Balcanii

Rezumarea primului mesaj :

Bulgaria adopta o declaratie de Ziua Holocaustului SOFIA - Cu ocazia Zilei Holocaustului, comemorata pe 11 martie, Parlamentul bulgar a adoptat o declaratie politica prin care a condamnat toate formele de xenofobie, anti-semitism sau discriminare pe criterii etnice sau religioase, transmite agentia BTA.Cu doua zile inainte, in Bulgaria au fost comemorate sase decenii de la salvarea de la masacrare a circa 50 de mii de evrei, in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Cu aceasta ocazie au fost organizate ceremonii la Plovdiv, Kiustendil si in alte orase bulgaresti. Printre personalitatile care au jucat un rol important in aceste evenimente se numara vicepresedintele parlamentului, Dimitar Pesev, Mitropolitul de Plovdiv, Kiril si Patriarhul Stefan, toti acestia initiind ample proteste fata de intentia nemtilor de a deporta evreii bulgari. "Ceea ce a facut poporul bulgar straluceste ca o lumina in intuneric", a declarat fostul presedinte israelian Itzhak Navon, care a participat la comemorarea de la Plovdiv. Dupa ce foarte multi evrei bulgari au emigrat in Israel in anii 40, astazi - conform datelor ultimului recensamint din martie 2001 - comunitatea evreiasca nu numara mai mult de 1400 de membri.

Evreii croati solicita despagubiri pentru bunurile confiscate
ZAGREB – Croatia urmeaza sa ia masuri pentru rezolvarea problemei despagubirii evreilor expatriati si ale caror proprietati au fost confiscate de regimurile ustas si comunist din secolul trecut, se arata intr-o informatie a Southeast European Times. Ministrul croat al Justitiei, Vesna Skare-Ozbolt, declara ca despagubirile trebuie sa aiba loc indiferent de aspiratiile europene ale Croatiei.
Evreii croati expatriati care si-au pierdut proprietatile in cursul a doua regimuri succesive ar putea primi despagubiri, intrucit Zagrebul depune eforturi pentru solutionarea acestei probleme. Suma totala a despagubirilor ar putea atinge 20 milioane de euro.
In luna octombrie, ambasadorul special pentru probleme legate de Holocaust al Departamentului de Stat al SUA, Edward B. O’Donnell, s-a aflat la Zagreb pentru consultatii. Acesta a declarat ca administratia de la Washington este pregatita sa negocieze un acord bilateral care sa plaseze cetatenii americani in sfera de actiune a Legii croate a Retrocedarii din 1996.
In 1941, regimul ustas din Croatia -- un regim marioneta al Germaniei naziste -- a ordonat evreilor croati sa isi declare proprietatile, inclusiv locuintele, apartamentele, conturile bancare si valorile personale, precum bijuteriile. Averile au fost ulterior confiscate si, in multe cazuri, cedate membrilor minoritatii germane din Croatia, cunoscuti drept Volksdeutscheri. Dupa incheierea razboiului, proprietatile au fost nationalizate de guvernul comunist.
Pe masura ce Croatia progreseaza in drumul de aderare la Uniunea Europeana, aceasta este supusa presiunii de a solutiona disputele privitoare la retrocedare cu o serie de tari membre ale blocului. Zagrebul a purtat deja negocieri cu Austria pentru despagubirea Volksdeutscher-ilor expulzati din Croatia in 1945. La rindul sau, acest lucru a adus in atentie problema despagubirii evreilor, din moment ce germanii exilati au pierdut proprietati care apartineau initial evreilor croati.
Potrivit istoricului Ivo Goldstein din Zagreb, numarul evreilor care solicita despagubiri nu ar trebui sa fie prea mare. Dar, adauga acesta, procesul ar trebui sa inceapa cu cazurile din 1941, cind au fost confiscate primele proprietati. Daca guvernul croat accepta solicitarile, acesta va fi nevoit sa restituie bunurile sub forma de proprietate imobiliara sau sa ofere despagubiri banesti. Un obstacol major este faptul ca multe proprietati au fost transformate in apartamente rezidentiale, case, paduri, complexe forestiere sau agricole sau birouri. Potrivit surselor, cladirea ambasadei Ucrainei, de exemplu, apartine unei familii evreiesti expatriate din Argentina. Ministrul croat al Justitiei, Vesna Skare-Ozbolt, declara ca despagubirile trebuie sa aiba loc indiferent de aspiratiile europene ale Croatiei.
http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=236#3573

Bulgaria adopta o declaratie de Ziua Holocaustului SOFIA - Cu ocazia Zilei Holocaustului, comemorata pe 11 martie, Parlamentul bulgar a adoptat o declaratie politica prin care a condamnat toate formele de xenofobie, anti-semitism sau discriminare pe criterii etnice sau religioase, transmite agentia BTA.Cu doua zile inainte, in Bulgaria au fost comemorate sase decenii de la salvarea de la masacrare a circa 50 de mii de evrei, in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Cu aceasta ocazie au fost organizate ceremonii la Plovdiv, Kiustendil si in alte orase bulgaresti. Printre personalitatile care au jucat un rol important in aceste evenimente se numara vicepresedintele parlamentului, Dimitar Pesev, Mitropolitul de Plovdiv, Kiril si Patriarhul Stefan, toti acestia initiind ample proteste fata de intentia nemtilor de a deporta evreii bulgari. "Ceea ce a facut poporul bulgar straluceste ca o lumina in intuneric", a declarat fostul presedinte israelian Itzhak Navon, care a participat la comemorarea de la Plovdiv. Dupa ce foarte multi evrei bulgari au emigrat in Israel in anii 40, astazi - conform datelor ultimului recensamint din martie 2001 - comunitatea evreiasca nu numara mai mult de 1400 de membri.