Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
OLANDA
Pagina 1 din 3
Pagina 1 din 3 • 1, 2, 3
Re: OLANDA
http://cultural.bzi.ro/razboiul-de-optzeci-de-ani-independenta-de-facto-a-nordului-1585-1609-16484
Re: OLANDA
http://www.revistamagazin.ro/content/view/10606/21/
Devenita legendara pentru atmosfera tipic venetiana, cetatea italiana Venetia, foarte populara la nivel mondial, are, dupa cum veti putea descoperi in randurile de mai jos, redutabile concurente. Amsterdam - orasul serbarilor "plutitoare". Capitala Olandei, cunoscuta mai ales pentru arhitectura deosebita se poate spune ca este atractiva si pentru canalele ce traverseaza orasul. Are peste 1200 de poduri (mai multe decat Venetia) iar casele plutitoare ridicate pe canale si petrecerile organizate de localnici pe propriile ambarcatiuni au transformat Amsterdamul intr-o adevarata citadela a bucuriei.
Devenita legendara pentru atmosfera tipic venetiana, cetatea italiana Venetia, foarte populara la nivel mondial, are, dupa cum veti putea descoperi in randurile de mai jos, redutabile concurente. Amsterdam - orasul serbarilor "plutitoare". Capitala Olandei, cunoscuta mai ales pentru arhitectura deosebita se poate spune ca este atractiva si pentru canalele ce traverseaza orasul. Are peste 1200 de poduri (mai multe decat Venetia) iar casele plutitoare ridicate pe canale si petrecerile organizate de localnici pe propriile ambarcatiuni au transformat Amsterdamul intr-o adevarata citadela a bucuriei.
O plimbare cu barca pe canalele orasului ofera o perspectiva diferita asupra arhitecturii si a portului ce-l deserveste, iar pe timpul iernii, cand apa ingheata suficient, un imens patinoar isi "deschide" portile pe canale. Pe 30 aprilie, de Ziua Reginei (ziua nationala a Olandei), barcile se lanseaza la apa iar canalele devin neincapatoare pentru petrecerile "plutitoare".
Bruges - locatia sculpturilor de gheata
Mic dar stilat, orasul Bruges din Belgia a ramas neschimbat de-a lungul timpului, cladirile construite inca din Evul Mediu pastrandu-se intacte. Din acest motiv, poate, centrul orasului a intrat in Patrimoniul Mondial UNESCO. Traversat de stradute si canale bordate de cladiri gotice impresionante, pe care daca vrei sa le vizitezi interiorul esti obligat sa "mergi" pe apa, Bruges este si orasul in care, de la finalul lunii noiembrie si pana in ianuarie, are loc festivalul sculpturilor in gheata. Centrul este dominat de turnul Belfort, devenit reper al micului si cochetului oras belgian, unde se gaseste un canillon, (instrument format din 48 de clopote), unde, din cand in cand are loc un concert sustinut de putinii specialisti ce mai exista in lume ce pot canta la acest instrument destul de complex.
Hamburg - orasul "verde"
Asezat la varsarea raurilor Alster si Bill in fluviul Elba, cea de-a doua asezare ca marime a Germaniei si, in acelasi timp, cel mai mare port al tarii si al treilea din Europa, Hamburg este traversat de nenumarate canale. De altfel, este renumit pentru cele 2302 poduri, fiind cunoscut ca orasul cu cele mai multe poduri din Europa (mai multe decat Venetia si Amsterdam la un loc), cel mai vechi datand din 1633. O plimbare cu barca pe lacul Alster din centrul orasului ofera o perspectiva fascinanta a obiectivelor aflate in apropiere.
Sankt Petersburg - orasul Noptilor Albe
Strabatut de peste 1000 de poduri, dintre care 342 sunt de dimensiuni mari, Sankt Petersburg este orasul unde se intinde canalul Griboedov, construit in 1739 si este traversat de 21 de poduri. Acesta strabate centrul orasului si ofera o priveliste incantatoare asupra Bisericii Mantuitorului Insangerat, ridicata pe locul unde a fost asasinat tarul Alexandru al II-lea. Un alt canal renumit este Canalul de Iarna, construit pe la 1718, a carui lungime nu depaseste 228 m (fiind poate cel mai scurt din oras), insa atmosfera deosebit de pitoreasca ii este data de arcul ce leaga Muzeul Ermitaj de Teatrul Ermitaj.
