasterea copilului se descurca foarte greu cu banii. Din acest motiv, femeia si-a dat in judecata fostul amant si i-a cerut o pensie. Judecatorul i-a dat castig de cauza femeii.

"Incercarea femelei sa cucereasca masculul"
Sextil Puscariu nu era deloc multumit de noile obiceiuri de dupa al Doilea Razboi Mondial. Carcotea cu gratie impotriva modei din ce in ce mai libertina, care mai mult dezvelea decat sa acopere trupurile doamnelor. "Fumatul, care pe vremea mea era un apanaj al barbatilor, astazi e mai raspandit la femei, care scot din geanta pudriera ti rujul ti dau nejenate cu ele pe obraz si buze in fata barbatilor. Fustele sunt scurte de nu mai impiedeca miscarile si permit femeii sa faca pasi mari. Fiecare din cele doua razboaie a adus cu sine o noua etalare a farmecelor feminine. Dupa rochiile ce nu mai acopereau genunchii, in 1920, vine in 1946 short-ul, care abia acopera coapsele si lasa prada ochilor barbatesti admirabilele picioare lungi si zvelte, dar si butuci dizgratiosi si solduri vulgare. E poate incercarea femelei sa cucereasca masculul, devenit prea rar si obosit de razboaiele indelungate. Doamne fereste de un razboi viitor cu acest tempo, caci o si mai mare scurtare a fustei acoperitoare ne-ar aduce foaia de vita, iar bomba atomica ar sufla-o si pe aceasta".[/b]

POARTA ECATERINEI A REINTRAT IN CIRCUITUL TURISTIC Monumentul istoric medieval Poarta Ecaterinei va fi deschis astazi celor interesati, dupa ce in ultimii ani a facut obiectul unui proces de restaurare si consolidare. Lucrarile au fost finantate de Consiliul Judetean Brasov, cuantumul investitiei fiind de 300.000 de lei. Evenimentul va coincide cu reluarea concertelor de fanfara, care se vor derula de acum inainte in fiecare sambata, in perioada iunie-octombrie, in parcul din vecinatatea Portii Ecaterinei si in zona Bastionului Tesatorilor. In programul concertelor de astazi, care vor incepe la orele 11.00, figureaza recitaluri ale fanfarei "Tarii Barsei", iar membrii celei din Vulcan vor sustine un recital la Bastionul Tesatorilor.

POARTA ECATERINEI A REINTRAT IN CIRCUITUL TURISTIC Monumentul istoric medieval Poarta Ecaterinei va fi deschis astazi celor interesati, dupa ce in ultimii ani a facut obiectul unui proces de restaurare si consolidare. Lucrarile au fost finantate de Consiliul Judetean Brasov, cuantumul investitiei fiind de 300.000 de lei. Evenimentul va coincide cu reluarea concertelor de fanfara, care se vor derula de acum inainte in fiecare sambata, in perioada iunie-octombrie, in parcul din vecinatatea Portii Ecaterinei si in zona Bastionului Tesatorilor. In programul concertelor de astazi, care vor incepe la orele 11.00, figureaza recitaluri ale fanfarei "Tarii Barsei", iar membrii celei din Vulcan vor sustine un recital la Bastionul Tesatorilor.

Braşovul, cea mai mare cetate medievală a ţării
Braşovul a devenit, începând de ieri, cea mai mare „Cetate medievală locuită“, alături de Sighişoara urmând să fie inclusă în patrimoniul UNESCO, conform unui proiect iniţiat de consilierul braşovean Toma Dobrogeanu şi aprobat ieri de Senat. În acest context, Consiliul judeţean a aprobat alocarea unor fonduri în valoare de 10.000 de euro pentru lucrări privind refacerea zidurilor „cetăţii“. Mai mult decât atât, autorităţile locale s-au gândit şi la o strategie pentru promovarea imaginii Braşovului. Astfel, toate evenimentele care vor avea loc în principalele puncte de distracţie ale oraşului de la poalele Tâmpei vor face obiectul unor transmisiuni live, nonstop, pe Internet.

Tampa, muntele uitat de brasoveni
Cei care viziteaza Brasovul nu trebuie sa rateze o urcare pe muntele din centrul urbei. Doar sa nu o faca lunea, cand e telecabina in revizie.

