Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
STATISTICI/SONDAJE[1-----]
2 participanți
Pagina 20 din 40
Pagina 20 din 40 • 1 ... 11 ... 19, 20, 21 ... 30 ... 40
STATISTICI/SONDAJE[1-----]
Rezumarea primului mesaj :
http://www.focusvest.ro/locuri_de_munca/index.htm
Pe Terra vor fi tot mai multi batrani
1 miliard de batrani in 2025, 2 miliarde in 2050
“Datele statistice furnizate de Organizatia Natiunilor Unite arata ca numarul populatiei varstnice din intreaga lume a ajuns la peste 500 de milioane de persoane. In 1950, pe glob existau numai 200 de milioane de varstnici, in timp ce, inaintea celui de-al doilea razboi mondial, erau mai putin de 100 de milioane de batrani. Potrivit acelorasi surse, se estimeaza ca, in 2025, numarul persoanelor varstnice va fi de 1 miliard, ceea ce reprezinta mai mult de 14% din populatia planetei. Raportat la situatia mondiala, Romania apare deja cu un procent de 17% de persoane imbatranite fata de populatia generala, dar cu perspectiva de accentuare in urmatorii ani. Faptul ca populatia mondiala imbatraneste este o certitudine. In Italia si Grecia, mai mult de 22 de procente din populatie au varste mai mari de 60 de ani, comparativ cu 16,5% in SUA. Se estimeaza ca, din 1996 si pana in 2025, procentul de persoane de peste 60 de ani va creste cu 17%, pana la 82% in tarile europene si cu 200% in tarile dezvoltate. Pana in 2025, in Italia si Japonia se asteapta sa fie cea mai mare proportie de persoane peste 60 de ani, aproximativ o treime din populatie. Oricum, datorita faptului ca tari in curs de dezvoltare, precum China si India, au cel mai mare numar de locuitori, acestea vor avea in continuare cel mai mare numar, in valori absolute, de varstnici. In 1996, cel mai mare numar de persoane peste 75 de ani traia in China, urmat de SUA si India. Cresterea exploziva a procentului de varstnici in toata lumea este corelata cu descresterea substantiala a ratei natalitatii in ultimii 20 de ani in numeroase tari, cu migrarea populatiei tinere din anumite zone din motive economice si descresterea generala a mortalitatii, inclusiv cea cauzata de bolile infectioase - in tarile dezvoltate -, si de bolile coronariene si cerebrovasculare in Europa si alte tari dezvoltate”, se arata intr-un studiu din dosarul nr. 17, privind imbatranirea populatiei lumii, din medici.ro, al prof. dr. Mircea Cinteza, fostul ministru al Sanatatii in Romania.
1,3 miliarde de chinezi
Se estimeaza ca, pana la sfarsitul anului 2050, populatia lumii va creste cu aproape 50 la suta, de la 6,1, la 9,3 miliarde de persoane. Populatia tarilor slab dezvoltate va creste de la 4,9 miliarde, la 8,2 miliarde, in 2050. In 48 dintre tarile cel mai putin dezvoltate populatia se va tripla, de la 658 de milioane, la 1,8 miliarde, in ciuda estimarilor privind scaderea fertilitatii si agravarea crizei HIV/SIDA din aceste tari. Populatia globului creste anual cu 77 de milioane de oameni, din care jumatate se nasc in India, China, Pakistan, Nigeria, Bangladesh si Indonezia. In cazul Indiei, rata de crestere a populatiei este egala cu ratele de crestere cumulate ale Chinei, Pakistanului si Nigeriei. Potrivit unei evaluari facute dupa desfasurarea celui de-al cincilea recensamant la scara nationala, China avea o populatie de aproape l,3 miliarde de locuitori. In ultimii ani, eforturile Chinei in domeniul planificarii familiale au fost incununate de succes. China a evitat in acest fel cresterea demografica exploziva, inregistrata imediat dupa intemeierea Chinei Noi, in 1949, si a reusit sa controleze in mod eficient cresterea rapida a populatiei. In momentul de fata, in China, cresterea populatiei cunoaste un ritm mai scazut. Media anuala de crestere a populatiei chineze a fost de 12,79 milioane. Grupa persoanelor in varsta de peste 65 de ani reprezinta 6,96%. Cifrele mai arata ca, de la aplicarea politicii de reforma si de deschidere catre exterior, nivelul de trai al populatiei a crescut, iar serviciile medicale si sanitare s-au imbunatatit considerabil; pe de alta parte, ritmul nasterilor s-a diminuat considerabil. Toate acestea contribuie la grabirea procesului de imbatranire a populatiei.
In Romania, se moare de boli ale aparatului circulator si de cancer
“In ceea ce priveste situatia din Europa de Est si din tarile din fosta Uniune Sovietica, se va inregistra cea mai rapida rata de scadere a populatiei. Acest fapt este cauzat de o fertilitate scazuta, de imbatranirea rapida a populatiei si de cresterea ratei mortalitatii, comparativ cu tarile din Europa de Vest, America de Nord si cu Japonia”, se arata intr-un studiu privind populatia globului. Ca rezultat al cresterii sperantei de viata, procesul de imbatranire a populatiei va continua. Se estimeaza ca, pana in anul 2050, numarul persoanelor cu varsta de peste 60 de ani se va tripla, iar al celor de peste 80 de ani va creste de cinci ori, ajungand in total, de la 606 milioane, pana la aproximativ 2 miliarde. Numarul total de morti HIV-SIDA, de la izbucnirea bolii, anii ’80, se ridica la 300 de milioane. Numai in cursul anului 2000, numarul total al victimelor a fost de 3 milioane. In 1950, populatia Romaniei era de 16.311.000 persoane, ca in anul 2000 sa ajunga la 22.438.000 milioane persoane, din care 10.977.000 barbati si 11.461.000 femei (96 barbati la 100 femei). Se estimeaza ca populatia Romaniei va scadea la 21.437.000 milioane persoane in 2015 si la 18.150.000 milioane, in 2050.
Conform Institutului National de Statistica, in anul 2002, in tara noastra a crescut ponderea populatiei de peste 60 de ani, in timp ce natalitatea a scazut. In primul trimestru al anului 2005, numarul pensionarilor a fost de 6.187 mii persoane, in scadere cu 25.000 de persoane fata de trimestrul IV al anului 2004. Pana in 2025, mortalitatea asociata senectutii va creste pe tot globul, cu peste 60% din decese dupa varsta de 65 de ani si cu peste 40%, dupa varsta de 75 de ani. In Romania, se moare cel mai mult din cauza bolilor aparatului circulator si a cancerelor. “Prin vindecarea cancerului nu se adauga decat doi ani, in plus, de viata, iar daca se elimina afectiunile cardiovasculare, rezulta inca 3-4 ani in plus. Speranta de viata medie variaza cu susceptibilitatea crescuta pentru boli, accidente si suicid, iar speranta de viata maxima este determinata de rata de imbatranire. Substantele chimice, restrictia calorica si o nutritie adecvata, precum si alte interventii care cresc speranta de viata incetinesc si procesul de imbatranire. Daca fiintele umane nu ar mai suferi de boli sau nu ar mai imbatrani in ritmul fiziologic firesc, asa cum se intampla in prezent, iar singurele cauze de deces ar fi accidentele, suicidul si homicidul, la o populatie de un miliard, un individ acum in varsta de 12 ani ar avea o speranta de viata medie de 1.200 de ani si o speranta de viata maxima de 2.500 ani”, se arata intr-un studiu al dr. Razvan Constantinescu, in cadrul aceluiasi dosar 17, privind imbatranirea populatiei.
Gheorghe MIRON
http://www.focusvest.ro/locuri_de_munca/index.htm
Ultima editare efectuata de catre Admin in 17.11.13 9:54, editata de 4 ori
Un român din doi vrea să-şi schimbe locul de muncă
Un român din doi vrea să-şi schimbe locul de muncă
http://www.gandul.info/roman-doi-vrea-schimbe-locul-munca.html?3936;350127
România, pe ultimul loc într-un clasament european referitor la loialitatea salariaţilor faţă de angajator
Angajaţii români îşi schimbă destul de des locul de muncă, numărându-se printre cei mai mobili europeni din acest punct de vedere, potrivit unui studiu realizat de Ipsos Research şi comandat de Accor Services. Astfel, 35% din angajaţi s-au gândit deseori să părăsească firma unde lucrează, 10% au planificat deja plecarea la o altă companie din România, iar 6% vor să se angajeze în străinătate. "Este cel mai mic grad de loialitate faţă de angajator din toate statele în care am realizat acest studiu. Motivele ţin de mai mulţi factori precum nemulţumirile legate de salariu, importanţa acordată trainingului, şomajul redus, lipsa de recunoaştere din partea angajatorului şi atmosfera de la locul de muncă.
Este o piaţă extrem de dinamică şi angajatorul trebuie să caute soluţii pentru a atrage şi a fideliza angajaţii", a precizat Jean Baptiste Aloy, analist în cadrul Ipsos Research. Datele arată că, 70% dintre angajaţii din industrie s-au gândit să plece din compania în care lucrează. Pe de altă parte, salariaţii din România au o părere foarte bună despre ceea ce fac, acordând cea mai mare notă vieţii lor profesionale, respectiv 7,1, faţă de o medie europeană de 6,2-6,5. Analiştii de la Ipsos Research explică acest paradox prin aşteptările mai mici pe care le au românii şi îmbunătăţirile pe care aceştia le-au simţit în ultimii ani.
http://www.gandul.info/roman-doi-vrea-schimbe-locul-munca.html?3936;350127
România, pe ultimul loc într-un clasament european referitor la loialitatea salariaţilor faţă de angajator
Angajaţii români îşi schimbă destul de des locul de muncă, numărându-se printre cei mai mobili europeni din acest punct de vedere, potrivit unui studiu realizat de Ipsos Research şi comandat de Accor Services. Astfel, 35% din angajaţi s-au gândit deseori să părăsească firma unde lucrează, 10% au planificat deja plecarea la o altă companie din România, iar 6% vor să se angajeze în străinătate. "Este cel mai mic grad de loialitate faţă de angajator din toate statele în care am realizat acest studiu. Motivele ţin de mai mulţi factori precum nemulţumirile legate de salariu, importanţa acordată trainingului, şomajul redus, lipsa de recunoaştere din partea angajatorului şi atmosfera de la locul de muncă.
Este o piaţă extrem de dinamică şi angajatorul trebuie să caute soluţii pentru a atrage şi a fideliza angajaţii", a precizat Jean Baptiste Aloy, analist în cadrul Ipsos Research. Datele arată că, 70% dintre angajaţii din industrie s-au gândit să plece din compania în care lucrează. Pe de altă parte, salariaţii din România au o părere foarte bună despre ceea ce fac, acordând cea mai mare notă vieţii lor profesionale, respectiv 7,1, faţă de o medie europeană de 6,2-6,5. Analiştii de la Ipsos Research explică acest paradox prin aşteptările mai mici pe care le au românii şi îmbunătăţirile pe care aceştia le-au simţit în ultimii ani.
Romanii din strainatate au trimis 5,3 miliarde de euro in 20
Romanii din strainatate au trimis 5,3 miliarde de euro in 2006
255 miliarde euro, averea neta a tuturor românilor
255 miliarde euro, averea neta a tuturor românilor
Averea neta a populatiei a crescut si anul trecut intr-un ritm mai accelerat decit veniturile, ajungind la circa 900 miliarde lei (255 miliarde euro), se arata in raportul anual asupra stabilitatii financiare realizat de BNR. Cu toate acestea, cresterea din 2006 se datoreaza in principal imobilelor detinute de populatie, stiindu-se faptul ca in România procentul proprietarilor depaseste 90%. In intervalul 2002-2006, averea neta a populatiei a urcat de aproape patru ori, dupa ce, la inceputul perioadei analizate se situa in jurul a 230 ...
Averea neta a populatiei a crescut si anul trecut intr-un ritm mai accelerat decit veniturile, ajungind la circa 900 miliarde lei (255 miliarde euro), se arata in raportul anual asupra stabilitatii financiare realizat de BNR. Cu toate acestea, cresterea din 2006 se datoreaza in principal imobilelor detinute de populatie, stiindu-se faptul ca in România procentul proprietarilor depaseste 90%. In intervalul 2002-2006, averea neta a populatiei a urcat de aproape patru ori, dupa ce, la inceputul perioadei analizate se situa in jurul a 230 ...
continuare
Doar 1% din români doneaza singe
Doar 1% din români doneaza singe Doar 1% din populatia României doneaza singe, de aceea stocurile acopera abia jumatate din necesar, in timp ce in Elvetia si Danemarca, tari cu populatie mai mica, doneaza 10% din locuitori, a declarat, ieri, Antoaneta Bugner, presedintele Fundatiei Donatorilor Benevoli de Singe. ``Din pacate, 7% din români au o grupa rara de singe AB4, iar daca este si negativ atunci acest produs e si mai rar. Aproape 35% din populatie are grupa zero, iar ponderea grupele A2 si B3 e aproape egala, cite 20%. In general, este bine ca un bolnav sa primesca nu numai grupa de singe de care are nevoie, ci mai mult fenotipul specific, pentru a nu dezvolta rezistenta, a mai spus Bugner. Potrivit presedintelui FDBS nevoia de singe creste continuu, iar din singele recoltat nu poate fi acoperit decit jumatate din ne ...
continuare
Cand vor ajunge romanii sa incaseze salarii europene?
Cand vor ajunge romanii sa incaseze salarii europene?
Serviciul, cel mai des motiv de cearta in cuplurile din Româ
Serviciul, cel mai des motiv de cearta in cuplurile din România Cel mai frecvent motiv de cearta in cuplurile active formate din persoane cu studii superioare, cu venituri peste medie, avind virste intre 25 si 45 de ani si care locuiesc in urban, este serviciul, arata un studiu realizat de revista Psihologia Azi. Studiul, efectuat in perioada aprilie-mai 2007, pe un esantion de 679 de persoane, dintre care aproape doua treimi sint femei, a relevat ca deficitul de comunicare este o problema majora a cuplurilor din România. Certurile care au la baza serviciul se refera mai ales la faptul ca unul dintre parteneri petrece prea mult timp la munca. In plus, studiul arata ca serviciul afecteaza viata de cuplu, 18,85 la suta din participanti declara ca s-au saturat sa discute acasa despre problemele de serviciu si se cearta pentru ca nu reusesc sa se detaseze ...
continuare
Romania in 2020: 100 de adulti vor intretine 115 batrani si
Romania in 2020: 100 de adulti vor intretine 115 batrani si copii
Romania a intrat in al 18-lea an de declin demografic si cel putin pana in 2020 nimic nu se va schimba in bine, arata un studiu dat publicitatii ieri de profesorul Vasile Ghetau, de la Centrul de Cercetari Demografice "Vladimir Trebici".
Romania a intrat in al 18-lea an de declin demografic si cel putin pana in 2020 nimic nu se va schimba in bine, arata un studiu dat publicitatii ieri de profesorul Vasile Ghetau, de la Centrul de Cercetari Demografice "Vladimir Trebici".
Romania in 2050: ghetouri de chinezi si de pakistanezi
Romania in 2050: ghetouri de chinezi si de pakistanezi
Peste un secol,
Peste un secol,
Doar 8 milioane de romani Romania va avea la sfarsitul acestui secol opt milioane de locuitori,...
Doar 8 milioane de romani Romania va avea la sfarsitul acestui secol opt milioane de locuitori,...
România moare!
România moare!
Populaţia României scade încontinuu de 18 ani, timp în care a pierdut aproximativ 1,5 milioane de locuitori şi procesul va continua! De asemenea, se agravează şi fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, estimându-se ca în 2050 România să aibă peste 5 milioane de vârstnici. În aceste condiţii specialiştii atrag atenţia că în anul 2050 populaţia României va număra doar 17 milioane de persoane. Acestea sunt concluziile „optimiste“, ce reies din studiile făcute de membrii Academiei Române şi ai „Fondului ONU pentru Populaţie“ asupra viitorului demografic al României.
România a pierdut în ultimii 18 ani peste un 1 milion de locuitori, în primul rând din cauza migraţiei externe, care a redus populaţia cu aproximativ 55%, în condiţiile în care statisticile pentru această perioadă arată că numărul celor plecaţI la muncă în străinătate s-a ridicat la aproximativ 2 milioane.
Dintre cei care au plecat în „primul val“, respectiv în perioada1990-2006, mai mult de 30% sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 30 de ani, la care s-a adăugat un procent de 50% de tineri plecaţi în intervalul 2002-2006. Dezavantajul, este că din moment ce aceşti tineri au părăsit ţara, vor priva România şi de copiii pe care ar fi putut să-i aducă pe lume şi care vor „îmbogăţi“ probabil, populaţia altei ţări. În plus, cei care au obţinut drept de şedere îşi vor aduce şi rudele rămase în ţară ceea ce va amplifica pierderea demografică.
În cel de al doilea rând, populaţia se diminuează şi din motive naturale, precum scăderea ratei fertilităţii de la 2,1 copii la o femeie, cum era în trecut la doar 1,3 copii. Astfel, prin scăderea natalităţii, populaţia a fost privată de cei peste două milioane de copii care potrivit studiilor ar fi trebuit să se nască după 1989. Potrivit oamenilor de ştiinţă scăderea demografică s-a produs şi din cauza creşterii mortalitalităţii, care în ultimii ani, a atins cota de12 decedaţi la 100 de persoane adulte. În ceea mai mare parte, mortalitatea a avut loc pe fondul perioadei de tranziţie care a scăzut nivelului de trai şi a provocat colapsul sistemului sanitar. La acestea se adăugă şi procesul de îmbătrânire a populaţiei. În condiţiile în care rata natalităţii nu va creşte simţitor în anii următori, experţii estimează pentru România un viitor sumbru, cu o populaţie ce va „îmbătrâni“ până în 2050.
Astfel, populaţia aptă de muncă cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani va scădea la nouă milioane, cu patru mai puţin decât în prezent, în timp ce populaţia de peste 65 de ani va ajunge la cinci milioane, aproape dublu faţă de valorile actuale. De asemenea, populaţia de vârstă şcolară se va diminua de la 5,7 milioane în prezent, la doar 4,2 milioane în 2025, şi la cel mult, 2,7 milioane în 2050. Cea mai afectată parte a populaţiei va fi cea a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 19 şi 23 de ani, din care se recrutează populaţia universitară şi care va scădea de la 1,6 milioane, valoarea actuală, la un milion în 2025 ajungând la doar 700.000 în 2050. Per total, până în 2050 populaţia României va fi cel mult, 17 milioane din care majoritari vor fi vârstnicii. Astfel, sarcina economică a unui adult va creşte considerabil pentru a susţine populaţia ieşită la pensie, deoarece raportul de dependenţă va ajunge la 115 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte, încă apte de muncă.
Din păcate aşa arată cel mai optimist portret al următorilor 50 de ani în viziunea experţilor, ţinânduse cont că încă din anul 2000, numărul persoanelor trecute de 60 de ani depăşise populaţia de sub 15 ani iar în acest moment există 1,35 de pensionari la un salariat. Astfel, problema persoanelor în vârstă asigurate va fi cea mai costisitoare problemă socială a ţării, în condiţiile în care în 2005 s-au cheltuit aproximativ cinci milioane de euro pentru plata pensiilor. De asemenea, nici sistemul de sănătate nu va fi pregătit să facă faţă problemelor ce vor apărea odată cu îmbătrânirea populaţiei, deoarece vârstnicii sunt cei mai dependenţi de sistemul public sanitar. Nu în ultimul rând, şi sistemul educaţional va avea de suferit din cauza îmbătrânirii populaţiei, vor fi ineficiente numeroase centre de învăţământ care vor fi închise şi posturile cadrelor didactice vor fi restructurate. Singurul mod prin care aceste efecte negative pot fi reduse, este în opinia experţilor încurajarea natalităţii, prin măsuri de îmbunătăţire a nivelului de trai şi cu scopul de a se ajunge la o rată a natalitaţii în valoare de minim 2 copii la o femeie. În acest sens, academicienii recomandă politicienilor elaborarea unei strategii naţionale pe termen lung pentru a redresa situaţia.
Populaţia României scade încontinuu de 18 ani, timp în care a pierdut aproximativ 1,5 milioane de locuitori şi procesul va continua! De asemenea, se agravează şi fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, estimându-se ca în 2050 România să aibă peste 5 milioane de vârstnici. În aceste condiţii specialiştii atrag atenţia că în anul 2050 populaţia României va număra doar 17 milioane de persoane. Acestea sunt concluziile „optimiste“, ce reies din studiile făcute de membrii Academiei Române şi ai „Fondului ONU pentru Populaţie“ asupra viitorului demografic al României.
România a pierdut în ultimii 18 ani peste un 1 milion de locuitori, în primul rând din cauza migraţiei externe, care a redus populaţia cu aproximativ 55%, în condiţiile în care statisticile pentru această perioadă arată că numărul celor plecaţI la muncă în străinătate s-a ridicat la aproximativ 2 milioane.
Dintre cei care au plecat în „primul val“, respectiv în perioada1990-2006, mai mult de 30% sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 30 de ani, la care s-a adăugat un procent de 50% de tineri plecaţi în intervalul 2002-2006. Dezavantajul, este că din moment ce aceşti tineri au părăsit ţara, vor priva România şi de copiii pe care ar fi putut să-i aducă pe lume şi care vor „îmbogăţi“ probabil, populaţia altei ţări. În plus, cei care au obţinut drept de şedere îşi vor aduce şi rudele rămase în ţară ceea ce va amplifica pierderea demografică.