Dintre cele 1000 de poduri existente, 22 sunt basculante, acestea, in perioada de navigatie putandu-se retrage pentru ca navele cargo si petrolierele sa poata traversa canalul. Plimbarile cu barca pe canale ofera posibilitatea de-a vedea multe cladiri monument al orasului: Fortareata Sfintii Petru si Pavel, Palatul de Iarna, Gradina de Vara, Campul lui Marte, Podul Trinitatii sau Podul Anicikov. Pe la sfarsitul lunii iunie, Sankt-Petersburg este orasul unde soarele rasare la 04,35 si apune la 23,35, ramanand mereu la orizont. Pe toata aceasta perioada, cerul orasului este luminat avand loc celebrele Nopti Albe cand se pot face plimbari cu barcile, traind o experienta unica, poate.
Numite ca fiind alte "Venetii" de pe Terra, mai sunt si orasele Stockholm (Suedia), Suzhou (China), orasul strabatut de Marele Canal lung de 1776 km (cel mai lung din lume), Udaipur (India) si Giethoorn (Olanda) - un satuc fara strazi ce poate fi vazut doar din Barca Soaptelor.
Re: OLANDA
http://www.revistamagazin.ro/content/view/10365/7/
Inaltat in provincia Utrecht din Olanda, Castelul De Haar dateaza in forma pe care o vedem astazi de nici 200 de ani. Cladirea este o reconstituire fidela a uneia mai vechi, realizata in stil neo-gotic de arhitectul P.J.H. Cuypers in cadrul unui proiect fondat de familia Rothschild. Cea mai veche versiune a castelului dateaza din 1391, cand familia De Haar a primit castelul si imprejurimile in proprietate de la Hedrik van Woerden. Constructia respectiva a ramas in posesia familiei pana in 1440 cand ultimul membru al acesteia a murit fara sa lase urmasi.
Inaltat in provincia Utrecht din Olanda, Castelul De Haar dateaza in forma pe care o vedem astazi de nici 200 de ani. Cladirea este o reconstituire fidela a uneia mai vechi, realizata in stil neo-gotic de arhitectul P.J.H. Cuypers in cadrul unui proiect fondat de familia Rothschild. Cea mai veche versiune a castelului dateaza din 1391, cand familia De Haar a primit castelul si imprejurimile in proprietate de la Hedrik van Woerden. Constructia respectiva a ramas in posesia familiei pana in 1440 cand ultimul membru al acesteia a murit fara sa lase urmasi.
Devenind proprietate a familiei Van Zuylen a fost distrus in 1482 de un incendiu. A pierit sub flacari cea mai mare parte a constructiei, ramanand aproape intacte numai acele sali care nu aveau o destinatie strict militara. Acestea au fost probabil incorporate in castelul reconstruit in secolul al XVI-lea. Constructia este mentionata in 1506 ca posesiune a lui Steven van Zuylen si apoi in inventarul proprietatilor din Utrecht din 1536.
Cea mai veche imagine care infatiseaza castelul dateaza din 1554 si se pare ca acesta fusese mult largit fata de constructia de dinainte de incendiu. In 1641 insa, cand John van Zuyla van der Haar moare, tot lipit de urmasi, castelul pare sa fi intrat intr-un stadiu de degradare. Cu toate acestea a scapat intreg in timpul razboaielor din 1672. In 1890 a fost mostenit de Etienne Gustave Frédéric Baron van Zuylen van Nyevelt van de Haar, casatorit cu Baroneasa Hélčne de Rothschild. Cuplul, sustinut puternic de bogata familie a sotiei, a hotarat imediat reconstruirea castelului. Cei doi au apelat la faimosul arhitect al vremii Pierre Cuypers care a lucrat la restaurarea cladirii 20 de ani, intre 1892-1912. Castelul are 200 de camere si 30 de sali de baie, holuri si galerii.