CAMPANIILE ELECTORALE DE ALTADATAIn perioada alegerilor, viata politica in Brasovul interbelic se intensifica, luand aspecte de infruntare fara menajamente. Politicienii se atacau prin discursuri acide, iar ziarele, in functie de simpatii, se intreceau in articole de-a dreptul defaimatoare. Liberalii ofereau la Mielul Alb tocanite si curcani fripti, iar taranii erau sfatuiti sa nu-i voteze pe cei care au scumpit "beutura". Deputatul N. Lupu era catalogat drept pupacios si neserios, fiind acuzat ca sufera de mania pupatului, iar de Victor Braniste, candidat pentru Senat al Partidului National, se spunea ca avea doua procese de paternitate si ca era betiv.

Buletine de vot furate
In arhive s-au pastrat multe reclamatii. Ioan Ionica, parlamentar din partea PNL, a dat in judecata Primaria pentru ca nu l-a inscris in listele de alegatori. Guvernele aflate la putere, care si organizau alegerile, faceau tot felul de sicane opozitiei. In 1922, din sectia a II-a de votare din Brasov se furasera buletine de vot. Parintele Nicolae Stinghe, liberal, acuza de furt electoral Partidul National Roman.

Betivi, spioni si tradatori
In ziarul "Ordinea" erau atacati candidatii Partidului National: Voicu Nitescu era considerat ateist, iar despre Partidul National se scria ca "ataca preotii si biserica". Mihai Popovici era numit falsificator, iar despre carturarul Victor Braniste, candidat pentru Senat al Partidului National, se relata ca a fost degradat din armata, ca avea doua procese de paternitate si ca era betiv.
In anul 1925, Comisia Disciplinara a judetului Brasov a fost obligata sa puna pe rol cauza indreptata impotriva viceprimarului de atunci al orasului, Emil Socaciu. Acesta fusese virulent atacat in mai multe numere ale ziarului "Carpati", unde fusese catalogat drept "fost spion maghiar", un tradator al cauzei romanesti.

Studenti fugariti cu pietre
In 1926, o intrunire politica organizata de dr. Aurel Dobrescu in comuna Porumbacu de Jos (Fagaras) s-a terminat cam la fel ca manifestatiile minerilor de dupa 1989. Studentii si intelectualii au fost pusi pe fuga de pietrele taranilor. Deputatul de Fagaras fusese acuzat ca la intrunirea la care participase trei sferturi din comuna, a "proferat expresiuni jignitoare la adresa M.S. Regelui", si ca "a agitat poporul astfel ca acesta a atacat cu pietrii pe intelectualii si studentimea universitara din comuna". Deputatul Partidului National afirmase despre oamenii lui Averescu ca fac parte dintr-un "...Guvern care a adus o rea administratie si a pus dari grele pe tarani, si a scumpit beutura".
Studentii au incercat sa-l intrerupa. "Locuitorii racneau la studenti sa taca", asa cum s-a consemnat la procesul care a avut loc mai tarziu, si au inceput sa arunce cu pietre in ei.
Pentru intrunirea cu scandal, ancheta a durat 19 ore, timp in care "au facut declaratii studentimea, inteligenta in intregime si dintre poporul revoltat vreo 16 persoane". Fusesera arestate sase persoane, iar pentru mentinerea ordinii in comuna au fost trimise doua unitati de jandarmi.

Miel si curcani fripti din partea liberalilor
In 1928, liberalii isi faceau campanie electorala atragand oamenii cu mancare si cu bautura. Inaintea alegerilor, la restaurantele Mielul Alb (de pe Strada Lunga), Coroana si Liess, acestia au oferit brasovenilor mese gratuite. In nr. 17, "Gazeta de Transilvania" anunta in articolul "Tocana liberala de la Brasov", ca liberalii urmau sa tina la Brasov un mare congres si ca, in acest scop, acestia s-au pregatit temeinic pentru pentru potentialii alegatori din afara orasului. "Tren gratuit, carute gratuite, diurne, tocana de miel si bautura la toarta... In ajunul adunarii vor sosi la Brasov cateva camioane incarcate cu miel si curcani... Prin urmare, oameni buni, veniti la Brasov cu mic cu mare la tocana de miel si la curcani in frigare. Veniti cu turle si cu surle, ca a sosit ziua mare". In nr. 19, "Gazeta de Transilvania" a tinut sa relateze cum au decurs mesele gratuite oferite de liberali: "La mijlocul mesei s´au lansat liste de subscriere de membri in Partidul Liberal si de-a participa la congres. Multora li s-a aplecat, altii au ramas cu tocana in gat cand li s-a comunicat rostul blidului de linte". Scheienii nu au participat la festinul electoral, deoarece acestia aveau alte simpatii politice.

