AMICI FARA GRAI---------------[1]

Rezumarea primului mesaj :

Ursuletul Knut, salvat!
Knut este un pui de urs polar nascut la Gradina Zoologica din Berlin. Respins de mama sa dupa nastere, ursuletul a fost crescut de ingrijitorii parcului, de care s-a atasat foarte tare. Acest lucru a fost considerat periculos de cativa asa-zisi protectori de animale care au propus ca micul Knut sa fie eutanasiat. Vineri, ursuletul a fost salvat. Povestea trista a lui Knut a trezit simpatia germanilor dupa ce a fost la un pas de moarte pentru ca mama sa l-a respins imediat dupa nastere, ... [ continuare ]

Gaiţele albastre

Animalele calmează copiii agitaţi

Prezenţa animalelor are efect liniştitor asupra majorităţii oamenilor, dar mai ales asupra copiilor. Zooterapia, adică profilaxia şi tratamentul unor boli prin contact cu animalele, a devenit o metodă modernă de terapie alternativă a stărilor de agitaţie tot mai frecvent recomandată de clinicile din lumea-ntreagă.

Observaţiile comportamentale ale specialiştilor englezi în psihoterapie au evidenţiat faptul că 90 la sută dintre copii manifestă un interes aparte pentru contactul direct cu orice animal viu, mai puţin cu şerpii, insectele şi rozătoarele mici. Studiile au arătat că acest comportament de explorare vizuală al micuţului care se află în apropierea unui animal provoacă o serie de modificări benefice la nivelul sistemului nervos central. Astfel, se crede că omul este programat genetic să se descarce nervos.
Acest proces este foarte intens, de altfel, atunci când omul se află în apropierea unui animal. Tensiunea nervoasă ce produce agitaţie dispare, apărând, în schimb, o relaxare benefică pentru echilibrarea psihică.
În plus, antropologii britanici susţin că puiul de om are înscrisă în gene necesitatea de contact prin miros cu animalele. Satisfacerea necesităţii ancestrale de stimuli creează automat un răspuns plăcut, tradus prin satisfacţia de a sta în preajma unui animal.
Are loc o descărcare specifică de proteine hormonale, un fel de morfine naturale ale plăcerii, şi se conturează o nouă cale de reducere a stărilor de agitaţie, ce sunt înlocuite de satisfacţie. Un mecanism asemănător, dar de două - trei ori mai slab, apare în creierul adulţilor care nu au inhibiţii de natură educaţională la contactul direct cu majoritatea speciilor de animale.

Comunicare tacită cu animalul

Totodată, copilul aflat în prezenţa unui animal încearcă reflex să comunice cu el. Acest lucru are un efect intens de stopare a căilor de excitaţie nervoasă, ce conduc la agitaţia psihică sau motorie. Cercetările au arătat că, pe lângă aceste efecte, anumite animale aduc micuţilor un plus de relaxare psihică. Efectul terapeutic al prezenţei pisicilor în apropierea omului a fost studiat de antropologie, psihologie, dar şi de medicină şi parapsihologie.





Păsările cu pene colorate atenuează stările de nervozitate

Păsările de colivie creează o stare de fond psihic pozitivă pentru mai mult de 80 la sută dintre micuţi. Coloritul intens al penelor se pare că joacă rolul cel mai important în atenuarea stărilor de agitaţie.

Cei mici sunt atraşi în special de papagali

Studiile cercetătorilor din domeniul ştiinţelor comportamentale au arătat că majoritatea copiilor reacţionează pozitiv la culorile vii, mai ales cele ale papagalilor.
Sunetele scoase de păsări, deşi ocupă un loc secund în realizarea stării de liniştire, au un rol destul de important în antrenarea unor frâne biologice ale excitaţiilor nervoase.





Peştii de acvariu au efect liniştitor

Acvariile mari, cu specii diferite de peşti coloraţi, au un efect liniştitor identic sau chiar mai eficace decât cel al păsărilor de colivie.
Mişcarea viului colorat creează, pe lângă fascinaţie, bucurie şi o stare de hipnoză ce frânează rapid mecanismele stărilor de agitaţie. În general, creierul mamiferelor este rapid inhibat, relaxat şi hipnotizat de mişcarea lentă a obiectelor sau vietăţilor colorate în apă.