Cuyper si-a plasat propria statuie (foto) intr-un colt din galeria de la primul etaj si a echipat constructia cu toate binefacerile lumii moderne: lumina moderna si incalzire centrala. Bucataria de asemenea foarte moderna in epoca, pastreaza inca enormele oale si tigai de arama dar si soba, lunga de peste 6 metri, alimentata cu carbuni. Faianta este decorata cu blazonul familiilor De Haar si Van Zuylen, special comandate la Franeker. Cuyper a marcat diferenta intre zidurile noi si cele vechi prin folosirea unor caramizi de culori diferite. Pentru interior a folosit o serie de ornamente de metal. In castel pot fi remarcate si cateva detalii amintind familia Rothschild, cum ar fi Steaua lui David de pe balcoanele din dreptul Salii Cavalerilor sau stema familiei prezenta in biblioteca.
In rest interiorul este decorat cu impresionante sculpturi in lemn amintind o biserica romano-catolica. Lucrarile au fost executate in atelierul lui Cuyper din Roermond, dupa desenele arhitectului. Mobilierul contine multe piese care au apartinut familiei Rothschild. Impreuna cu acestea a fost donata o intreaga colectie de portelanuri japoneze si chineze si cateva tapiserii flamande cu subiecte religioase. Piesa de rezistenta a respectivei colectii o constituie o lectica japoneza care a apartinut sotiei unui sogun. In lume nu mai exista decat o singura asemenea piesa, expusa la un muzeu din Tokio, si multi vizitatori japonezi vin la castel special pentru a o admira pe cea de aici.
Constructia este inconjurata de un parc imens realizat dupa desenele lui Hendrik Copijn. Van Zuylen a cerut sa fi adusi 7000 de copaci maturi al caror transport prin Utrecht a fost nespus de anevoios. A fost nevoie chiar de daramarea unei case pentru a face loc uriaselor incarcaturi cu pomi.
Parcul mai contine fantani, cascade si o gradina frantuzeasca dupa modelul celor de la Versailles. In timpul Celui de al Doilea Razboi Mondial multi copaci au fost taiati, solul a fost folosit pentru cultivarea legumelor, dar in prezent totul a recapatat aspectul initial. Pentru realizarea parcului a fost nevoie de stramutarea satului Haar Zuilens mentinandu-se numai turla bisericii. Noul sat medieval a fost ridicat dupa desenele lui Cuypers si ale fiului sau. In anul 2000 familia Van Zuylen van Nyevell a trecut castelul si parcul in proprietatea fundatiei Kasteel de Haar rezervandu-si dreptul de a locui aici o luna pe an.
Re: OLANDA
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9979/33/
Actuala suverana a Regatului Olandei (care mai cuprinde insulele Curaçao, Saint Martin si Aruba) s-a nascut la 31 ianuarie 1938 la Baarn (Provincia Utrecht), fiind prima fiica a reginei Juliana. Aceasta a abdicat la 30 aprilie 1980 (la 71 de ani), data care a devenit Ziua Reginei in Olanda, gratie "investirii" (nu se foloseste termenul "incoronare") reginei Beatrix. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, viitoarea regina a facut primii ani de scoala in Canada, fapt pentru care trimite in fiecare an lalele guvernului canadian, in luna mai.
Actuala suverana a Regatului Olandei (care mai cuprinde insulele Curaçao, Saint Martin si Aruba) s-a nascut la 31 ianuarie 1938 la Baarn (Provincia Utrecht), fiind prima fiica a reginei Juliana. Aceasta a abdicat la 30 aprilie 1980 (la 71 de ani), data care a devenit Ziua Reginei in Olanda, gratie "investirii" (nu se foloseste termenul "incoronare") reginei Beatrix. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, viitoarea regina a facut primii ani de scoala in Canada, fapt pentru care trimite in fiecare an lalele guvernului canadian, in luna mai.
Suverana, care mai are trei surori, este licentiata in drept la Universitatea Leiden (fondata in 1575). Casatoria ei cu aristocratul german Claus von Amsberg (diplomat) a starnit vii controverse, el fiind acuzat ca a facut parte din "Tineretul hitlerist" si din Wehrmacht (Armata nazista). O bomba fumigena a fost aruncata spre caleasca regala in ziua nuntii (10 martie 1966). Ulterior, Claus a fost acceptat de popor (a murit in 2002). Si in ziua investirii, 30 aprilie 1980, au fost proteste antimonarhice.
Regina Beatrix este membra a organizatiei elitiste mondiale Bilderberg Group (format in 1954), care reuneste anual oameni influenti din SUA si Europa occidentala. Este si membra de onoare a Clubului de la Roma. O regula ciudata a guvernului olandez interzice folosirea de citate din interviurile sale. Regula nu se aplica si fiului sau Willem-Alexander.
La 30 aprilie 2009, familia regala a scapat dintr-un atentat in timpul paradei de Ziua Reginei... Guvernul olandez stabileste anual bugetul familiei regale, cu destinatii foarte precise. In anul 2010, acest buget a fost de 39,6 milioane euro. Averea reginei Beatrix este estimata de "Forbes" la 300 milioane dolari, fara a fi detaliata.
Re: OLANDA
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9309/7/
Aflat nu departe de vestita piata de flori, pe partea stanga a canalului Singel, Muzeul Torturii din Amsterdam este unul dintre cele mai frecventate si mai neobisnuite muzee din Europa. Poate mai putin infricosator decat muzeele cu aceeasi tematica din Roma sau Praga, acesta impresioneaza prin atmosfera intunecata, sugerand o justitie criminala a carei trasatura specifica era cruzimea. Aici sunt prezentate incredibilele si infioratoarele elemente de tortura a oamenilor, nelipsite fiind funiile, cuiele, anumite greutati, cutitele, toate creand ingenioase masinarii de produs suferinta.
Aflat nu departe de vestita piata de flori, pe partea stanga a canalului Singel, Muzeul Torturii din Amsterdam este unul dintre cele mai frecventate si mai neobisnuite muzee din Europa. Poate mai putin infricosator decat muzeele cu aceeasi tematica din Roma sau Praga, acesta impresioneaza prin atmosfera intunecata, sugerand o justitie criminala a carei trasatura specifica era cruzimea. Aici sunt prezentate incredibilele si infioratoarele elemente de tortura a oamenilor, nelipsite fiind funiile, cuiele, anumite greutati, cutitele, toate creand ingenioase masinarii de produs suferinta.
Multimea exponatelor, adunate nu doar din Olanda, ci si din alte tari europene, sau si mai indepartate, arata realitatea cumplita a unor practici considerate legale si recunoscute ca atare din Evul Mediu pana in epocile moderne. Explicatiile sunt scrise nu doar in olandeza ci si in cateva limbi de larga circulatie, astfel incat sa nu existe niciun dubiu privitor la folosirea groaznicelor instrumente. Acestea erau utilizate cu precadere de inchizitie dar si de tribunale civile sau militare in vremuri de revolta, de convulsii sociale, exprimarea libera a opiniilor fiind absolut interzisa. Cei vinovati de insulte aduse regilor si, in general de blasfemie, ca si aceia acuzati de raspandirea zvonurilor erau imediat inchisi, punandu-li-se pe fata o masca de fier, poate asemenea celei purtate de cunoscutul personaj al lui Alexandru Dumas.
Aproape in fiecare oras european exista un "stalp al infamiei" si de aceea obiectul este expus in muzeu ca unul facand parte din viata de fiecare zi. Un instrument ingrozitor, folosit pentru pedepsirea ereticilor era "spargatorul de creiere", un fel de tirbuson introdus in craniul condamnatilor, moartea survenind instantaneu.
Un alt exponat celebru al muzeului este Scaunul Inchizitiei. Acesta era un jilt de fier in intregime tapetat cu multe, foarte multe cuie ascutite. Condamnatul era asezat aici si prins in chingi metalice in vreme ce cuiele ii intrau adanc in carne. Nu putea face nicio miscare pentru ca isi amplifica durerea. In acelasi timp cuiele astupau gaurile si nu lasau sangele sa curga, suferinta devenind insuportabila. Cel care, in ciuda supliciului, reusea sa scape cu viata, murea in urma infectiilor.
Nu era crutat niciun efort pentru pedepsirea ereticilor. De fapt scopul torturii nu era intotdeauna acela de a-i ucide ci de a-i face sa sufere cat mai mult. Clestii incinsi in foc, bicele, cutitele de tot felul pareau aproape jucarii pe langa instrumente sofisticate, ca paturile de tortura prevazute de asemenea cu cuie si amintind in modul cel mai dureros de legendarul pat al lui Procust. Vrajitoarele pareau preferatele acestor judecatori cu minte bolnava. Smulsul unghiilor si proba focului faceau parte dintre ordaliile obisnuite si peretii muzeului sunt acoperiti de gravuri reprezentand asemenea scene.
O executie preferata pentru acest tribunal consta in atarnarea condamnatului cu capul in jos in vreme ce un cutit special, coborat lent din tavan incepea sa-l spintece in doua. Era o moarte lunga si daca am spune chinuitoare nu am putea exprima intregul adevar. In comparatie cu acest cutit ucigas, ghilotina, prezenta si ea in muzeu, ti se pare aproape umana. Atmosfera inspaimantatoare este completata de costumele sinistre ale judecatorilor si calailor, costume care par desprinse dintr-un film de groaza.
Celor mai bine de 500 de ani de teroare li se adauga si alte grozavii mult mai apropiate de vremea noastra pentru ca sunt evocate in muzeu si ororile lagarelor naziste si ale unor inchisori care au urmat acestora.
Este o atmosfera de temnita sugerand o stare sufleteasca vecina cu teama. De aceea, iesind din muzeu, nici lumina rasfrangandu-se in canale, nici susurul apei, nici mireasma florilor, rasarind de pretutindeni, nu-ti poate sterge usor din minte si din suflet groaza teribila fata de obscurantism si intoleranta.
Re: OLANDA
Amsterdamul are un nou cartier al felinarelor roșii. VEZI unde s-au mutat prostituatele
Citiţi mai mult: Stiri si Actualitate > Ultimele stiri si stirile zilei online > Evenimentul Zilei > EVZ.ro http://www.evz.ro/index.html#ixzz1U534pZQv
EVZ.ro
Citiţi mai mult: Stiri si Actualitate > Ultimele stiri si stirile zilei online > Evenimentul Zilei > EVZ.ro http://www.evz.ro/index.html#ixzz1U534pZQv
EVZ.ro
Re: OLANDA
Olanda, dincolo de Amsterdam
Nu vă faceţi griji! Şi la sate sau în oraşele mai mici găsiţi de toate: alei drăguţe, buticuri pentru shopping, ...
Nu vă faceţi griji! Şi la sate sau în oraşele mai mici găsiţi de toate: alei drăguţe, buticuri pentru shopping, ...
Re: OLANDA
Rijksmuseum, muzeul Rondului de noapte
Muzeul olandez Rijksmuseum din Amsterdam, aflat intr-o vecinatate nu mai putin ilustra, respectiv muzeele Van Gogh si Stedelijk (de Arta Moderna) se numara printre cele mai bogate din lume si indiscutabil cel mai complet din punct de vedere al artei olandeze. Este practic imposibil de vazut intr-o singura zi toate cele 260 de sali, cu un numar incredibil de opere, de aceea traseul vizitatorului trebuie ales cu grija. Muzeul are o vechime de peste doua secole si deschiderea i se datoreaza regelui francez Ludovic Bonaparte. Devenind conducator al Tarilor de Jos, dupa urcarea sa pe tron, la 21 aprilie 1808, a hotarat imediat crearea unui mare muzeu national. Suveranul voia sa faca din Amsterdam un centru artistic de nivel european si a decis amenajarea muzeului respectiv in salile resedintei sale din centrul orasului in zona Dam. In acest scop l-a insarcinat pe Johann Meerman en Delan sa achizitioneze lucrarile si toate cele necesare pentru constituirea unei colectii omogene, demna de ambitiile sale. Specialistul s-a achitat exceptional de sarcina sa si muzeul si-a deschis usile expunand 225 de tablouri provenind din Galeria Nationala din Haga si colectia Van Pot van Groenveld, cumparate din Rotterdam pentru 100.000 de florini. Alte picturi de un interes major erau deja proprietatea orasului si, incepand din momentul respectiv, au fost trecute in patrimoniul muzeului. Printre acestea se numara si „Rondul de noapte”, celebra panza a lui Rembrandt.
Domnia lui Ludovic Bonaparte nu a durat decat doi ani, dar muzeul era destinat viitorului. De aceea nu numai ca a supravietuit ci a continuat neincetat sa se imbogateasca. Noul suveran, Wilhelm I a mutat insa colectia din Palatul Regal in Trippenhuis, luxoasa locuinta de pe Kloveniersbourgwal. Muzeul a primit numele Rijksmuseum si o a doua inaugurare a avut loc in 1816. Din acel moment, achizitiile s-au succedat intr-un ritm rapid si a devenit evident faptul ca Trippenhuis nu va mai putea sa adaposteasca respectivele colectii.
In 1862 s-a deschis un concurs pentru constructia unui noi edificiu. Au participat 21 de arhitecti, castigatorul fiind Pieter Cuypers, care a lucrat la opera sa mai bine de 10 ani. La 14 iulie 1885 a fost inaugurat oficial noul muzeu. Grandiosul edificiu de caramida rosie, in stil neogotic, era construit intre canale, avand in apropiere o moara de vant, element specific peisajului olandez. Inca din primii ani de existenta, muzeul nu s-a marginit la expunerea unor tablouri de valoare ci a colectionat judicios obiecte de arta asiatica si exponate evocand istoria tarii. In acelasi timp a fost creat un cabinet de stampe. In timp au fost deschise biblioteca si auditorul.
Cu ocazia incoronarii reginei Wilhelmina s-a organizat o mare expozitie Rembrandt, cu „Rondul de noapte” la loc de onoare. De fapt tabloul este considerat una dintre comorile muzeului. La fel de pretuite sunt tablourile lui Vermeer, printre care vestita „Laptareasa” sala inchinata Bataliei de la Waterloo dar si „Casa de papusi” din secolul al XVII-lea, minune a artei miniaturale. Cea mai frecventata sala ramane insa cea cu numarul 224 in care este expus „Rondul de noapte” prezentand compania capitanului Frans Banning Cocq si a locotenentului Willem van Ruytenburch. Personajele sunt prezentate in mers, in sir, asa cum era obiceiul. Jocul de lumini si umbre al marelui artist ofera un aspect aproape dramatic miscarii. De fapt salile cu numerele cuprinse intre 201 si 207 expun cei mai de seama maestri olandezi dar simbolul muzeului ramane, fara indoiala, „Rondul de noapte”.
Re: OLANDA
Cu bicicleta prin Amsterdam
Unul dintre primele lucruri pe care le veţi zări atunci când trenul de la aeroport intră în Gara Centrală ...
Unul dintre primele lucruri pe care le veţi zări atunci când trenul de la aeroport intră în Gara Centrală ...
Re: OLANDA
Olanda şi Thailanda adună, anual, milioane de euro din turismul sexual
Amsterdamul este considerat capitala europeană a turismului sexual. Mai ales pentru latura legală a fenomenlui. Red Light District, sau Cartierul Roşu, este văzut drept cea mai profitabilă piaţă de desfacere a sexului. Milioane de euro se strîng anual pe ideea de libertate fără limite promovată de oraşul olandez. Citeste mai mult...
Amsterdamul este considerat capitala europeană a turismului sexual. Mai ales pentru latura legală a fenomenlui. Red Light District, sau Cartierul Roşu, este văzut drept cea mai profitabilă piaţă de desfacere a sexului. Milioane de euro se strîng anual pe ideea de libertate fără limite promovată de oraşul olandez. Citeste mai mult...
Pagina 1 din 3 • 1, 2, 3
Subiecte similare
» Scandinavia/Olanda/Spania/Italia
» Cadir[Aylin-Pops][v=]
» Burton[v=]
» MUZEE[v=]
» Nationalism/Extremism/Totalitarism/Rasism
» Cadir[Aylin-Pops][v=]
» Burton[v=]
» MUZEE[v=]
» Nationalism/Extremism/Totalitarism/Rasism
Pagina 1 din 3
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum