Alba Iulia

http://turism.bzi.ro/alba-iulia-orasul-romanesc-cu-cel-mai-spectaculos-centru-istoric-24531

http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Reteta-zilei-Drob-de-miel-3-3352.html

Turism


Obiective turistice in Alba Iulia

-

ALBA IULIA – SIMBOLUL UNITATII TUTUROR ROMANILOR

Chemarile pe care le desprindem din viata si istoria poporului roman dintru inceputuri, iar dupa 24 ianuarie 1859 cu mai multa indreptatire, sunt chemari clare la unitate. Vrerile lui Voda Rares de a gasi calea spre unirea tuturor romanilor, jertfa lui Mihai Viteazul care pecetluia testamentar unitatea de neam nu ca vis ci ca realitate, actiunile energice ale pasoptistilor se implineau la aceasta data care se vesniceste in istoria noastra ca data a micii Uniri, si care, potentate, urmau sa se incununeze la 1 Decembrie 1918. Aceasta memorabila zi de 1 Decembrie 1918 a devenit pentru noi romanii prefacerea visului in realitate. Prefacere pentru ca el era si trebuia doar sa se manifeste. Crez si implinire, Unirea este pentru romani o permanenta chemare la munca, la viata, la bucurie si desavarsire. Constiinta de fii ai bisericii dreptmaritoare este un indemn, o chezasie, dar si o marturie a partasiei noastre la opera de inflorire a gliei strabune, de care ne simtim atat de legati prin obarsie. Sa facem deci din crezul si implinirea Unirii un imn almuncii, al bucuriei si al desavarsirii. Si unitatea de cultura a tarilor romane a fost o realitate puternica in viata poporului nostru. Creatia populara unitara, izvorata din viata comuna intregului neam romanesc, a contribuit la randul ei la pastrarea si perpetuarea ideii de unitate a poporului nostru. Ea a stat la temelia formarii culturii noastre nationale.

Alba Iulia se numara printre putinele localitati din tara noastra care au fost predestinate sa ocupe un loc de cea mai mare importanta in istoria poporului roman din indepartata preistorie si pana in contemporaneitate. Oras bimilenar, invaluit in nimbul legendar al unor mari evenimente istorice, Alba Iulia s-a intiparit adanc in mintea si inima poporului roman. El apare, peste veacuri, in constiinta fiecarui roman ca un simbol al jertfelor si biruintelor in lupta pentru eliberare sociala, independenta si unitate nationala. Aceasta straveche asezare este o marturie graitoare a iscusintei si talentului creator al inaintasilor nostri, care au reusit sa mentina aici un puternic centru de civilizatie ce s-a dezvoltat de-a lungul vremurilor. Oras al gloriei strabunilor, oras al marilor dureri, Alba Iulia avea sa devina prin actul de la 1 Decembrie 1918, dupa jertfe de secole, altarul realizarii marelui ideal al poporului roman: unitatea politica.

Convocarea Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia a fost intampinata in toata Transilvania cu o nemarginita bucurie si insufletire. Momente importante au dus pas cu pas catre inaltatoarele si neasemuitele clipe din 1 Decembrie 1918. Cu un entuziasm de nedescris, romanii, cu mic cu mare, s-au indreptat spre Alba Iulia care i-a primit cu cea mai mare caldura. Peste o suta de mii de romani ardeleni (unii martori oculari vorbesc chiar de doua sute de mii de oameni) s-au adunat pe marea campie de la Alba Iulia, care s-a transformat intr-o mare de oameni, deasupra careia falfaiau sute si sute de drapele tricolore, ca o revarsare de ape uriase, incat se parea ca tot pamantul s-a miscat din temelii. In dimineata zilei de 1 Decembrie 1918, la ora 7, s-a savarsit cate un serviciu religios in ambele biserici, ortodoxa si unita, dupa care episcopul Caransebesului, Miron Cristea, a inaltat o rugaciune catre Dumnezeu, o patetica rugaciune de multumire care a stors lacrimi de bucurie din ochii tuturor celor care se aflau de fata. In rugaciunea sa, Miron Cristea scoate in evidenta atotputernicia lui Dumnezeu, in opozitie cu micimea omului, si il roaga pe Parintele luminilor sa nu-si intoarca fata nici o clipa de la incercatul si oropsitul popor roman. Iata, in continuare, cateva cuvinte din aceasta rugaciune: "Doamne, Dumnezeul nostru, Tu esti Parintele nostru; Tu ai vazut stramtorarea parintilor nostri si ai auzit strigarea lor, caci se facusera ei ca floarea in bruma si plecat spre pulbere era sufletul lor, si trupul lor lipsit de pamant. Tu ai implinit si cu noi ceea ce ai fagaduit de demult: Sfarma - voiu jugul de pe tine si voiu rupe lagaturile Tale; largi - voiu, hotarele Tale, aduna-vavoiu dintre popoare si va voiu strange din tarile unde sunteti imprastiati; restatornici - voiu judecatorii tai ca mai inainte, si sfetnicii tai ca la inceput. ... Doamne Dumnezeul nostru, pace da noua, pace peste pace, celor de departe si celor de aproape; Doamne, mantueste - ne si ne curateste de pacatele noastre, pentru numele Tau; indrepteaza urmele noastre si faptele noastre, ca sa locuim in locul acesta si sa luam marire mare si nume vecinic si sa laudam numele Tau cel sfant. Veniti, deci, sa ne inchinam si sa cadem Domnului si sa plangem inaintea Lui si sa-I fagaduim, zicand: Iata, noi si feciorii si fetele noastre, si fratii si surorile noastre, umbla - vom intru asezamantul legii parintilor nostri. ... Varsa intru inimile noastre, ale tuturora, cereasca Ta pace, si ne daruieste si noua pace in viata aceasta”.

Episcopul Caransebesului Miron Cristea a rostit apoi o memorabila cuvantare in care spunea printre altele: "Prinzand curaj, am intetit tot mai mult lupta noastra politica, pornita in contra agresorilor nostri, cristalizand tot mai clar tinta aspiratiunilor noastre nationale (...). Barbatestile lupte politice ale episcopilor si fruntasilor nostri conducatori, pecetluite cu insemnate jertfe de mucenici nationali, formeaza pagini stralucite ale trecutului nostru intreg (...) Am ferma convingere ca glasul nostru unanim si prin voi glasul intregii natiuni se va concentra asupra singurei dorinte, pe care o pot exprima in trei cuvinte: «Pana la Tisa!». Amin!”. Acest discurs al episcopului Caransebesului cuprinde intr-o sinteza ingenios alcatuita intreaga istorie de framantari, lupte si aspiratii ale poporului roman. El releva ganduri formulate si exprimate de atatia alti mari inaintemergatori intru ideea de sorginte comuna dacoromana a romanilor, urgisiti de-a lungul timpului "de navaliri ale populatiilor migratoare, de asuprirea Semilunei, a pajurei bicefale si a cnutului tarist”. El este un elogiu al maretiei natiei romanesti si expresia credintei ca se va implini curand realitatea istorica infaptuita deja de vointa romanilor din Basarabia, Bucovina si Transilvania de a se uni cu Vechiul Regat. Finalul discursului episcopului de Caransebes, acele trei cuvinte "Pana la Tisa!” - amintesc, dintr-un anume unghi al mesajului lor, de sintagma atat de cunoscuta din poezia "Doina” a lui Eminescu: "De la Nistru pan’ la Tisa ...”.

Prin proclamarea unirii Transilvaniei cu Romania, s-a incheiat procesul legic al desavarsirii statului national roman. Unirea a constituit expresia vointei libere si constiente a maselor largi populare. Unirea romanilor intrun singur stat in 1918 a fost pregatita cu secole inainte, pentru ca ea insemna o straduinta fireasca pentru cei de aceeasi origine si limba, de pe ambele versante ale Carpatilor, sa traiasca pe vecie impreuna.

Pr. prof. dr. FLORIN BENGEAN

Inscripţie veche de aproape două milenii, descoperită la Alba Iulia

Cetatea Alba Iulia îşi recapătă strălucirea

Zeci de morminte romane au fost descoperite în Alba Iulia

Arheologii Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia au descoperit, în urma unor săpături pe un teren din apropierea stadionului din municipiu, câteva zeci de morminte romane, zona fiind considerată una dintre cele mai mari necropole romane din Transilvania.
Directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Constantin Inel, a declarat, pentru Mediafax, că terenul pe care a fost făcută descoperirea, aflat în apropierea stadionului municipal, aparţine unui om de afaceri din Alba Iulia care doreşte cercetarea şi descărcarea arheologică a zonei pentru realizarea unei investiţii.
Inel a spus că arheologii muzeului au descoperit î

Turism



Renasterea cetatii de la Alba Iulia

Alba Iulia, luată cu asalt de pelerinii catolici



Peste şase mii de credincioşi romano-catolici din toată ţara, dar şi din Ungaria, au participat azi la manifestările prilejuite de încheierea anului jubiliar, care a marcat de împlinirea a 1000 de ani de existenţă a Episcopiei Romano-Catolice a Transilvaniei, actuala Arhiepiscopie Romano-Catolică de Alba Iulia. Liturghia solemnă a fost celebrată de delegatul special al Papei Benedict al XVI-lea, cardinalul Franc Rode. [Citeste]

Alba Iulia, oraşul în care nu vă veţi plictisi

Spectacol medieval in Alba Iulia

Alba Iulia, repere istorice
http://www.agenda.ro/2005/48-05-turism.htm
Literatură, arheologie, artă
Potenţialul turistic al municipiului Alba Iulia, aşezare străveche, având rădăcini adânci în istorie, se distinge prin punerea în valoare a unor monumente istorice, arheologice şi de artă - începând cu ruinele Castrului Roman, unde între anii 106 şi 275 au staţionat soldaţii Legiunii a XIII-a Gemina, şi până la noua biserică de lemn ridicată în 1988, pe locul unui lăcaş înălţat de Mihai Viteazul. Itinerariul nostru începe, însă, la Cetatea Carolina (cunoscută şi sub numele de Fortificaţia de la Alba Iulia din Principatul Transilvaniei), a cărei construcţie a demarat la 4 noiembrie 1715, când s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol, dedicat împăratului. Este cea mai mare cetate construită în stil Vauban din Transilvania, fiind de asemenea importantă prin elementele decorative şi frescele celor şase porţi, unice în toată arhitectura militară din Europa. Următorul pas - Catedrala Romano-Catolică ridicată în secolul al XIII-lea, apreciată drept cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din Transilvania, reţinând atenţia şi prin ornamentele în relief, care îmbină elemente specifice epocii romane târzii cu cele gotice. Biblioteca Bathyaneum, care ocupă fosta biserică a trinitarienilor, construită în stil baroc; interiorul clădirii a fost modificat în 1780 pentru a corespunde actualei destinaţii, de către Ignaţiu Bathyani (1741- 1798), episcop al Transilvaniei, remarcabil om de cultură şi împătimit bibliofil. Biblioteca, vestită în întreaga lume, deţine aproape 1 700 de manuscrise rare, între care Codex aureus (care cuprinde Evangheliile lui Marcu şi Matei, scrise cu aur pe pergament, în secolul al IX-lea), peste 600 de incunabule şi un bogat fond de carte veche. În 1792, la Biblioteca Bathyaneum s-a înfiinţat şi primul observator astronomic de pe actualul teritoriu al României. Muzeul Unirii (două etaje, peste o sută de încăperi). Afirmarea acestei importante instituţii se datorează în cea mai mare măsură Societăţii de Istorie şi Ştiinţe Naturale, iar după 1918, cu deosebire, Asociaţiei ASTRA. În Sala Unirii, aflată într-o clădire ce datează din 1908, a avut loc Adunarea Reprezentanţilor care a adoptat Declaraţia de Unire a Transilvaniei cu România, declaraţie care a fost citită, apoi, în faţa mulţimii adunate la Alba Iulia. Catedrala Reîntregirii (Încoronării) a fost construită între anii 1921 şi 1923; aici a fost încoronat Ferdinand I, ca rege al Întregirii României. Arhitectura catedralei a fost inspirată de cea a bisericii domneşti din Târgovişte, iar motivele decorative sunt pictate în spiritul iconografiei tradiţionale româneşti. Prin motivele lor decorative, iconostasul, mobilerul şi stranele catedralei, care au fost sculptate în lemn de stejar, amintesc de motivele şi stilul epocii brâncoveneşti.

"La crama" pentru ciorba de fasole in coaja de paine
In imediata apropiere a Portii a III-a a Cetatii Alba Iulia se gaseste un restaurant care a devenit in scurt timp un loc preferat de albaiulieni, dar si de turisti. "La crama" sau "Pub 13" se incadreaza perfect in atmosfera medievala a Cetatii. Pentru cine vrea sa manance in stilul traditional romanesc, sa asculte o muzica buna sau sa se distreze, acesta pare a fi un loc ideal. Mai ales ca preturile nu sunt cu mult peste media din celelalte localuri din oras. In plus, periodic, aici sunt organizate concerte la care participa nume consacrate ale muzicii romanesti.
Clubul "Pub13" a fost inaugurat in 2004 de un investitor privat, in asa-zisa crama a Cetatii. De altfel, localnicii folosesc foarte des denumirea "la crama" atunci cand se refera la clubul din zidurile Cetatii. Pentru a intra in incinta trebuie sa treci un pod de lemn care traverseaza santul care inconjoara monumentul istoric. In 1968, cu ocazia sarbatoririi semicentenarului unirii Transilvaniei cu Romania, in depozit a fost amenajata o crama care a fost inaugurata chiar de Nicolae Ceausescu. Aceasta a functionat pana in 1976. Una dintre specialitatile pe care le ofera acum restaurantul este ciorba de fasole in coaja de paine. Servirea acestui fel de mancare este destul de simplu de realizat. Ciorba de fasole se pune pur si simplu intr-o coaja de paine, special facuta pentru acest tip de meniu, din care a fost scos miezul.
"E un bar decent cu muzica diversificata si de calitate. Se mai poate comanda si mancare. Din cand in cand se mai da si cate un mini-concert", este de parere un client al localului. Succesul inregistrat in randul clientilor i-a deteminat si pe alti investitori sa isi incerce norocul cu astfel de localuri. In spatiile din santurile Cetatii a mai fost inaugurat recent un astfel de club, altele urmand a fi deschise intr-un viitor apropiat.

Alba Iulia-orasul si monumentele sale

Originile vietii urbane la Alba Iulia se leaga de existenta pe aceste meleaguri in antichitate a castrului Legiunii a XIII-a Gemina si a celor doua asezari civile cunoscute sub aceeasi denumie – APULUM –, etapa romana marcand evolutia localitatii sub aspectele sale majore: teritoriale, demografice, edilitare etc. In secolele urmatoare, etapele mari ale dezvoltarii orasului au depins de rolul indeplinit succesiv, sau in acelasi timp de asezare, ca important centru religios, politic, administrativ, cultural sau militar al Transilvaniei. Intr-o prima etapa, din a doua jumatate a secolului al XIII-lea (dupa invazia tatarilor) pana la mijlocul veacului al XVI-lea, puterea locala s-a aflat sub jurisdictia autoritatilor religioase reprezentate prin Episcopia Romano-Catolica si Capitalul Episcopal, fenomen reflectat in viata orasului prin statutul de asezare izolata, dar intens disputata intre marii feudali ai vremii.
Dupa anul 1541, o data cu intemeierea Principatului autonom al Transilvaniei, Alba Iulia isi evidentiaza trasaturile de oras-capitala. Centru al Renasterii si umanismului ardelean, unde activau o
serie de personalitati straine, Alba Iulia a fost deopotriva un puternic focar al spiritualitatii romanesti reprezentat prin institutiile religioase (Mitropolia Ortodoxa de Alba Iulia) si culturale sprijinite si intarite nu de putine ori de voievozii romani de peste Carpati.
Intre zidurile monumentale si puternice ale fortificatiei bastionare vor avea loc o serie de evenimente de importanta locala sau nationala, cu caracter religios, social sau militar (miscarea lui Sofronie si epilogul tragic al rascoalei lui Horea, Closca si Crisan). In secolul al XIX-lea si la inceputul secolului urmator, orasul a fost integrat luptei pentru emanciparea sociala si nationala a romanilor transilvaneni; Revolutia de la 1848, Miscarea memorandista si mai ales pregatirea si desfasurarea actului de la 1 Decembrie 1918.

Renasterea Cetatii Vauban

Cel mai semnificativ ansamblu baroc din Transilvania e in plin proces de restaurare

Dupa 2000, Primaria Alba Iulia a obtinut fonduri comunitare pe care le-a investit in valorificarea turistica a Cetatii.
Parteneriatele cu diverse firme urmaresc amenajarea unor galerii de arta, ateliere, restaurante in santurile arheologice.
Pentru a da culoare istorica, patrulele vor circula calare si vor fi formate din politisti imbracati in haine de epoca.

Alba Iulia renaste incet o data cu introducerea Cetatii in circuitul turistic national si international. De cativa ani, autoritatile locale si nationale au initiat proiecte importante pentru a creste valoarea urbanistica a municipiului prin derularea unor investitii importante in incinta monumentului istoric. Restaurarea portilor de acces, introducerea canalizarii, restaurarea unor cladiri de patrimoniu, toate acestea sunt parte a unui program vast ce vizeaza readucerea "vietii" in Cetate.
Fara Cetatea "Vauban", Alba Iulia nu ar insemna, probabil, nimic pe o harta urbanistica a Romaniei. Un oras relativ mic, fara "dotari" spectaculoase. Ceea ce scoate municipiul din anonimat sunt Cetatea si istoria
care se leaga de acest important monument istoric. Edificata la scurt timp dupa instaurarea dominatiei habsburgice in Transilvania, actuala Cetate (1715-1738) este cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip "Vauban" din Romania si una dintre cele mai importante din Europa. Construita dupa planul arhitectului Giovanni Morando Visconti, Cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu baroc din Transilvania. Doua dintre cele mai importante proiecte de restaurare au fost finalizate. Poarta I si Poarta a IV-a se arata acum vizitatorilor in toata splendoarea lor de odinioara. Foarte aproape de finalizare sunt si lucrarile de la palatul Apor, cladirea ce va fi utilizata de Universitatea "1 Decembrie 1918". De asemenea, exista in derulare un important proiect ce prevede punerea in valoare a zonei portii sudice a castrului roman. Revitalizarea Cetatii a inceput in 2000, cand a fost demarat un proiect de semnalizare a obiectivelor turistice, realizat la standarde care atunci reprezentau o premiera nationala. Finantarea a fost asigurata de Directia Situri si Monumente Istorice a Uniunii Europene, cu sediul la Luxemburg.

Spatiile din santuri, concesionate de investitori
Dupa ce s-a reusit introducerea canalizarii, energiei electrice si a altor facilitati, Primaria Alba Iulia a incheiat contracte de asociere cu mai multi investitori pentru reamenajarea spatiilor din santuri. Aproape toate spatiile au fost concesionate unor investitori care doresc sa amenajeze galerii de arta, ateliere pentru artisti si mestesugari, restaurante etc. Rezultatele acestor parteneriate vor fi vizibile in cativa ani. Cetatea este pazita acum in permanenta de politisti comunitari, lucru care a dus deja la o reducere semnificativa a numarului de persoane care furau tot ce le cadea in mana. Un proiect al Primariei prevede introducerea patrulelor calare si pedestre, cu politisti comunitari imbracati in haine de epoca. Caii au fost cumparati si urmeaza sa intre in serviciu in perioada urmatoare.
"Primaria a investit foarte multi bani in conservarea si punerea in valoare a Cetatii, la nivelul maxim posibil din punct de vedere al bugetului, dar de fiecare data s-a incercat si atragerea unor sume substantiale din fonduri externe. In prezent, mai multe proiecte legate de Cetate sunt depuse si asteapta finantare externa", a spus primarul din Alba Iulia, Mircea Hava.

"Traseul celor Trei Fortificatii"
In paralel au fost realizate si cateva proiecte mai mici, in general parteneriate public-privat, pentru atingerea unor obiective punctuale. Cea mai spectaculoasa realizare este "Traseul celor Trei Fortificatii", obiectiv realizat in baza programului "Beautiful Romania", cu sprijinul PNUD. "Traseul celor Trei Fortificatii" este, de fapt, un circuit care ii poarta pe vizitatori prin cele mai interesante etape ale istoriei impresionantului monument istoric din Alba Iulia - castrul roman, cetatea medievala si cetatea Vauban de inceput de secol XVIII. Punctul de atractie al traseului este simularea unui atac asupra Cetatii de un grup de soldati, "inarmati" cu tunuri, sabii si arme de epoca si costumati in uniforma militara austriaca a primei jumatati a secolului al XVIII-lea. Un alt obiectiv al proiectului este amenajarea si restaurarea cladirii "Manutantei". Aceasta este una dintre cele mai importante cladiri de secol XVIII, situata in apropierea Portii a III-a a Cetatii si a functionat ca depozit al armatei. Dupa restaurare, parterul va gazdui ateliere mestesugaresti si expozitii. De asemenea, in incinta "Manutantei" va fi deschis un hotel cu specific medieval si va fi amenajata o sala de conferinte. Anonimatul in care se zbate Alba Iulia de ceva vreme pare a apune. Aceasta in conditiile in care autoritatile locale promit ca investitiile in cresterea valorii urbanistice si turistice a municipiului vor continua intr-un ritm si mai sustinut.

- Alba Iulia - Alba lui Iuliu pe larg