Câinii potriviţi: cel mai puţini zgomotoşi

Prezenţa câinilor în preajma copiilor agitaţi este o formă de terapie mai complicată decât cea oferită de prezenţa pisicilor.
Diversitatea comportamentului raselor şi a temperamentelor canine obligă la o selecţie foarte atentă a câinelui ales pentru zooterapie. Astfel, e de preferat să fie luaţi câini mai apropiaţi genetic de strămoşul lup, cum ar fi câinele-lup, Husky, ciobănescul carpatin şi cei de dimensiuni foarte mari.
Câinii elimină starea de agitaţie mai ales prin unele gesturi specifice de joc sau supunere la comandă. Copilul agitat se linişteşte foarte repede în cazul unui joc cu un câine cu un temperament mai pasiv, lent în mişcări, puţin zgomotos şi puţin îndrăzneţ. Dimpotrivă, un patruped energic, care latră foarte strident şi des, poate accentua starea de agitaţie a oricărui copil.





Felinele inspiră celor mici protecţia maternă

În accepţiunea antropologilor germani, pisicile sunt exponente ale feminităţii, mişcările şi atitudinile lor fiind de multe ori confundate de copil cu acelea feminine cu potenţial matern. Pe de altă parte, mişcările fine, delicate, dar foarte precise ale pisicilor îi creează copilului o stare de siguranţă şi linişte, împiedicând posibilitatea apariţiei stărilor de agitaţie.
Poziţia destul de frontală a ochilor felinelor, ca şi forma rotundă a ochilor, de obicei mari, coincid cu expresia admirativă umană, asociată reflex de micuţ cu protecţia maternă.

Torsul pisicii are un efect detensionant asupra psihicului copiilor

S-a demonstrat că şi aspectul felinelor mari, în special al leului mascul, are un efect liniştitor asupra a 80 la sută dintre copiii agitaţi. Acest lucru poate fi o dovadă că, în trecutul îndepărtat, marile feline nu reprezentau un pericol pentru omul primitiv, aşa cum se întâmplă în cazul şerpilor, ce creează o stare de panică instinctivă la 90 la sută dintre copii, chiar şi dacă sunt priviţi în fotografii.
Un alt aspect îl reprezintă torsul pisicii, ce, deşi are sunetul unui mârâit, are un efect detensionant psihic.
Se pare că sunetul monoton al torsului coincide cu susurul apelor din grotele în care s-au adăpostit multă vreme oamenii în timpul ultimei glaciaţiuni.





Animalele sălbatice

Se pare că terapia cea mai eficientă a stărilor de agitaţie ar fi contactul foarte frecvent al copilului cu animalele sălbatice. Omul are înscrisă în memoria sa genetică necesitatea de contact cu anumite animale sălbatice, aspect ce în trecutul speciei noastre reprezenta un semnal al unei zone locuibile, bogate în hrană. Din acest motiv, efectul echilibrant asupra sistemului nervos central este mai eficient la vederea unor mişcări ale unor animale cu care omul a convieţuit în trecut. Spre exemplu, contactul vizual cu un animal ce a ajutat direct evoluţia rasei europene are un efect liniştitor deosebit asupra a peste 90 la sută dintre copii.

Femela-ghepard, cea mai infidela felina

Smash - cel mai frumos câine din lume

Griffonul de Bruxelles, un câine iubitor

Încălzirea globală influenţează migraţia ţestoaselor

Temperatura mării, în continuă creştere, afectează obiceiurile de migraţie ale broaştelor ţestoase de pe coasta de nord a Itali..

PATOLOGIE FELINĂ







Printre bolile infecţioase importante care apar la pisici se numără enterita infecţioasă, influenţa felină, leucemia felină. Mai pot apărea peritonita infecţioasă, imuno-deficienţa virală, infecţia cu Chlamydia. Bolurile de păr pot fi o problemă mai ales pentru pisicile cu păr lung ...




Citeşte tot articolul

Mamiferele Europei, în pericol
O şesime din numărul total al speciilor de mamifere de pe continentul european este ameninţată cu dispariţia în următorii ani, se arată într-un studiu al World Conservation Union, citat în prestigioasa revistă Nature. Din cele 250 de specii de mamifere întâlnite în Europa 15% sunt clasate în categoria “vulnerabile”, ceea ce se traduce prin risc crescut de dispariţie în habitatul natural. Dacă planul de stopare a dispariţiei speciilor ameninţate, alcătuit de Uniunea Europeană, nu dă rezultate concrete până în 2010, tendinţa poate fi ireversibilă, se mai arată în articolul din Nature.

