Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
STATISTICI/SONDAJE[1-----]
2 participanți
Pagina 19 din 40
Pagina 19 din 40 • 1 ... 11 ... 18, 19, 20 ... 29 ... 40
STATISTICI/SONDAJE[1-----]
Rezumarea primului mesaj :
http://www.focusvest.ro/locuri_de_munca/index.htm
Pe Terra vor fi tot mai multi batrani
1 miliard de batrani in 2025, 2 miliarde in 2050
“Datele statistice furnizate de Organizatia Natiunilor Unite arata ca numarul populatiei varstnice din intreaga lume a ajuns la peste 500 de milioane de persoane. In 1950, pe glob existau numai 200 de milioane de varstnici, in timp ce, inaintea celui de-al doilea razboi mondial, erau mai putin de 100 de milioane de batrani. Potrivit acelorasi surse, se estimeaza ca, in 2025, numarul persoanelor varstnice va fi de 1 miliard, ceea ce reprezinta mai mult de 14% din populatia planetei. Raportat la situatia mondiala, Romania apare deja cu un procent de 17% de persoane imbatranite fata de populatia generala, dar cu perspectiva de accentuare in urmatorii ani. Faptul ca populatia mondiala imbatraneste este o certitudine. In Italia si Grecia, mai mult de 22 de procente din populatie au varste mai mari de 60 de ani, comparativ cu 16,5% in SUA. Se estimeaza ca, din 1996 si pana in 2025, procentul de persoane de peste 60 de ani va creste cu 17%, pana la 82% in tarile europene si cu 200% in tarile dezvoltate. Pana in 2025, in Italia si Japonia se asteapta sa fie cea mai mare proportie de persoane peste 60 de ani, aproximativ o treime din populatie. Oricum, datorita faptului ca tari in curs de dezvoltare, precum China si India, au cel mai mare numar de locuitori, acestea vor avea in continuare cel mai mare numar, in valori absolute, de varstnici. In 1996, cel mai mare numar de persoane peste 75 de ani traia in China, urmat de SUA si India. Cresterea exploziva a procentului de varstnici in toata lumea este corelata cu descresterea substantiala a ratei natalitatii in ultimii 20 de ani in numeroase tari, cu migrarea populatiei tinere din anumite zone din motive economice si descresterea generala a mortalitatii, inclusiv cea cauzata de bolile infectioase - in tarile dezvoltate -, si de bolile coronariene si cerebrovasculare in Europa si alte tari dezvoltate”, se arata intr-un studiu din dosarul nr. 17, privind imbatranirea populatiei lumii, din medici.ro, al prof. dr. Mircea Cinteza, fostul ministru al Sanatatii in Romania.
1,3 miliarde de chinezi
Se estimeaza ca, pana la sfarsitul anului 2050, populatia lumii va creste cu aproape 50 la suta, de la 6,1, la 9,3 miliarde de persoane. Populatia tarilor slab dezvoltate va creste de la 4,9 miliarde, la 8,2 miliarde, in 2050. In 48 dintre tarile cel mai putin dezvoltate populatia se va tripla, de la 658 de milioane, la 1,8 miliarde, in ciuda estimarilor privind scaderea fertilitatii si agravarea crizei HIV/SIDA din aceste tari. Populatia globului creste anual cu 77 de milioane de oameni, din care jumatate se nasc in India, China, Pakistan, Nigeria, Bangladesh si Indonezia. In cazul Indiei, rata de crestere a populatiei este egala cu ratele de crestere cumulate ale Chinei, Pakistanului si Nigeriei. Potrivit unei evaluari facute dupa desfasurarea celui de-al cincilea recensamant la scara nationala, China avea o populatie de aproape l,3 miliarde de locuitori. In ultimii ani, eforturile Chinei in domeniul planificarii familiale au fost incununate de succes. China a evitat in acest fel cresterea demografica exploziva, inregistrata imediat dupa intemeierea Chinei Noi, in 1949, si a reusit sa controleze in mod eficient cresterea rapida a populatiei. In momentul de fata, in China, cresterea populatiei cunoaste un ritm mai scazut. Media anuala de crestere a populatiei chineze a fost de 12,79 milioane. Grupa persoanelor in varsta de peste 65 de ani reprezinta 6,96%. Cifrele mai arata ca, de la aplicarea politicii de reforma si de deschidere catre exterior, nivelul de trai al populatiei a crescut, iar serviciile medicale si sanitare s-au imbunatatit considerabil; pe de alta parte, ritmul nasterilor s-a diminuat considerabil. Toate acestea contribuie la grabirea procesului de imbatranire a populatiei.
In Romania, se moare de boli ale aparatului circulator si de cancer
“In ceea ce priveste situatia din Europa de Est si din tarile din fosta Uniune Sovietica, se va inregistra cea mai rapida rata de scadere a populatiei. Acest fapt este cauzat de o fertilitate scazuta, de imbatranirea rapida a populatiei si de cresterea ratei mortalitatii, comparativ cu tarile din Europa de Vest, America de Nord si cu Japonia”, se arata intr-un studiu privind populatia globului. Ca rezultat al cresterii sperantei de viata, procesul de imbatranire a populatiei va continua. Se estimeaza ca, pana in anul 2050, numarul persoanelor cu varsta de peste 60 de ani se va tripla, iar al celor de peste 80 de ani va creste de cinci ori, ajungand in total, de la 606 milioane, pana la aproximativ 2 miliarde. Numarul total de morti HIV-SIDA, de la izbucnirea bolii, anii ’80, se ridica la 300 de milioane. Numai in cursul anului 2000, numarul total al victimelor a fost de 3 milioane. In 1950, populatia Romaniei era de 16.311.000 persoane, ca in anul 2000 sa ajunga la 22.438.000 milioane persoane, din care 10.977.000 barbati si 11.461.000 femei (96 barbati la 100 femei). Se estimeaza ca populatia Romaniei va scadea la 21.437.000 milioane persoane in 2015 si la 18.150.000 milioane, in 2050.
Conform Institutului National de Statistica, in anul 2002, in tara noastra a crescut ponderea populatiei de peste 60 de ani, in timp ce natalitatea a scazut. In primul trimestru al anului 2005, numarul pensionarilor a fost de 6.187 mii persoane, in scadere cu 25.000 de persoane fata de trimestrul IV al anului 2004. Pana in 2025, mortalitatea asociata senectutii va creste pe tot globul, cu peste 60% din decese dupa varsta de 65 de ani si cu peste 40%, dupa varsta de 75 de ani. In Romania, se moare cel mai mult din cauza bolilor aparatului circulator si a cancerelor. “Prin vindecarea cancerului nu se adauga decat doi ani, in plus, de viata, iar daca se elimina afectiunile cardiovasculare, rezulta inca 3-4 ani in plus. Speranta de viata medie variaza cu susceptibilitatea crescuta pentru boli, accidente si suicid, iar speranta de viata maxima este determinata de rata de imbatranire. Substantele chimice, restrictia calorica si o nutritie adecvata, precum si alte interventii care cresc speranta de viata incetinesc si procesul de imbatranire. Daca fiintele umane nu ar mai suferi de boli sau nu ar mai imbatrani in ritmul fiziologic firesc, asa cum se intampla in prezent, iar singurele cauze de deces ar fi accidentele, suicidul si homicidul, la o populatie de un miliard, un individ acum in varsta de 12 ani ar avea o speranta de viata medie de 1.200 de ani si o speranta de viata maxima de 2.500 ani”, se arata intr-un studiu al dr. Razvan Constantinescu, in cadrul aceluiasi dosar 17, privind imbatranirea populatiei.
Gheorghe MIRON
http://www.focusvest.ro/locuri_de_munca/index.htm
Ultima editare efectuata de catre Admin in 17.11.13 9:54, editata de 4 ori
Consumul de bere din România s-a dublat în 2006
Consumul de bere din România s-a dublat în 2006
Afacerile principalelor companii de retail de bunuri de larg consum din România au însumat anul trecut peste 15 miliarde de lei (circa 4,28 miliarde de euro), în creştere cu circa 38% faţă de vânzările înregistrate în 2005. Cifra de afaceri a fost obţinută prin însumarea rezultatelor transmise Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF) pentru anul trecut de companiile cu activităţi în comerţul cu bunuri de larg consum. Din punct de vedere al cifrei de afaceri, primele trei locuri sunt ocupate de Metro, Selgros şi Carrefour, care au cumulat anul trecut 9,5 miliarde de lei (3,3 miliarde de euro).
Şi în ceea ce priveşte profitul obţinut anul trecut, clasamentul este acelaşi, pe primul loc Metro Cash & Carry România, cu 233,5 milioane de lei (66,2 milioane de euro), urmată de Selgros Cash & Carry, cu 101 milioane de lei (28,6 milioane de euro), şi Carrefour, cu un rezultat net de 76,4 milioane de lei (21,7 milioane de euro). Dintre firmele care au activat pe piaţa de retail şi în urmă cu doi ani, cel mai mare avans al cifrei de afaceri a fost înregistrat de compania Kaufland, ale cărei afaceri au crescut de peste 14 ori, şi compania Plus Discount, cu vânzări în urcare de peste 6,5 ori, la 286 milioane de lei (81 milioane de euro). Pe de altă parte, firmele Plus şi Kaufland au înregistrat anul trecut şi cele mai mari pierderi, de aproape 40 de milioane de lei (11,2 milioane de euro) în cazul Plus, respectiv 38 de milioane de lei pentru Kaufland, ca urmare a ritmului accelerat al deschiderilor de magazine.
Totodată, compania Univers’all Trading, care a intrat în faliment în ianuarie 2007, a avut anul trecut pierderi de peste 18 milioane de lei, iar firma MGV Distri-Hiper, care a deschis la sfârşitul lui 2006 primul hipermarket Auchan din România, a înregistrat pierderi de peste 12 milioane de lei.
Profitul companiilor multinaţionale din industria berii prezente pe piaţa românească, respectiv Ursus Breweries, Heineken, InBev şi United Romanian Breweries Bereprod (URBB), a însumat anul trecut aproape 100 de milioane de euro, de peste două ori mai mult decât în 2005. Profitul cumulat al celor patru companii - care acoperă circa 70% din piaţă - a totalizat anul trecut circa 351 de milioane de lei (99,6 milioane euro), de peste două ori mai mult decât în anul precedent, potrivit informaţiilor firmelor transmise Ministerului Economiei şi Finanţelor. Ursus Breweries, filiala companiei americane SAB Miller, ocupă primul loc în clasament atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât şi a profitului, cu o cifră de afaceri de 663,7 milioane de lei (188,3 milioane de euro), în creştere cu circa 23% şi un profit net de 123,9 milioane de lei (35,1 milioane de euro).
Heineken România, filiala companiei olandeze Heineken, se află pe locul al doilea în topul producătorilor de bere, cu o cifră de afaceri de 588,4 milioane de lei (166,9 milioane de euro) în 2006 şi un profit net de 94,4 milioane de lei (26,8 milioane de euro), în creştere de peste şapte ori.
InBev România este numărul trei pe piaţă, înregistrând o cifră de afaceri de 558,1 milioane de lei (158,3 milioane de euro) anul trecut, cu aproape 37% mai mult decât în 2005, şi un profit de 75,1 milioane de lei (21,3 milioane de euro), faţă de 50,4 milioane de lei (circa 14 milioane euro) în anul precedent.
Multinaţionalele acoperă circa 70% din piaţa berii din România şi au vândut anul trecut 12,6 milioane hectolitri de bere, dintr-un total al vânzărilor la nivel de piaţă de 17,7 milioane de hectolitri, conform asociaţiei Berarii României. Citeste
Afacerile principalelor companii de retail de bunuri de larg consum din România au însumat anul trecut peste 15 miliarde de lei (circa 4,28 miliarde de euro), în creştere cu circa 38% faţă de vânzările înregistrate în 2005. Cifra de afaceri a fost obţinută prin însumarea rezultatelor transmise Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF) pentru anul trecut de companiile cu activităţi în comerţul cu bunuri de larg consum. Din punct de vedere al cifrei de afaceri, primele trei locuri sunt ocupate de Metro, Selgros şi Carrefour, care au cumulat anul trecut 9,5 miliarde de lei (3,3 miliarde de euro).
Şi în ceea ce priveşte profitul obţinut anul trecut, clasamentul este acelaşi, pe primul loc Metro Cash & Carry România, cu 233,5 milioane de lei (66,2 milioane de euro), urmată de Selgros Cash & Carry, cu 101 milioane de lei (28,6 milioane de euro), şi Carrefour, cu un rezultat net de 76,4 milioane de lei (21,7 milioane de euro). Dintre firmele care au activat pe piaţa de retail şi în urmă cu doi ani, cel mai mare avans al cifrei de afaceri a fost înregistrat de compania Kaufland, ale cărei afaceri au crescut de peste 14 ori, şi compania Plus Discount, cu vânzări în urcare de peste 6,5 ori, la 286 milioane de lei (81 milioane de euro). Pe de altă parte, firmele Plus şi Kaufland au înregistrat anul trecut şi cele mai mari pierderi, de aproape 40 de milioane de lei (11,2 milioane de euro) în cazul Plus, respectiv 38 de milioane de lei pentru Kaufland, ca urmare a ritmului accelerat al deschiderilor de magazine.
Totodată, compania Univers’all Trading, care a intrat în faliment în ianuarie 2007, a avut anul trecut pierderi de peste 18 milioane de lei, iar firma MGV Distri-Hiper, care a deschis la sfârşitul lui 2006 primul hipermarket Auchan din România, a înregistrat pierderi de peste 12 milioane de lei.
Profitul companiilor multinaţionale din industria berii prezente pe piaţa românească, respectiv Ursus Breweries, Heineken, InBev şi United Romanian Breweries Bereprod (URBB), a însumat anul trecut aproape 100 de milioane de euro, de peste două ori mai mult decât în 2005. Profitul cumulat al celor patru companii - care acoperă circa 70% din piaţă - a totalizat anul trecut circa 351 de milioane de lei (99,6 milioane euro), de peste două ori mai mult decât în anul precedent, potrivit informaţiilor firmelor transmise Ministerului Economiei şi Finanţelor. Ursus Breweries, filiala companiei americane SAB Miller, ocupă primul loc în clasament atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât şi a profitului, cu o cifră de afaceri de 663,7 milioane de lei (188,3 milioane de euro), în creştere cu circa 23% şi un profit net de 123,9 milioane de lei (35,1 milioane de euro).
Heineken România, filiala companiei olandeze Heineken, se află pe locul al doilea în topul producătorilor de bere, cu o cifră de afaceri de 588,4 milioane de lei (166,9 milioane de euro) în 2006 şi un profit net de 94,4 milioane de lei (26,8 milioane de euro), în creştere de peste şapte ori.
InBev România este numărul trei pe piaţă, înregistrând o cifră de afaceri de 558,1 milioane de lei (158,3 milioane de euro) anul trecut, cu aproape 37% mai mult decât în 2005, şi un profit de 75,1 milioane de lei (21,3 milioane de euro), faţă de 50,4 milioane de lei (circa 14 milioane euro) în anul precedent.
Multinaţionalele acoperă circa 70% din piaţa berii din România şi au vândut anul trecut 12,6 milioane hectolitri de bere, dintr-un total al vânzărilor la nivel de piaţă de 17,7 milioane de hectolitri, conform asociaţiei Berarii României. Citeste
România, codaşa Europei la generarea de energie eoliană
România, codaşa Europei la generarea de energie eoliană
http://www.gandul.info/economic/romania-codasa-europei-generarea-energie-eoliana.html?3936;881217
Potenţialul eolian al ţării noastre este echivalentul a 23 TWh, de trei ori mai mare decât producţia nucleară de energie electrică planificată la Cernavodă pentru 2007, însă nu are cine să-l exploateze
Apariţia pe teritoriul României a centralelor eoliene în următorii ani pare un vis de nerealizat pentru noi, după cum se arată într-un studiu european referitor la strategiile de dezvoltare pentru acest sector. România este menţionată drept una dintre ţările care dezvoltă cel mai încet proiecte eoliene.
Mai mult, ţara noastră este inclusă în categoria „altele”, deşi potenţialul eolian al României este comparabil cu cel al Poloniei sau Bulgariei. Studiul se intitulează Strategii de Dezvoltare a Centralelor Eoliene în Europa (2007-2015) şi a fost realizat de Emerging Energy Research – unul din liderii în domeniul consultanţei şi analizei pieţei mondiale de energie.
Potrivit cercetării, piaţa de profil va creşte anual, în medie, cu 9GW, ajungându-se în 2015 la o putere instalată de 130 GW, faţă de 28,5 GW cât sunt în prezent instalaţi în centralele eoliene. Aportul României la această creştere este aproape inexistent, în condiţiile în care puterea instalată în centralele hidroelectrice şi cele cu energie regenerabile va creşte până în 2015 cu cel mult 800 de MW.
Când vine vorba despre cauze, rezultatele slabe sunt puse pe seama lipsei unor facilităţi fiscale care să încurajeze marile companii producătoare de energie electrică din surse regenerabile şi o strategie energetică care pune accentul mai mult pe energiile hidro şi nucleare.
Jumătate din capacităţile eoliene ce se vor adăuga în următorii opt ani în Europa de Est vor fi construite în Polonia şi Turcia, două ţări aflate la început de drum, dar cu un potenţial ridicat de dezvoltare a unor investiţii de tip greenfield. Pe picior de egalitate cu Turcia este şi Bulgaria, liderul energetic din Balcani la această oră.
Cu toate acestea, potrivit Renewable Development Initiative care se ocupă de dezvoltarea şi finanţarea proiectelor în domeniul energiei regenerabile în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), potenţialul eolian al Poloniei este de 4.000 MW, al Bulgariei de 3.400 MW, iar al României de 3.000 MW. Transpus în strategia naţională energetică, acest potenţial eolian este echivalentul a 23 TWh, de trei ori mai mare decât producţia nucleară de energie electrică planificată la Cernavodă pentru 2007.
În ciuda acestui fapt, în timp ce Polonia are planificate cinci centrale eoliene a căror putere instalată va depăşi 175 MW, iar Bulgaria dezvoltă o centrală de 200 MW şi alte trei de puteri de până în 50 MW, în dreptul României sunt trecute zero proiecte.
De parcă nu ar fi suficient, ţara noastră nu este luată în calcul de marile companii în domeniul energiei eoliene atunci când vine vorba de extindere regională. Iberdrola, compania spaniolă care gestionează în Europa centrale eoliene cu o putere instalată ce depăşeşte 3.800 MW – cu 25% peste potenţialul nostru naţional, preferă Polonia, Grecia, în detrimentul României, când vine vorba de expansiune în această parte a continentului.
90% din creşterea Iberdrola, potrivit propriilor informaţii, se realizează în ţări precum Franţa, Germania, Grecia, Portugalia sau Spania, unde se acordă mai multe beneficii fiscale menite să încurajeze producerea de energie eoliană, ceea ce în România nu se întâmplă.
În „Ghidul producătorului de energie electrică din surse regenerabile”, postat pe site-ul oficial al Autorităţii de Reglementare în Domeniul Energiei, promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE) se face din considerente legate de: creşterea independenţei energetice faţă de importuri prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, motive de ordin economic şi de coeziune socială. Nimic din toate acestea nu atrag investitorii străini care nu sunt interesaţi de preţul cu care România cumpără gazul de la ruşi, ci mai degrabă de potenţialul energetic al ţării.
http://www.gandul.info/economic/romania-codasa-europei-generarea-energie-eoliana.html?3936;881217
Potenţialul eolian al ţării noastre este echivalentul a 23 TWh, de trei ori mai mare decât producţia nucleară de energie electrică planificată la Cernavodă pentru 2007, însă nu are cine să-l exploateze
Apariţia pe teritoriul României a centralelor eoliene în următorii ani pare un vis de nerealizat pentru noi, după cum se arată într-un studiu european referitor la strategiile de dezvoltare pentru acest sector. România este menţionată drept una dintre ţările care dezvoltă cel mai încet proiecte eoliene.
Mai mult, ţara noastră este inclusă în categoria „altele”, deşi potenţialul eolian al României este comparabil cu cel al Poloniei sau Bulgariei. Studiul se intitulează Strategii de Dezvoltare a Centralelor Eoliene în Europa (2007-2015) şi a fost realizat de Emerging Energy Research – unul din liderii în domeniul consultanţei şi analizei pieţei mondiale de energie.
Potrivit cercetării, piaţa de profil va creşte anual, în medie, cu 9GW, ajungându-se în 2015 la o putere instalată de 130 GW, faţă de 28,5 GW cât sunt în prezent instalaţi în centralele eoliene. Aportul României la această creştere este aproape inexistent, în condiţiile în care puterea instalată în centralele hidroelectrice şi cele cu energie regenerabile va creşte până în 2015 cu cel mult 800 de MW.
Când vine vorba despre cauze, rezultatele slabe sunt puse pe seama lipsei unor facilităţi fiscale care să încurajeze marile companii producătoare de energie electrică din surse regenerabile şi o strategie energetică care pune accentul mai mult pe energiile hidro şi nucleare.
Jumătate din capacităţile eoliene ce se vor adăuga în următorii opt ani în Europa de Est vor fi construite în Polonia şi Turcia, două ţări aflate la început de drum, dar cu un potenţial ridicat de dezvoltare a unor investiţii de tip greenfield. Pe picior de egalitate cu Turcia este şi Bulgaria, liderul energetic din Balcani la această oră.
Cu toate acestea, potrivit Renewable Development Initiative care se ocupă de dezvoltarea şi finanţarea proiectelor în domeniul energiei regenerabile în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), potenţialul eolian al Poloniei este de 4.000 MW, al Bulgariei de 3.400 MW, iar al României de 3.000 MW. Transpus în strategia naţională energetică, acest potenţial eolian este echivalentul a 23 TWh, de trei ori mai mare decât producţia nucleară de energie electrică planificată la Cernavodă pentru 2007.
În ciuda acestui fapt, în timp ce Polonia are planificate cinci centrale eoliene a căror putere instalată va depăşi 175 MW, iar Bulgaria dezvoltă o centrală de 200 MW şi alte trei de puteri de până în 50 MW, în dreptul României sunt trecute zero proiecte.
De parcă nu ar fi suficient, ţara noastră nu este luată în calcul de marile companii în domeniul energiei eoliene atunci când vine vorba de extindere regională. Iberdrola, compania spaniolă care gestionează în Europa centrale eoliene cu o putere instalată ce depăşeşte 3.800 MW – cu 25% peste potenţialul nostru naţional, preferă Polonia, Grecia, în detrimentul României, când vine vorba de expansiune în această parte a continentului.
90% din creşterea Iberdrola, potrivit propriilor informaţii, se realizează în ţări precum Franţa, Germania, Grecia, Portugalia sau Spania, unde se acordă mai multe beneficii fiscale menite să încurajeze producerea de energie eoliană, ceea ce în România nu se întâmplă.
În „Ghidul producătorului de energie electrică din surse regenerabile”, postat pe site-ul oficial al Autorităţii de Reglementare în Domeniul Energiei, promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE) se face din considerente legate de: creşterea independenţei energetice faţă de importuri prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, motive de ordin economic şi de coeziune socială. Nimic din toate acestea nu atrag investitorii străini care nu sunt interesaţi de preţul cu care România cumpără gazul de la ruşi, ci mai degrabă de potenţialul energetic al ţării.
Românii, pe locul patru în lume la sex
Românii, pe locul patru în lume la sex
Britanicii sunt campioni internaţionali la sex, dar nici românii nu o duc prea rău. Într-un clasament alcătuit de către revista britanică Men’s Health, a cărei nouă ediţie ar trebui să apară zilele acestea, bărbaţii din România se clasează pe un onorabil loc patru. Pe locul imediat următor britanicilor s-au situat polonezii, urmaţi de pe locul trei de olandezi, de români pe locul patru şi de filipinezi pe locul cinci. Şocant este că italienii, îndelung invidiaţi pentru o aparentă viaţă sexuală fără cusur, s-au clasat pe un dezonorant loc ultim, anume 20.
La mijlocul topului se află americanii, dezavantajaţi de faptul că fac sex de mai puţin de două ori pe săptămână. Revista Men’s Health, care a realizat acest „studiu”, are şi o explicaţie pentru faptul că britanicii conduc detaşat în acest domeniu. „În Marea Britanie, locul unde s-a inventat comportamentul cavaleresc, femeile se bucură de atenţia unor gentlemani adevăraţi atât în perioada de tatonare şi flirt cât şi în dormitor”, comentează redactorul şef al revistei, David Zinczenko. „În acelaşi timp, italienii cred că nu au de ce să mai depună efort, deoarece ei sunt prin definiţie amanţii latini. Cine ar avea cele mai multe motive să satisfacă o femeie? Un bărbat ale cărui calităţi sunt doar ghicite sau un tip care se crede cel mai tare bărbat de la Marcello Mastroianni încoace?”, explică jurnalistul.
Conform publicaţiei The Sun, noul clasament demostrează că bărbaţii britanici au parte de o viaţă sexuală foarte activă, mai mult de jumătate dintre ei fiind foarte fericiţi şi satisfăcuţi din acest punct de vedere. Aceste date indică şi faptul că bărbaţii britanici sunt foarte mulţumiţi sexual în cadrul relaţiilor lor stabile, doar unul din şapte având nevoie de o amantăCiteste
Britanicii sunt campioni internaţionali la sex, dar nici românii nu o duc prea rău. Într-un clasament alcătuit de către revista britanică Men’s Health, a cărei nouă ediţie ar trebui să apară zilele acestea, bărbaţii din România se clasează pe un onorabil loc patru. Pe locul imediat următor britanicilor s-au situat polonezii, urmaţi de pe locul trei de olandezi, de români pe locul patru şi de filipinezi pe locul cinci. Şocant este că italienii, îndelung invidiaţi pentru o aparentă viaţă sexuală fără cusur, s-au clasat pe un dezonorant loc ultim, anume 20.
La mijlocul topului se află americanii, dezavantajaţi de faptul că fac sex de mai puţin de două ori pe săptămână. Revista Men’s Health, care a realizat acest „studiu”, are şi o explicaţie pentru faptul că britanicii conduc detaşat în acest domeniu. „În Marea Britanie, locul unde s-a inventat comportamentul cavaleresc, femeile se bucură de atenţia unor gentlemani adevăraţi atât în perioada de tatonare şi flirt cât şi în dormitor”, comentează redactorul şef al revistei, David Zinczenko. „În acelaşi timp, italienii cred că nu au de ce să mai depună efort, deoarece ei sunt prin definiţie amanţii latini. Cine ar avea cele mai multe motive să satisfacă o femeie? Un bărbat ale cărui calităţi sunt doar ghicite sau un tip care se crede cel mai tare bărbat de la Marcello Mastroianni încoace?”, explică jurnalistul.
Conform publicaţiei The Sun, noul clasament demostrează că bărbaţii britanici au parte de o viaţă sexuală foarte activă, mai mult de jumătate dintre ei fiind foarte fericiţi şi satisfăcuţi din acest punct de vedere. Aceste date indică şi faptul că bărbaţii britanici sunt foarte mulţumiţi sexual în cadrul relaţiilor lor stabile, doar unul din şapte având nevoie de o amantăCiteste
Romania, lider european la numarul accidentelor de munca
Romania, lider european la numarul accidentelor de munca
Numarul accidentelor de munca din Romania a fost mai redus in anul 2006 fata de ceilalti ani, iar ac..
Citeste toata stirea
Numarul accidentelor de munca din Romania a fost mai redus in anul 2006 fata de ceilalti ani, iar ac..
Citeste toata stirea
Rezerva de aur a Romaniei, peste 24 miliarde euro
Rezerva de aur a Romaniei, peste 24 miliarde euro
Rezerva de aur si valute a Romaniei a urcat cu 450 milioane euro la sfarsitul lui
Rezerva de aur si valute a Romaniei a urcat cu 450 milioane euro la sfarsitul lui
De trei ori mai multe accidente in România, si mult mai grav
De trei ori mai multe accidente in România, si mult mai grave Numarul accidentelor auto din România este de trei ori mai mare decit media UE, iar la fiecare trei accidente rezulta un deces, fata de un deces la 40 de evenimente rutiere, media europeana, cauzele principale fiind starea precara a infrastructurii si comportamentul soferilor, potrivit unui studiu. Comparatia se refera la cele 25 de state ale UE, anterior aderarii României si Bulgariei. Printre cauzele care tin de infrastructura se numara existenta unor zone periculoase, traversarea satelor liniare si a oraselor fara a fi luate masuri adecvate de reducere a riscurilor de accidente, cit si traficul local lent de pe drumurile nationale, in lipsa rutelor alternative. Zonele periculoase apar in principal ca urmare a intretinerii defectuoase, se arata in studiul realizat de Societatea Aca ...
continuare
Recolta de griu, cu 44% mai mica decit in 2006
Recolta de griu, cu 44% mai mica decit in 2006 Productia de griu si secara de anul acesta a fost de trei milioane de tone, potrivit datelor ministerului Agriculturii, centralizate pe o suprafata de 1,92 milioane de hectare, reprezentind 99% din terenurile cultivate cu aceste culturi. Recolta a fost cu 44% mai scazuta decit cea din 2006, in conditiile in care seceta prelungita a afectat culturile agricole. Datele ministerului indica o productie de 1.550 de kilograme de griu si secara la hectar. In 2006, productia totala de griu a fost de 5,3 milioane de tone, pe o suprafata cultivata de 1,97 milioane de hectare, asemanatoare celei cultivate anul acesta. Recolta la hectar s-a situat anul trecut la 2.700 de kilograme. Reprezentantii firmelor de morarit si panificatie au declarat, in luna iulie, ca recolta redusa de griu din acest an ...
continuare
8,5 milioane de români sunt clienţii Orange
8,5 milioane de români sunt clienţii Orange
http://www.gandul.info/economic/8-5-milioane-romani-clientii-orange.html?3936;871199
Veniturile operatorului de telefonie mobilă Orange România au crescut, în primul semestru al acestui an, cu 24,3% faţă de acelaşi interval din 2006, la 578 milioane euro, în condiţiile avansului numărului de clienţi la 8,57 milioane, de la 7,21 milioane în iunie 2006, potrivit datelor publicate de grupul France Telecom, din care face parte compania.
În ceea ce priveşte clienţii pentru servicii de transmisii de date cu tehnologie broadband (în bandă largă - n.r.), numărul acestora s-a majorat la 481.000 la 30 iunie, faţă de 430.000 la finele lunii martie. Compania a avut în al doilea trimestru al acestui an venituri de 295 milioane de euro, cu 20% mai mult decât în intervalul aprilie-iunie 2006.
Venitul mediu pe utilizator (ARPU), calculat pentru ultimele 12 luni, a fost de 136 de euro în al doilea trimestru, comparativ cu 137 de euro în primele trei luni ale acestui an. De asemenea, ponderea serviciilor non-voce s-a diminuat la 8,4% din total, de la 8,9% în primul trimestru
http://www.gandul.info/economic/8-5-milioane-romani-clientii-orange.html?3936;871199
Veniturile operatorului de telefonie mobilă Orange România au crescut, în primul semestru al acestui an, cu 24,3% faţă de acelaşi interval din 2006, la 578 milioane euro, în condiţiile avansului numărului de clienţi la 8,57 milioane, de la 7,21 milioane în iunie 2006, potrivit datelor publicate de grupul France Telecom, din care face parte compania.
În ceea ce priveşte clienţii pentru servicii de transmisii de date cu tehnologie broadband (în bandă largă - n.r.), numărul acestora s-a majorat la 481.000 la 30 iunie, faţă de 430.000 la finele lunii martie. Compania a avut în al doilea trimestru al acestui an venituri de 295 milioane de euro, cu 20% mai mult decât în intervalul aprilie-iunie 2006.
Venitul mediu pe utilizator (ARPU), calculat pentru ultimele 12 luni, a fost de 136 de euro în al doilea trimestru, comparativ cu 137 de euro în primele trei luni ale acestui an. De asemenea, ponderea serviciilor non-voce s-a diminuat la 8,4% din total, de la 8,9% în primul trimestru
Românii sunt pe ultimul loc la numărul de autoturisme
Românii sunt pe ultimul loc la numărul de autoturisme
ROMANIA, in date si cifre
ROMANIA, in date si cifre
http://www.pizmaromanului.ro/articole/autoexterminare/nr_curent/1/588
Daca noi începem de-abiaacum sa ne civilizam, statele europene mai dezvoltateau inceputacest proces inca din 1975.atunci s-a constituit Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER). Mai tarziu, in 1980, se instituie Tratatul de la Roma, prin care fenomenul de dezvoltare regionala cres- te in importanta. Practic, dinacel moment, incepe sa se dea oampla desfasurare si importanta politicii de dezvoltare regionala.
Politica regionala in UE
Prin dezvoltare regionala, UE urmareste cresterea nivelului de traial tuturor locuitorilor regiunilor si ridicarea economicaa regiunilor ramase in urma, pentruaatenua diferentele intre regiunile dezvoltate si cele mai putin dezvoltate. Deasemenea, prinacest program se sprijina reconversia zonelor industrialeaflate in dificultate si se sustine diversificareaactivitatilor economice.
Zonele de dezvoltare regionalaale Romaniei
Tara noastra, conform Legii 315/2004, este impartita in opt regiuni de dezvoltare regionalaastfel: 1) Regiunea de Dezvoltare Nord-Est grupeaza judetele Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui (intindere: 36.850 kmp; populatie: 3,8 milioane de locuitori). 2) Regiunea de Dezvoltare Sud-Est se intinde pe raza judetelor Braila, Buzau, Constanta, Galati, Vrancea si Tulcea (intindere: 35.762 kmp; populatie: 2,9 milioane de locuitori). 3) Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia cuprinde judetelearges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman (intindere: 34.453 kmp; populatie: 3,4 milioane de locuitori). 4) Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Olteniaare inalcatuire judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea (intindere: 29.212 kmp; populatie: 2,4 milioane de locuitori). 5) Regiunea de Dezvoltare Vest este formata din judetelearad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis (intindere: 32.064 kmp; populatie: 2 milioane de locuitori). 6) Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest cuprinde judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj, Satu Mare si Maramures (intindere: 34.159 kmp; populatie: 2,8 milioane de locuitori) 7) Regiunea de Dezvoltare Centru grupeaza judetelealba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu (intindere: 34.100 kmp; populatie: 2,6 milioane de locuitori). Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfovare inalcatuire municipiul Bucuresti si judetul Ilfov (intindere: 1.821 kmp; populatie: 2,2 milioane de locuitori).
Contraste intre regiunile de dezvoltare
In 1990, nivelul diferentelor intre regiunile de dezvoltareale Romaniei era relativ mic. Insa, dupaacestan, diferenteleau crescut rapid, in special intre Bucuresti si restul tarii. Cu toateacestea, intre regiunile tarii noastre exista contraste mult mai scazute decat in restul tarilor membre UE. De exemplu, in capitalele europene, luxul si tehnologiaavansata din centrul orasului se bat cap in cap cu saracia si mizeria din cartierele marginase. Pe dealta parte, cele mai slab dezvoltate regiuni de la noi sunt zonele de granita, iar cele subdezvoltate sunt regiunea nord-est si regiunea sudica, ce se intinde de-a lungul Dunarii. Mai mult,aceste fapte sunt demonstrate si de evolutia PIB, carea crescut cuaproximativ 40% numai in zona Bucuresti-Ilfov. In restul tarii, cresterea PIBa fost de doar 10%, in unele zone fiind chiar... zero.
Investitii straine de 8 miliarde de euro
Conform estimarilor Comisiei Nationale de Prognoza, in Romania vor intra investitii straine directe deaproximativ 8 miliarde euro. Repartizareaacestor bani se va face in felul urmator: 52,6% vor fi investiti in zona Bucuresti- Ilfov, 11,9% – in regiunea sud-est, 9,8% – in sud, 7,6% – in vest si 6,3% – in nordvest.astfel, Romania seafla pe locul 7 in topul destinatiilor preferate de investitorii straini.
Romania, capitala europeana faraapa Potrivit Planului Operational Sectorial de Mediu, noile state membre UE, printre care se numara si tara noastra, trebuie sa investeasca in perioada 2007-2013 4,8 miliarde euro pentrualimentarea cuapa potabila si 3,8 milioane de euro pentru canalizare si epurareaapei. Daca e sa ne luam dupa datele statistice, Romania e tara cea mai deficitara inaceste domenii. Pana si Bulgaria prietena si vecina sta mai bine laacest capitol, ei fiind nevoiti sa cheltuiasca doar 5 miliarde euro in vedereaatingerii standardelor europene in materie deapa si canalizare. La noi insa doar 5,08% din populatie se bucura de o retea de canalizare si doar 65% beneficiaza deapa potabila distribuita prin sistem public.asta da, capitala europeana!
http://www.pizmaromanului.ro/articole/autoexterminare/nr_curent/1/588
Daca noi începem de-abiaacum sa ne civilizam, statele europene mai dezvoltateau inceputacest proces inca din 1975.atunci s-a constituit Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER). Mai tarziu, in 1980, se instituie Tratatul de la Roma, prin care fenomenul de dezvoltare regionala cres- te in importanta. Practic, dinacel moment, incepe sa se dea oampla desfasurare si importanta politicii de dezvoltare regionala.
Politica regionala in UE
Prin dezvoltare regionala, UE urmareste cresterea nivelului de traial tuturor locuitorilor regiunilor si ridicarea economicaa regiunilor ramase in urma, pentruaatenua diferentele intre regiunile dezvoltate si cele mai putin dezvoltate. Deasemenea, prinacest program se sprijina reconversia zonelor industrialeaflate in dificultate si se sustine diversificareaactivitatilor economice.
Zonele de dezvoltare regionalaale Romaniei
Tara noastra, conform Legii 315/2004, este impartita in opt regiuni de dezvoltare regionalaastfel: 1) Regiunea de Dezvoltare Nord-Est grupeaza judetele Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui (intindere: 36.850 kmp; populatie: 3,8 milioane de locuitori). 2) Regiunea de Dezvoltare Sud-Est se intinde pe raza judetelor Braila, Buzau, Constanta, Galati, Vrancea si Tulcea (intindere: 35.762 kmp; populatie: 2,9 milioane de locuitori). 3) Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia cuprinde judetelearges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman (intindere: 34.453 kmp; populatie: 3,4 milioane de locuitori). 4) Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Olteniaare inalcatuire judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea (intindere: 29.212 kmp; populatie: 2,4 milioane de locuitori). 5) Regiunea de Dezvoltare Vest este formata din judetelearad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis (intindere: 32.064 kmp; populatie: 2 milioane de locuitori). 6) Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest cuprinde judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj, Satu Mare si Maramures (intindere: 34.159 kmp; populatie: 2,8 milioane de locuitori) 7) Regiunea de Dezvoltare Centru grupeaza judetelealba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu (intindere: 34.100 kmp; populatie: 2,6 milioane de locuitori). Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfovare inalcatuire municipiul Bucuresti si judetul Ilfov (intindere: 1.821 kmp; populatie: 2,2 milioane de locuitori).
Contraste intre regiunile de dezvoltare
In 1990, nivelul diferentelor intre regiunile de dezvoltareale Romaniei era relativ mic. Insa, dupaacestan, diferenteleau crescut rapid, in special intre Bucuresti si restul tarii. Cu toateacestea, intre regiunile tarii noastre exista contraste mult mai scazute decat in restul tarilor membre UE. De exemplu, in capitalele europene, luxul si tehnologiaavansata din centrul orasului se bat cap in cap cu saracia si mizeria din cartierele marginase. Pe dealta parte, cele mai slab dezvoltate regiuni de la noi sunt zonele de granita, iar cele subdezvoltate sunt regiunea nord-est si regiunea sudica, ce se intinde de-a lungul Dunarii. Mai mult,aceste fapte sunt demonstrate si de evolutia PIB, carea crescut cuaproximativ 40% numai in zona Bucuresti-Ilfov. In restul tarii, cresterea PIBa fost de doar 10%, in unele zone fiind chiar... zero.
Investitii straine de 8 miliarde de euro
Conform estimarilor Comisiei Nationale de Prognoza, in Romania vor intra investitii straine directe deaproximativ 8 miliarde euro. Repartizareaacestor bani se va face in felul urmator: 52,6% vor fi investiti in zona Bucuresti- Ilfov, 11,9% – in regiunea sud-est, 9,8% – in sud, 7,6% – in vest si 6,3% – in nordvest.astfel, Romania seafla pe locul 7 in topul destinatiilor preferate de investitorii straini.
Romania, capitala europeana faraapa Potrivit Planului Operational Sectorial de Mediu, noile state membre UE, printre care se numara si tara noastra, trebuie sa investeasca in perioada 2007-2013 4,8 miliarde euro pentrualimentarea cuapa potabila si 3,8 milioane de euro pentru canalizare si epurareaapei. Daca e sa ne luam dupa datele statistice, Romania e tara cea mai deficitara inaceste domenii. Pana si Bulgaria prietena si vecina sta mai bine laacest capitol, ei fiind nevoiti sa cheltuiasca doar 5 miliarde euro in vedereaatingerii standardelor europene in materie deapa si canalizare. La noi insa doar 5,08% din populatie se bucura de o retea de canalizare si doar 65% beneficiaza deapa potabila distribuita prin sistem public.asta da, capitala europeana!
Romanii pe ultimul loc in Europa la utilizarea Internetului
Romanii pe ultimul loc in Europa la utilizarea Internetului
Romanii au baut peste 9 milioane hectolitri de bere in sase
Romanii au baut peste 9 milioane hectolitri de bere in sase luni
Vanzarile multinationalelor de bere au crescut in primul semestru cu 30%, fata de aceeasi perioada a anului trecut
Piata berii din Romania a ajuns in primul semestru la 9,4 milioane hectolitri, cu 20% mai mult fata de lunile ianuarie-iunie ale anului trecut. Consumul este pus pe seama temperaturilor ridicate, insa de remarcat este faptul ca in primele trei luni ale anului vanzarile au fost cu 37% mai mari decat in perioada similara din 2006.
Potrivit asociatiei Berarii Romaniei, companiile multinationale din industria berii au inregistrat in primele sase luni un avans de 30% al volumului vanzarilor fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 7,29 milioane hectolitri.
Asociatia reprezinta companiile Heineken Romania, Ursus Breweries, InBev Romania, United Romanian Breweries Bereprod, cotate cu circa 70% din piata berii din tara noastra.
"Fata de aceeasi perioada a anului precedent, cand membrii asociatiei (cei patru producatori de bere - n.r.) au inregistrat un volum al vanzarilor de 5,6 milioane hectolitri, cresterea este de 30%", se arata intr-un comunicat al asociatiei Berarii Romaniei, dat ieri publicitatii.
Conform aceleiasi surse, cresterea vanzarilor a fost influentata in principal de vremea calduroasa din acest an, avand in vedere ca in patru din cele sase luni ale intervalului analizat temperaturile au fost mai ridicate decat in 2006. Alti factori in atingerea volumului de vanzari sunt dezvoltarea economica a Romaniei si cresterea puterii de cumparare a consumatorilor.
Piata berii s-a dublat in ultimul deceniu
Potrivit datelor asociatiei, piata berii a ajuns anul trecut la un nivel record de 17,7 milioane hl, cifra care este de doua ori mai mare decat cea inregistrata acum zece ani. Membrii Asociatiei Berarii Romaniei au vandut 12,6 milioane hl in 2006, cu 20,6% mai mult decat in anul precedent.Asociatia a fost fondata in decembrie 2004. Cei patru membri au investit pana in prezent peste 550 de milioane de euro in Romania.
Cererea de hamei, in crestere
In Romania, suprafata cultivata cu hamei este de 500 hectare, de cinci ori mai mica fata de cea din anul 1989. Fermierii sustin ca productia de hamei, estimata la 210 tone pentru acest an, nu poate acoperi cererea mare venita din partea producatorilor de bere si, ca urmare, vor sa-si extinda culturile. Insa, potrivit negocierilor cu Uniunea Europeana, Romania are dreptul sa cultive 500 hectare si orice eventuala extindere trebuie renegociata. Paula Craioveanu, consilierul din Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), a precizat pentru NewsIn ca la nivel mondial se inregistreaza o criza de hamei, de unde si interesul producatorilor de bere pentru productia de hamei realizata pe piata interna, comparativ cu anii precedenti, cand isi asigurau materia prima din importuri.
Infobox
Consumul mediu de bere pe cap de locuitor este de cca 80 litri. Comparativ, consumul de vin este de cca 18 litri pe cap de locuitor. Situatia la finele lui 2006 in privinta preferintelor romanilor pentru tipurile de ambalaje arata cresterea continua a PET-ului, care atinge un nivel de 40,4%. In pofida ascensiunii indiscutabile a PET-ului, ambalajul de sticla ramane preferatul romanilor. Acest tip de ambalaj reprezinta 46,2% din totalul vanzarilor. Berea la doza a crescut si ea (8,7%), in tip ce berea la draft isi mentine cota de 4,7%.
Vanzarile multinationalelor de bere au crescut in primul semestru cu 30%, fata de aceeasi perioada a anului trecut
Piata berii din Romania a ajuns in primul semestru la 9,4 milioane hectolitri, cu 20% mai mult fata de lunile ianuarie-iunie ale anului trecut. Consumul este pus pe seama temperaturilor ridicate, insa de remarcat este faptul ca in primele trei luni ale anului vanzarile au fost cu 37% mai mari decat in perioada similara din 2006.
Potrivit asociatiei Berarii Romaniei, companiile multinationale din industria berii au inregistrat in primele sase luni un avans de 30% al volumului vanzarilor fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 7,29 milioane hectolitri.
Asociatia reprezinta companiile Heineken Romania, Ursus Breweries, InBev Romania, United Romanian Breweries Bereprod, cotate cu circa 70% din piata berii din tara noastra.
"Fata de aceeasi perioada a anului precedent, cand membrii asociatiei (cei patru producatori de bere - n.r.) au inregistrat un volum al vanzarilor de 5,6 milioane hectolitri, cresterea este de 30%", se arata intr-un comunicat al asociatiei Berarii Romaniei, dat ieri publicitatii.
Conform aceleiasi surse, cresterea vanzarilor a fost influentata in principal de vremea calduroasa din acest an, avand in vedere ca in patru din cele sase luni ale intervalului analizat temperaturile au fost mai ridicate decat in 2006. Alti factori in atingerea volumului de vanzari sunt dezvoltarea economica a Romaniei si cresterea puterii de cumparare a consumatorilor.
Piata berii s-a dublat in ultimul deceniu
Potrivit datelor asociatiei, piata berii a ajuns anul trecut la un nivel record de 17,7 milioane hl, cifra care este de doua ori mai mare decat cea inregistrata acum zece ani. Membrii Asociatiei Berarii Romaniei au vandut 12,6 milioane hl in 2006, cu 20,6% mai mult decat in anul precedent.Asociatia a fost fondata in decembrie 2004. Cei patru membri au investit pana in prezent peste 550 de milioane de euro in Romania.
Cererea de hamei, in crestere
In Romania, suprafata cultivata cu hamei este de 500 hectare, de cinci ori mai mica fata de cea din anul 1989. Fermierii sustin ca productia de hamei, estimata la 210 tone pentru acest an, nu poate acoperi cererea mare venita din partea producatorilor de bere si, ca urmare, vor sa-si extinda culturile. Insa, potrivit negocierilor cu Uniunea Europeana, Romania are dreptul sa cultive 500 hectare si orice eventuala extindere trebuie renegociata. Paula Craioveanu, consilierul din Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), a precizat pentru NewsIn ca la nivel mondial se inregistreaza o criza de hamei, de unde si interesul producatorilor de bere pentru productia de hamei realizata pe piata interna, comparativ cu anii precedenti, cand isi asigurau materia prima din importuri.
Infobox
Consumul mediu de bere pe cap de locuitor este de cca 80 litri. Comparativ, consumul de vin este de cca 18 litri pe cap de locuitor. Situatia la finele lui 2006 in privinta preferintelor romanilor pentru tipurile de ambalaje arata cresterea continua a PET-ului, care atinge un nivel de 40,4%. In pofida ascensiunii indiscutabile a PET-ului, ambalajul de sticla ramane preferatul romanilor. Acest tip de ambalaj reprezinta 46,2% din totalul vanzarilor. Berea la doza a crescut si ea (8,7%), in tip ce berea la draft isi mentine cota de 4,7%.
Jumatate dintre romance au facut cel putin un avort
Jumatate dintre romance au facut cel putin un avort
63% dintre români, nemulţumiţi de felul în care trăiesc
63% dintre români, nemulţumiţi de felul în care trăiesc
http://www.gandul.info/social/63-dintre-romani-nemultumiti-felul-traiesc.html?3932;862630
48% dintre români consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită şi doar 42% au o opinie contrară, se arată în Barometrul de Opinie dat publicităţii de Fundaţia Soros România. Cercetătorii spun că cifrele înregistrate în România pe parcursul întregului interval octombrie 2004 – mai 2007 sunt asemănătoare, se păstrează în jurul aceloraşi valori, ceea ce arată că deşi România a făcut un progres evident, marcat de aderarea la Uniunea Europeană, acesta nu se reflectă încă la nivelul omului de rând, iar guvernanţii nu sunt încă în măsură să convingă populaţia de justeţea deciziilor luate.
Mai mult, două treimi dintre români (63%) sunt nemulţumiţi de felul în care trăiesc şi doar 36% declară că sunt mulţumiţi. Comparativ cu anul precedent, 45% dintre români spun că nu sesizează nici o schimbare, 28% cred că trăiesc mai bine, iar 25% spun că trăiesc mai rău. Privind spre anul viitor, 35% dintre cei intervievaţi speră într-o îmbunătăţire a vieţii, 31% nu aşteaptă nici o schimbare, iar aproximativ o cincime (19%) consideră că lucrurile se vor înrăutăţi. Principala nemulţumire a românilor rămâne situaţia materială – 71% dintre respondenţi spun că sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de banii pe care îi au.
La polul opus se află familia şi prietenii, care oferă motive de satisfacţie pentru mai mult de trei sferturi din cei intervievaţi. Atunci când sunt rugaţi să evalueze veniturile propriei gospodării, o treime (35%) dintre respondenţi spun că nu le ajung nici pentru strictul necesar, o altă treime (34%) afirmă că se limitează la strictul necesar, o cincime (20%) declară că veniturile le ajung pe un trai decent, 7% spun că îşi permit şi unele lucruri mai scumpe şi doar 1% răspund că îşi permit orice îşi doresc.
http://www.gandul.info/social/63-dintre-romani-nemultumiti-felul-traiesc.html?3932;862630
48% dintre români consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită şi doar 42% au o opinie contrară, se arată în Barometrul de Opinie dat publicităţii de Fundaţia Soros România. Cercetătorii spun că cifrele înregistrate în România pe parcursul întregului interval octombrie 2004 – mai 2007 sunt asemănătoare, se păstrează în jurul aceloraşi valori, ceea ce arată că deşi România a făcut un progres evident, marcat de aderarea la Uniunea Europeană, acesta nu se reflectă încă la nivelul omului de rând, iar guvernanţii nu sunt încă în măsură să convingă populaţia de justeţea deciziilor luate.
Mai mult, două treimi dintre români (63%) sunt nemulţumiţi de felul în care trăiesc şi doar 36% declară că sunt mulţumiţi. Comparativ cu anul precedent, 45% dintre români spun că nu sesizează nici o schimbare, 28% cred că trăiesc mai bine, iar 25% spun că trăiesc mai rău. Privind spre anul viitor, 35% dintre cei intervievaţi speră într-o îmbunătăţire a vieţii, 31% nu aşteaptă nici o schimbare, iar aproximativ o cincime (19%) consideră că lucrurile se vor înrăutăţi. Principala nemulţumire a românilor rămâne situaţia materială – 71% dintre respondenţi spun că sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de banii pe care îi au.
La polul opus se află familia şi prietenii, care oferă motive de satisfacţie pentru mai mult de trei sferturi din cei intervievaţi. Atunci când sunt rugaţi să evalueze veniturile propriei gospodării, o treime (35%) dintre respondenţi spun că nu le ajung nici pentru strictul necesar, o altă treime (34%) afirmă că se limitează la strictul necesar, o cincime (20%) declară că veniturile le ajung pe un trai decent, 7% spun că îşi permit şi unele lucruri mai scumpe şi doar 1% răspund că îşi permit orice îşi doresc.
Peste 30% din români si-au luat masini de import in leasing
Peste 30% din români si-au luat masini de import in leasing Leasingul a fost preferat de 35% din cumparatorii de automobile noi de import, in primul semestru al acestui an, in timp ce, pentru marca Dacia, ponderea acestei modalitati de finantare a fost de numai 15%, arata datele Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile din România (APIA). Dintre cele 89.196 de masini noi din import, vindute in perioada ianuarie - iunie, 30.811, adica 35%, au fost achizitionate prin leasing, in timp ce restul de 65% au fost cumparate cu banii jos sau prin rate, arata statistica APIA. La masinile Dacia, ponderea leasing-ului a fost mai scazuta, si anume 15% din totalul celor 40.341 de masini vindute de producatorul argesean. Skoda a fost marca de import la care s-au vindut cele mai multe masini prin leasing (4.828) in prima jumatate a anului, urma ...
continuare
Doar 57,2% din români au un loc de munca
Doar 57,2% din români au un loc de munca Rata de ocupare a populatiei României, in primele trei luni ale anului 2007, a fost de 57,2 la suta, situindu-se la o diferenta de 12,8 puncte procentuale fata de tinta de 70% stabilita pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona, in timp ce rata somajului a fost de 7 la suta. Potrivit unui comunicat de luni al Institutului National de Statistica, in primul trimestru al anului 2007 populatia activa a României era de 9.796.000 de persoane, din care 9.106.000 persoane ocupate, iar 690.000 someri. Rata de ocupare a populatiei in virsta de munca (15-64 ani) a fost de 57,2 la suta, nivel apropiat atit celui inregistrat in trimestrul corespunzator din anul precedent (57,3 la suta) cit si celui din trimestrul anterior (57,4 la suta). In primul trimestrul 2007, rata de ocupare a persoanelor vi ...
continuare
Românii preferă ciorba
Românii preferă ciorba
Românii consumă alimente în funcţie de zona în care locuiesc, de venit şi de vârstă. Cel puţin aşa reiese din studiul „Frigiderul”, efectuat în luna iunie, de o companie de pe piaţa bunurilor de larg consum. Studiul arată că peste 70% dintre respondenţi consumă în fiecare zi pâine albă, iar unul din doi români consumă zilnic legume (53%) şi zarzavaturi (50%). La momentul realizării cercetării, în luna iunie, mai puţin de jumătate dintre români consumau zilnic fructe (45%). Lactate proaspete consumau zilnic 41% dintre români, în timp ce unul din trei români consuma brânzeturi cu aceeaşi frecvenţă.
În luna iunie, toate aceste alimente erau consumate în toate gospodăriile din România. Studiul relevă că românii consumă mai multe feluri de mâncare preparate în gospodărie – de tipul ciorbe, supe, sarmale, mămăliguţă, dar şi cartofi prăjiţi. Ciorbele şi supele (55%), sendvişurile (35%), salatele mixte/de legume (31%) şi cartofii prăjiţi (8%) se consumă zilnic. Perioada de vară a determinat totodată şi un consum ridicat de îngheţată.
Carnea de pui se regăseşte cel mai frecvent în frigiderul respondenţilor (68,4% din cazuri), fiind urmată de carnea de porc (39,8%), carnea de peşte (28%) şi carnea de vită (25,6%). Pe ultimul loc se află carnea de oaie, aceasta fiind alegerea a 8,2% dintre respondenţi. În ceea ce priveşte aportul de lichide, se remarcă la 22% dintre români faptul că ei consumă zilnic apă minerală, în timp ce sucurile acidulate se regăsesc în consumul zilnic la 18,4%, respectiv cele neacidulate la 13,6% dintre respondenţi. Persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, precum şi cele cu venituri ridicate sunt mari consumatoare de fructe şi lactate. De asemenea, tinerii consumă mai frecvent preparate de tip fast-food şi dulciuri, în comparaţie cu persoanele mai în vârstă, care preferă mâncărurile tradiţionale.
Persoanele cu venituri medii şi mari se orientează către alimente care se prepară mai rapid (grătar, sendvişuri). În acelaşi timp, persoanele cu venituri ridicate au printre preferinţele lor mai ales brânzeturile, comparativ cu persoanele cu venit mic, care aleg mai frecvent orezul, pastele făinoase, peştele şi carnea de oaie. Gospodăriile cu copii se remarcă printr-un consum mai mare de produse specifice micului dejun (mezeluri, lactate proaspete, margarină), dar şi de dulciuri, fructe oleaginose (alune, nuci, fistic, arahide etc.), orez şi paste făinoase.
Margarina şi untul sunt folosite, în special, în prepararea sendvişurilor (68% margarina, 63% untul) şi a cremelor/prăjiturilor (53% margarina, 46 % untul) şi într-o măsură mai mică la prepararea termică a alimentelor (29% margarina, 17% untul). În aproape toate gospodăriile (99%) se consumă ulei de floarea-soarelui, iar în 61,6% dintre acestea zilnic, fiind utilizat în special la prepararea felurilor de mâncare.
În comparaţie cu acesta, uleiul de măsline este consumat în 73% din gospodării, dar şi cu o frecvenţă mult mai redusă (doar 11,8% folosindu-l în fiecare zi), fiind utilizat de 88% dintre respondenţi la prepararea salatelor. În general, uleiul de măsline este preferat de cei cu venituri medii şi mari, precum şi de familiile cu copii. Studiul relevă şi că untura, cu un conţinut mare de grăsimi saturate, deci cu risc cardiovascular, este folosită încă în proporţie destul de ridicată la prepararea mâncărurilor - 28% din gospodării.
Studiul scoate în evidenţă şi existenţa unor diferenţe regionale în modul de alimentaţie. În Moldova este un consum mai mare de zarzavaturi şi legume, în gospodăriile din această zonă mâncându-se însă mai puţină carne, mezeluri, peşte, conserve, grăsimi, orez, dulciuri şi fructe oleaginoase, comparativ cu Muntenia şi Transilvania.
Studiul obiceiurilor de consum intitulat “Frigiderul” a fost realizat de către Lighthouse Marketing Quant în luna iunie, pe un eşantion urban feminin reprezentativ, cu vârste cuprinse între 25 şi 60 de ani. (L.S.)
Citeste
Românii consumă alimente în funcţie de zona în care locuiesc, de venit şi de vârstă. Cel puţin aşa reiese din studiul „Frigiderul”, efectuat în luna iunie, de o companie de pe piaţa bunurilor de larg consum. Studiul arată că peste 70% dintre respondenţi consumă în fiecare zi pâine albă, iar unul din doi români consumă zilnic legume (53%) şi zarzavaturi (50%). La momentul realizării cercetării, în luna iunie, mai puţin de jumătate dintre români consumau zilnic fructe (45%). Lactate proaspete consumau zilnic 41% dintre români, în timp ce unul din trei români consuma brânzeturi cu aceeaşi frecvenţă.
În luna iunie, toate aceste alimente erau consumate în toate gospodăriile din România. Studiul relevă că românii consumă mai multe feluri de mâncare preparate în gospodărie – de tipul ciorbe, supe, sarmale, mămăliguţă, dar şi cartofi prăjiţi. Ciorbele şi supele (55%), sendvişurile (35%), salatele mixte/de legume (31%) şi cartofii prăjiţi (8%) se consumă zilnic. Perioada de vară a determinat totodată şi un consum ridicat de îngheţată.
Carnea de pui se regăseşte cel mai frecvent în frigiderul respondenţilor (68,4% din cazuri), fiind urmată de carnea de porc (39,8%), carnea de peşte (28%) şi carnea de vită (25,6%). Pe ultimul loc se află carnea de oaie, aceasta fiind alegerea a 8,2% dintre respondenţi. În ceea ce priveşte aportul de lichide, se remarcă la 22% dintre români faptul că ei consumă zilnic apă minerală, în timp ce sucurile acidulate se regăsesc în consumul zilnic la 18,4%, respectiv cele neacidulate la 13,6% dintre respondenţi. Persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, precum şi cele cu venituri ridicate sunt mari consumatoare de fructe şi lactate. De asemenea, tinerii consumă mai frecvent preparate de tip fast-food şi dulciuri, în comparaţie cu persoanele mai în vârstă, care preferă mâncărurile tradiţionale.
Persoanele cu venituri medii şi mari se orientează către alimente care se prepară mai rapid (grătar, sendvişuri). În acelaşi timp, persoanele cu venituri ridicate au printre preferinţele lor mai ales brânzeturile, comparativ cu persoanele cu venit mic, care aleg mai frecvent orezul, pastele făinoase, peştele şi carnea de oaie. Gospodăriile cu copii se remarcă printr-un consum mai mare de produse specifice micului dejun (mezeluri, lactate proaspete, margarină), dar şi de dulciuri, fructe oleaginose (alune, nuci, fistic, arahide etc.), orez şi paste făinoase.
Margarina şi untul sunt folosite, în special, în prepararea sendvişurilor (68% margarina, 63% untul) şi a cremelor/prăjiturilor (53% margarina, 46 % untul) şi într-o măsură mai mică la prepararea termică a alimentelor (29% margarina, 17% untul). În aproape toate gospodăriile (99%) se consumă ulei de floarea-soarelui, iar în 61,6% dintre acestea zilnic, fiind utilizat în special la prepararea felurilor de mâncare.
În comparaţie cu acesta, uleiul de măsline este consumat în 73% din gospodării, dar şi cu o frecvenţă mult mai redusă (doar 11,8% folosindu-l în fiecare zi), fiind utilizat de 88% dintre respondenţi la prepararea salatelor. În general, uleiul de măsline este preferat de cei cu venituri medii şi mari, precum şi de familiile cu copii. Studiul relevă şi că untura, cu un conţinut mare de grăsimi saturate, deci cu risc cardiovascular, este folosită încă în proporţie destul de ridicată la prepararea mâncărurilor - 28% din gospodării.
Studiul scoate în evidenţă şi existenţa unor diferenţe regionale în modul de alimentaţie. În Moldova este un consum mai mare de zarzavaturi şi legume, în gospodăriile din această zonă mâncându-se însă mai puţină carne, mezeluri, peşte, conserve, grăsimi, orez, dulciuri şi fructe oleaginoase, comparativ cu Muntenia şi Transilvania.
Studiul obiceiurilor de consum intitulat “Frigiderul” a fost realizat de către Lighthouse Marketing Quant în luna iunie, pe un eşantion urban feminin reprezentativ, cu vârste cuprinse între 25 şi 60 de ani. (L.S.)
Citeste
Romanii, prea saraci pentru vacante
Romanii, prea saraci pentru vacante
Doar 15% dintre romani calatoresc
Anual, doar 15% dintre persoanele cu varsta de 7 ani si peste au petrecut o vacanta care presupune cel putin 4 nopti consecutive de cazare in afara locuintei, releva datele Institutului National de Statistica. Principalul motiv pentru care procentul celor care merg in vacanta este reflectat, bineinteles, in situatia financiara precara a romanului.
Astfel, in proportie de 76 la suta, romanii spun ca problemele cu banii i-au determinat sa nu-si permita o vacanta, aceasta motivatie predominand la toate categoriile de persoane. Studiul INS arata, de asemenea, ca mai mult de jumatate dintre cei care au petrecut un concediu sau o vacanta in afara localitatii de domiciliu, circa 55%, au fost persoane tinere, cu varste care nu depasesc 35 de ani.
Vacanta, o preocupare a patronilor
Petrecerea concediului/vacantei reprezinta o preocupare in special a patronilor, cu aproape 40 la suta, fiind urmati de salariati, cu 25%, si de lucratorii pe cont propriu in activitati nonagricole (15%). Persoanele provenind din gospodarii formate din 3 sau 4 persoane calatoresc mai frecvent decat alte categorii de persoane. Cel mai rar au calatorit membrii gospodariilor numeroase, de 6 persoane si peste (5% dintre persoanele care compun aceasta categorie de gospodarii). Pentru aproximativ 95% din persoanele care au efectuat cel putin o calatorie in perioada mentionata, destinatia a fost o localitate din Romania, iar una din 13 persoane a calatorit in strainatate.
Orasenii pleaca de 4 ori mai mult decat cei din mediul rural
In ceea ce priveste durata concediilor efectuate in tara, aproximativ 2 din 5 persoane au petrecut sejururi cuprinse intre 8 si 14 zile, mai putin de o treime si-au permis concedii mai lungi de 14 zile si pentru circa o treime concediile petrecute in afara localitatii de domiciliu au fost mai scurte de 8 zile. Este de remarcat ca numarul persoanelor din mediul urban care si-au petrecut vacantele in alte localitati este de 4 ori mai mare decat al celor din mediul rural. 8% dintre romanii din mediul urban pleaca din oras pentru mai putin de o saptamana pentru petrecerea vacantei, 14% fac acest lucru pentru o saptamana pe an, 16% pentru doua saptamani, 8% pentru trei saptamani si alti 8% pentru mai mult de trei saptamani pe an. Cu referire strict la ultimele 12 luni, mai mult de jumatate dintre oraseni (51%) spun ca nu au plecat din orasul lor in vacanta sau in concediu nici macar o zi. In cazul locuitorilor oraselor mici, procentul celor care in general nu pleaca din oras in concediu urca la 62%, iar al celor care nu au plecat in ultimul an este de 74,4%. La polul opus, doar 27,8% dintre bucuresteni spun ca nu pleaca niciodata in vacanta din Capitala, si doar 36,3% afirma ca nu au plecat in ultimele 12 luni. Persoanele care au calatorit au folosit in principal serviciile unitatilor de turism (50%), dar un numar destul de mare au recurs la metode mai ieftine de cazare - la rude (33%) sau la prieteni (12%).
Si timpul e o problema
Nu doar problemele financiare reprezinta cauza pentru care cea mai mare parte dintre romani nu merge in vacanta. In cazul persoanelor de 50 ani si peste, cele mai multe, 30%, nu au calatorit din cauza varstei inaintate, iar 26% au declarat ca nu au calatorit din cauza starii de sanatate. Persoanele care nu au efectuat calatorii au invocat ca motive importante pentru care au ramas acasa lipsa timpului (17%) si motivele familiale (13%). Exista si unele persoane care in mod obisnuit nu reusesc sa se bucure de un concediu de odihna, lipsa timpului, cauzata, in parte, atat de specificul activitatii desfasurate care le impune un program continuu de lucru, dar si de probleme de natura personala, asa cum este cazul patronilor (74%) sau al salariatilor (26%). Patronii reprezinta, in acelasi timp, categoria care a justificat in cea mai mica proportie (30%) lipsa resurselor financiare necesare pentru efectuarea vacantelor.
[pe larg]
Doar 15% dintre romani calatoresc
Anual, doar 15% dintre persoanele cu varsta de 7 ani si peste au petrecut o vacanta care presupune cel putin 4 nopti consecutive de cazare in afara locuintei, releva datele Institutului National de Statistica. Principalul motiv pentru care procentul celor care merg in vacanta este reflectat, bineinteles, in situatia financiara precara a romanului.
Astfel, in proportie de 76 la suta, romanii spun ca problemele cu banii i-au determinat sa nu-si permita o vacanta, aceasta motivatie predominand la toate categoriile de persoane. Studiul INS arata, de asemenea, ca mai mult de jumatate dintre cei care au petrecut un concediu sau o vacanta in afara localitatii de domiciliu, circa 55%, au fost persoane tinere, cu varste care nu depasesc 35 de ani.
Vacanta, o preocupare a patronilor
Petrecerea concediului/vacantei reprezinta o preocupare in special a patronilor, cu aproape 40 la suta, fiind urmati de salariati, cu 25%, si de lucratorii pe cont propriu in activitati nonagricole (15%). Persoanele provenind din gospodarii formate din 3 sau 4 persoane calatoresc mai frecvent decat alte categorii de persoane. Cel mai rar au calatorit membrii gospodariilor numeroase, de 6 persoane si peste (5% dintre persoanele care compun aceasta categorie de gospodarii). Pentru aproximativ 95% din persoanele care au efectuat cel putin o calatorie in perioada mentionata, destinatia a fost o localitate din Romania, iar una din 13 persoane a calatorit in strainatate.
Orasenii pleaca de 4 ori mai mult decat cei din mediul rural
In ceea ce priveste durata concediilor efectuate in tara, aproximativ 2 din 5 persoane au petrecut sejururi cuprinse intre 8 si 14 zile, mai putin de o treime si-au permis concedii mai lungi de 14 zile si pentru circa o treime concediile petrecute in afara localitatii de domiciliu au fost mai scurte de 8 zile. Este de remarcat ca numarul persoanelor din mediul urban care si-au petrecut vacantele in alte localitati este de 4 ori mai mare decat al celor din mediul rural. 8% dintre romanii din mediul urban pleaca din oras pentru mai putin de o saptamana pentru petrecerea vacantei, 14% fac acest lucru pentru o saptamana pe an, 16% pentru doua saptamani, 8% pentru trei saptamani si alti 8% pentru mai mult de trei saptamani pe an. Cu referire strict la ultimele 12 luni, mai mult de jumatate dintre oraseni (51%) spun ca nu au plecat din orasul lor in vacanta sau in concediu nici macar o zi. In cazul locuitorilor oraselor mici, procentul celor care in general nu pleaca din oras in concediu urca la 62%, iar al celor care nu au plecat in ultimul an este de 74,4%. La polul opus, doar 27,8% dintre bucuresteni spun ca nu pleaca niciodata in vacanta din Capitala, si doar 36,3% afirma ca nu au plecat in ultimele 12 luni. Persoanele care au calatorit au folosit in principal serviciile unitatilor de turism (50%), dar un numar destul de mare au recurs la metode mai ieftine de cazare - la rude (33%) sau la prieteni (12%).
Si timpul e o problema
Nu doar problemele financiare reprezinta cauza pentru care cea mai mare parte dintre romani nu merge in vacanta. In cazul persoanelor de 50 ani si peste, cele mai multe, 30%, nu au calatorit din cauza varstei inaintate, iar 26% au declarat ca nu au calatorit din cauza starii de sanatate. Persoanele care nu au efectuat calatorii au invocat ca motive importante pentru care au ramas acasa lipsa timpului (17%) si motivele familiale (13%). Exista si unele persoane care in mod obisnuit nu reusesc sa se bucure de un concediu de odihna, lipsa timpului, cauzata, in parte, atat de specificul activitatii desfasurate care le impune un program continuu de lucru, dar si de probleme de natura personala, asa cum este cazul patronilor (74%) sau al salariatilor (26%). Patronii reprezinta, in acelasi timp, categoria care a justificat in cea mai mica proportie (30%) lipsa resurselor financiare necesare pentru efectuarea vacantelor.
[pe larg]
Peste jumătate dintre români nu au canalizare
Peste jumătate dintre români nu au canalizare
Anul trecut, peste 58 la sută dintre români nu erau racordaţi la sistemul de canalizare. Totodată, aproximativ 28 la sută din populaţia ţării era conectată la sistemul de epurare a apei folosite. Asta în condiţiile în care de la 1 ianuarie, România este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2006, aproape 300 de mii de persoane şi-au racordat locuinţele la sistemul de canalizare. Cele mai multe cereri de conectare au fost înregistrate în judeţele Dolj şi Timiş.
La sfârşitul anului 2006, lungimea totală a reţelei de canalizare a fost de peste 18 mii de kilometri, din care mai mult de 17 mii de kilometri în municipii şi oraşe.
Anul trecut, peste 58 la sută dintre români nu erau racordaţi la sistemul de canalizare. Totodată, aproximativ 28 la sută din populaţia ţării era conectată la sistemul de epurare a apei folosite. Asta în condiţiile în care de la 1 ianuarie, România este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2006, aproape 300 de mii de persoane şi-au racordat locuinţele la sistemul de canalizare. Cele mai multe cereri de conectare au fost înregistrate în judeţele Dolj şi Timiş.
La sfârşitul anului 2006, lungimea totală a reţelei de canalizare a fost de peste 18 mii de kilometri, din care mai mult de 17 mii de kilometri în municipii şi oraşe.
Un român din cinci moare din cauza bolilor de inimă
Un român din cinci moare din cauza bolilor de inimă
Numărul româncelor bătute de soţi creşte an de an
Numărul româncelor bătute de soţi creşte an de an
http://www.gandul.info/actual/numarul-romancelor-batute-soti-creste-an-an.html?3927;838804
În 2007, în România, până acum, au fost înregistrate 35 de decese din cauza violenţei
Zeci de femei din România sunt bătute, zilnic, de partenerii lor de viaţă. De cele mai multe ori, acestea îndură pumni şi picioare crunte, până să ajungă la capătul puterii şi să depună plângeri la poliţie.
Dintr-un total de 2354 de victime ale violenţei domestice, înregistrate în 2007, 1548 sunt femei, cu 290 mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2006. Uneori, acestea nici nu mai ajung să raporteze cuiva ce se întâmplă în propriul cămin.
Anul acesta au fost înregistrate, deja, 35 de decese, din cauza violenţei în familie, faţă de cele 24 din primul trimestru al lui 2006. De ani de zile, situaţia e aceeaşi. În 2004, a fost vorba de 8104 cazuri de violenţă domestică, în 2005 – de 9537, în 2006 – de 9372, dintre care 5241 au fost femei.
La toate aceste cifre se adaugă, însă, alte sute sau chiar mii de victime tăcute. Situaţia este similară în întreaga lume. Studiile arată că 15% dintre femei sunt bătute zilnic, la nivel mondial. Un sfert dintre femeile din Europa au fost bătute, cel puţin o dată în viaţă, în timp ce o zecime au suferit în urma violenţei sexuale.
În Ungaria, 13% dintre femei au fost bătute de partenerul de viaţă, după cum arată un raport naţional din 1999. Conform studiului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din 2002, 21% dintre femeile din Olanda au fost abuzate fizic, ca şi 18% dintre cele din Norvegia.
În Spania, în 2002, au fost agresate aproape 2 milioane de femei, dintre care doar 43.000 au raportat abuzul. Nici Marea Britanie nu stă mai bine la acest capitol. 25% dintre femei au fost măcar o dată bătute de partener. În Franţa, sunt violate 25.000 de femei anual, iar 6,4% dintre femeile din Irlanda au raportat, şi ele, un viol.
Aceste date stau la baza campaniei împotriva violenţei domestice, iniţiate începând de ieri de Consiliul Europei. Spotul TV, ce înfăţişează o femeie care, după ce scapă de pericolele străzii, ajunge acasă, la un soţ violent, urmăreşte scăderea violenţei şi protejarea sporită a femeilor, prin legile naţionale.
http://www.gandul.info/actual/numarul-romancelor-batute-soti-creste-an-an.html?3927;838804
În 2007, în România, până acum, au fost înregistrate 35 de decese din cauza violenţei
Zeci de femei din România sunt bătute, zilnic, de partenerii lor de viaţă. De cele mai multe ori, acestea îndură pumni şi picioare crunte, până să ajungă la capătul puterii şi să depună plângeri la poliţie.
Dintr-un total de 2354 de victime ale violenţei domestice, înregistrate în 2007, 1548 sunt femei, cu 290 mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2006. Uneori, acestea nici nu mai ajung să raporteze cuiva ce se întâmplă în propriul cămin.
Anul acesta au fost înregistrate, deja, 35 de decese, din cauza violenţei în familie, faţă de cele 24 din primul trimestru al lui 2006. De ani de zile, situaţia e aceeaşi. În 2004, a fost vorba de 8104 cazuri de violenţă domestică, în 2005 – de 9537, în 2006 – de 9372, dintre care 5241 au fost femei.
La toate aceste cifre se adaugă, însă, alte sute sau chiar mii de victime tăcute. Situaţia este similară în întreaga lume. Studiile arată că 15% dintre femei sunt bătute zilnic, la nivel mondial. Un sfert dintre femeile din Europa au fost bătute, cel puţin o dată în viaţă, în timp ce o zecime au suferit în urma violenţei sexuale.
În Ungaria, 13% dintre femei au fost bătute de partenerul de viaţă, după cum arată un raport naţional din 1999. Conform studiului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din 2002, 21% dintre femeile din Olanda au fost abuzate fizic, ca şi 18% dintre cele din Norvegia.
În Spania, în 2002, au fost agresate aproape 2 milioane de femei, dintre care doar 43.000 au raportat abuzul. Nici Marea Britanie nu stă mai bine la acest capitol. 25% dintre femei au fost măcar o dată bătute de partener. În Franţa, sunt violate 25.000 de femei anual, iar 6,4% dintre femeile din Irlanda au raportat, şi ele, un viol.
Aceste date stau la baza campaniei împotriva violenţei domestice, iniţiate începând de ieri de Consiliul Europei. Spotul TV, ce înfăţişează o femeie care, după ce scapă de pericolele străzii, ajunge acasă, la un soţ violent, urmăreşte scăderea violenţei şi protejarea sporită a femeilor, prin legile naţionale.
Aproape 65% dintre medicii români vor să emigreze
Aproape 65% dintre medicii români vor să emigreze
Managementul defectuos pe care ministrul, Eugen Nicolăescu, îl administrează domeniului sanitar, condiţiile dezastruoase din spitale, lipsa aparaturii performante, salariile de mizerie sunt principalele motive pentru care, o bună parte a medicilor români se gândesc să îşi exercite meseria peste hotare. Dorinţa din ce în ce mai puternică a cadrelor medicale de a emigra este susţinută şi de rezultatele unui studiu realizat de Federaţia „Solidaritatea Sanitară“, care arată că aproape două treimi dintre angajaţii sistemului sanitar declară că sunt tentaţi să se angajeze în străinătate.
Potrivit studiului, aproximativ 64,89% dintre persoanele chestionate au declarat că nu ar sta pe gânduri să emigreze, dacă li s-ar oferi un salariu atractiv. Pe de altă parte starea actuală a sistemului sanitar reprezintă principalul motiv pentru care medicii români privesc varianta emigrării ca fiind singura soluţie pentru a putea să îşi exercite meseria în condiţii decente. Astfel, 64% dintre reprezentanţii personalului medical din România consideră că starea sistemului sanitar este neschimbată sau s-a înrăutăţit faţă de acum cinci ani, iar aproximativ 40% dintre cei chestionaţi consideră că actualele condiţii de muncă nu le permit sau le permit doar în mică măsură să acorde îngrijiri medicale de calitate.
Şi prestaţia ministrului, Eugen Nicolăescu, în fruntea Sănătăţii este taxată de către medici. În acest context, aproximativ 45,35% dintre ei sunt nemulţumiţi de rezultatele reformei sanitare, iar 52% dintre respondenţi consideră că principalele cauze ale problemelor sistemului sanitar sunt insuficienţa fondurilor şi proasta administrare a celor existente.
Managementul defectuos pe care ministrul, Eugen Nicolăescu, îl administrează domeniului sanitar, condiţiile dezastruoase din spitale, lipsa aparaturii performante, salariile de mizerie sunt principalele motive pentru care, o bună parte a medicilor români se gândesc să îşi exercite meseria peste hotare. Dorinţa din ce în ce mai puternică a cadrelor medicale de a emigra este susţinută şi de rezultatele unui studiu realizat de Federaţia „Solidaritatea Sanitară“, care arată că aproape două treimi dintre angajaţii sistemului sanitar declară că sunt tentaţi să se angajeze în străinătate.
Potrivit studiului, aproximativ 64,89% dintre persoanele chestionate au declarat că nu ar sta pe gânduri să emigreze, dacă li s-ar oferi un salariu atractiv. Pe de altă parte starea actuală a sistemului sanitar reprezintă principalul motiv pentru care medicii români privesc varianta emigrării ca fiind singura soluţie pentru a putea să îşi exercite meseria în condiţii decente. Astfel, 64% dintre reprezentanţii personalului medical din România consideră că starea sistemului sanitar este neschimbată sau s-a înrăutăţit faţă de acum cinci ani, iar aproximativ 40% dintre cei chestionaţi consideră că actualele condiţii de muncă nu le permit sau le permit doar în mică măsură să acorde îngrijiri medicale de calitate.
Şi prestaţia ministrului, Eugen Nicolăescu, în fruntea Sănătăţii este taxată de către medici. În acest context, aproximativ 45,35% dintre ei sunt nemulţumiţi de rezultatele reformei sanitare, iar 52% dintre respondenţi consideră că principalele cauze ale problemelor sistemului sanitar sunt insuficienţa fondurilor şi proasta administrare a celor existente.
Peste jumătate dintre români nu ştiu nici o limbă străină
Peste jumătate dintre români nu ştiu nici o limbă străină
Peste 53% din români nu cunosc decât limba maternă, iar din cei 47% care ştiu şi alte limbi străine, 29% vorbesc engleza şi 24% ştiu limba franceză, 6% germana, italiana şi spaniola, în timp ce limbi ca neogreaca sau japoneza, deşi sunt predate în şcolile din România, nu sunt deloc cunoscute. Acestea sunt concluziile Eurobarometrului din anul 2006 şi au fost prezentate vineri, de Leonard Orban, comisarul european pentru multilingvism, în cadrul unei întâlniri avute cu ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei. Comisarul a adăugat că la acest moment suntem undeva la mijlocul clasamentului european şi că va fi necesar pe viitor să dezvoltăm programe care să stimuleze tinerii să înveţe cât mai multe limbi străine.
Ludovic Orban a precizat că o altă problemă cu care se confruntă ţara noastră este cea a adulţilor care nu se mai instruiesc după ce au finalizat şcoala. Astfel, comparativ cu restul europenilor din care aproape 10% adulţi continuă să înveţe chiar şi după ce au trecut de o anumită vârstă, în România media acestora este de doar 1,6%.
În replică, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Cristian Adomniţei, a precizat că la nivelul instituţiei pe care o conduce există o politică privind învăţarea limbilor străine, aceasta fiind aplicată chiar de la grădiniţă. În ceea ce priveşte proiectul de învăţare de-a lungul întregii vieţi, Adomniţei a precizat că programul se va desfăşura în intervalul 2007-2013, iar bugetul total va fi de 6.970 milioane de euro. Mai mult, ministrul a ţinut să precizeze faptul că o altă preocupare a MECT este promovarea limbii române în UE, motiv pentru care, săptămâna viitoare, va avea loc un concurs pentru ocuparea postului de director al Institutului Limbii Române. De asemenea, ministrul doreşte să redeschidă şi lectoratele româneşti din străinătate.
Peste 53% din români nu cunosc decât limba maternă, iar din cei 47% care ştiu şi alte limbi străine, 29% vorbesc engleza şi 24% ştiu limba franceză, 6% germana, italiana şi spaniola, în timp ce limbi ca neogreaca sau japoneza, deşi sunt predate în şcolile din România, nu sunt deloc cunoscute. Acestea sunt concluziile Eurobarometrului din anul 2006 şi au fost prezentate vineri, de Leonard Orban, comisarul european pentru multilingvism, în cadrul unei întâlniri avute cu ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei. Comisarul a adăugat că la acest moment suntem undeva la mijlocul clasamentului european şi că va fi necesar pe viitor să dezvoltăm programe care să stimuleze tinerii să înveţe cât mai multe limbi străine.
Ludovic Orban a precizat că o altă problemă cu care se confruntă ţara noastră este cea a adulţilor care nu se mai instruiesc după ce au finalizat şcoala. Astfel, comparativ cu restul europenilor din care aproape 10% adulţi continuă să înveţe chiar şi după ce au trecut de o anumită vârstă, în România media acestora este de doar 1,6%.
În replică, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Cristian Adomniţei, a precizat că la nivelul instituţiei pe care o conduce există o politică privind învăţarea limbilor străine, aceasta fiind aplicată chiar de la grădiniţă. În ceea ce priveşte proiectul de învăţare de-a lungul întregii vieţi, Adomniţei a precizat că programul se va desfăşura în intervalul 2007-2013, iar bugetul total va fi de 6.970 milioane de euro. Mai mult, ministrul a ţinut să precizeze faptul că o altă preocupare a MECT este promovarea limbii române în UE, motiv pentru care, săptămâna viitoare, va avea loc un concurs pentru ocuparea postului de director al Institutului Limbii Române. De asemenea, ministrul doreşte să redeschidă şi lectoratele româneşti din străinătate.
Românii cumpără, în medie, peste 750 de maşini noi pe zi
Românii cumpără, în medie, peste 750 de maşini noi pe zi
http://www.gandul.info/romanii-cumpara-medie-peste-750-masini-zi.html?3892;351063
115.955 maşini noi au cumpărat românii în cele 151 de zile scurse din acest an, ceea ce înseamnă o uşoară creştere faţă de aceeaşi perioadă de timp din 2006. În vreme ce importurile au crescut cu 52%, la 71.042 unităţi, vânzările din producţia locală au scăzut cu 4,89%, la 44.913 unităţi. Dacă anul trecut, în primele 5 luni, Dacia atinsese un nivel de 39.765 maşini vândute, în aceste prime 5 luni din 2007, constructorul autohton n-a mai reuşit o performanţă similară, rămânând la 37.199 unităţi livrate – o scădere de 6,45% la nivelul vânzărilor şi de 10 procente la nivelul cotei de piaţă.
Nu la fel stau lucrurile în cazul Daewoo, ale cărui vânzări au luat avânt faţă de anul trecut. 7.714 maşini vândute în 2007 faţă de 7.459 – în primele luni ale lui 2006. Cota de piaţă a Daewoo s-a restrâns, însă, de la 7,9% la 6,7%. La importuri, prima poziţie, în clasamentul vânzărilor, este ocupată în continuare de marca Renault (10.744 unităţi +45,7%). Urmează Skoda (9.326 +31,4%), Volkswagen (8.418 +50,1%), Opel (6.356 unităţi +70,7%, în urcare o poziţie) şi Ford (5.197 +62,8%, în urcare o poziţie). Topul în ceea ce priveşte cele mai vândute modele de maşini este următorul: Renault Clio (6.336 unităţi), Renault Megane (3.972, în urcare o poziţie), Chevrolet Aveo (3.429, în urcare 13 poziţii), Opel Astra Classic (3.158 în urcare 3 locuri) şi Skoda Fabia (3.146 în urcare un loc).
La nivel general, conform APIA, s-a înregistrat o creştere de 23,4% a vânzărilor de maşini noi, în primele cinci luni ale acestui an, faţă de perioada similară a anului trecut
http://www.gandul.info/romanii-cumpara-medie-peste-750-masini-zi.html?3892;351063
115.955 maşini noi au cumpărat românii în cele 151 de zile scurse din acest an, ceea ce înseamnă o uşoară creştere faţă de aceeaşi perioadă de timp din 2006. În vreme ce importurile au crescut cu 52%, la 71.042 unităţi, vânzările din producţia locală au scăzut cu 4,89%, la 44.913 unităţi. Dacă anul trecut, în primele 5 luni, Dacia atinsese un nivel de 39.765 maşini vândute, în aceste prime 5 luni din 2007, constructorul autohton n-a mai reuşit o performanţă similară, rămânând la 37.199 unităţi livrate – o scădere de 6,45% la nivelul vânzărilor şi de 10 procente la nivelul cotei de piaţă.
Nu la fel stau lucrurile în cazul Daewoo, ale cărui vânzări au luat avânt faţă de anul trecut. 7.714 maşini vândute în 2007 faţă de 7.459 – în primele luni ale lui 2006. Cota de piaţă a Daewoo s-a restrâns, însă, de la 7,9% la 6,7%. La importuri, prima poziţie, în clasamentul vânzărilor, este ocupată în continuare de marca Renault (10.744 unităţi +45,7%). Urmează Skoda (9.326 +31,4%), Volkswagen (8.418 +50,1%), Opel (6.356 unităţi +70,7%, în urcare o poziţie) şi Ford (5.197 +62,8%, în urcare o poziţie). Topul în ceea ce priveşte cele mai vândute modele de maşini este următorul: Renault Clio (6.336 unităţi), Renault Megane (3.972, în urcare o poziţie), Chevrolet Aveo (3.429, în urcare 13 poziţii), Opel Astra Classic (3.158 în urcare 3 locuri) şi Skoda Fabia (3.146 în urcare un loc).
La nivel general, conform APIA, s-a înregistrat o creştere de 23,4% a vânzărilor de maşini noi, în primele cinci luni ale acestui an, faţă de perioada similară a anului trecut
Românii, între maniacii porno ai planetei
Românii, între maniacii porno ai planetei
http://www.gandul.info/actual/romanii-intre-maniacii-porno-planetei.html?3927;351130
Internauţii români sunt dintre cei mai ahtiaţi degustători din lume ai pornografiei virtuale. Potrivit statisticilor TopTenREVIEWS, difuzate de NetBridge, România s-a situat, în 2006, pe locul 3 în topul căutărilor mondiale pe internet, după cuvântul-cheie “XXX”. Ţara noastră este precedată în top doar de Bolivia şi Chile.
Alte ţări europene prezente în topul căutărilor pornografice sunt Slovenia (locul şi Lituania (locul 9). Conform politicii de înscriere, Trafic.ro (monitorul traficului autohton de internet) nu face auditul site-urilor având conţinut ilegal, imoral sau ofensator.
Există, totuşi, site-uri porno înscrise în Trafic.ro, la care vizitatorii ajung şi prin intermediul căutării XXX.Conform NetBridge, în fiecare secundă, 28.528 de utilizatori de internet accesează pagini având conţinut pornografic şi 372 de utilizatori folosesc motoarele de căutare pentru a accesa un site porno.
http://www.gandul.info/actual/romanii-intre-maniacii-porno-planetei.html?3927;351130
Internauţii români sunt dintre cei mai ahtiaţi degustători din lume ai pornografiei virtuale. Potrivit statisticilor TopTenREVIEWS, difuzate de NetBridge, România s-a situat, în 2006, pe locul 3 în topul căutărilor mondiale pe internet, după cuvântul-cheie “XXX”. Ţara noastră este precedată în top doar de Bolivia şi Chile.
Alte ţări europene prezente în topul căutărilor pornografice sunt Slovenia (locul şi Lituania (locul 9). Conform politicii de înscriere, Trafic.ro (monitorul traficului autohton de internet) nu face auditul site-urilor având conţinut ilegal, imoral sau ofensator.
Există, totuşi, site-uri porno înscrise în Trafic.ro, la care vizitatorii ajung şi prin intermediul căutării XXX.Conform NetBridge, în fiecare secundă, 28.528 de utilizatori de internet accesează pagini având conţinut pornografic şi 372 de utilizatori folosesc motoarele de căutare pentru a accesa un site porno.
Pagina 19 din 40 • 1 ... 11 ... 18, 19, 20 ... 29 ... 40
Pagina 19 din 40
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum