Nationalism/Extremism/Totalitarism/Rasism

Rezumarea primului mesaj :

Extremistii de dreapta au fraternizat

http://www.ziarulprahova.ro/articol~categorie-lumea-in-care-traim~stire-2237~extremistii-de-dreapta-au-fraternizat.html

Scandal “nazist” in armata austriaca

Romanii manifesta tendinta spre extremism si intoleranta
Un sondaj de opinie prezentat saptamina trecuta releva ca foarte multi romani manifesta o puternica tendinta spre autoritarism si intoleranta, inclusiv etnica.

In prima faza a unui proiect realizat anul acesta de catre Institutul pentru Politici Publice Bucuresti, atentia echipei de cercetatori s-a concentrat asupra potentialului extremist al unor atitudini fondate cultural, precum discriminarea si intoleranta fata de minoritati etnice, religioase si sexuale, sau inclinatia spre autoritarism si fundamentalism religios.
Premisa de la care s-a pornit este ca extremismul ramine o manifestare vizibila a unor stereotipuri si prejudecatti de respingere a minoritatilor prezente in patternul cultural romanesc, pe fondul frustrarilor generate de un grad mare de inegalitate sociala, saracie, coruptie si a slabiciunii statului de drept.
Sondajul, realizat in luna septembrie de catre Institutul Gallup Romania, masoara aceste atitudini care agrega potential dimensiunea extremismului cultural in Romania, examinindu-le si din perspectiva tendintei de vot extremist pe care o pot genera. Astfel, 84 la suta dintre respondenti sint de parere ca Romania are nevoie de un conducator puternic care sa faca ordine in tara, 65 la suta afirma ca lucrurile ar merge mult mai bine daca toata lumea ar asculta de ordinele autoritatilor si 54 la suta considera ca cele mai importante lucruri de care copiii ar trebui sa invete sint ascultarea si respectarea autoritatilor. Circa 36 la suta dintre romani tind sa sprijine cenzura si 20 la suta considera ca bataia est un mijloc bun de a-i invata pe copii cum sa se poarte.
Printre majoritatea romanilor se manifesta perceptia unei anomii generalizate. 80 la suta dintre respondenti sint de acord ca legile nu conteaza, oricum cei de la putere fac ce vor, 69 la suta cred ca tribunalele nu fac dreptate oamenilor, iar 67 la suta considera ca in Romania nu te poti imbogati decit pe cai necinstite.
Aceste sentimente, arata sondajul, afecteaza semnificativ comportamentul electoral al romanilor, deoarece cu cit sentimentele de anomie sint mai intense cu atit oamenii sint mai inclinati sa sprijine formatiunile politice extremiste.

Identitate nationala si nationalism
Pentru majoritatea populatiei conceptul de natiune este mai cuprinzator decit cel de nationalitate (etnie), tendinta dominanta la nivelul opiniei publice fiind de a include in definitia natiunii romane si persoanele de alta etnie care traiesc pe teritoriul Romaniei. Altfel spus, termenul de natiune este conceput de majoritate ca unul politic, tinind de apartenenta la un anumit teritoriu si nu de caracteristicile culturale. Exista insa segmente de populatie cu dimensiuni variind in jurul a 20 la suta care considera ca nationalitatile conlocuitoare de pe teritoiul Romaniei nu fac parte din natiunea romana. De asemenea, 1 din 10 intervievati ii exclude din definitia natiunii romane pe romanii care traiesc in afara granitelor.
La nivelul populatiei de etnie romana se observa o puternica identificare emotionala cu tara lor: aproximativ 8 din 10 romani sint total de acord cu afirmatii de tipul „simt ca sint roman”, „simt ca Romania este tara mea”, „imi place limba romana”. Mindria nationala este si ea un sentiment foarte raspindit printre etnicii romani, insa procentul celor care sint mindri de realizarile poporului roman este semnificativ mai mic decit al celor care sint mindri de faptul ca sint romani. Sentimentul apartenentei la o mare familie romana este raspindit printre aproximativ 80 la suta dintre romani. Nationalismul ca atitudine sovinista este regasita in cazul a aproximativ 15 la suta dintre etnicii romani care sint de parere ca „romanii nu ar trebui sa se amestece cu alte natiuni” si ca „oamenii de alta nationalitate decit cea romana ar trebui sa paraseasca Romania”.

Atitudini fata de minoritati etnice
In ciuda faptului ca aproximativ 40 la suta dintre romani traiesc intr-un mediu social divers din punct de vedere etnic si religios, prejudecatile si atitudinile discriminatorii fata de anumite grupuri de persoane sint larg raspindite. Romanii tind sa aiba atitudini de respingere in special fata de minoritatile sexuale, dar si fata de anumite culte religioase cum ar fi islamismul si Martorii lui Iehova. Aproximativ 1 din 10 romani exprima atitudini rasiste, afirmind ca negrii, chinezii si rromii nu ar trebui sa traiasca in Romania. Exista o sustinere mare a unor atitudini discriminatorii fata de rromii din Romania: doua treimi dintre romani cred ca rromii nu ar trebui sa fie lasati sa calatoreasca in strainatate pentru ca ne fac de ris, aproape jumatate dintre respondenti sprijina ideea unei politici demografice care sa limiteze cresterea populatiei de rromi, iar 36 la suta considera ca rromii ar trebui sa traiasca separat de restul societatii intrucit nu se pot integra. 82 la suta dintre romani impartasesc prejudecata conform careia cei mai multi dintre rromi incalca legea, iar aproape 3 din 10 romani sustin ideea asimilarii rromilor prin renuntarea acestora la obiceiurile si traditiile lor. Romanii tind sa aiba atitudini negative si fata de anumite revendicari ale etnicilor maghiari din Romania. Astfel, 81 la suta dintre romani nu sint de acord ca maghiarii sa foloseasca limba materna in relatiile cu administratia publica in zonele unde sint mai multi decit romani si 88 la suta sint impotriva acordarii unei autonomii mai mari judetelor in care maghiarii sint majoritari.
46 la suta dintre romani sint impotriva invatamintului in limba maghiara cu finantare de la stat. Trei sferturi din populatia ne-maghiara impartaseste prejudecata referitoare la faptul ca exista multi maghiari care, desi stiu, evita sa vorbeasca in limba romana, iar 57 la suta sint de parere ca maghiarii nu vor renunta niciodata la dorinta de a alipi Transilvania la Ungaria.
Antisemitismul este o atitudine mai putin raspindita in Romania, doar 10-15 la suta dintre cei intervievati fiind de acord cu afirmatii discriminatorii la adresa evreilor. In conditiile in care adevarul istoric despre soarta evreilor din Romania este putin cunoscut publicului larg, se poate identifica o tendinta destul de puternica spre negarea Holocaustului. Astfel, aproximativ un sfert dintre romani sint de parere ca evreii exagereaza persecutiile la care au fost supusi

Publicarea cartii “Mein Kampf” interzisa in Turcia

Un fotbalist ceh investigat pentru ca a salutat suporterii “in stil nazist”

Fără neonazism


Vicepreşedintele Comisiei Europene, Franco Frattini, s-a pronunţat pentru interzicerea partidului neonazist german, NPD, după o serie de agresiuni cu caracter rasist cărora le-au căzut victime indieni din fosta Germanie de Est, regiune defavorizată în care NPD vrea să caştige teren, relatează AFP.
"Dacă Germania ar interzice NPD, aş saluta cu tărie această decizie deoarece neonaziştii reprezintă <o ameninţare> şi un <ulcer canceros> pentru ţările democratice ca Germania", a declarat Frattini.

Pumni în loc de creier - Blogger ameninţat de Noua Dreaptă

Bloggerul bucureştean Apollinaire ( apollinaireonline.com ) a primit ameninţări de la sustinători ai Noii Drepte.
După publicarea unei serii de subiecte ce viza activitatea şi diverse aspecte controversate ale mişcării naţionaliste (excesele de tip extremist şi metodele de sorginte nazistă), urmată de tradiţionalele răspunsuri sub formă de înjurături, bloggerul a primit – de la unul dintre oamenii organizaţiei, susţine el – ameninţări că-i vor fi rupte picioarele la drum de seară, întrucât informaţii şi nervoşii băieţii ştiu cine e în viaţa reală. Ca sa fie mult mai convingători, i-au trimis pe mail şi nişte fotografii cu el, făcute pe stradă, în drumul către casă.

Ţintă a unor ameninţări deloc de luat în glumă, bloggerul a fost la Secţia 24 şi a depus o plângere penală, unde a pus la dispoziţia poliţiştilor datele, materialele şi dovezile pe care le deţinea, în speranţa că "într-o ţară care se vrea liberă, libertatea, inclusiv cea a cuvântului, nu are nimic comun cu legea pumnului”.'

Lipsa femeilor, bucuria neonazistilor
Tot mai multe femei tinere parasesc regiunea fostei Germanii de Est in cautare de joburi mai bine platite.

Barbatii cu pricina, in general tineri, cu o educatie sub medie si fara un loc de munca, devin victime usoare pentru gruparile neonaziste, aflate in cautare de membri si de voturi. Numarul incidentelor violente puse pe seama gruparilor neonaziste a crescut in ultima vreme, precizeaza aceeasi sursa. [...]

Rasismul, o problema in Europa

Totalitarism si istoriografie (SERBAN PAPACOSTEA)

Numar record de candidati nationalisti in alegerile din Marea Britanie

Oamenii recunosc rasa si sexul semenilor chiar si dupa un simplu contur

Rasismul şi sportul
Atletul John Carlos a început o campanie de informare despre pericolul rasismului.

Autoritatile olandeze doresc interzicerea unui grup radical de dreapta

Razboi neo-nazismului

Autoritatile germane au declarat razboi neo-nazismului. Partidul National-Democrat, considerat xenofob si nationalist, risca sa fie interzis de catre Curtea Constitutionala.

Lider de marca al NPD-ului gasit nevinovat de “incitare la ura”

Noua Dreapta participa in Germania la Congresul Frontului National European

Rasismul în Europa

CRONICA EDITIILOR de Z. Ornea - Despre nationalism si natiune

“Varsta nu m-a imblanzit”

Revine Klanul?

Cit de periculoasa este dreapta extrema din Parlamentul European?De la 15 ianuarie, in Parlamentul European exista in premiera un grup al radicalilor de extrema dreapta. Nationalistii francezi, italieni sau flamanzi, PRM-isti romani sau un bulgar de la Ataka, cu totii formeaza un grup eterogen, in conditiile in care multi dintre membrii sai s-au remarcat prin declaratii rasiste, anti-semite sau cer un control radical al imigratiei.

Vechii deputati neafiliati din PE, membri ai partidelor de extrema dreapta, isi doreau de mult constituirea unui grup politic, pentru a beneficia de avantajele pe care le presupune acesta: functii in comisii, buget si putere de influenta asupra politicilor europene.
De la 15 ianuarie, cu cinci membri ai PRM si unul al partidului Ataka din Bulgaria, s-a constituit acest grup care se numeste "Independenta, Traditie, Suveranitate" (ITS).
Cu o doctrina contra Constitutiei europene, a imigratiei si a integrarii Turciei in UE, euroscepticii vor beneficia de finantare europeana de un milion de euro pe an. "Creierul" din spatele noului grup este austriacul Andreas Moelzer, un opozant al aderarii Romaniei la UE si ideologul celebrului Jorg Haider.
Presedinte va fi francezul Bruno Gollnisch, un profesor universitar care asteapta verdictul justitiei, dupa ce a fost judecat pentru negarea Holocaustului. Dimitar Stoianov, reprezentantul Bulgariei in "Europa strabunilor", a declarat deja ca in tara sa sint "tiganci mai frumoase", deranjat de o deputata de etnie rroma din Ungaria. "Le poti cumpara de neveste inca de la 12 ani, cu 5.000 de euro", a completat Stoianov. La acestia se adauga cei cinci deputati ai PRM, partid catalogat de presa europeana drept "antimaghiar, antisemit si anti-tigani".
Cu toate acestea, liderii PRM spun ca atitudinea lor este una care promoveaza toleranta. "Sa stiti ca acest grup politic militeaza pentru toleranta fata de toate minoritatile, grupurile politice si sindicale cu respectarea Constitutiei si a drepturilor omului. Nationalismul luminat promoveaza intelegerea buna vecinatatea si nu duce la exacerbare si radicalism", a declarat Daniela Buruiana. Miza formarii acestui nou grup parlamentar este una destul de mare. Pe linga promovarea unor idei care devin tot mai populare in Europa si de cresterea influentei la nivelul institutiilor europene, alcatuirea grupului european presupune locuri in conducerile comisiilor parlamentare, plus alocatii de 50.000 de euro per parlamentar pe an, din fonduri europene.
Unul din stilpii de rezistenta al viitorului grup parlamentar al dreptei nationale europene ar urma sa fie formatiunea bulgareasca Ataka.
Dar cine este aceasta formatiune? In prima zi in care Ataka ar prelua puterea, Bulgaria s-ar retrage din NATO. In a doua zi ar re-analiza acordul cu Uniunea Europeana, ar redeschide doua dintre mai vechile reactoare ale centralei nuclearo-electrice de la Kozloduy si ar anunta planuri de dublare a fortelor armate.
In a treia zi, Ataka ar pune capat relatiei Bulgariei cu Banca Mondiala si cu FMI, ar interzice partidele minoritatilor nationale si ar reduce programele in limbi minoritare in presa de stat.
Asa ar arata primele trei zile de activitate ale unui guvern condus de catre un partid popular nationalist in Bulgaria, potrivit declaratiei emfaticului si controversatului lider al acestuia, Volen Siderov. Ataka, fondat in aprilie 2005, este un fenomen politic: a reusit in mod surprinzator sa obtina 21 de locuri in Parlament (din 240) la alegerile legislative din 2005, iar un an mai tirziu reprezentantul sau a intrat in turul doi al alegerilor prezidentiale.
Ataka profita de nemultumirea bulgarilor. Pe plan national, acesta aminteste de cele cinci secole de dominatie otomana, dar evoca si un stereotip al perioadei comuniste referitor la minoritataea turca, sub forma unui "cal troian" al Ankarei.
Siderov ii catalogheaza pe rromi drept "tilhari" si "lenesi" si exploateaza in special "complexul anti-rrom identificat la 37 la suta dintre bulgari", care ii considera pe acestia "posibili autori de infractiuni", conform Centrului de studiu al minoritatilor.
Pe de alta parte, unul dintre principalii sustinatori ai formarii grupului parlamentar al dreptei extreme europene a fost o factiune din cadrul Frontului National francez. Liderul formatiunii, Jean Marie Le Pen este cunoscut pentru declaratiile sale xenofobe si pentru atitudinea sa revizionista fata de ceea ce inseamna Holocaustul impotriva evreilor, pe care il considera "un detaliu". Cele mai recente sondaje arata o crestere de popularitate pentru Le Pen, care este vazut de circa 26 la suta dintre francezi drept reprezentantul "unei drepte patriotice si atasate valorilor traditionale".
In afara de perioada imediat urmatoare alegerilor din mai 2002, cind Le Pen ajunsese in turul doi la prezidentiale, iar partidul sau atinsese 28%, aceasta este cea mai mare cifra de sustinatori inregistrata de Frontul National francez.
Autor: DIVERS - www.divers.ro

O universitate din Germania refuza inlaturarea unui mozaic ce reprezinta o svastica

Le Pen intinde mana imigrantilor de culoare

Olanda urmeaza exemplul german de combatere a “extremismului de dreapta”