Amenintari cu pene

Imaculata conceptie sub apa Oamenii de stiinta au facut o descoperire uimitoare - o femela din specia rechinilor-ciocan a reusit sa se reproduca fara a avea contact sexual.

Vipera cu corn – o specie ameninţată
Activităţile umane au dus la distrugerea habitatelor populate de vipera cu corn, care, alături de şarpele cu clopoţei, face parte din categoria celor mai evoluaţi şerpi, dar şi cei mai veninoşi. În zonele calcaroase din Munţii Mehedinţiului, Defileul Dunării şi Valea Cernei este semnalată prezenţa viperei cu corn, aflată acum la un pas de exterminarea din arealul ei de viaţă. MĂSURI TIMIDE. Pentru ca vipera cu corn să nu devină doar o amintire pentru generaţiile viitoare, Centrul de Cercetare a Mediului şi Universitatea din Bucureşti au început deja să monitorizeze mai multe locuri din Parcul Natural Porţile de Fier, zone care ar putea deveni areale cu habitate de vipere cu corn şi, mai ales, zone protejate. Ca un paradox, chiar dacă în regiunea Mehedinţiului această viperă cu corn se găseşte în număr foarte mare, în farmacii fiolele de vaccin antiviperin se pot număra pe degetele de la o mână.FAIMOASĂ. Vipera cu corn, numită şi vipera cu nas sau vipera de nisip, se distinge prin cornul mic şi moale, acoperit cu solzi şi situat la extremitatea anterioară a capului. De-a lungul anilor, ea şi-a atras o faimă negativă, deşi este un animal timid şi lent, fără tendinţe de agresivitate. Doar atunci când îşi apără puii sau este încolţită îşi atacă duşmanul. În ultimii ani, vipera cu corn a devenit o specie protejată prin lege.

Balenele isi schimba cantecul in fiecare an
Cercetatorii australieni au descoperit ca balenele, cele mai mari mamifere din lume [...]

O căţea hrăneşte trei pui de tigru respinşi de mama lor

Sute de specii noi, descoperite in Oceanul Antarctic


http://www.ultima-ora.ro/articles.php?action=toArticle&article_id=2364
Adâncurile Oceanului Antarctic adapostesc o inexplicabila fauna marina, cu peste 700 de specii necunoscute. O serie de expeditii, desfasurate pe o perioada de trei ani, au avut ca rezultat colectarea unor mostre de fauna din Marea Weddell, o regiune putin cercetata pâna in prezent. Rezultatele expeditiilor au fost reunite intr-un studiu efectuat de 21 de cercetatori.

Angelika Brandt, biolog marin la Muzeul Zoologic din Hamburg si autoarea principala a acestui studiu, sustine ca cercetatorii internationali sunt extrem de surprinsi de senzationala descoperire. „Am fost stupefiati de numarul mare al noilor specii. Nu ne asteptam sa descoperim asa o biodiversitate in oceanele din jurul Polului Nord”, a spus Brandt intr-un interviu. Majoritatea formelor de viata descoperite sunt isopode, o clasa mare a crustaceelor, cu marimi ce variaza de la unele microscopice la aproape 30 de centimetri. Din cele 674 de specii catalogate, mai bine de 80 la suta sunt noi, ele nemaifiind identificate anterior. Expeditia a mai scos la iveala si 160 de specii de gastropode, asemanatoare melcilor, precum si 76 de specii de bureti, dintre care 17 necunoscuti. „Ceea ce se credea o data a fi un simplu abis este de fapt un mediu bogat din punct de vedere biologic”, a declarat Katrin Linse, unul dintre co-autorii studiului. „Descoperirea aceastei extraordinare comori a vietii marine reprezinta primul nostru pas catre intelegerea relatiilor complexe din adâncurile oceanelor, precum si distributia faunei”, a mai spus Linse. Biologul Angelika Brandt a fost impresionata de o micuta amiba care traieste la adâncimi de peste 6.000 de metri si se poate adapta la presiuni foarte mari.
Studiile anterioare au prezis ca adâncurile Antarcticului au o viata marina mai bogata decât marile arctice. „In Antarctic, viata marina a avut la dispozitie cel putin 20 de milioane de ani pentru evolutie, pe când marile arctice sunt mai tinere”, a explicat Brandt.

Delfinii de alta culoare

ORICUM, noi oamenii trebuie sa avem grija de planeta noastra cai alta nu mai este...interesante articole!

Colibri cu guler O noua varietate de pasare din specia colibri, cu gulerul colorat luxuriant in albastru si verde, a fost descoperita intr-o padure din Columbia.

Mii de canguri vor fi impuscati in Australia Activistii pentru apararea drepturilor animalelor din Australia au amenintat, ieri, cu proteste, in incercarea de a salva mii de canguri care urmeaza sa fie sacrificati, informeaza News Story. Departamentul de Aparare din Australia planuieste sa angajeze vinatori profesionisti care sa impuste 3.200 de canguri gri, adica aproape jumatate din populatia de 6.500 de canguri, in doua baze militare de la marginea capitalei Canberra. "Este un mod foarte crud si violent de a trata animalele, ca si cum le-ai ameninta ca sint niste ierburi care trebuie tunse", a declarat presedintele de la Eliberarea Animalelor, Mary Hayes. Intr-o scrisoare adresata Guvernului de la Canberra, Departamentul de Aparare a afirmat ca miile de canguri cauzau o erodare importanta in zona uscata, punind in pericol o specie ...

Porumbeii, păsări cu simţuri ascuţite

Enciclopedia digitală a tuturor speciilor vii de pe Pământ, lansată pe internet

Diavolul, pe cale de disparitie

Diavolul tasmanian, simbolul insulei dupa care a fost numit, se afla in pragul disparitiei din cauza unei forme contagioase de cancer facial, care decimeaza aceasta specie de animale.

Liliecii
http://www.formula-as.ro/reviste_765__333__liliecii.html

Vrei o pisică? Gândeşte-te bine!Există, din păcate, nenumărate situaţii în care oamenii decid că vor să aibă o pisică în urma unei hotărâri de moment sau pentru că au primit una cadou de la prieteni. Uneori, pisica se poate numi norocoasă, dacă noul stăpân se dovedeşte a fi responsabil şi plin de grijă faţă de micul patruped apărut în viaţa sa. Odată ce ne-am hotărât să creştem o pisică, trebuie să avem în vedere scopul pentru care o facem: pentru reproducţie sau ca simplu animal de companie. Dacă ne hotărâm să o creştem doar ca animal de companie, ne va fi mai uşor să luăm decizia de a o steriliza la vârsta optimă (între 4 şi 9 luni la femelă şi după 9 luni la mascul), pentru a evita eventuale neplăceri legate de luptele cu motanii din vecini sau veşnicul mieunat al pisicii aflate în călduri.
Vârsta cea mai potrivită de a cumpăra o pisică este legată de experienţa viitorului stăpân: dacă a mai crescut pisici anterior, îi va fi mai uşor să adopte o pisicuţă la o vârstă mai fragedă. Dacă nu, este recomandat ca pisicuţa să nu fie mai mică de 10-12 săptămâni.
De unde cumpărăm pisicuţa? Dacă ne dorim o pisică pentru reproducţie, înainte de a investi o sumă considerabilă pentru o pisică de rasă, este bine să vizitam cât mai multe expoziţii şi concursuri feline, pentru a face cunoştinţă cu cât mai mulţi crescători. În felul acesta vom afla care sunt caracteristicile pentru care este apreciată o pisică de rasă şi vom avea de unde alege un exemplar de calitate. Dacă dorim să creştem pisica drept animal de companie, atunci alegerea ei se poate face din petshopuri. De asemenea, un vânzător experimentat ne poate ajuta cu sfaturi utile în vederea acomodării mai rapide a pisicuţei cu noul cămin.
Nu în ultimul rând, este imperativ să trecem cu ea pe la un cabinet veterinar pentru un control de rutină şi pentru a fi în temă cu vaccinările următoare ale noii dvs. prietene.

Balena ucigaşă - un mamifer impresionant
http://www.gds.ro/Util%20si%20placut/2007-05-04/Picatura+de+cunoastere

Demonul rosu al abisurilor
In 1995, scufundatorul american Scott Cassel se afla pe plaja californiana din laguna San Ignacio, dupa o zi de filmat balene. Langa focul ce incerca sa alunge racoarea serii, cei doi mexicani ce-l insoteau, incepand sa depene amintiri legate de pescuit, au ajuns la un subiect ce l-a facut pe Scott sa devina atent...Devorator de oameni
Dosidicus gigas este numele stiintific al calmarului gigant, supranumit „demonul rosu” sau calmarul lui Humboldt. Unul dintre mexicani isi amintea ca intr-o noapte, cu cativa ani in urma, se intorcea impreuna cu tatal sau de la pescuit, cand au observat in apropierea tarmului o barca a altui pescar, aparent goala. Lucru straniu, deoarece stiau ca nici un pescar nu-si abandoneaza vreodata vasul. Totusi, intr-adevar, nimeni nu se afla la bord. Doar o multime de calmari in agonie.
Deodata, la lumina lanternelor, au observat un amanunt socant: pe marginile barcii erau cateva unghii umane rupte si urme de sange, in mod cert de la maini care se zbatusera sa se prinda de un punct de sprijin. Urmele unei lupte! Singurul scenariu plauzibil pe care l-au putut reconstitui pornea de la capturarea unui calmar urias (cele mai mari exemplare cantaresc in jur de 100 de kilograme!), care l-a ranit grav pe nefericitul om. Incercand sa traga in barca animalul, barbatul probabil cazuse in apa si „demonul rosu” il tarase in adancuri, pentru a-l sfasia si a-l devora, impreuna cu alti congeneri.
Aventura in bratele mortii
Scott a crezut si nu prea povestea. Totusi, pentru el era o provocare deosebita si, cum fostul militar nu se temea de eventualii monstri ai marii, a abandonat balenele si s-a deplasat la cateva sute de kilometri mai spre sud, intr-un alt port californian, La Paz. Acolo a inchiriat o barca de pescuit, si-a pus echipamentul de scufundare, a luat camera video subacvatica si a plonjat. In cateva minute, era inconjurat de o intreaga familie de calmari la fel de mari ca el.
Unul dinte acestia i-a smuls camera din maini, apoi i-a aruncat-o in plina figura; altul si-a incolacit tentaculele cu ventuze pe bratul sau, anesteziindu-i instantaneu umarul; un al treilea s-a indreptat catre fata lui, moment in care s-a simtit tras in jos, brusc. Intr-o clipa, banda octopodelor l-a impins la 20 de metri adancime, parca pregatindu-se de festin. Temerarul aventurier nu a inteles niciodata ce miracol a facut ca bestiile sa dispara la fel de rapid cum aparusera. Abia ajuns din nou in barca, a observat ca echipamentul sau fusese transformat in zdrente. Totusi, ramasese fascinat de ceea ce vazuse acolo, jos.
Canibalul cu 72.000 de dinti
Calmarul lui Humboldt nu e o faptura terifianta, pentru cercetatori, ci mai degraba interesanta. El face parte din familia cefalopodelor (e un fel de var al... melcilor), care a aparut acum 500 milioane de ani si s-a adaptat conditiilor din toate marile globului. Pana in prezent, s-au identificat peste 700 de specii, dimensiunile lor variind intre 15 milimetri si mai mult de 20 metri (Architeutis). Toti au un cap inzestrat cu ochi evoluati, comparabili cu cei umani, care le permit sa vada la distanta si in intuneric, nu insa si sa distinga culorile.
Creierul este suficient de mare, pentru a le da si o anume inteligenta. Deosebit de interesante sunt tentaculele: opt, scurte si doua mult mai lungi, specializate in capturarea prazii, dar si in „imbratisarile” din perioada imperecherii. Pe ele se afla nu mai putin de 2000 de ventuze, fiecare avand cate 36 de dinti dispusi circular. Un dispozitiv perfect de sfasiat. De altfel, calmarul are si faima proasta de canibal: daca vreunul din grup este ranit, ceilalti il sfasie si il mananca imediat.
La fel de interesant este si sistemul de propulsie subacvatica – un sifon cu ajutorul caruia trimite apa in sensul opus deplasarii, putand ajunge astfel la 25 km/ora, adica de trei ori viteza unui inotator de performanta. Desi se cunosc multe despre acest animal, care in cei doar 2 ani de viata poate ajunge la dimensiuni incredibile, el ramane inca un mister al lumii vii. Suficient de „seducator”, dar nu chiar atat incat vreun om sa-si doreasca imbratisarea celor 8 plus 2 tentacule si „sarutul” ventuzelor dotate cu „numai” 72.000 de dinti...