Politician pupacios si neserios
Un politician care cochetase cu mai multe formatiuni politice, dr. N. Lupu, era catalogat drept pupacios si neserios: "De remarcat este ca d-l dr. Lupu, care sufere de mania pupatului, a sarutat pe d-l ministru Duca in gura, declarand ca nu se va desparti niciodata de partidul liberal. Numai sa se tina de cuvant!!". Dr. Lupu facuse parte, pe rand, din patru partide: liberal, socialist, taranesc si national taranesc. Se pare ca mutarile dintr-un partid in altul nu reprezinta un obicei nou, ci era practicat si de politicienii interbelici.

"Cel mai nevinovat cetatean al Brasovului"
De cele mai multe ori, acuzele din presa erau cizelate sub forma metaforelor ironice. Taranistii, sub pretextul ca ii iau apararea viceprimarului Iosif Puscariu, ii fac o defavoare si mai mare. "D-l Puscariu este cel mai nevinovat cetatean al Brasovului. Infantil pana la desconsiderarea spatiului. Daca nu-l dai jos din autobuz, uita adresa casei unde locuieste", scria "Gazeta Brasovului" intr-un numar din mai 1935. Adversarii politici ai primarului de atunci, Dumitrescu Parvu, se intreceau in a-l blagoslovi cu tot felul de epitete colorate. "Zilele trecute era cat pe ce sa ramanem fara primar, pe motivul ca d-l Dumitrescu Parvu e prea tanar si lipsit de experienta. Ce infamie! Primarul nostru n´a fost niciodata tanar si nu va fi niciodata tanar. Varsta d-sale pluteste in durata pura a lui Bergson, unde muschii creierului se pot conserva milenar", relata tot "Gazeta Brasovului".

Barfe discutate la Casina Romana
In anul 1835 s-a infiintat la Brasov clubul Casina Romana. Era frecventat de negustori si intelectuali. La sfarsitul secolului al XIX-lea, cele mai fierbinti stiri comentate la Casina erau despre traiul scandalos al regelui Milan al Serbiei, care era casatorit cu o romanca, Natalia, incendiul teatrului imperial din Viena si drama de la Meyerling. Aceasta ultima stire i-a pus pe jar pe brasoveni, tinand cont ca Ardealul facea parte din Austro-Ungaria. Principele mostenitor al Austriei, Rudolf, singurul fiu al imparatului Francisc Iosif, fusese gasit mort la castelul de vanatoare de la Meyerling, impreuna cu amanta sa, o baroana al carei tata a trait ca pictor la Bucuresti. Se zvonea ca cei doi s-au sinucis dupa o cearta intre indragostiti. Tot la Casina s-au nascut controverse in legatura cu sfarsitul pe care ar trebui sa il aiba idila dintre printul Ferdinand si domnisoara Vacarescu, care a starnit un adevarat scandal in casa regala romana. Casina s-a inchis in anul 1935.

Brasovul, o abundenta de frumusete si relaxare

VIATA MONDENA IN BRASOVUL DE ALTA DATA
In zilele noastre, mondenitatea este perceputa in alti termeni decat in epocile trecute. Este normal sa fie asa, pentru ca acum societatea, dar si mentalitatile sunt diferite. Sa facem o incursiune imaginara in timp, sa aflam cateva pasaje din ceea ce insemna viata mondena in vremurile apuse.

Moda, usor depasita
In Brasovul secolului al XIX-lea se simtea prezenta mondenitatii, iar familia de intelectuali Muresianu a cunoscut si aceasta viata, bineinteles cu valoarea pe care i-o imprimau acele vremuri. "Existau tot felul de asociatii, fundatii filantropice, care se ocupau de organizarea de baluri, si as aminti de Reuniunea Femeilor Romane din Brasov. In fiecare an se organiza un mare bal (locatia fiind actualul Centru Cultural "Reduta" n.r.), care avea ca scop strangerea de fonduri pentru ajutorarea orfanilor din timpul revolutiei de la 1848. Cu ocazia mesei caritabile se organiza o mare petrecere, care devine de referinta pentru Brasov", precizeaza Valer Rus, directorul Muzeului Memorial "Casa Muresenilor". In inalta societate nu te puteai prezenta oricum. "Exista un bilet, destul de costisitor la nivelul anilor 1860 - costand 1-2 florini -, in pretul sau intrand si remuneratia orchestei, consumatia. Cat despre vestimentatie, existau ateliere de croitorie care copiau absolut toate modelele epocii de la Viena, Paris. Revistele de moda se incetatenesc in secolul al XIX-lea, ele nu sunt o inventie a secolelor ulterioare. Istoricii au observat, totusi, o intarziere culturala, spre exemplu in privinta modei crinolinei. Desi, dupa 1855-1860 ea nu se mai regasea in vestimentatia din vestul Europei, la Brasov femeile in varsta inca o mai purtau, desi incomodele crinoline, cu faldurile lor care puteau sa aiba si 50-60 de metri, erau destul de incomode", explica Valer Rus.

Cazinele, cluburile de alta data
Balurile erau o buna ocazie si pentru a stabili legaturi. "In aceasta perioada (secolul al XIX-lea n.r.) se dezvolta un adevarat cod al evantaiului, astfel ca tinerele domnisoare transmiteau diferite tipuri de mesaj, in functie de pozitia evantaiului (inchis, deschis insemnand vreau sa dansez, respectiv nu vreau sa dansez n.r.). Existau si celebrele carnetele de dans, in care fetele isi inscriau partenerii de dans, iar prin excludere ori refuz dansau cu unii domni si astfel se putea ajunge la eventuale cupluri. Apropo de cluburile din zilele noastre, atunci existau cazinele. Practic, erau medii masculine, unde se intalneau barbatii. Isi permiteau sa faca abonamente la foarte multe ziare din Europa, astfel ca membrii clubului, platind o suma mai mica, aveau acces la foarte multe informatii. Existau si locuri in care se jucau carti. Astfel de locatii erau unele elitiste, care tineau de viata mondena a orasului", adauga Valer Rus. Un obicei bine incadrat in epoca despre care vorbim era cel al vizitelor. "Ele se caracterizau prin reciprocitate, adica vizita se intorcea. Nu arareori aceste intalniri erau un bun prilej de a discuta politica, de a schimba o barfa sau de a canta, dat fiind ca toata lumea buna avea pian", mai spune directorul muzeului.

Trupe de teatru
"In acea perioada, oamenii dispuneau de foarte mult timp liber. Nu existau teatre, la Brasov veneau trupe de teatru ambulant, dar si mari instrumentisti, se canta opera, opereta. Spectacolele de aceasta factura, circul erau exceptii, regula fiind culcatul foarte devreme", adauga sursa citata. In acea perioada prostituatele de lux lucrau oficial, existand case de toleranta cu femei angajate. Dar, prostitutia era o viata paralela cu cea mondena, tinea mai degraba de intimitatea persoanei. Era o lume de existenta careia se stia, dar despre care nu se discuta.

Brasovul intre razboaie
"Viata mondena este, in primul rand, una de factura sociala, in care oamenii se aliniaza la niste placeri ale epocii. In Brasovul interbelic, in centrul atentiei erau ofiterii, varful administratiei, marii negustori, industriasii, iar aceasta viata era cea a lumii bune", spune muzeograful Mariuca Radu. Actele de caritate, dar si vizitele de curtoazie dadeau contur mondenitatii si in acea perioada. "Cand o familie buna se stabilea in oras, se cadea ca ea sa fie prezentata tuturor familiilor care aveau acelasi statut social. Cei care doreau sa intre in astfel de cercuri, dar nu corespundeau - din punct de vedere al nivelului social, dar si al gradului de cultura - erau eliminati", adauga muzeograful. Echitatia in Poiana Brasov, voiajurile in Elvetia, Ierusalim, Roma, Viena, curele la baile din Valcele ori Covasna, cursele de cai de la Ploiesti erau in acea perioada preocupari mondene.

Moda interbelica
In perioada interbelica, de multe ori moda era chinuitoare. Canoanele cereau ca doamnele burgheze sa poarte gulere de blana in toiul verii, iar acestea nu puteau decat sa se supuna modei, si sa iasa pe Corso in rochite de matase si cu o vulpe atarnata de gat. Moda de la Paris era in mare voga atat in capitala, cat si in Ardeal, iar croitorii de la poalele Tampei scoteau bani frumusei de pe urma modelelor copiate din revistele frantuzesti. Prin anii ´30, umbrelutele de soare devenisera deja demodate. Misoginii mai deplangeau inca faptul ca rochia este "o bucata de stofa pana la genunchiu". Feministele strigau cu pumnul ridicat in sus ca vor educatie sexuala in scoala. Inca din 1923, la un astfel de congres tinut in Brasov, doamnele barbatoase cereau: "Sa fie organizata o campanie intinsa in toate tarile impotriva ignorantei si a prejudecatilor populare cu privire la boalele veneriene".

"Femeile dadeau tonul"
"Se iesea pe terasa Transilvania (actuala zona a Rectoratului n.r.), insa tinuta era obligatorie si rangul se impunea. De bon ton era sa ai un amant sau o amanta. O astfel de frivolitate nu era un motiv de barfa, ci lucrurile erau luate ca atare", completeaza Mariuca Radu.
Balurile erau pentru aceasta perioada, deopotriva, reuniuni socioprofesionale si mondene. "Femeile dadeau tonul in toalete si bijuterii (nu degeaba s-a dovedit ulterior, cand au fost puse in situatia de a le vinde, ca femeile erau specializate in pietre pretioase n.r). Vestimentatia se comanda de la Bucuresti, palariile de la Viena, iar balurile erau o buna ocazie de etalare a tinutelor, dar si a blanurilor, mai ales ca aveau loc iarna", completeaza sursa citata. Dar, fericirea data de o astfel de existenta a durat relativ putin, pentru ca a urmat razboiul si apoi comunismul, cand si viata mondena se derula sub semnul fricii.

CLADIREA CEA MAI VIZITATA DIN BRASOV


Biserica Neagra este cel mai vizitat monument istoric din Brasov. Numarul vizitatorilor a crescut mult inca de la inceputul lunii aprilie. Orga adapostita intre zidurile bisericii este una dintre cele mai mari din sud-estul Europei si este vestita pentru sonoritatea ei deosebita. Concertele care au loc in Biserica Neagra sunt renumite in toata tara.

Cea mai lunga biserica
Cu o lungime de 89 metri si 38 de metri latime, lacasul de cult evanghelic este cel mai mare edificiu religios intre Viena si Istanbul (Constantinopol). In aceasta biserica incap circa 5.000 de persoane. In plin sezon atrage zilnic aproximativ 2.000 de turisti din toata lumea.
De-a lungul vremii, unul dintre cei mai de seama vizitatori ai bisericii a fost domnitorul Mihai Viteazul. Documentele vremii au consemnat faptul ca, in 1600, domnitorul roman i-ar fi amenintat pe credinciosii sasi ca, daca nu pun o cruce pe lacasul de cult, darama biserica. Acum, patura care ii acoperea calul, numita valtrap, este adapostita in biserica.

Orga renumita
Pana spre sfarsitul secolului al XVII-lea, lacasul de cult purta numele de Biserica Sfintei Fecioare Maria. Dupa marele incendiu din anul 1689 a devenit cunoscuta ca Biserica Neagra. Fumul si flacarile i-au innegrit atunci zidurile, insa acestea au ramas in picioare. Orga care a facut-o celebra a fost realizata de mesterul Buchholz din Berlin. A fost construita intre anii 1836-1839. Concertele sustinute in biserica au devenit renumite, multe dintre ele fiind inregistrate pe discuri. In anul 1924, galeria din fata orgii a fost extinsa. S-a creat astfel spatiu pentru sustinerea unor mari concerte de muzica sacra, impreuna cu corul bisericii.

Cel mai mare clopot din tara
Constructia bisericii, in stil gotic, a inceput in anul 1383, pe locul unei vechi biserici din prima jumatate a secolului al XIII-lea. La prima invazie a turcilor, in anul 1421, lacasul de cult, inca neterminat, a fost distrus in mare parte. Reconstructia a durat pana in 1477. Din cele doua turnuri proiectate initial, a fost ridicat numai turnul sudic. In turn au fost adapostite trei clopote, din care unul de 6.300 kg, cel mai mare din Romania. In anul 1542, pe timpul reformatului Johannes Honterus, slujba religioasa a inceput sa fie oficiata dupa ritul evanghelic-lutheran.

300 de oameni ucisi de flacari
Marele incendiu din anul 1689 a distrus mai ales acoperisul si interiorul cladirii. In flacarile care au innegrit biserica au murit aproape 300 de oameni. Incendiul a fost favorizat de un vant puternic si s-a extins cu repeziciune. Au fost cuprinse de flacari multe cladiri si au fost distruse numeroase marfuri ale negustorilor moldoveni si valahi. Au mai fost avariate Casa Sfatului, Poarta Ecaterinei, o parte din fortificatiile orasului, Bastionul Fierarilor, Turnul Alb. Au scapat de furia focului doar cateva case si Poarta Vamii.

Strane de peste 300 de ani
Renovarea a durat aproape o suta de ani. In interiorul bisericii s-au pastrat unele piese de mobilier si obiecte de cult valoroase. Stranele cele mai vechi, sculptate in lemn, dateaza din anul 1696, altele din prima jumatate a secolului XVIII-lea. Actualul altar in stil neogotic a fost construit in anul 1866.

Covoare protejate de ultraviolete
Printre atractiile bisericii se numara si colectia de covoare anatoliene, deosebit de valoroasa si printre cele cele mai bogate din Europa. Valoarea ei este inestimabila. Dateaza din secolele XVII-XVIII. Covoarele provin din regiunile Brussa, Usak si Ghiordes din Asia Mica. Au fost donate bisericii de catre breslele mestesugarilor din oras, de catre negustori si alti brasoveni. In anul 1980 s-au luat masuri de protectie a tesaturilor. La toate ferestrele s-au montat geamuri speciale, cu proprietati filtrante, pentru protejarea covoarelor impotriva actiunii razelor ultraviolete.

Ceas repictat
In urma cu cativa ani au fost repictate cadranele ceasului din turn, reproducandu-se, pe baza straturilor de pictura gasite, imaginea acestora din anii 1541 si 1821. Totodata, s-a schimbat si mecanismul ceasului, care acum are o comanda electronica. Aceasta lucrare a fost posibila datorita unei initiative a ziarului "Neue Kronstadter Zeitung" din Germania, care a organizat o actiune de colectare de fonduri. Toate materialele folosite au fost importate din Germania, iar parohia a fost ajutata de comunitatile evanghelice din tara si de sasii brasoveni emigrati.

Comori ascunse in zona Brasovului
Locuri mai putin cunoscute, incarcate de istorie sau de legenda.


Judetul Brasov atrage in fiecare an mii de turisti romani si straini, atat datorita istoriei si culturii, cat si gratie muntilor care ocupa 40% din suprafata judetului. Cu toate acestea, exista locuri mai putin cunoscute de turisti, dar nu mai putin atragatoare.
Pentru informarea persoan [...]

BISERICA NEAGRA AR PUTEA INTRA IN PATRIMONIUL EUROPEANJudetul Brasov ar putea sa figureze cu cinci monumente istorice pe Lista patrimoniului european. Conducerea Ministerului Culturii a solicitat reprezentantilor directiilor judetene specializate sa prezinte o lista cu obiectivele care urmeaza sa fie incluse pe lista bunurilor de patrimoniu material si imaterial care au valoare la nivel continental. "Noi avem deja doua obiective care figureaza in patrimoniul mondial si prin urmare vor fi incluse automat pe lista. Este vorba de biserica fortificata de la Viscri si cea de la Prejmer. Acum lista ar putea fi extinsa si sa fie incluse si Biserica Neagra, precum si cele de la Halmeag si Bartolomeu", ne-a declarat seful Directiei Judetene pentru Cultura Brasov, Gheorghe Mitran.

Cat costa Pastele la pensiunile din Brasov
Turistii vor trebui sa scoata mai multi bani din buzunare decat anul trecut daca vor dori [...]

Oferte speciale de Pasti in Poiana Brasov si la Bran-Moeciu

Desi pana atunci mai sunt aproape doua luni de zile, hotelierii din Poiana Brasov si proprietarii de agropensiuni din zona Bran-Moeciu au inceput sa-si anunte deja ofertele speciale de Pasti, preturile fiind aceleasi ca si anul trecut. Astfel, in Poiana, un sejur de patru zile - trei nopti de cazare, in intervalul 6-9 aprilie a.c. - costa, la "Alpin", 239 de euro camera dubla si 179 de euro camera single, iar pentru un pat suplimentar in dubla se mai adauga 79 de euro. In pret sunt incluse micul dejun, masa festiva de dupa Inviere cu tot felul de bunatati pascale - acces gratuit la piscina si sauna, cadouri surpriza in camera si supravegherea copiilor la gradinita hotelului.
Cine vrea la "Ruia" plateste 600 de lei noi locul in camera dubla si 700 de lei in "junior suite" pentru 3 nopti de cazare cu mic dejun, pretul incluzand si cina festiva de dupa slujba Invierii, precum si pranzul de a doua zi. Amatorii de distractii ecvestre au la dispozitie vilele confortabile de la "Centrul de Echitatie", unde pot inchiria o vila de 5-6 locuri cu 300 de lei noi, iar una de trei locuri cu 150 de lei pentru o noapte de cazare cu mic dejun, plus o ora gratuita de calarie, la care se adauga 25 de lei noi de persoana pentru bunatatile de la masa festiva de dupa Inviere, pregatite exclusiv din alimente ecologice de productie proprie. In pensiunile agroturistice ale ANTREC din zona Bran-Moeciu-Fundata si de la Zarnesti, oferta de Pasti e pentru toate buzunarele. Cine se multumeste cu confortul standard de 2-3 margarete scoate din buzunar intre 65 si 90 de lei pe noapte pentru o camera dubla, iar pentru pretentiosii care vor musai la 4-5 margarete, camera dubla costa intre 100 si 210 lei pe noapte, la aceste preturi adaugandu-se 70 de lei de persoana pentru masa festiva din prima zi de Pasti. Fara exceptie, agropensiunile ofera, la cerere, si pensiune completa la pretul de 50-60 de lei de persoana, iar pentru a se simti "ca la mama acasa", turistii pot participa la ritualul vopsitului si incondeiatului oualor si la pregatirea bucatelor dupa retetele locului. Dupa care, in chip de siesta, pot inchiria cu 6 euro o caruta de 4-6 locuri pentru o plimbare prin imprejurimi, pe care dependentii de adrenalina o pot face si cu ATV-ul, platind 100 de lei pe ora. (Adrian Popescu)

Brasov - Pasti la pensiunile agroturistice
http://www.jurnalul.ro/articol_47008/brasov___pasti_la_pensiunile_agroturistice.html

Poiana Brasov, centru turistic international

Brasovul se sufoca
Orasul de sub Tampa aduce tot mai mult cu o metropola occidentala: masini multe, locuri de parcare insuficiente si zone verzi care dispar zilnic.
Imaginea "idilica" de oras linistit de provincie a Brasovului, cu un trafic "aerisit" si cu parcuri pline de verdeata, este din ce in ce mai indepartata. Cu o masina la doi locuitori, fara parcari suficiente si cu zone verzi care dispar de la o zi la alta, orasul d [...]

Piata Sfatului din Brasov revine la traditia germana
Localurile "proletare" au disparut, in locul lor "rasarind" restaurante cu specific nemtesc si galerii comerciale luxoase.