STATISTICI/SONDAJE[1-----]

Pe Terra vor fi tot mai multi batrani

1 miliard de batrani in 2025, 2 miliarde in 2050

“Datele statistice furnizate de Organizatia Natiunilor Unite arata ca numarul populatiei varstnice din intreaga lume a ajuns la peste 500 de milioane de persoane. In 1950, pe glob existau numai 200 de milioane de varstnici, in timp ce, inaintea celui de-al doilea razboi mondial, erau mai putin de 100 de milioane de batrani. Potrivit acelorasi surse, se estimeaza ca, in 2025, numarul persoanelor varstnice va fi de 1 miliard, ceea ce reprezinta mai mult de 14% din populatia planetei. Raportat la situatia mondiala, Romania apare deja cu un procent de 17% de persoane imbatranite fata de populatia generala, dar cu perspectiva de accentuare in urmatorii ani. Faptul ca populatia mondiala imbatraneste este o certitudine. In Italia si Grecia, mai mult de 22 de procente din populatie au varste mai mari de 60 de ani, comparativ cu 16,5% in SUA. Se estimeaza ca, din 1996 si pana in 2025, procentul de persoane de peste 60 de ani va creste cu 17%, pana la 82% in tarile europene si cu 200% in tarile dezvoltate. Pana in 2025, in Italia si Japonia se asteapta sa fie cea mai mare proportie de persoane peste 60 de ani, aproximativ o treime din populatie. Oricum, datorita faptului ca tari in curs de dezvoltare, precum China si India, au cel mai mare numar de locuitori, acestea vor avea in continuare cel mai mare numar, in valori absolute, de varstnici. In 1996, cel mai mare numar de persoane peste 75 de ani traia in China, urmat de SUA si India. Cresterea exploziva a procentului de varstnici in toata lumea este corelata cu descresterea substantiala a ratei natalitatii in ultimii 20 de ani in numeroase tari, cu migrarea populatiei tinere din anumite zone din motive economice si descresterea generala a mortalitatii, inclusiv cea cauzata de bolile infectioase - in tarile dezvoltate -, si de bolile coronariene si cerebrovasculare in Europa si alte tari dezvoltate”, se arata intr-un studiu din dosarul nr. 17, privind imbatranirea populatiei lumii, din medici.ro, al prof. dr. Mircea Cinteza, fostul ministru al Sanatatii in Romania.
1,3 miliarde de chinezi
Se estimeaza ca, pana la sfarsitul anului 2050, populatia lumii va creste cu aproape 50 la suta, de la 6,1, la 9,3 miliarde de persoane. Populatia tarilor slab dezvoltate va creste de la 4,9 miliarde, la 8,2 miliarde, in 2050. In 48 dintre tarile cel mai putin dezvoltate populatia se va tripla, de la 658 de milioane, la 1,8 miliarde, in ciuda estimarilor privind scaderea fertilitatii si agravarea crizei HIV/SIDA din aceste tari. Populatia globului creste anual cu 77 de milioane de oameni, din care jumatate se nasc in India, China, Pakistan, Nigeria, Bangladesh si Indonezia. In cazul Indiei, rata de crestere a populatiei este egala cu ratele de crestere cumulate ale Chinei, Pakistanului si Nigeriei. Potrivit unei evaluari facute dupa desfasurarea celui de-al cincilea recensamant la scara nationala, China avea o populatie de aproape l,3 miliarde de locuitori. In ultimii ani, eforturile Chinei in domeniul planificarii familiale au fost incununate de succes. China a evitat in acest fel cresterea demografica exploziva, inregistrata imediat dupa intemeierea Chinei Noi, in 1949, si a reusit sa controleze in mod eficient cresterea rapida a populatiei. In momentul de fata, in China, cresterea populatiei cunoaste un ritm mai scazut. Media anuala de crestere a populatiei chineze a fost de 12,79 milioane. Grupa persoanelor in varsta de peste 65 de ani reprezinta 6,96%. Cifrele mai arata ca, de la aplicarea politicii de reforma si de deschidere catre exterior, nivelul de trai al populatiei a crescut, iar serviciile medicale si sanitare s-au imbunatatit considerabil; pe de alta parte, ritmul nasterilor s-a diminuat considerabil. Toate acestea contribuie la grabirea procesului de imbatranire a populatiei.
In Romania, se moare de boli ale aparatului circulator si de cancer
“In ceea ce priveste situatia din Europa de Est si din tarile din fosta Uniune Sovietica, se va inregistra cea mai rapida rata de scadere a populatiei. Acest fapt este cauzat de o fertilitate scazuta, de imbatranirea rapida a populatiei si de cresterea ratei mortalitatii, comparativ cu tarile din Europa de Vest, America de Nord si cu Japonia”, se arata intr-un studiu privind populatia globului. Ca rezultat al cresterii sperantei de viata, procesul de imbatranire a populatiei va continua. Se estimeaza ca, pana in anul 2050, numarul persoanelor cu varsta de peste 60 de ani se va tripla, iar al celor de peste 80 de ani va creste de cinci ori, ajungand in total, de la 606 milioane, pana la aproximativ 2 miliarde. Numarul total de morti HIV-SIDA, de la izbucnirea bolii, anii ’80, se ridica la 300 de milioane. Numai in cursul anului 2000, numarul total al victimelor a fost de 3 milioane. In 1950, populatia Romaniei era de 16.311.000 persoane, ca in anul 2000 sa ajunga la 22.438.000 milioane persoane, din care 10.977.000 barbati si 11.461.000 femei (96 barbati la 100 femei). Se estimeaza ca populatia Romaniei va scadea la 21.437.000 milioane persoane in 2015 si la 18.150.000 milioane, in 2050.
Conform Institutului National de Statistica, in anul 2002, in tara noastra a crescut ponderea populatiei de peste 60 de ani, in timp ce natalitatea a scazut. In primul trimestru al anului 2005, numarul pensionarilor a fost de 6.187 mii persoane, in scadere cu 25.000 de persoane fata de trimestrul IV al anului 2004. Pana in 2025, mortalitatea asociata senectutii va creste pe tot globul, cu peste 60% din decese dupa varsta de 65 de ani si cu peste 40%, dupa varsta de 75 de ani. In Romania, se moare cel mai mult din cauza bolilor aparatului circulator si a cancerelor. “Prin vindecarea cancerului nu se adauga decat doi ani, in plus, de viata, iar daca se elimina afectiunile cardiovasculare, rezulta inca 3-4 ani in plus. Speranta de viata medie variaza cu susceptibilitatea crescuta pentru boli, accidente si suicid, iar speranta de viata maxima este determinata de rata de imbatranire. Substantele chimice, restrictia calorica si o nutritie adecvata, precum si alte interventii care cresc speranta de viata incetinesc si procesul de imbatranire. Daca fiintele umane nu ar mai suferi de boli sau nu ar mai imbatrani in ritmul fiziologic firesc, asa cum se intampla in prezent, iar singurele cauze de deces ar fi accidentele, suicidul si homicidul, la o populatie de un miliard, un individ acum in varsta de 12 ani ar avea o speranta de viata medie de 1.200 de ani si o speranta de viata maxima de 2.500 ani”, se arata intr-un studiu al dr. Razvan Constantinescu, in cadrul aceluiasi dosar 17, privind imbatranirea populatiei.
Gheorghe MIRON

Cum arată România în 2006 din punct de vedere economic şi nu numai, o ştim şi o simţim zi de zi. Unii spun că sîntem pe linia care trebuie, alţii se îndoiesc profund. Mult mai important este, însă, să ştim la ce să ne aşteptăm în viitor sau, cu alte cuvinte, să ştim dacă s-a gîndit cineva la un plan de afaceri, pe termen mai lung. Estimările specialiştilor, prezentate la seminarul " România 2010. Ce business plan avem pe următorii cinci ani? ", organizat de Ziarul Financiar, arată bine. Dacă se vor adeveri sau nu, rămîne de văzut. Oricum, ar trebui reţinută măcar ideea de: "Cum ar trebui să arate România în următorii cinci ani".

PIB, în creştere cu 50%
Potrivit datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză, pentru 2010, se estimează o valoare a Produsului Intern Brut (PIB) de 492,1 miliarde lei noi. Comparativ cu anul 2001, moment în care PIB era de 197,6 mi-liarde lei noi, ar reprezenta o creştere cu aproape 150%, iar faţă de 2006, cînd vom avea un PIB de 330,3 miliarde lei noi, ar fi o creştere cu aproximativ 50%. În momentul de faţă, în structura PIB pe ramuri, sectorul industrie deţine un procent de 24%, dar pentru 2010, este estimată o scădere a acestuia pînă la nivelul de 23,6% din PIB.
Acelaşi lucru este prognozat şi pentru sectorul agricultură, silvicultură, piscicultură, exploatare forestieră care va ajunge, în 2010, la 6,9% din PIB, de la 8% cît va reprezenta la sfîrşitul lui 2006.
În schimb, construcţiile vor avansa de la 8% din PIB, în 2006, pînă la 8,2% din PIB, în 2010, iar serviciile, de la 49,1%, la 50,1%. Ca nivel al producţiei, sectorul industrie care, în prezent, deţine o cotă de 3,2% din PIB, va creşte, în 2010, pînă la 4,5%. Pentru agricultură, însă, este estimată aceeiaşi valoare de 4% din PIB, atît pentru 2006, cît şi pentru 2010. În construcţii, ponderea în PIB a producţiei va cunoaşte un regres, pînă în 2010, de la 12%, cît înseamnă în prezent, la 11%. Acelaşi lucru se va întîmpla şi în domeniul serviciilor, scăderea fiind tot de un procent, de la 6,5% din PIB, la 5,5%.

Mai încet cu salariile
Comisia Naţională de Prognoză apreciază că valoarea exporturilor în 2010 va ajunge la 41,8 miliarde euro, ceea ce va reprezenta 12,1% din PIB. Pentru 2006, este estimată o valoare a exporturilor de 25,5 miliarde de euro, adică 14,6% din PIB. În ceea ce priveşte importurile, se mizează, practic, pe o dublare a valorii în 2010, pînă la nivelul 58,6 miliarde euro şi o pondere în PIB de 11,6%. Deficitul comercial, adică suma rezultată din diferenţa între importuri şi exporturi, va fi în continuare negativ, pentru 2010 fiind prognozat un procent de -12% din PIB, aferent sumei de -16,8 miliarde de euro. Per total, cererea internă va cunoaşte un trend descendent, de la 9,7% din PIB, în 2006, la 7,6% din PIB în 2010. Dacă în 2005, consumul final individual efectiv al gospodăriilor se situa la 9% din PIB, pentru 2010 acesta va reprezenta numai 5,6% din PIB. Cheltuiala pentru consum final al populaţiei ca pondere în PIB, împărţită pe categorii va arăta, peste cinci ani, astfel: cumpărări de mărfuri, 6,1%, servicii, 7,6%, autoconsum şi piaţa ţărănească, 6%, alte consumuri, 2%. Comparativ cu 2006, toate aceste valori sînt în scădere cu procente cuprinse între 1% şi 3%.
Referitor la cîştigurile medii brute lunare salariale se constată o temperare a creşterii anuale. Astfel, dacă între anii 2001 - 2005 s-a înregistrat o creştere de 127%, mai exact de la 422 lei noi (2001), la 959 lei noi (2005), pentru următorii patru ani creşterea va fi de aproximativ 43%, de la 1.080 lei noi (2006), la 1545 lei noi (2010). Cîştigul salarial real va fi de 4,3% pentru 2006 şi 4,8% în 2010.

Aproape 12 miliarde de euro pentru industria auto
Cu toate că a început să dea semne de oboseală, industria auto va reprezenta, potrivit specialiştilor, un factor important în creşterea economică a României şi în următorii ani. Astfel, cifra de afaceri pentru 2010 se învîrte undeva între 9 şi 12 miliarde de euro, faţă de 3,8 miliarde cît a fost în 2005. Nivelul investiţiilor este apreciat la 8 miliarde de euro pentru 2010.
Pînă acum au fost atrase investiţii în valoare de 5,8 miliarde euro, cele mai importante fiid cele ale companiilor Renault şi Daewoo, totalizînd 1,5 miliarde euro. Singura problemă pentru acest sector ar reprezenta-o creşterile salariale, care ar putea scoate în evidenţă pieţe cu forţă de muncă mult mai ieftină, cum ar fi cele din spaţiul ex-sovietic sau din Asia. În momentul de faţă, România este foarte a-trăgătoare pentru investitori, mai ales dacă se are în vedere faptul că salariul unui muncitor român de profil este de opt ori mai mic decît al unuia din Italia.
Totodată, nivelul chiriilor pentru spaţiile industriale este mult mai redus decît în Vestul Eu-ropei, ceea ce, evident, înseamnă costuri mai mici pentru investitori.
Între 50% şi 100% creştere pentru fondurile mutuale
Pentru industria farmaceutică este previzionată o creştere a pieţei cu 12%-16% pe an, ritmul păstrîndu-se constant pentru următorii 4-5 ani. De asemenea, în acest interval, valoarea pieţei se va dubla faţă de 2005, moment în care s-a înregistrat suma de 1,3 miliarde de euro, pînă la peste 2,5 miliarde de euro. Pentru 2005, creşterea pieţei a fost susţinută, în special, de vînzările prin farmacii, consumul avînd o valoare de 3,47 miliarde lei, în creştere cu 25% faţă de 2004. Pe de altă parte, pentru producţia de mobilă se aşteaptă o creştere treptată a pieţei, pînă în 2010, la 1,6 miliarde de euro, trendul ascendent fiind, însă, condiţionat de o scădere drastică a numărului de salariaţi. Consumul va putea ajunge la 900 milioane de euro, numai dacă va fi susţinut de importuri şi de intrarea companiei Ikea. Piaţa produselor lactate va trece, în următorii 3-4 ani, de un miliard de euro, după cum estimează specialiştii, în timp ce industria va procesa aproximativ 2 miliarde de litri anual. Tot la un miliard de euro este prognozată că va ajunge şi piaţa fondurilor mutuale pînă în 2010. Principalele motoare ale creşterii ar fi scăderea dobînzilor bancare, precum şi apetitul românilor, din ce în ce mai crescut, pentru investiţii. Specialiştii mizează pe un ritm de creştere între 50% şi 100% pe an.
La sfîrşitul anului trecut, activele fondurilor aveau o valoare de 92 milioane de euro, piaţa crescînd cu 74% faţă de anul anterior datorită apariţiei unor noi jucători. Pe primul trimestru din 2006, s-a înregistrat o creştere de peste 40%, pînă la valoarea de 130 de milioane euro.

Pe scurt, planuri şi aşteptări avem cu nemiluita. Rămîne de văzut cîte dintre ele se vor transpune în realitate, ştiut fiind faptul că noi, românii, stăm foarte bine la capitolul proiecte, vise şi idealuri, şi tare prost la capitolul transpunerii lor în fapte.

Gerhard Schröder, Michael Howard, Horst Kohler sunt doar cativa dintre politicienii care fac jocurile in Europa. Alaturi de alte nume cunoscute, inclusiv din Israel, Statele Unite si Franta, ei au, mai ales prin parinti, legaturi cu Romania, lucru luat in calcul de oficialii de la Bucuresti.
Daca majoritatea acestor politicieni au radacini in Romania, pentru cancelarul german Gerhard Schröder, aceasta tara devine loc de pelerinaj, insa din alt motiv. Tatal sau, caporalul Fritz Schröder, si-a pierdut, aici, viata, in al doilea razboi mondial, fiind inmormantat in comuna clujeana Ceanu Mare. Descoperirea a fost facuta in urma cu trei ani. Atunci, cancelarul isi programase o vizita privata la mormantul tatal sau, insa atentatele din Statele Unite l-au facut sa isi schimbe programul.
O altfel de legatura cu Romania are presedintele Germaniei, Horst Kohler. Fost director al Fondului Monetar International, el a fost ales, recent, sef al statului german. Desi s-a nascut in Polonia, mama sa provine dintr-o localitate din zona Brasovului. In 1943, anul nasterii lui Horst Kohler, parintii sai, etnici germani, au parasit Romania si s-au stabilit in Polonia, in apropierea granitei cu Germania. Apoi au ajuns in RDG si, ulterior, in Germania federala. Inainte de a deveni presedinte, Kohler a fost presedinte al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, secretar de stat in Ministerul german al Finantelor, director al FMI.
“Filiera germana” cu Romania cuprinde si membri ai SPD, social-democratii germani. Detlev von Larcher, politician SPD, s-a nascut la Sibiu. Ca multi alti etnici germani, a parasit Romania cu familia, pe cand era copil, in anii ‘60. Acum isi petrece concediile si in Romania, chiar daca nu mai vorbeste limba. Mai stie sa spuna “Multumesc” si “Noroc”. “Totusi”, spunea el in urma cu cativa ani, “dupa ce stau cateva zile in Romania, incep sa inteleg din ce in ce mai bine limba”. Von Larcher a fost parlamentar la Berlin mai mult de zece ani.


In Franta, proaspatul eurodeputat Pierre Moscovici este fiul sociologului Serge Moscovici, plecat din Romania. Pierre Moscovici a facut mai multe vizite in Romania, pe cand detinea portofoliul Afaceri Europene in Guvernul de la Paris. El a mentionat originea sa in discutiile cu oficialii romani, inclusiv in conferintele de presa.
Bernard Hecht, evreu din Romania, a fugit din tara in 1939 si a ajuns in tara Galilor, unde si-a schimbat numele in Howard. Peste cateva zeci de ani, fiul sau, Michael, a ajuns liderul Partidului Conservator britanic. Rivalul lui Tony Blair este asteptat in Ruscova, satul natal al tatalui sau, dar nu a dat prea multe semne ca ar vrea sa faca o asemenea vizita. Ziaristii britanici au scris, chiar, ca Howard este rezervat in legatura cu subiectul Romania. De profesie avocat, Howard a fost ministru de Interne in anii ‘90. Desi nu are reputatia unui om cu umor, comentariile legate de tara de origine a tatalui sau i-au dat ocazia lui Howard sa delecteze tabloidele britanice cu glume despre Dracula.


Aceasta “harta” politica traverseaza si Oceanul. Fostul purtator de cuvant al Casei Albe, Ari Fleischer (foto), l-a insotit pe presedintele George W. Bush in vizita pe care acesta a facut-o la Bucuresti, in urma cu doi ani. A fost un prilej sa se afle ca Fleischer are radacini in Romania. El a dezvaluit, chiar la Palatul Cotroceni, ca mama lui s-a nascut la Oradea. “Cum, si eu n-am stiut pana acum?!”, a reactionat Bush. Mai mult, el a incercat sa glumeasca, spunandu-i lui Fleischer ca, probabil, acesta este motivul pentru care nu il inteleg ziaristii. Purtatorul de cuvant a avut aceeasi soarta ca predecesorii sai, dintre care nici unul nu a reusit un mandat de patru ani la Casa Alba. Cu un an inaintea expirarii mandatului lui Bush, Fleischer a parasit postul, pentru a-si consacra mai mult timp familiei.
Diplomatii romani afirma ca descoperirea unor asemenea lucruri poate reprezenta o ocazie in cadrul negocierilor politice. In cadrul discutiilor, oficialii nu uita sa aminteasca existenta acestui tip de legatura, atunci cand este cazul, in ideea ca ar putea conta in relatia cu tara respectiva. Acest lucru se intampla si in sens invers. In perioada razboiului din Irak, presa americana, in special cea militara, a publicat mai multe reportaje despre americanii de origine romana inrolati in Armata Statelor Unite. Mult inainte, de notorietate a fost povestea generalului american de origine romana, George Pomut, care, in secolul nouasprezece, ar fi negociat, in numele Statelor Unite, cumpararea Peninsulei Alaska de la rusi.
(A.R.)