În cel de al doilea rând, populaţia se diminuează şi din motive naturale, precum scăderea ratei fertilităţii de la 2,1 copii la o femeie, cum era în trecut la doar 1,3 copii. Astfel, prin scăderea natalităţii, populaţia a fost privată de cei peste două milioane de copii care potrivit studiilor ar fi trebuit să se nască după 1989. Potrivit oamenilor de ştiinţă scăderea demografică s-a produs şi din cauza creşterii mortalitalităţii, care în ultimii ani, a atins cota de12 decedaţi la 100 de persoane adulte. În ceea mai mare parte, mortalitatea a avut loc pe fondul perioadei de tranziţie care a scăzut nivelului de trai şi a provocat colapsul sistemului sanitar. La acestea se adăugă şi procesul de îmbătrânire a populaţiei. În condiţiile în care rata natalităţii nu va creşte simţitor în anii următori, experţii estimează pentru România un viitor sumbru, cu o populaţie ce va „îmbătrâni“ până în 2050.
Astfel, populaţia aptă de muncă cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani va scădea la nouă milioane, cu patru mai puţin decât în prezent, în timp ce populaţia de peste 65 de ani va ajunge la cinci milioane, aproape dublu faţă de valorile actuale. De asemenea, populaţia de vârstă şcolară se va diminua de la 5,7 milioane în prezent, la doar 4,2 milioane în 2025, şi la cel mult, 2,7 milioane în 2050. Cea mai afectată parte a populaţiei va fi cea a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 19 şi 23 de ani, din care se recrutează populaţia universitară şi care va scădea de la 1,6 milioane, valoarea actuală, la un milion în 2025 ajungând la doar 700.000 în 2050. Per total, până în 2050 populaţia României va fi cel mult, 17 milioane din care majoritari vor fi vârstnicii. Astfel, sarcina economică a unui adult va creşte considerabil pentru a susţine populaţia ieşită la pensie, deoarece raportul de dependenţă va ajunge la 115 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte, încă apte de muncă.
Din păcate aşa arată cel mai optimist portret al următorilor 50 de ani în viziunea experţilor, ţinânduse cont că încă din anul 2000, numărul persoanelor trecute de 60 de ani depăşise populaţia de sub 15 ani iar în acest moment există 1,35 de pensionari la un salariat. Astfel, problema persoanelor în vârstă asigurate va fi cea mai costisitoare problemă socială a ţării, în condiţiile în care în 2005 s-au cheltuit aproximativ cinci milioane de euro pentru plata pensiilor. De asemenea, nici sistemul de sănătate nu va fi pregătit să facă faţă problemelor ce vor apărea odată cu îmbătrânirea populaţiei, deoarece vârstnicii sunt cei mai dependenţi de sistemul public sanitar. Nu în ultimul rând, şi sistemul educaţional va avea de suferit din cauza îmbătrânirii populaţiei, vor fi ineficiente numeroase centre de învăţământ care vor fi închise şi posturile cadrelor didactice vor fi restructurate. Singurul mod prin care aceste efecte negative pot fi reduse, este în opinia experţilor încurajarea natalităţii, prin măsuri de îmbunătăţire a nivelului de trai şi cu scopul de a se ajunge la o rată a natalitaţii în valoare de minim 2 copii la o femeie. În acest sens, academicienii recomandă politicienilor elaborarea unei strategii naţionale pe termen lung pentru a redresa situaţia.
Un sfert dintre români cred că îşi pot bate copilul
Un sfert dintre români cred că îşi pot bate copilul
5 iunie este „Ziua împotriva violenţei asupra copilului în România”
http://www.gandul.info/sfert-dintre-romani-cred-isi-pot-bate-copilul.html?3934;327316
Adulţii şi bătrânii (72%) nu ştiu că România are legi ce interzic bătaia sau umilirea copiilor. Problema este că nici tinerii nu sunt mai informaţi şi nu ştiu că există astfel de reglementări, doar 76% spunând că au auzit de asemenea legi. Cunoaşterea acestor legi este cu atât mai scăzută, cu cât oamenii au o educaţie mai redusă. Mai grav este că 27% dintre noi cred că îşi pot bate copiii acasă, la şcoală sau pe stradă şi doar 73% dintre români cred că bătaia copiilor este interzisă în toate mediile. Deşi aproape trei sferturi din populaţia adultă a României ştie că există legi care interzic pedeapsa fizică a copiilor, doar 10% cunosc care sunt acestea.
Oamenii pretind că ştiu prea puţine cazuri de copii bătuţi în familie, iar dacă ştiu, prea puţini fac ceva pentru a-i ajuta pe copii. Din 1.110 intervievaţi, doar 133 au spus că ştiu despre copiii care sunt bătuţi de părinţi. Dintre aceştia, doar 39 au sesizat autorităţile responsabile. Românii înţeleg prin „tratamente umilitoare asupra copilului” abuzul fizic (60%), abuzul psihologic (21%), exploatarea prin muncă, neglijarea educaţiei copilului (8%) şi dezinteresul faţă de problemele copilului (7%).
Pornind de la aceste date, Organi-zaţia „Salvaţi Copiii” România a lansat, ieri, campania naţio-nală „Violenţa naşte violenţă”. 90.000 de părinţi vor fi informaţi în iunie 2008 asupra metodelor de educare nonviolentă a co-piilor şi 270.000 de copii vor fi pregătiţi pentru dezvoltarea abilităţilor de a ges-tiona conflictele, fără violenţă. Părinţii vor putea accesa site-ul www.salvaticopiii.ro/ educatiefaraviolenta unde vor găsi infor-maţii utile ce îi pot ajuta pe copiii supuşi violenţelor.
Aceasta este a doua etapă a campaniei „Bătaia nu e ruptă din rai”.
5 iunie este „Ziua împotriva violenţei asupra copilului în România”
http://www.gandul.info/sfert-dintre-romani-cred-isi-pot-bate-copilul.html?3934;327316
Adulţii şi bătrânii (72%) nu ştiu că România are legi ce interzic bătaia sau umilirea copiilor. Problema este că nici tinerii nu sunt mai informaţi şi nu ştiu că există astfel de reglementări, doar 76% spunând că au auzit de asemenea legi. Cunoaşterea acestor legi este cu atât mai scăzută, cu cât oamenii au o educaţie mai redusă. Mai grav este că 27% dintre noi cred că îşi pot bate copiii acasă, la şcoală sau pe stradă şi doar 73% dintre români cred că bătaia copiilor este interzisă în toate mediile. Deşi aproape trei sferturi din populaţia adultă a României ştie că există legi care interzic pedeapsa fizică a copiilor, doar 10% cunosc care sunt acestea.
Oamenii pretind că ştiu prea puţine cazuri de copii bătuţi în familie, iar dacă ştiu, prea puţini fac ceva pentru a-i ajuta pe copii. Din 1.110 intervievaţi, doar 133 au spus că ştiu despre copiii care sunt bătuţi de părinţi. Dintre aceştia, doar 39 au sesizat autorităţile responsabile. Românii înţeleg prin „tratamente umilitoare asupra copilului” abuzul fizic (60%), abuzul psihologic (21%), exploatarea prin muncă, neglijarea educaţiei copilului (8%) şi dezinteresul faţă de problemele copilului (7%).
Pornind de la aceste date, Organi-zaţia „Salvaţi Copiii” România a lansat, ieri, campania naţio-nală „Violenţa naşte violenţă”. 90.000 de părinţi vor fi informaţi în iunie 2008 asupra metodelor de educare nonviolentă a co-piilor şi 270.000 de copii vor fi pregătiţi pentru dezvoltarea abilităţilor de a ges-tiona conflictele, fără violenţă. Părinţii vor putea accesa site-ul www.salvaticopiii.ro/ educatiefaraviolenta unde vor găsi infor-maţii utile ce îi pot ajuta pe copiii supuşi violenţelor.
Aceasta este a doua etapă a campaniei „Bătaia nu e ruptă din rai”.
Romanii cheltuiesc mai mult pe bautura decat pe carte
Romanii cheltuiesc mai mult pe bautura decat pe carte
STIREA DE DUPA-AMIAZA (15:30)
Sumele alocate educatie sunt de pana la sapte ori mai mici decat cele folosite pentru procurarea bauturilor alcoolice si a tutunului.
[Citeste]
STIREA DE DUPA-AMIAZA (15:30)
Sumele alocate educatie sunt de pana la sapte ori mai mici decat cele folosite pentru procurarea bauturilor alcoolice si a tutunului.
[Citeste]
Unul din trei copii nu stie ce e gradinita
Unul din trei copii nu stie ce e gradinita
Aproximativ 29% dintre copii nu au acces la educatie prescolara din cauza costurilor ridicate pe...
Aproximativ 29% dintre copii nu au acces la educatie prescolara din cauza costurilor ridicate pe...
Peste 30% dintre români sunt fumători
Peste 30% dintre români sunt fumători În România, 31% dintre persoane sunt fumătoare, iar majoritatea acestora nu au încercat niciodată să renunţe la viciu, se arată în Eurobarometrul pe 2007, prezentat cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, sărbătorită ieri. Potrivit acestuia, cei mai mulţi români fumează în medie un pachet de ţigări pe zi, în timp ce 12% fumează ocazional. Chiar dacă foarte puţini s-au lăsat de ţigări, 49% dintre aceştia s-au reapucat.
Doar 22% dintre români sint culti
Doar 22% dintre români sint culti Rezultatele barometrului de consum cultural pe anul 2006 demonstreaza ca exista o diferentiere a populatiei dupa "capitalul cultural", iar 35 la suta dintre români sint considerati ignoranti la acest capitol, in timp ce numai 22 la suta reprezinta populatia culta. Barometrul de consum cultural 2006 arata ca 15 la suta dintre români nu stiu sa numeasca un singur autor român de literatura, si mai mult de jumatate nu cunosc niciun nume de autor strain, potrivit datelor prezentate ieri la Ministerul Culturii si Cultelor. Studiul, realizat de Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii si Metromedia Transilvania, pe banii Ministerului Culturii si Cultelor, arata ca primele nume de scriitori români pe care le-au amintit respondentii sint, in ordine, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu ...
continuare
Orăşenii din România mănâncă de cel mult două ori pe zi şi n
Orăşenii din România mănâncă de cel mult două ori pe zi şi nu fac sport
http://www.gandul.info/orasenii-romania-mananca-cel-mult-doua-ori-zi-fac-sport.html?3932;322535
43 la sută dintre românii cu viaţă activă, care locuiesc în zonele urbane, mănâncă de cel mult două ori pe zi, iar mai mult de jumătate dintre aceştia nu fac sport niciodată. Cu un astfel de stil de viaţă riscul obezităţii este foarte mare, potrivit unei cercetări date ieri publicităţii. Datele cuprinse în studiul „Obiceiuri bune, obiceiuri rele”, comandat de o companie de pe piaţa bunurilor de larg consum, relevă o tendinţă îngrijorătoare către neglijarea unor aspecte de bază în asigurarea unui stil de viaţă sănătos. Studiul mai arată că selecţia alimentelor se face în principal după gust, oamenii fiind mai puţin preocupaţi de caracteristicile nutritive ale acestora – cum ar fi conţinutul bogat în vitamine şi minerale sau un conţinut scăzut de grăsimi. Semipreparatele sunt incluse relativ frecvent în hrana zilnică, în defavoarea alimentelor proaspete, în special de către barbaţi (40 la sută au semipreparate cel puţin la o masă/zi). 40 la sută dintre bărbaţi (faţă de 29 la sută dintre femei) obişnuiesc să mănânce semipreparate, iar 20 la sută (faţă de10 la sută femei) mănâncă fast food. 46 la sută dintre bărbaţi (faţă 35 la sută femei) iau una sau mai multe mese calde pe zi. Timpul alocat meselor principale este redus (în peste jumătate dintre cazuri acestea durând maximum 15 minute). Cu toate acestea, este de remarcat faptul că fructele şi legumele sunt consumate zilnic, de aproximativ jumătate dintre cei intervievaţi. Studiul mai arată că micul dejun este neglijat de 10 la sută din populaţie, în schimb pentru 80 la sută dintre respondenţi cina este masa principală. În jur de 40 la sută dintre intervievaţi servesc dejunul într-un interval cuprins între 5 şi 15 minute. Pentru cină, aproape jumătate dintre persoanele chestionate alocă între un sfert şi o jumătate de oră. Tinerii (15-25 de ani) mănâncă mai puţină salată (51 la sută) şi mâncare gătită (86 la sută) decât persoanele în vârstă. Persoanele cu venituri mari mănâncă mai puţină mâncare gătită, mai multe salate, semipreparate şi mâncare rece.
Persoanele cu nivel ridicat de educaţie mănâncă mai multe salate (78 la sută) şi mai puţină mâncare rece (9 la sută). În marile oraşe, oamenii mănâncă mai puţină mâncare gătită (87 la sută, faţă de 97 la sută în oraşele mici), mai multe salate (71 la sută, faţă de 66 la sută) şi mâncare rece (17 la sută, faţă de 12 la sută).
Mai mult de două treimi dintre respondenţi consumă între un litru şi doi litri de lichid pe zi, majoritatea după masă, aşa cum de altfel recomandă şi medicii.
Activitatea fizică este, de asemenea, un punct slab al românilor din zona urbană, deoarece 58 la sută nu fac sport deloc, iar 44 la sută dintre cei care declară că au activitate fizică o practică mai puţin de o dată pe lună. Peste un sfert dintre respondenţi lucrează zilnic acasă peste orele de serviciu, 58 la sută dintre persoanele tinere intervievate petrec mai mult de trei ore în faţa calculatorului în timpul liber, iar 25 la sută dintre persoanele cu vârste cuprinse între 35-59 de ani petrec mai mult de trei ore în faţa televizorului în timpul liber. Igiena orală este deficitară în cazul a 36 la sută din respondenţi, aceştia spălându-se pe dinţi cel mult o dată pe zi.
Neglijarea controlului anual al stării de sănătate este prezentă la 45 la sută dintre participanţii la studiu, iar 22 la sută nu fac un control medical anual niciodată.
Studiul a fost efectuat pe un eşantion urban reprezentativ, cu vârste între 15-59 de ani, în cursul lunii aprilie 2007. Marja de eroare este de +/-3.2%. (L.S.)
http://www.gandul.info/orasenii-romania-mananca-cel-mult-doua-ori-zi-fac-sport.html?3932;322535
43 la sută dintre românii cu viaţă activă, care locuiesc în zonele urbane, mănâncă de cel mult două ori pe zi, iar mai mult de jumătate dintre aceştia nu fac sport niciodată. Cu un astfel de stil de viaţă riscul obezităţii este foarte mare, potrivit unei cercetări date ieri publicităţii. Datele cuprinse în studiul „Obiceiuri bune, obiceiuri rele”, comandat de o companie de pe piaţa bunurilor de larg consum, relevă o tendinţă îngrijorătoare către neglijarea unor aspecte de bază în asigurarea unui stil de viaţă sănătos. Studiul mai arată că selecţia alimentelor se face în principal după gust, oamenii fiind mai puţin preocupaţi de caracteristicile nutritive ale acestora – cum ar fi conţinutul bogat în vitamine şi minerale sau un conţinut scăzut de grăsimi. Semipreparatele sunt incluse relativ frecvent în hrana zilnică, în defavoarea alimentelor proaspete, în special de către barbaţi (40 la sută au semipreparate cel puţin la o masă/zi). 40 la sută dintre bărbaţi (faţă de 29 la sută dintre femei) obişnuiesc să mănânce semipreparate, iar 20 la sută (faţă de10 la sută femei) mănâncă fast food. 46 la sută dintre bărbaţi (faţă 35 la sută femei) iau una sau mai multe mese calde pe zi. Timpul alocat meselor principale este redus (în peste jumătate dintre cazuri acestea durând maximum 15 minute). Cu toate acestea, este de remarcat faptul că fructele şi legumele sunt consumate zilnic, de aproximativ jumătate dintre cei intervievaţi. Studiul mai arată că micul dejun este neglijat de 10 la sută din populaţie, în schimb pentru 80 la sută dintre respondenţi cina este masa principală. În jur de 40 la sută dintre intervievaţi servesc dejunul într-un interval cuprins între 5 şi 15 minute. Pentru cină, aproape jumătate dintre persoanele chestionate alocă între un sfert şi o jumătate de oră. Tinerii (15-25 de ani) mănâncă mai puţină salată (51 la sută) şi mâncare gătită (86 la sută) decât persoanele în vârstă. Persoanele cu venituri mari mănâncă mai puţină mâncare gătită, mai multe salate, semipreparate şi mâncare rece.
Persoanele cu nivel ridicat de educaţie mănâncă mai multe salate (78 la sută) şi mai puţină mâncare rece (9 la sută). În marile oraşe, oamenii mănâncă mai puţină mâncare gătită (87 la sută, faţă de 97 la sută în oraşele mici), mai multe salate (71 la sută, faţă de 66 la sută) şi mâncare rece (17 la sută, faţă de 12 la sută).
Mai mult de două treimi dintre respondenţi consumă între un litru şi doi litri de lichid pe zi, majoritatea după masă, aşa cum de altfel recomandă şi medicii.
Activitatea fizică este, de asemenea, un punct slab al românilor din zona urbană, deoarece 58 la sută nu fac sport deloc, iar 44 la sută dintre cei care declară că au activitate fizică o practică mai puţin de o dată pe lună. Peste un sfert dintre respondenţi lucrează zilnic acasă peste orele de serviciu, 58 la sută dintre persoanele tinere intervievate petrec mai mult de trei ore în faţa calculatorului în timpul liber, iar 25 la sută dintre persoanele cu vârste cuprinse între 35-59 de ani petrec mai mult de trei ore în faţa televizorului în timpul liber. Igiena orală este deficitară în cazul a 36 la sută din respondenţi, aceştia spălându-se pe dinţi cel mult o dată pe zi.
Neglijarea controlului anual al stării de sănătate este prezentă la 45 la sută dintre participanţii la studiu, iar 22 la sută nu fac un control medical anual niciodată.
Studiul a fost efectuat pe un eşantion urban reprezentativ, cu vârste între 15-59 de ani, în cursul lunii aprilie 2007. Marja de eroare este de +/-3.2%. (L.S.)
Românii consumă din ce în ce mai multe medicamente
Românii consumă din ce în ce mai multe medicamente
Românii folosesc medicamente din ce în ce mai des. Reprezentanţii companiilor farmaceutice susţin că vânzările la medicamente au crescut în prima parte a acestui an cu 30 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
"Per total piaţă, pe trimestrul I al 2007, comparativ cu semestrul I din 2006, creşterea e de 30%. Ponderea cea mai mare o au medicamentele fără prescripţii medicale", a spus Florentin Scarlat, reprezentant companie de medicamnte.
Cererea pentru medicamente a crescut şi pentru că numărul de prescripţii medicale este mai mare faţă de anul trecut.
"Există pe de o parte mulţi bolnavi cronici, pe de o parte, îi depistăm mai bine. Cea mai accelerată evoluţie este cea a bolilor cardio-vasculare dar sunt şi foarte mulţi pacienţi de diabet. Într-adevăr în această zonă se consumă mai multe medicamente, a spus Rodica Tănăsescu, preşedinte Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti.
Farmaciştii susţin că românii apelează la medicamente nu doar în cazul afecţiunilor severe, ci şi pentru cea mai mică durere. Aspirina rămâne cel mai bine vândut medicament.
"Pentru un bolnav cronic, un tratament conţine minim trei medicamente, adică cel puţin 1080 de comprimate pe an, iar pentru unul care suferă de afecţiuni sezoniere, iarnă, vară un minim de 20 de comprimate pe an", este de părere Cristina Iftimie, farmacist.
Potrivit unui studiu recent al Fundaţiei Ozone, peste 70 % dintre români îşi administrează medicamente fără a consulta un specialist.
Românii folosesc medicamente din ce în ce mai des. Reprezentanţii companiilor farmaceutice susţin că vânzările la medicamente au crescut în prima parte a acestui an cu 30 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
"Per total piaţă, pe trimestrul I al 2007, comparativ cu semestrul I din 2006, creşterea e de 30%. Ponderea cea mai mare o au medicamentele fără prescripţii medicale", a spus Florentin Scarlat, reprezentant companie de medicamnte.
Cererea pentru medicamente a crescut şi pentru că numărul de prescripţii medicale este mai mare faţă de anul trecut.
"Există pe de o parte mulţi bolnavi cronici, pe de o parte, îi depistăm mai bine. Cea mai accelerată evoluţie este cea a bolilor cardio-vasculare dar sunt şi foarte mulţi pacienţi de diabet. Într-adevăr în această zonă se consumă mai multe medicamente, a spus Rodica Tănăsescu, preşedinte Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti.
Farmaciştii susţin că românii apelează la medicamente nu doar în cazul afecţiunilor severe, ci şi pentru cea mai mică durere. Aspirina rămâne cel mai bine vândut medicament.
"Pentru un bolnav cronic, un tratament conţine minim trei medicamente, adică cel puţin 1080 de comprimate pe an, iar pentru unul care suferă de afecţiuni sezoniere, iarnă, vară un minim de 20 de comprimate pe an", este de părere Cristina Iftimie, farmacist.
Potrivit unui studiu recent al Fundaţiei Ozone, peste 70 % dintre români îşi administrează medicamente fără a consulta un specialist.
Avutia neta a românilor: 520 euro pe cap de locuitor
Avutia neta a românilor: 520 euro pe cap de locuitor Activele financiare ale gospodariilor din România, in 2006, corespundeau unei sume de 1.080 euro/ locuitor, iar pasivele financiare (datorii) 560 euro/locuitor, ceea ce inseamna ca avutia financiara neta corespunde unei sume de 520 euro/locuitor, arata economistul sef al UniCredit România, Rozalia Pal. In 2006, avutia financiara neta reprezenta in România circa 12% din Produsul Intern Brut (PIB), insa analistii UniCredit estimeaza o scadere a ponderii acesteia pina la circa 12% din PIB in 2009, ca urmare a avansului mai rapid al imprumuturilor fata de economisire, a declarat, ieri, economistul sef al UniCredit România, la o conferinta de presa.
continuare
Pagina 20 din 40 • 1 ... 11 ... 19, 20, 21 ... 30 ... 40
Pagina 20 din 40
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum