Brasov

100 de ani de la descalecarea lui Buffalo Bill la Brasov.

Acum 100 de ani, pe data de 15 iulie 1906, in Cetatea Brasovului poposea un personaj de legenda, celebrul cercetas si vinator de bizoni col. Wiliam Frederick Cody, nimeni altul decit Buffalo Bill, "salvatorul pieilor rosii". Putini isi mai amintesc acum de evenimentul care a infierbintat orasul la inceput de secol. Scopul acestei vizite inedite era, ca in cadrul unor reprezentatii, sa fie "relatata" istoria Vestului salbatic american, fiind reconstituite scene de vinatoare a bizonilor, atacul unei diligente, impuscaturi sau aspecte din viata indienilor.
Spectacolul cowboy-lor a cuprins atunci si numere de divertisment: aruncatul lassoului, trageri la tinta din fuga calului sau urmarirea si prinderea vacilor.
Multa vreme de la plecarea exoticului Buffalo Bill tinerii brasoveni incercau sa-i imite cascadoriile si isi lasau mustata si barbison ca sa arate ca el.
Vestul salbatic din Brasov

Biografia acestui cowboy legendar, foarte iubit in Statele Unite, este fabuloasa. S-a nascut in 1846 la Iowa. In tinerete a fost soldat in Razboiul Civil si a primit Medalia de Onoare pentru vitejia lui.
A fost ranit doar o singura data si se considera foarte norocos ca a scapat "doar cu scalpul luat". Dupa razboi a luptat pentru libertatea indienilor si drepturile femeilor.
Pentru orasul lui a facut numeroase donatii, a ajutat la continuarea caii ferate si a construit un mare hotel al carui manager a fost mai multi ani. in 1872 a aparut pentru prima oara pe scena, jucind in "Cercetasii preeriei". Spectacolul "Wilde West" a fost inaugurat in 1883, in Omaha, unde Buffalo a folosit indieni veritabili si cowboy adunati din Vestul salbatic. intre timp, acestia au devenit artisti. 30 de ani au facut turnee prin toata lumea. Numai in Europa au petrecut zece ani. La sfirsitul secolului al XIX-lea americanul se numara printre cei mai faimosi oameni ai planetei. in vara lui 1906 trupa lui a ajuns si pe meleagurile noastre.
Traseul caravanei, menita sa popularizeze spiritul american in Europa, a cuprins atunci si citeva orase romגnesti: Sibiu, Alba Iulia, Brasov, Sighisoara, Cluj, Tirgu-Mures, Oradea si Cernauti. Presa vremii anunta sucesele pe care trupa lui Buffalo Bill le avea in fiecare localitate. "Putini isi mai aduc aminte azi de Buffalo Bill si spectacolele lui de la Brasov, spune prof. Miron Zecheru, fost primar al Branului.
“Am auzit si eu ca vorbeau batrinii despre el, dar eram copil. A fost un eveniment deosebit, pomenit multa vreme. Poate numai in gazetele din acele timpuri putem sa mai gasim date. Stiu ca, ulterior, au urmat filme de mare succes la cinema."

Nimerea la tinta din goana calului

in urma cu un veac americanii aveau un sistem impecabil de a-si face publicitate si a organiza turnee-gigant. Ca si in ziua de azi, ei se pregateau minutios, atenti la fiecare detaliu. inainte cu citeva zile de spectacol, un agent de presa, special angajat de Buffalo, alegea terenul unde va descaleca tabara "artistilor", discuta cu autoritatile locale si ziaristii vremii, incercind sa stringa cit mai multi oameni la manifestare.
In acest periplu, cowboy-ul a fost insotit de peste 800 de oameni si 500 de cai. Pentru transportul lor, dar si al materialelor auxiliare, au fost necesare 50 de vagoane de tren. Timp de doua saptamini, intre 28 iunie si 11 iulie 1906, spectacolul lui Buffalo Bill a fost anuntat in "Gazeta Transilvaniei", iar dupa succesul rasunator pe care trupa americana il avusese la Sibiu, unde participasera peste 9000 de spectatori, mii de brasoveni si locuitori ai imprejurimilor au cumparat bilete la show-ul care a avut loc pe 14-15 iulie. Cortul lui Buffalo Bill si al trupei sale din Vestul Salbatic a fost instalat in piata de vite din Bartolomeu, Brasov. Acolo urma sa aiba loc evenimentul. Spectacolul era unul autobiografic, actorii jucau scene din viata furtunoasa a cowboy-ului. Carismatic, zimbind si rasucindu-si intre degetele galbene de tutun mustata, calarea toata ziua, purtind mindru o palarie cu boruri mari, care ii acoperea pletele. Era imbracat intr-o haina de piele cu franjuri, iar la briu avea tintuite de cureaua lata, doua pistoale si un cutit. Purta cizme inalte, impodobite cu pinteni care zornaiau la fiecare miscare. Cind au vazut ce sarituri periculoase face Buffalo pe cal si cum minuieste pistoalele, au aplaudat brasovenii pina le-au amortit palmele. Un mare succes l-au avut, insa, indienii veritabili, veniti la Brasov imbracati sumar si calarind cu maiestrie caii puternici, adusi tocmai din Vestul Salbatic. Spectacolul a impresionat puternic pe toata lumea. In notele sale memorialistice, Sextil Puscariu scria: "Circul lui Buffalo Bill a produs o vilva mare. Cortul lui urias in care incapeau o mie de spectatori a fost compus americaneste, in citeva ceasuri si descompus imediat dupa ultimul numar din program. Buffalo Bill avea barbisonul alb si era batrin, dar calarea inca frumos si nimerea din goana calului porumbeii lasati sa zboare deasupra arenei.


Dana Fodor,Razvan Mateescu.
http://www.7plus.ro/?arhiva=06/07/2006&id=1508

]

Cele mai braşoveneşti mîncăruri
Bucătăria braşoveanului

Pe gustul oaspeţilor

* În gastronomia tradiţională, există cîteva reţete care îşi au originea în zona Braşovului

Dacă credeţi că nu v-aţi uimit oaspeţii de Revelion, puteţi să le cîştigaţi admiraţia la următoarea petrecere, poate chiar de Sfîntul Ion, cu un meniu cu totul original, alegînd să gătiţi numai feluri de mîncare specifice Ţării Bîrsei. Monitorul Expres a găsit printre miile de preparate tradiţionale cîteva reţete apreciate de toată lumea şi care au fost prima oară pregătite şi degustate la Braşov.

Clătite braşovene

Gustoase, nu îngraşă, bucură şi ochiul, clătitele braşovene sînt în mare vogă în meniul restaurantelor simandicoase.
Ingredinte: Pentru clătite: 3 ouă, 1/2 l lapte, 2 linguri de făină, un praf sare. Pentru umplutură: 300 g ficăţei, o ceapă medie, 200 g ciuperci (o conservă), 2 ouă, o lingură făină, pătrunjel, mărar, cimbru (după gust). Pentru coajă: 2 ouă, pesmet, făină.
Mod de preparare: Se fac nişte clătite mari şi rumene care, deşi fac cu ochiul, nu trebuie mîncate. Ceapa se toacă mărunt şi se rumeneşte în ulei încins. Apoi se pun ficăţeii şi ciupercile mărunţite. Cele două ouă pentru umplutură se bat bine cu făină. Totul se amestecă bine cu verdeaţă tocată şi cu sare după gust. Se umplu clătitele şi se împachetează plic. Apoi se fac pane, adică se dau prin făină, ouă şi pesmet şi se rumenesc în ulei încins. Se servesc calde, cu smîntînă şi mărar tocat.

Tochitură braşoveană

O găsiţi şi prin restaurante, dar mai bună e cea de acasă.
Ingrediente: 500 g carne viţel mai gras, 200 g ficat, 200 g plămîn, 200 g inimă, rinichi şi alte măruntaie, 3-4 cepe mari, verdeaţă, 1 ceaşcă bulion de roşii, supă de oase, 2 linguri untură, un pahar mic de vin.
Mod de preparare: Carnea se prăjeşte în 2 linguri untură, apoi se stinge cu supă şi puţin vin. Se lasă să fiarbă înăbuşit. Între timp, măruntaiele se frig pe jăratec, se taie bucăţele şi se amestecă în cratiţă cu restul de carne. Se pun apoi bulionul, sarea, verdeaţa. Se lasă să mai clocotească preţ de cîteva minute împreună, pînă ce grăsimea iese deasupra. Se poate pune şi ceva usturoi tăiat mărunt. Se serveşte fierbinte, cu mămăliguţă.

Papanaşi ca în Poiană

Se zice că papanaşi ca în Poiana Braşov nu se mănîncă nicăieri. Iată care e secretul celebrului desert:
Ingrediente: 300 g brînză vacă, 2 ouă, 2 plicuri zahăr vanilat, un vîrf de cuţit de bicarbonat, 4 linguri cu vîrf de făină, sare.
Mod de preparare: Se amestecă cu entuziasm, într-un castron, brînza, ouăle, zahărul, bicarbonatul stins cu lămîie, praful de sare, cele 4 linguri de făină. Se poate amesteca şi cu o lingură de lemn, nu trebuie mixer. Se pune făină pe mîini, şi, din compoziţie, se iau bucăţi de aluat din care se fac gogoşele. Se presează ca să arate ca nişte mici lipii. Cu degetul se face un gol în mijloc. Se dau prin făină şi se pun într-un tuci sau ceaun (nu în tigaie), în ulei încins, se prăjesc (nu mult) pe ambele părţi, să devină maronii-aurii, se scot pe un şerveţel ca să se scurgă, se pudrează cu zahăr. Cel mai bine merg cu smîntînă sau o dulceaţă mai acrişoară (măceşe, afine, vişine, prune).

Salată braşovenească

Pentru doamnele care nu renunţă la cura de slăbire este recomandată o salată. Ingrediente: 200 g salam, 150 g caşcaval, 300 g morcovi, 500 g mazăre (conservă), 150 g gogoşari în oţet, 500 g maioneză dietetică (sau nu), muştar.
Mod de preparare: Salamul, caşcavalul şi gogoşarii în oţet se taie cuburi. Mazărea se scurge de zeamă şi se trece printr-un jet sănătos de apă rece. Morcovii se fierb şi se taie cubuleţe. Se amestecă vîrtos toate componentele, se adaugă maioneza amestecată cu muştarul, se aranjează salata pe un platou sau castron şi se decorează cu fire de pătrunjel sau mărar.

Bulz de la Moeciu

La puţine petreceri onomastice gazdele te tentează cu mămăliguţă. Dar bulzul de Moeciu e ceva cu totul special. Este un bulz ciobănesc, perpelit pe jăratic, încropit din mămăligă fierbinte şi brînză în coajă de brad. Se pot folosi diferite sortimente de brînză: caş, urdă, telemea, brînză frămîntată.
Mod de preparare: Se face mămăliga, se ia brînza de burduf de la mama ei, din vîrf de munte. Se întinde o bucată de mămăligă pe ceva curat şi se presară brînză cît încape. Se împachetează frumos, apoi se pune la prăjit pe plita încinsă, sau, ca în varianta originală, în vatra focului, pînă se prăjeşte bine de tot. Se îndepărtează crusta arsă, dacă e scrum, şi se serveşte fierbinte, eventual cu o cană de lapte de oaie proaspăt muls şi strecurat.

Scrumbie a la Brădet

Deşi nu vă aşteptaţi să existe reţete de peşte specifice zonei de munte, se pare că braşovenii au inventat cel puţin una.
Ingrediente: 300 g scrumbie (două exemplare mai voinice), 2 roşii, un morcov, o legătură de ceapă verde, suc de roşii, ardei gras, mărar, ulei, vin demidulce, sare, piper măcinat.
Mod de preparare: Spălaţi peştele cu simţ de răspundere şi curăţaţi-l în modul cel mai nemilos. Tocaţi legumele, apoi aşezaţi respectuos scrumbiile în tava unsă cu ulei, împreună cu legumele tăiate cubuleţe. Daţi la cuptor o jumătate de oră. Se serveşte cu mămăliguţă.

Trigoane de la Rîşnov

Este o prăjitură care se poate umple cu mere, brînză de vaci cu stafide, cremă de vanilie (specialitatea unui cofetar din Rîşnov). Toată filosofia este triunghiul. Pentru a obţine forma de trigon se procedează astfel: o foaie unsă bine cu unt topit se îndoaie pe lungime, în 3 părţi egale. La un capăt, pe partea din mijloc, se pune o lingură de umplutură apoi se adună părţile laterale peste ea. Rezultă un dreptunghi lung, bombat la un capăt pe o parte. Se-ndoaie în formă de triunghi pe lungimea porţiunii umplute, apoi îndoim mai departe triunghiul, cu umplutură în straturi succesive de aluat. Marginea finală se îndoaie spre interior. Trigonul va sta pe muchie în tava unsă cu unt. Se unge pe deasupra cu unt. Se coace şi apoi se însiropează.

Covrigei din Piaţa Sfatului

Reţeta covrigilor adevăraţi se pare ca e ţinută în mare secret. Turiştii care trec prin Braşov spun că nicăieri nu se găsesc covrigi ca-n centrul oraşului. Nici măcar în Bavaria, zona de origine a covrigilor Brezeln. Reţeta din Braşov are ingrediente secrete.
Făina cu drojdia, zahărul, un pic de lapte călduţ se amestecă bine, apoi se acoperă şi se lasă 20 minute să crească. Se adaugă apoi restul de lapte, sare şi se frămîntă bine, obţinîndu-se un aluat fest fără bule.
Din aluat se fac cîrnăciori de grosimea unui creion şi cam de 30 cm lungime. Se rulează şi se formează covrigi. Se lasă apoi într-o tavă de cuptor 15 minute să crească, acoperiţi, şi la loc cald. 2 litri de apă se dau în clocot. Cu o lingură de spumă se bagă covrigii în apa care fierbe. Imediat ce apar din nou la suprafaţă se scot şi se aşează într-o tavă tapetată cu făină. Se presară cu sare gronjoasă, mac, susan. Se bagă la cuptor, preîncălzit la 220oC timp de 15-20 minute. Şi gata covrigii de Braşov.

„Taci şi înghite“ ca la Făgăraş

Radu Anton Roman, făgărăşean de origine, recomanda acest fel de mîncare, însoţit, desigur, de anecdote şi poveşti legate de preparatul a cărui denumire îmboldeşte imperativ să fie mîncat.
Ingrediente: mălai cît cuprinde, 400 g brînză de burduf, 200 g smîntînă, 400 g slănină afumată sau kaizer, 100 g unt, un litru şi jumătate lapte, 4-5 ouă, sare. Mod de preparare: Se face o mămăligă din lapte cu sare în loc de apă, potrivindu -se astfel încît să nu fie prea tare, dar nici terci. Se unge o cratiţă cu unt (şi pe margini) şi se aşează: un strat de mămăligă (cam de 1 cm), un strat brînză de burduf, o lingură de smîntînă, bucăţi de slăninuţă (kaizer) tocate mărunt, bucăţele de unt, tot cam 1 cm. Se completează alternînd cu mămăligă pînă la umplerea cratiţei cu un strat mai gros de mămăligă. Se iau ouăle şi se presează pe stratul de mămăligă formîndu-se niste adîncituri în care se îndeasă nişte bucăţele de unt. În aceste găoace se sparg ouăle, se presară sare şi se dă la cuptorul bine încins pînă se va coagula albuşul.

Meniuri de altădată

În „Braşovul de altădată“, Sextil Puşcariu pomeneşte de „Stomacul şi gîtlejul Braşovului“. „Pentru vremea despre care vorbim în această carte, mîncarea forma una din cele mai importante preocupări“, nota marele cărturar braşovean. Iată ce feluri de mîncare erau specifice Ţării Bîrsei la începutul secolului trecut:
- „Cu jumări se făceau nişte plăcintuţe gustoase, bine pipărate, ca să nu ţi se aplece. Acestea (Grammelpogatschen), ca şi gogoşile, pe la Braşov se numeau crapfane“.
- „Laptele gros de la Bran se potrivea atît de bine la cîrnaţi“.
- „Din căpăţînile de varză se făceau sarmalele, multe şi mici, ca la Săcele, patria acestei mîncări delicioase. Varza se mînca şi pregătită altfel, de exemplu cu borş, sau varză creaţă, care se numea la Braşov chil“.
- „Din prăjiturile indigene amintesc numai două: calaia cea galbenă făcută cu smîntînă, brînză, mărar şi ou, în tave mari, şi bomul cilindric şi înalt ca un turn, gol pe dinăuntru, din aluat de cozonac înfăşurat în jurul unui sul gros de lemn şi uns pe deasupra cu un sirop de zahăr. Bomul l-am învăţat de la saşi, de la care am luat şi numele“.
- „Nouă, copiilor, ne plăcea cu deosebire ştrudelul cu mere sau cu brînză de vacă, plăcintă cu mere şi cea cu cremă galbenă de ou şi cu aluatul în foi, pe care nemţii din Braşov o numeau Krempitta. Dar preferinţa noastră era pentru găluştele cu prune, tăvălite în mult pesmet şi zahăr, din care mîncam pe întrecute cîte douăzeci şi mai multe, căci aluatul în jurul prunei era subţire“.
- „Anumite bucate erau mai bune la birt decît acasă. La Gambrinus erau vestite cotletele de porc sau de vacă, servite pe farfurii de lemn. Specialitatea Braşovului erau flechii. Cei mai buni erau la Gaura Dulce. Cu cît flechii erau mai graşi şi mai mustoşi, cu atît erau mai buni. Pe cînd se frigeau pe cărbuni, pica de pe ei grăsimea pe jar, răspîndind o aromă care-ţi excita apetitul. Carnea friptă era adusă pe un fund mare de lemn pe care chelneriţa o tăia cu un cuţit lung, cu o dibăcie extraordinară şi cu iuţeală mare ca să nu se răcească, în formă de tăiţei“.

de: » Camelia ONCIU

Braşovenii din 2025

* România va intra în rîndul ţărilor UE purtată de un val de emigranţi
* Statisticienii anticipează că, peste 20 de ani, în Braşov vor fi mai puţini elevi şi studenţi, dar mai mulţi octogenari decît în prezent

Nu mai sîntem cîţi eram şi nici nu mai sîntem cum eram. Populaţia Braşovului a suferit modificări în structură şi mărime, din 1989 încoace. Mulţi au plecat definitiv în străinătate, din ce în ce mai puţine femei nasc copii. Intrarea în UE ne va împuţina şi mai mult. Opinia publică şi politicienii se tem că, în condiţiile liberei circulaţii prin Europa, din ce în ce mai mulţi români vor prefera standardele de viaţă ale Occidentului şi ţara va rămîne goală. Optimiştii cred că, dimpotrivă, din 2007 o vom duce mai bine şi nu vor mai fi motive de emigrare. Dar emigrarea nu e totul. Nu UE va fi de vină pentru împuţinarea românilor, ci politica noastră socială. Specialiştii de la Direcţia Judeţeană de Statistică au anticipat ce se va întîmpla cu populaţia Braşovului peste 20 de ani. Ei prevăd că, în 2025, vor fi mai mulţi bătrîni, mai puţini tineri, mai multe femei şi bătrîni mult mai longevivi decît în prezent.

Trei variante proaste

Studiul DJS Braşov, realizat de către sociologul Anca Dogaru şi economiştii Mihaela Pîtea şi Ion Popescu, porneşte de la realitatea anului 2003 caracterizată prin nivel scăzut al fertilităţii (sub media pe ţară) o creştere uşoară a speranţei de viaţă (peste media naţională) şi numărul mare de emigrări. Aceşti factori au dus la scăderea populaţiei judeţului. Cercetătorii au mai constatat un proces lent, dar continuu de îmbătrînire demografică. Ce se va întîmpla în viitor cu populaţia Braşovului? Specialiştii sînt de părere că, în 2025, judeţul nostru, deşi îşi va păstra locul printre fruntaşii României, ca număr de persoane, va ajunge printre judeţele cu cei mai mulţi pensionari, iar copiii şi tinerii încadraţi într-o formă de învăţămînt vor fi din ce în ce mai scumpi la vedere. Studiul DJS oferă o variantă optimistă, una medie şi una pesimistă. „Toate trei sînt situaţii nefericite. Să sperăm că greşim noi şi lucrurile se vor schimba în bine“, spune Ion Popescu, directorul Direcţiei de Statistică.

În dependenţă de doi adulţi

Datele statisticienilor spun că, „la 01.07.2003 populaţia judeţului Braşov, era de 595.777 persoane (290.413 bărbaţi şi 305.364 femei). Dintre aceştia, 15,4% aveau vîrste cuprinse între 0-14 ani, 72,6% aveau între 15-64 ani şi 12,0%, peste 65 ani“. Azi, copiii sînt mai puţini cu un procent, adulţii şi bătrînii mai mulţi cu un procent. „Dezechilibrul între generaţii este evidenţiat şi de îmbătrînire (raportul între populaţia vîrstnică şi cea tînără sub 15 ani)“. Specialiştii au mai calculat şi raportul de dependenţă, adică numărul de persoane care nu muncesc (copii plus vîrstnici) la numărul persoanelor adulte. Imediat după 1989, existau 32 de tineri şi 12 vîrstnici la 100 de adulţi. În prezent, 20 de tineri şi 17 bătrîni depind de 100 de adulţi care muncesc. Raportul va continua să crească. În 2025, specialiştii anticipează că vor fi 17 copii şi 26 de bătrîni la 100 de adulţi, în Braşov. Cu aproximaţie, doi adulţi vor avea în grijă un tînăr sau bătrîn. „Într-un fel, trebuie să vedem şi pozitiv acest rezultat: copiii şi bătrînii, categorii care necesită o atenţie specială, vor avea parte de mai multă protecţie şi siguranţă materială şi socială“, crede Popescu.

Cu 42% mai mulţi bătrîni

Pe baza acestor date, specialiştii au făcut nişte scenarii privind viitorul populaţiei judeţului. În toate variantele de proiectare, populaţia se va reduce cu 22.000 de persoane (varianta optimistă) şi 52.000 de persoane (varianta pesimistă). Din 1990 încoace, braşovenii sînt mai puţini cu 100.000 de persoane. „Scăderea populaţiei va fi mai moderată pînă în 2015 şi mai accentuată spre sfîrşitul orizontului de proiectare, principalul factor al acestor evoluţii fiind scăderea naturală“, este concluzia cercetării. Scăderea numerică cea mai semnificativă se va înregistra în grupa de vîrstă 0-14 ani, în timp ce populaţia vîrstnică de peste 65 de ani va creşte cu 42,1% pînă în anul 2025. Aceasta s-ar datora „unei rate mici a mortalităţii înregistrate în judeţul Braşov comparativ cu restul ţării, determinat de gradul mare de urbanizare a judeţului şi de dezvoltarea sa economică“. De fapt, vom fi în 2025 printre judeţele cu cea mai mare pondere a populaţiei vîrstnice. Mai mare decît cea a României. „Dacă pe adulţii de acum, numeroşi în Braşov, nu-i înlocuieşte o generaţie tînără numeroasă, numărul bătrînilor va fi neaşteptat de mare“, apreciază statisticianul.

Mai puţine femei fertile

Pînă în anul 2025 diferenţa pe sexe se va adînci. Deşi numeric va fi în continuă scădere, în 2025 populaţia feminină va reprezenta 52,2% din populaţia judeţului, cu un procent mai mult decît în prezent. Cu toate acestea, nu prea multe femei din Braşov vor trece pe la maternitate. „Potenţialul reproductiv este direct influenţat de mărimea efectivului de femei de vîrstă fertilă (15-49 ani)“, precizează cercetătorii. La nivelul ţării, numărul femeilor de vîrstă fertilă va fi în 2025 mai mic cu un milion. „Scăderea se va datora în mare parte intrării în acest contingent a generaţiilor născute după anul 1990, generaţiile cele mai scăzute numeric din ultimii 40 ani“, se explică în studiu. „Numai o politică socială pozitivă poate determina creşterea demografică. S-a văzut că în 2005, natalitatea a sporit. Cele opt milioane de lei pentru mămici au fost stimulatoare“, observă Popescu. În următorii 20 ani, se va reduce cu 23.000 numărul tinerelor între 20-29 de ani, adică cele mai apte să aducă pe lume copii. Sporul demografic se va baza pe contribuţia a doar 136.000 de braşovence. Cu aproape 30.000 mai puţine ca acum.

Şcoli şi facultăţi goale

De la Revoluţie încoace, a scăzut aproape la jumătate fertilitatea braşovencelor. Cu tot mai puţini nou-născuţi, peste 20 de ani, ponderea populaţiei tinere în totalul populaţiei va fi de doar 12,0% comparativ cu 22,7%, în 1990. Aproape la jumătate. Sistemul de învăţămînt se va confrunta cu o scădere continuă a numărului copiilor de 3-6 ani. Creşele şi grădiniţele vor avea din ce în ce mai puţini copii. Pînă în 2025 vor fi cu 5.700 copii mai puţini decît în 2005, numărul lor ajungînd la 15.900. Nici la şcolari previziunile nu sînt mai optimiste. În următorii 20 de ani, populaţia de vîrstă corespunzătoare învăţămîntului obligatoriu (7-14 ani) va cunoaşte o reducere de 8,7%, ajungînd la mai puţin de 40.000 de elevi. Aceeaşi tendinţă este anticipată şi pentru cei de 15-24 ani. Vom avea mai puţin cu peste 39.000 de liceeni, elevi de şcoli profesionale, colegii şi studenţi. În 2025, doar 59.000 de braşoveni vor mai frecventa instituţiile de învăţămînt ulterioare gimnaziului. Există şi o parte bună în această tristă veste: fiind mai puţine clase, probabil numărul cadrelor didactice va fi suficient.

Îmbătrînesc bătrînii

Populaţia de vîrstă aptă de muncă din judeţul Braşov a crescut în ultimii 15 ani cu 3,8% (de la 69,5% în 1990 la 73,3% în 2005). Se estimează o scădere a acestui segment de populaţie cu 52.000 de persoane faţă de anul 2005. Situaţia va fi similară şi în alte judeţe, populaţia adultă din Bucureşti, Prahova şi Hunedoara va înregistra cele mai mari scăderi, în timp ce în Moldova va creşte uluitor, pentru că vor ajunge mari copiii de azi. Situaţia este surprinzătoare mai ales în segmentul de vîrstă de peste 65 de ani. „Populaţia vîrstnică a crescut continuu în ultima jumătate de secol, atît numeric, cît şi procentual. Dar şi în ţările occidentale populaţiile sînt îmbătrînite“, spune Popescu. De la 7,8% în 1990, acum avem 12,5% bătrîni în Braşov. Ponderea lor va creşte la 18,4%. Dublu ca acum 16 de ani. În România, vor fi cu două milioane mai mulţi bătrîni şi vor reprezenta 17,4% din totalul românilor. Dintre aceştia, mulţi vor atinge suta de ani. „Va creşte într-un ritm foarte intens populaţia de peste 80 ani“. În 2025, în Braşov, 20,7% dintre bătrîni vor fi octogenari, faţă de 13,9%, în 2003.

Griji pentru bătrîni

În 2025, vor fi cu 35.000 mai mulţi bătrîni. Adică, vom avea cam 100.000 de braşoveni de peste 65 de ani. „Populaţia de vîrsta a treia, în continuă creştere numerică, este o categorie socială vulnerabilă, cu probleme specifice faţă de alte segmente sociale. Una din principalele probleme căreia trebuie să i se acorde toată atenţia în viitor va fi aceea a garantării unei calităţi a îngrijirii şi a serviciilor asigurate vîrstnicilor care solicită ajutor, pe fondul declinului resurselor financiare şi umane, publice şi private“, atenţionează autorii cercetării. Bătrînii n-ar trebui uitaţi. Politicile sociale vor fi nevoite să includă măsuri speciale pentru aceştia. Altfel, ne vom trezi în Braşov cu tot mai mulţi bătrîni bolnavi, săraci, abandonaţi. „Acestea sînt probleme complexe pe care le ridică îngrijirea populaţiei vîrstnice şi care, fără unele abordări concrete şi soluţionări eficiente, vor genera consecinţe nefavorabile în viitor“. Pe cînd o „indemnizaţie de bunici“ de 8 milioane de lei?

Moldova va avea cei mai mulţi tineri

• În prezent, judeţele cu ponderea cea mai mare a tinerilor în totalul populaţiei sînt în Moldova (Suceava, Vaslui, Botoşani, Iaşi, Bacău), unde e şi o fertilitate mai ridicată. Aceste judeţe se vor menţine în topul cu cei mai mulţi tineri şi în 2025. Vor avea şi cel mai mare număr de adulţi din România. La polul opus, cu cei mai puţini tineri, se află Bucureşti, Braşov, Cluj, Brăila, Prahova, Teleorman unde se înregistrează şi un nivel scăzut de natalitate. În prezent, cei mai puţini adulţi sînt în Giurgiu, Botoşani, Teleorman, Vaslui, fiindcă au migrat către locurile de muncă din Bucureşti, Braşov, Constanţa. Cînd aceştia vor îmbătrîni, aceleaşi judeţe care azi au cele mai multe braţe de muncă vor înregistra creşteri masive ale bătrînilor, în următorii 20 de ani. În schimb, vor fi mai puţini vîrstnici în Dolj, Giurgiu şi Teleorman, judeţe care au astăzi cele mai mari ponderi ale celor de peste 65 de ani în totalul populaţiei. În prezent, judeţele cu cei mai puţini bătrîni raportaţi la totalul populaţiei sînt Constanţa, Maramureş şi Satu Mare, la polul opus sînt Teleorman şi Giurgiu.

Vom emigra masiv în următorii 10 ani

• Statisticile arată că românii preferă să plece în străinătate pe termen scurt, cel mult o lună de zile. Dar tot noi sîntem cei mai mulţi din fostele ţări comuniste care căutăm contracte de muncă pe termen de cîţiva ani. Intenţia de a emigra pe termen lung pe baze permanente este cea mai ridicată în România în comparaţie cu celelalte ţări din Europa de Est. Dintre ţările UE, potenţialii migranţi români ar prefera Germania şi Italia (peste 20% pentru fiecare), urmate de Spania, Franţa şi Austria. Cei mai predispuşi la migraţie sînt tinerii. Mai mult de o treime din emigranţii români nu au nici 25 de ani. Ca studii, ponderea celor care au absolvit liceul şi universitatea depăşeşte media naţională. Jumătate din cei emigraţi deja au absolvit o facultate. Specialiştii apreciază că emigraţia în ţările UE va atinge aproape 3-4% din populaţia României în primii 10 ani după introducerea liberei circulaţii pentru cetăţenii români. După care, procesul migraţiei va încetini simţitor. Aceste ipoteze au fost concepute după modelul fenomenului emigrării celorlalte state, urmărit în perioada post-aderare.
de: » Camelia ONCIU

Promenada. Plimbarea e principala activitate a turistilor in capitala
medievala a Tarii Barsei

Brasovul - cel mai vizitat oras al Romaniei

-- Situat in inima tarii, la rascrucea tuturor drumurilor, Brasovul
este orasul care atrage anual cei mai multi turisti. Fie ca sunt
grupuri organizate, cazate la marile hoteluri din oras si la cele din
Poiana Brasov, turisti aflati in tranzit, care cauta pensiunile mici
si cochete din centrul istoric, fie ca sunt romani veniti pentru
cateva zile la rudele din Brasov ori vizitatori din strainatate adusi
cu autocarele pentru un tur de o zi, turistii asediaza acest frumos
oras batran, pe tot parcursul anului. Aici, viata este curata, plina
de culoare, gust si aroma, relaxarea este maxima si multumirea
deplina. Ai tot ce ti-ai putea dori: puritatea aerului si racoarea
muntilor, frumusetea cladirilor si monumentelor medievale bine
intretinute, confortul spatiilor de cazare, ospitalitatea
restaurantelor cu specific, varietatea si abundenta locurilor pentru
cumparaturi...
Strazile vechi ale Brasovului sunt un loc ideal pentru
promenada.

Nu exista, la aceasta ora, date statistice care sa ateste oficial
faptul ca Brasovul a primit, anul acesta, cel mai mare numar de
turisti, dar este suficient sa vizitezi acest oras pentru cateva
zile, pentru a te lamuri. Indiferent ca este zi de week-end sau din
timpul saptamanii, vara sau iarna, soare sau ploaie, turistii sunt ca
un furnicar pe strazile si in pietele din centrul vechi. Potrivit
Centrului de Informare Turistica din Brasov, numarul locurilor de
cazare (oficiale) creste aproape in fiecare zi, mereu deschizandu-si
portile inca o pensiune, un mini-hotel sau o vila turistica.
Concurenta e buna si in acest domeniu, fireste, astfel incat turistii
au la dispozitie camere cu tarife cuprinse (in functie de confort si
utilitati) intre 10 si 120 de euro pe noapte.

Zilnic patrund in Brasov intre cinci si zece mii de vizitatori
(conform estimarilor primariei) care se adauga celor aflati deja in
sejur. Totul este vizibil mai ales seara, in centru, atunci cand
strazile pietonale arata ca pasajele de la metrou, in orele de varf!

Brasovul are sezon turistic tot anul si este unul din putinele locuri
din Romania in care te bucuri ca esti in vacanta, indiferent de
vreme. Orasul este la fel de frumos si cand straluceste soarele, si
cand tuna si fulgera, si cand ninge, si este atragator si ziua, si
noaptea.

Brasovul a avut, din pacate, o perioada deosebit de nefasta, in
momentul prabusirii intreprinderilor-gigant care fabricau
autocamioane, tractoare, radiatoare, elicoptere sau alte "chestii
grele". Localnicii s-au vazut peste noapte falimentari si numai
vointa vecina cu disperarea i-a facut sa iasa din aceasta pasa
proasta. Astazi, micile intreprinderi, afacerile legate de turism si
divertisment, cele imobiliare si cele comerciale au scos din foame
acest mare oras, si acest lucru se vede pe chipurile brasovenilor.

Brasovul sarbatoreste anul acesta 770 de ani de atestare documentara.
Initial a fost mentionat sub numele de Corona si a devenit rapid
(datorita situarii si bunelor legaturi cu Valahia si Moldova) unul
dintre cele mai importante centre urbane economice si culturale ale
Transilvaniei. De-a lungul anilor s-au ridicat nenumarate constructii
care au devenit, in timp, monumente si puncte de atractie turistica.


Marea masa a turistilor straini e formata din englezi, germani,
italieni si evrei.


Biserica Neagra este poate cea mai vestita si mai fotografiata
cladire din Brasov, cel mai mare edificiu in stil gotic din sud-estul
Europei si cel mai reprezentativ monument de arhitectura gotica din
Romania, datand din secolul XIV. In interiorul sau incap circa 5.000
de persoane, biserica adapostind de asemenea cel mai mare clopot (6
tone) din spatiul romanesc si cea mai mare orga (4.000 de tuburi) din
sud-estul Europei.

Construita initial ca turn de veghe, cladirea cunoscuta astazi
drept "Casa Sfatului" (unul dintre simbolurile orasului) a fost
transformata in primarie pe masura ce orasul s-a dezvoltat. Astazi,
edificiul gazduieste doua obiective de mare importanta: Muzeul
Judetean de Istorie (1950) si Centrul de Informare turistica (2005).
Bastionul Tesatorilor este unul dintre cele sapte turnuri construite
in jurul Brasovului, fortificand centura de ziduri a cetatii. Este de
asemenea unul dintre cele mai bine intretinute, in zilele noastre
gazduind, prin grija Muzeului de Istorie si a altor organisme
specializate, concerte si spectacole medievale.


Centrul de Informare Turistica functioneaza chiar in vechea Casa a
Sfatului.


In 1292 a fost atestata documentar existenta, in Scheii Brasovului, a
unei biserici ortodoxe ridicata cu sprijinul provinciilor vecine
romanesti. Ulterior, in 1495, localnicii au ridicat, cu ajutorul
domnitorului Tarii Romanesti Neagoe Basarab, biserica din piatra
cunoscuta astazi sub numele de Catedrala Sfantul Nicolae, care domina
imprejurimile prin dimensiunile sale impresionante. In proximitatea
sa a fost construita Prima Scoala Romaneasca, atestata tot in 1495,
dar despre care documente mai vechi sustin ca ar fi functionat inca
din secolul XII.

Sunt doar cateva din multele destinatii turistice ale zonei. Brasovul
este depozitarul unei foarte bogate colectii de monumente, iar acesta
este unul dintre motivele pentru care turistul nu se satura niciodata
de acest oras. Un sejur petrecut in capitala Tarii Barsei nu
epuizeaza toate obiectivele, mereu ramanand unele nevazute
(www.brasov.ro ). Nici macar localnicii nu se pot mandri ca au
vizitat toate locurile si ca au cunoscut toate legendele - lucru care
face din acest oras o destinatie mereu atragatoare si interesanta.

Numai lautarii batrani stiu "sa zica" de inima albastra.
Restaurantele traditionale - mancare buna si bauturi de casa in mediu
placut

O mare dezvoltare au cunoscut, in Brasov si in apropierea acestuia,
restaurantele cu specific. Nu numai cu specific romanesc - pentru ca
Brasovul este un oras cosmopolit inca de la asezarea pietrei de
temelie! Astazi gasesti bucate si ambiente traditionale romanesti,
unguresti, sasesti, dar si grecesti, turcesti, italienesti ori...
irlandeze si chinezesti. Vestitele pivnite si beciuri din centrul
vechi al orasului au fost transformate in carciumi, crame si berarii,
iar arhitecti cu scoala temeinica s-au intrecut in decorarea
spatiilor. In Bucuresti sau pe litoral mai toate restaurantele
rustice arata la fel, in schimb, la Brasov, nici o carciuma nu
seamana cu alta, chiar daca au acelasi specific - aici patronii nu au
considerat suficient sa arunce niste blanuri de oaie pe banci si sa
agate de pereti blide de lut si linguri de lemn. Apoi, mancarurile
sunt senzationale, incepand cu romaneasca iahnie de fasole cu ciolan,
continuand cu gulasul lui Gyuri si terminand cu nemtescul muschi de
vita in sos de bere neagra. Meniurile sunt bogate, astfel incat ai
intotdeauna de unde alege, portiile sunt indestulatoare, iar
serviciul este, de cele mai multe ori, surprinzator de prompt si de
amabil. De langa bucatele traditionale nu lipseste niciodata tuica
ori palinca, iar vinul rece, din vestite podgorii romanesti, servit
din cana de lut, din carafa, ori din "sticla infundata" ii face pe
turisti (mai ales pe cei straini) sa uite de trecerea ceasurilor si
sa piarda trenul spre casa...

Salbatici, flamanzi, dar inofensivi.
Ursii tomberonezi sunt mare atractie turistica

In pofida pericolului existent, sute de turisti merg seara la
marginea cartierului brasovean Racadau (in spatele Tampei), pentru
spectacolul oferit de ursii gunoieri. Foamea ii face pe acestia sa
coboare de pe munte, pentru a scormoni prin tomberoane dupa resturi
de hrana. Localnicii s-au obisnuit de mult, iar eforturile
municipalitatii de a-i tine pe ursi departe de zonele locuite au
fost, pana acum, zadarnice. Ursii s-au aratat nepasatori pana si fata
de gardurile electrificate montate in jurul ghenelor si si-au adaptat
programul de masa dupa programul gunoierilor. Daca pubelele erau
golite inainte de ora 20:00, pentru a nu-i mai atrage noaptea pe
ursi, acestia au invatat imediat ca, daca vin mai devreme, au sanse
sa gaseasca inca gunoiul neridicat...

Oricum, ecologistii si in general iubitorii animalelor se opun
oricaror masuri care i-ar face sa sufere pe (pana acum) inofensivii
ursi. Turismul are de castigat, ce sa mai vorbim de taximetristi,
care primesc, seara de seara, comenzi spre Racadau. Mai ales strainii
cer sa vada ursii salbatici, care s-au obisnuit deja si cu multimea
de spectatori, si cu flashurile aparatelor de fotografiat. Mai mult
decat atat, turistii aduc cu ei hrana pentru animale, astfel incat
chiar daca gunoaiele ar disparea din zona ursii vor continua sa vina
in mod regulat, si se vor lasa pozati in schimbul cinei "in oras".

Seara de seara, Brasovul prinde viata.
Viata nocturna, nebuna - nebuna

Brasovul este de ani de zile cunoscut drept unul dintre cele mai tari
orase in ce priveste viata de noapte: bogata, variata si ...nebuna!

In Piata Sfatului si pe strada Republicii, terasele si restaurantele
se inghesuie amical una in alta si sunt pline toate, si ziua, si
noaptea. Ziua, turistii se adapostesc de soare ori de ploaie sub
umbrelute, comanda o cafea, un suc sau o bere, si se pun pe
fotografiat tot ce vad imprejur.

Dar seara centrul istoric prinde cu adevarat viata! Deopotriva
vizitatori si localnici iau cu asalt terasele si restaurantele;
strazile, pietele si aleile sunt frumos pavate, luminate si curate;
sunt banci si flori decorative peste tot.

Cluburile de noapte au program tot timpul saptamanii, si fiecare isi
poate gasi unul pe gustul sau: sunt cluburi de jazz, de rock,
discoteci adaptate (ca aparatura si ca program muzical) ultimelor
tendinte, cluburi retro si de folk, locante cu muzica lautareasca
veche, localuri de strip-tease. Mai ales acestea din urma sunt foarte
cautate de turistii din strainatate, care gasesc in Brasov distractii
maxime la preturi accesibile.

Pe de alta parte, in Brasov nu trece o saptamana fara un eveniment
major care se prelungeste peste noapte: concerte cu trupe mari
romanesti si straine, spectacole, targuri, festivaluri, aniversari,
concursuri internationale. Concertele se tin cu precadere in aer
liber, si de cele mai multe ori intrarea este libera, astfel incat si
brasovenii, si turistii se ingramadesc lalolalta la spectacol,
indiferent de cine canta... Dupa fiecare astfel de eveniment,
spectatorii umplu terasele.
Pietrele lui Solomon.
Brasovul ca punct de plecare

Cei mai multi dintre oaspetii Brasovului isi fac program sa viziteze
si imprejurimile orasului, foarte bogate in obiective istorice,
religioase, culturale si naturale. Poiana Brasov face parte practic
din oras, iar vara nu este decat o destinatie de week-end ori pentru
turismul de conferinta. Predealul, de asemenea, este cautat in
special de iubitorii sporturilor de iarna. Insa celelalte localitati
din Tara Barsei constituie, fiecare, cate un punct de atractie
turistica.

In special cetatile medievale, sasesti ori romanesti, castelele
nobiliare si bisericile vechi, fortificate, atrag turistii si ii fac
sa-si epuizeze filmele si memoriile aparatelor de fotografiat.

Castelul Bran (impreuna cu legendarul Dracula) constituie prima
destinatie in afara Brasovului. Dar cel putin la fel de pretioase
sunt cetatile de secol XIII-XIV, atribuite cavalerilor teutoni.
Cetatea Rasnov impresioneaza prin forta si masivitatea sa, pe cand
cea de la Feldioara emotioneaza prin incapatanarea cu care se tine,
inca, in picioare.
Biserica fortificata din Prejmer.
La Harman, Prejmer, Ghimbav, Sanpetru, Codlea, Cristian, Felmer,
Viscri, Rotbav, Roades, precum si in alte sate din Tara Barsei
dainuie si astazi, bine conservate, biserici fortificate din secolele
XIII-XV, cele mai multe fiind monumente ale arhitecturii romanice si
gotice timpurii.

In toate aceste sate s-a dezvoltat agroturismul, oaspetii fiind
primiti in pensiuni curate, confortabile si omeniti cu bucate
traditionale romanesti, secuiesti si sasesti. Bineinteles, nu lipsesc
tuica, palinca si vinul de casa.