Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Maurer/Tiriac[v=]
Pagina 2 din 5
Pagina 2 din 5 • 1, 2, 3, 4, 5
Maurer/Tiriac[v=]
Rezumarea primului mesaj :
ION GHEORGHE MAURER/JEAN
Ion
Ion Alexandru
Kevin
ION GHEORGHE MAURER/JEAN
Ion
Ion Alexandru
Kevin
Ultima editare efectuata de catre Admin in 17.08.15 15:53, editata de 38 ori
Re: Maurer/Tiriac[v=]
http://www.realitatea.net/ion-tiriac-declaratii-uluitoare-in-america_1225624.html
Re: Maurer/Tiriac[v=]
Ion Ţiriac se alătură lui Ilie Năstase în grupul select din International Tennis Hall of Fame
Re: Maurer/Tiriac[v=]
Ion Ţiriac într-un interviu pentru FAZ: Voi, germanii, încă nu ştiţi ce-i aia criză. Orice ar spune cancelarul vostru, Europa execută!
Re: Maurer/Tiriac[v=]
Manevra prin care Ţiriac le închide gura celor care l-au criticat pentru zgura albastră de la Madrid
Re: Maurer/Tiriac[v=]
Ion Ţiriac, anchetat în Spania. Primăria Madridului îl bănuieşte de afaceri necurate
Re: Maurer/Tiriac[v=]
Tiriac, despre steagul secuiesc: e vina autoritatilor - nu taie raul de la radacina!
Re: Maurer/Tiriac[v=]
Jean Maurer: Ţiriac e un profitor - 31 Octombrie 2009,
Jean Maurer, fiul ex-premierului comunist Ion Gh. Maurer,
spune că fostul tenismen a luat din casa părinţilor săi
colecţiile de arme şi tablouri.
In ediţia sa de ieri, Libertatea anunţa, in exclusivitate,
că Jean Maurer, 59 de ani, fiul fostului demnitar comunist
Ion Gheorghe Maurer, a inceput să-şi scrie autobiografia.
Volumul va ajunge sub tipar cel mai probabil la jumătatea
anului viitor. Un capitol aparte şi foarte consistent al
memoriilor lui Maurer este cel dedicat omului de afaceri Ion
Ţiriac, despre care autorul ne-a declarat, textual, că
“i-a jecmănit familia”. Libertatea a realizat un amplu
interviu cu Jean Maurer chiar la reşedinţa acestuia din
München, Germania .
-Libertatea: Ce v-a determinat să vă scrieţi
autobiografia?
Jean Maurer: Am multe amintiri interesante, unele
incredibile, legate de numeroase personalităţi care mi-au
marcat viaţa. Am trăit într-o perioadă din care multe
fapte trebuie povestite. Faptul că tatăl meu a fost Ion
Gheorghe Maurer, un important demnitar comunist, mi-a
conferit anumite privilegii, dar mi-a făcut şi multe
probleme.
-După 1974, anul retragerii tatălui dv. din politică,
aţi mai avut privilegii?
Am continuat relaţiile cu oamenii pe care îi cunoşteam
deja: Nicu Ceauşescu, fraţii Mizil, Mădălin Voicu,
Viorel Păunescu, dar şi cu personalităţi ale vremii,
mari actori, oameni de cultură, sportivi de renume. Printre
ei, Sergiu Nicolaescu, Ion Ţiriac, Horaţiu Mălăele şi
mulţi, mulţi alţii.
-Celebrele partide de vânătoare erau tot privilegii?
Eu am învăţat să vânez de la tatăl meu. Nu-mi plăcea
din caleafară. La vânătoare cu Ion Gheorghe Maurer veneau
însă multe persoane importante, români şi străini, şi
aşa am reuşit să le cunosc şi eu. Unul dintre oamenii cu
care tata vâna des era, de exemplu, Ion Ţiriac. La vremea
respectivă, îl priveam pe Ţiriac ca pe un zeu.
-Tatăl dv. şi Ţiriac erau prieteni?
Ţiriac a fost creat, pur şi simplu, de tatăl meu. Maurer
a fost un veritabil mentor al lui, pe când Ţiriac era
către apogeul carierei sportive. Relaţia era absolut
necesară, pentru că astfel Ţiriac putea să-şi păstreze
paşaportul la întoarcerea în ţară şi să schimbe
valuta câştigată afară la un curs avantajos, şi nu un
dolar la un leu, cum se obişnuia. Însă acest om a
devenit, între timp, una dintre cele mai mari dezamăgiri
ale vieţii mele. Ţiriac s-a apropiat de tatăl meu doar
pentru a căpăta influenţă. A profitat de părintele meu.
L-a folosit ca să-şi creeze imunitate, ca să aibă bani
şi paşaport. Era un profitor. Tai- că-meu nu a făcut
pentru mine câte a făcut pentru Ţiriac.
-Concret, cum v-a dezamăgit Ion Ţiriac?
Sunt mai multe întâmplări care au contribuit la asta.
Întâi, după ce a beneficiat de influenţa lui în anii
comunismului, Ţiriac i-a promis tatălui meu, după
Revoluţie, că îl ajută financiar. Bătrânul avea o
pensie foarte mică, iar eu fugisem deja în Germania , nu
aveam bani şi deci nici posibilităţi să-l ajut. Ion
Ţiriac i-a fixat, aproape de jumătatea anilor ’ 90, un
ajutor de 1.500.000 de lei pe lună, iar tata avea de la
stat tot atât. La un moment dat, Ţiriac a stopat ajutorul,
pentru că, zicea el, nu putea descărca banii din
contabilitate. Contabilul lui Ţiriac, îmi amintesc, era
Rodica, soră-sa. I-a zis tatălui meu că îi cumpără
alimente de la Metro , pentru că de acolo primeşte factură
fiscală. Şi aprovizionarea a durat foarte puţin, la fel
ca şi ajutorul financiar. Apoi, chestiunea cu armele…
Ţiriac i-a luat tatălui meu toate armele de vânătoare.
Tata avea 32 de puşti de vânătoare
-Maurer avea o colecţie de arme impresionantă. Despre
aceasta este vorba?
Da. Tata avea 32 de arme de vânătoare, dintre care patru
Holland & Holland , extrem de valoroase. Una dintre
acestea fusese primită cadou de la regina Angliei, era cu
intarsii din aur şi gravură în oţel. Valora cam 35.000
de lire sterline. O altă puşcă Holland & Holland
fusese primită de la scriitorul Mihail Sadoveanu, cu care
tatăl meu a fost partener de vânătoare. Toate puştile
erau în testamentul meu. Imediat după Revoluţie, Ţiriac
a cumpărat cele 32 de arme, de la tata, cu 60.000 de
mărci. În realitate, valorau de peste zece ori mai mult.
Ţiriac a exploatat naivitatea unui bătrân. Ne-a
jecmănit! Eu am încercat, în Germania , să obţin un
preţ mai bun de la magnatul Berthold Beitz, pe atunci
preşedintele colosului Krupp, şi el fost partener de
vânătoare cu tata. Ţiriac apucase însă să-l
jecmănească. Am aflat câţi bani s-au plătit pe arme
numai când s-a dus mama mea să îi depună la bancă.
Puştile au fost
ridicate de către un om bun la toate al lui Ţiriac,
Robert Răduţă, care nu s-a limitat doar la ele, ci a luat
tot echipamentul de vânătoare: cuţite, binocluri,
pistoale de colecţie primite cadou de tata.
- N-aţi încercat să le recuperaţi?
Ba da, dar n-am reuşit. Serghei Mizil m-a sfătuit să mă
duc după arme, ca să nu le ia Ţiriac. Tata a zis însă
că nu vrea să le dea unui străin, adică şefului de la
Krupp, chiar dacă primeşte mai mulţi bani. Eu, unul, n-am
văzut niciodată contractul de vânzarecumpărare. Dar să
ştiţi că la Ţiriac nu au ajuns numai armele lui Maurer,
ci şi toate tablourile din casă… Tablourile valorează
cam 100.000 de euro
- Tot pe bani puţini?
Complet gratuit! Rodica Ţiriac îl vizita relativ des pe
tatăl meu. La un moment dat, m-a sunat în Germania fostul
meu socru, Gavrilovici, şi mi-a zis că Rodica începuse
să care tablourile, bibelourile şi alte obiecte din casă.
Cel mai valoros tablou era o pictură a lui Nicolae
Grigorescu. Erau acolo şi 7-8 picturi din şcoala
olandeză, cumpărate de mama de la consignaţia, dar şi
câteva cadouri de la aniversări. Cred că toată colecţia
valorează azi cam 100.000 de euro. Când le-au fost luate
picturile, părinţii mei nu mai aveau discernământ. Mama
făcuse un atac cerebral, nu mai putea să vorbească, iar
tatăl meu era în vârstă de 95 de ani! Bineînţeles,
i-am telefonat Rodicăi Ţiriac. I-am spus că dacă au
făcut o afacere cu armele noastre, măcar să lase
tablourile acasă, să le ducă înapoi, că sunt
patrimoniul familiei mele. Sora lui Ţiriac m-a invitat să
iau legătura cu avocaţii ei, dacă am probleme. Au
făcut ceva de cea mai joasă speţă. Ulterior, am aflat
de la Gigi Mirică , un om de-al lui Ţiriac, că tablourile
au zăcut ani de zile într-un beci, iar apoi câteva dintre
ele i-au fost făcute cadou lui Adrian Năstase. Ce mai, Ion
Ţiriac mi-a jecmănit familia!
- Veţi descrie toate aceste întâmplări în volumul
autobiografic?
Totul va fi descris cu lux de amănunte. Vreau să se
cunoască adevărul.
- Îi veţi cere despăgubiri lui Ion Ţiriac?
Dacă vrea să facă o reparaţie morală, ar fi de
bun-simţ să îmi dea, într-adevăr, nişte compensări,
ceva. Eu, personal, nu am nevoie de banii lui, dar dacă mă
va despăgubi vreodată, voi dona totul unor organizaţii de
caritate, bătrâni sau copii săraci. Dacă se va
întâmpla această minune, nu vreau ca donaţia să fie
făcută de el, ci de mine, Maurer. Ţiriac a făcut mai tot
timpul acte de caritate din banii altora şi şi-a lipit
numele de ele. Eu doresc să le fac din banii familiei mele.
Aş fi preferat ca Ţiriac să nu-l fi “ajutat” pe tata
cu banii aceia în nici un fel. Ar fi fost, întreaga
familie, mult mai câştigată.
Ţiriac n-a fost de găsit. Fireşte, Libertatea a
încercat, în repetate rânduri, să obţină o reacţie
oficială a lui Ion Ţiriac în privinţa celor susţinute
de către Jean Maurer. Geta Uglai, asistenta lui Ţiriac,
ne-a explicat că omul de afaceri nu poate fi contactat,
pentru că se află într-o deplasare peste hotare.
Jean Maurer, fiul ex-premierului comunist Ion Gh. Maurer,
spune că fostul tenismen a luat din casa părinţilor săi
colecţiile de arme şi tablouri.
In ediţia sa de ieri, Libertatea anunţa, in exclusivitate,
că Jean Maurer, 59 de ani, fiul fostului demnitar comunist
Ion Gheorghe Maurer, a inceput să-şi scrie autobiografia.
Volumul va ajunge sub tipar cel mai probabil la jumătatea
anului viitor. Un capitol aparte şi foarte consistent al
memoriilor lui Maurer este cel dedicat omului de afaceri Ion
Ţiriac, despre care autorul ne-a declarat, textual, că
“i-a jecmănit familia”. Libertatea a realizat un amplu
interviu cu Jean Maurer chiar la reşedinţa acestuia din
München, Germania .
-Libertatea: Ce v-a determinat să vă scrieţi
autobiografia?
Jean Maurer: Am multe amintiri interesante, unele
incredibile, legate de numeroase personalităţi care mi-au
marcat viaţa. Am trăit într-o perioadă din care multe
fapte trebuie povestite. Faptul că tatăl meu a fost Ion
Gheorghe Maurer, un important demnitar comunist, mi-a
conferit anumite privilegii, dar mi-a făcut şi multe
probleme.
-După 1974, anul retragerii tatălui dv. din politică,
aţi mai avut privilegii?
Am continuat relaţiile cu oamenii pe care îi cunoşteam
deja: Nicu Ceauşescu, fraţii Mizil, Mădălin Voicu,
Viorel Păunescu, dar şi cu personalităţi ale vremii,
mari actori, oameni de cultură, sportivi de renume. Printre
ei, Sergiu Nicolaescu, Ion Ţiriac, Horaţiu Mălăele şi
mulţi, mulţi alţii.
-Celebrele partide de vânătoare erau tot privilegii?
Eu am învăţat să vânez de la tatăl meu. Nu-mi plăcea
din caleafară. La vânătoare cu Ion Gheorghe Maurer veneau
însă multe persoane importante, români şi străini, şi
aşa am reuşit să le cunosc şi eu. Unul dintre oamenii cu
care tata vâna des era, de exemplu, Ion Ţiriac. La vremea
respectivă, îl priveam pe Ţiriac ca pe un zeu.
-Tatăl dv. şi Ţiriac erau prieteni?
Ţiriac a fost creat, pur şi simplu, de tatăl meu. Maurer
a fost un veritabil mentor al lui, pe când Ţiriac era
către apogeul carierei sportive. Relaţia era absolut
necesară, pentru că astfel Ţiriac putea să-şi păstreze
paşaportul la întoarcerea în ţară şi să schimbe
valuta câştigată afară la un curs avantajos, şi nu un
dolar la un leu, cum se obişnuia. Însă acest om a
devenit, între timp, una dintre cele mai mari dezamăgiri
ale vieţii mele. Ţiriac s-a apropiat de tatăl meu doar
pentru a căpăta influenţă. A profitat de părintele meu.
L-a folosit ca să-şi creeze imunitate, ca să aibă bani
şi paşaport. Era un profitor. Tai- că-meu nu a făcut
pentru mine câte a făcut pentru Ţiriac.
-Concret, cum v-a dezamăgit Ion Ţiriac?
Sunt mai multe întâmplări care au contribuit la asta.
Întâi, după ce a beneficiat de influenţa lui în anii
comunismului, Ţiriac i-a promis tatălui meu, după
Revoluţie, că îl ajută financiar. Bătrânul avea o
pensie foarte mică, iar eu fugisem deja în Germania , nu
aveam bani şi deci nici posibilităţi să-l ajut. Ion
Ţiriac i-a fixat, aproape de jumătatea anilor ’ 90, un
ajutor de 1.500.000 de lei pe lună, iar tata avea de la
stat tot atât. La un moment dat, Ţiriac a stopat ajutorul,
pentru că, zicea el, nu putea descărca banii din
contabilitate. Contabilul lui Ţiriac, îmi amintesc, era
Rodica, soră-sa. I-a zis tatălui meu că îi cumpără
alimente de la Metro , pentru că de acolo primeşte factură
fiscală. Şi aprovizionarea a durat foarte puţin, la fel
ca şi ajutorul financiar. Apoi, chestiunea cu armele…
Ţiriac i-a luat tatălui meu toate armele de vânătoare.
Tata avea 32 de puşti de vânătoare
-Maurer avea o colecţie de arme impresionantă. Despre
aceasta este vorba?
Da. Tata avea 32 de arme de vânătoare, dintre care patru
Holland & Holland , extrem de valoroase. Una dintre
acestea fusese primită cadou de la regina Angliei, era cu
intarsii din aur şi gravură în oţel. Valora cam 35.000
de lire sterline. O altă puşcă Holland & Holland
fusese primită de la scriitorul Mihail Sadoveanu, cu care
tatăl meu a fost partener de vânătoare. Toate puştile
erau în testamentul meu. Imediat după Revoluţie, Ţiriac
a cumpărat cele 32 de arme, de la tata, cu 60.000 de
mărci. În realitate, valorau de peste zece ori mai mult.
Ţiriac a exploatat naivitatea unui bătrân. Ne-a
jecmănit! Eu am încercat, în Germania , să obţin un
preţ mai bun de la magnatul Berthold Beitz, pe atunci
preşedintele colosului Krupp, şi el fost partener de
vânătoare cu tata. Ţiriac apucase însă să-l
jecmănească. Am aflat câţi bani s-au plătit pe arme
numai când s-a dus mama mea să îi depună la bancă.
Puştile au fost
ridicate de către un om bun la toate al lui Ţiriac,
Robert Răduţă, care nu s-a limitat doar la ele, ci a luat
tot echipamentul de vânătoare: cuţite, binocluri,
pistoale de colecţie primite cadou de tata.
- N-aţi încercat să le recuperaţi?
Ba da, dar n-am reuşit. Serghei Mizil m-a sfătuit să mă
duc după arme, ca să nu le ia Ţiriac. Tata a zis însă
că nu vrea să le dea unui străin, adică şefului de la
Krupp, chiar dacă primeşte mai mulţi bani. Eu, unul, n-am
văzut niciodată contractul de vânzarecumpărare. Dar să
ştiţi că la Ţiriac nu au ajuns numai armele lui Maurer,
ci şi toate tablourile din casă… Tablourile valorează
cam 100.000 de euro
- Tot pe bani puţini?
Complet gratuit! Rodica Ţiriac îl vizita relativ des pe
tatăl meu. La un moment dat, m-a sunat în Germania fostul
meu socru, Gavrilovici, şi mi-a zis că Rodica începuse
să care tablourile, bibelourile şi alte obiecte din casă.
Cel mai valoros tablou era o pictură a lui Nicolae
Grigorescu. Erau acolo şi 7-8 picturi din şcoala
olandeză, cumpărate de mama de la consignaţia, dar şi
câteva cadouri de la aniversări. Cred că toată colecţia
valorează azi cam 100.000 de euro. Când le-au fost luate
picturile, părinţii mei nu mai aveau discernământ. Mama
făcuse un atac cerebral, nu mai putea să vorbească, iar
tatăl meu era în vârstă de 95 de ani! Bineînţeles,
i-am telefonat Rodicăi Ţiriac. I-am spus că dacă au
făcut o afacere cu armele noastre, măcar să lase
tablourile acasă, să le ducă înapoi, că sunt
patrimoniul familiei mele. Sora lui Ţiriac m-a invitat să
iau legătura cu avocaţii ei, dacă am probleme. Au
făcut ceva de cea mai joasă speţă. Ulterior, am aflat
de la Gigi Mirică , un om de-al lui Ţiriac, că tablourile
au zăcut ani de zile într-un beci, iar apoi câteva dintre
ele i-au fost făcute cadou lui Adrian Năstase. Ce mai, Ion
Ţiriac mi-a jecmănit familia!
- Veţi descrie toate aceste întâmplări în volumul
autobiografic?
Totul va fi descris cu lux de amănunte. Vreau să se
cunoască adevărul.
- Îi veţi cere despăgubiri lui Ion Ţiriac?
Dacă vrea să facă o reparaţie morală, ar fi de
bun-simţ să îmi dea, într-adevăr, nişte compensări,
ceva. Eu, personal, nu am nevoie de banii lui, dar dacă mă
va despăgubi vreodată, voi dona totul unor organizaţii de
caritate, bătrâni sau copii săraci. Dacă se va
întâmpla această minune, nu vreau ca donaţia să fie
făcută de el, ci de mine, Maurer. Ţiriac a făcut mai tot
timpul acte de caritate din banii altora şi şi-a lipit
numele de ele. Eu doresc să le fac din banii familiei mele.
Aş fi preferat ca Ţiriac să nu-l fi “ajutat” pe tata
cu banii aceia în nici un fel. Ar fi fost, întreaga
familie, mult mai câştigată.
Ţiriac n-a fost de găsit. Fireşte, Libertatea a
încercat, în repetate rânduri, să obţină o reacţie
oficială a lui Ion Ţiriac în privinţa celor susţinute
de către Jean Maurer. Geta Uglai, asistenta lui Ţiriac,
ne-a explicat că omul de afaceri nu poate fi contactat,
pentru că se află într-o deplasare peste hotare.
Re: Maurer/Tiriac[v=]
Ion Tiriac face muzeu cu 90 de masini de colectie
Omul de afaceri Ion Tiriac (73 de ani), unul dintre cei mai bogati romani, a vorbit despre muzeul-parc auto pe care-l va inaugura la sfarsitul acestei luni in Bucuresti.
Omul de afaceri Ion Tiriac (73 de ani), unul dintre cei mai bogati romani, a vorbit despre muzeul-parc auto pe care-l va inaugura la sfarsitul acestei luni in Bucuresti.
Re: Maurer/Tiriac[v=]
http://www.adevarul.ro/locale/oradea/Miliardarul-Ion-Tiriac-organizeaza-Balc_0_631136904.html
Re: Maurer/Tiriac[v=]
http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Ion-Tiriac-proteste-milioane-nemultumiti_0_630536947.html
Re: Maurer/Tiriac[v=]
Ion Ţiriac: Am greşit. Am zis că ieşim din criză în 2012. Eu sper ca în 2014 să ne meargă mai bine
Re: Maurer/Tiriac[v=]
Ion Ţiriac mai face ”doar ” 340 de milioane de euro din auto
Mai mult: Articole | Libertatea.ro
Mai mult: Articole | Libertatea.ro
Re: Maurer/Tiriac[v=]
Dinastia Tiriac: Miliardarul si-a facut blazon
Vezi cum arata si ce inseamna cele patru simboluri: leul, albina incadrata de doua romburi, steaua si turnul.
Vezi cum arata si ce inseamna cele patru simboluri: leul, albina incadrata de doua romburi, steaua si turnul.
Re: Maurer/Tiriac[v=]
Cum a blocat Maurer ascensiunea Anei ...
Ion Gheorghe Maurer, fostul premier comunist al României, a reuşit să blocheze desemnarea evreicei Ana Pauker în fruntea PCR.
De cei doi „prota-gonişti" ai textului de faţă, adică de Ana Pauker şi Ion Gheorghe Maurer, am luat cunoştinţă încă de copil. Prin anul 1939, pe când eram elev în clasa a 2-a, am plecat împre-ună cu tatăl meu la târg, în oraşul Dumbrăveni, doar la şapte kilometri de comuna mea natală, Laslea. Acolo, deodată a trecut o coloană de femei în zeghe de deţinute de la închisoarea din oraş. Un cunoscut îi strigă tatălui meu: „Uite, aia mai voinică este ... spioana ruşilor". Nu ştiam eu atunci ce este cu această spioană, dar peste ani am aflat că Ana Pauker, în procesul de la Craiova, din 1936, a fost condamnată la 10 ani de închisoare. Printre apărătorii lotului de comunişti erau şi Ion Gheorghe Maurer şi Lucreţiu Pătrăşcanu. La Dumbrăveni îşi executa o parte din condamnarea de atunci, dar în 1940 a fost schimbată cu sovieticii cu un „spion" de-al României.
Încarcerarea salvatoare
Unii comentatori cred că încarcerarea Anei Pauker la Dumbrăveni a salvat-o de eventuala exterminare la care Stalin a supus, între 1937-1938, mulţi activişti de partid şi generali...
De al doilea, adică de Ion Gheorghe Maurer, am luat cunoştinţă la alegerile de după război, când a candidat ca deputat la Sighişoara şi noi, elevii de liceu, eram duşi la mitingurile electorale unde l-am văzut pe Maurer, înalt, chipeş, cu pantaloni bufanţi, strânşi sub genunchi, ciorapi trei sferturi, în general elegant, dar destul de tăcut. Am aflat atunci că este născut la Ploieşti din tată neamţ şi mamă franţuzoaică. La miting a vorbit doar câteva minute şi a spus că lasă faptele să vorbească dacă va fi ales. Nu ştiu în ce împrejurări s-a cunoscut cu tata, dascăl în Laslea, dar ulterior i-a organizat mai multe vânători de mistreţi în pădurile din Noul Săsesc, sat aparţinător comunei mele natale.
După actul de la 23 august, când a venit în ţară eşalonul de lideri comunişti trăiţi la Moscova, în frunte cu Ana Pauker, comuniştii au pus problema ca ea să fie alesă în fruntea partidului comunist.
A jucat pe mâna lui Dej
Numai că, iată, cel care s-a opus a fost Ion Gheorghe Maurer, care a jucat cartea lui Dej, eliberat din lagărul de la Târgu-Jiu. A spus doar atât: „Sunt de părere că nu e bine ca tovarăşa Ana Pauker să fie aleasă în fruntea partidului comunist din România".
Intuim ce consternare a stârnit în jurul lui cu această „părere". Un trimis al Moscovei l-a informat pe Stalin, care l-a chemat imediat pe Maurer la el, în condiţiile în care Ana Pauker era foarte apreciată de liderul moscovit care, la un moment dat, a făcut-o chiar şefa supremă a Cominternului. Când Maurer a ajuns faţă-n faţă cu Stalin, acesta l-a întrebat direct: „De ce te-ai împotrivit alegerii Anei Pauker ?!" Răspunsul lui Maurer poate fi considerat antologic pentru vremea aceea; şi ca probă de curaj, şi ca logică... „Poporul român - a explicat Maurer - datorită condiţiilor istorice în care s-a format şi a evoluat, are un nivel de cultură şi civilizaţie mai redus decât al altor popoare... În viaţa de toate zilele din România, bărbatul e întotdeauna pe primul loc, iar femeia stă în spatele lui... Când se întâmplă altfel, e ridiculizat... Un partid care vrea să câştige simpatia poporului va trezi suspiciuni în rândul românilor dacă e condus de o femeie. Ce fel de partid serios e ăsta dacă, spun ei, e condus de o femeie ?!.(..) Trebuie să facem în aşa fel încât politica partidului comunist să prindă simpatie în popor. Dar dacă vine o femeie... slabă nădejde!"
Ministru de Externe
Desigur, în fundal, şi Stalin a jucat şi cartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar Ana Pauker a trebuit să se mulţumească cu conducerea Ministerului de Externe, o vreme. Unii autori, precum Teşu Solomovici, susţin chiar că ea însăşi n-a dorit să fie lidera supremă a PCR din pricina etniei. Refuzul ei a fost pus, de alţii, pe seama informaţiilor discrete primite de la Moscova, cum că, de fapt, nici Stalin n-o vrea...
(Pe lângă amintirile semnatarului acestui text , unele informaţii le-am preluat din cărţile Lavinei Betea şi ale lui Teşu Solomovici - n.a.)
Ion Gheorghe Maurer, fostul premier comunist al României, a reuşit să blocheze desemnarea evreicei Ana Pauker în fruntea PCR.
De cei doi „prota-gonişti" ai textului de faţă, adică de Ana Pauker şi Ion Gheorghe Maurer, am luat cunoştinţă încă de copil. Prin anul 1939, pe când eram elev în clasa a 2-a, am plecat împre-ună cu tatăl meu la târg, în oraşul Dumbrăveni, doar la şapte kilometri de comuna mea natală, Laslea. Acolo, deodată a trecut o coloană de femei în zeghe de deţinute de la închisoarea din oraş. Un cunoscut îi strigă tatălui meu: „Uite, aia mai voinică este ... spioana ruşilor". Nu ştiam eu atunci ce este cu această spioană, dar peste ani am aflat că Ana Pauker, în procesul de la Craiova, din 1936, a fost condamnată la 10 ani de închisoare. Printre apărătorii lotului de comunişti erau şi Ion Gheorghe Maurer şi Lucreţiu Pătrăşcanu. La Dumbrăveni îşi executa o parte din condamnarea de atunci, dar în 1940 a fost schimbată cu sovieticii cu un „spion" de-al României.
Încarcerarea salvatoare
Unii comentatori cred că încarcerarea Anei Pauker la Dumbrăveni a salvat-o de eventuala exterminare la care Stalin a supus, între 1937-1938, mulţi activişti de partid şi generali...
De al doilea, adică de Ion Gheorghe Maurer, am luat cunoştinţă la alegerile de după război, când a candidat ca deputat la Sighişoara şi noi, elevii de liceu, eram duşi la mitingurile electorale unde l-am văzut pe Maurer, înalt, chipeş, cu pantaloni bufanţi, strânşi sub genunchi, ciorapi trei sferturi, în general elegant, dar destul de tăcut. Am aflat atunci că este născut la Ploieşti din tată neamţ şi mamă franţuzoaică. La miting a vorbit doar câteva minute şi a spus că lasă faptele să vorbească dacă va fi ales. Nu ştiu în ce împrejurări s-a cunoscut cu tata, dascăl în Laslea, dar ulterior i-a organizat mai multe vânători de mistreţi în pădurile din Noul Săsesc, sat aparţinător comunei mele natale.
După actul de la 23 august, când a venit în ţară eşalonul de lideri comunişti trăiţi la Moscova, în frunte cu Ana Pauker, comuniştii au pus problema ca ea să fie alesă în fruntea partidului comunist.
A jucat pe mâna lui Dej
Numai că, iată, cel care s-a opus a fost Ion Gheorghe Maurer, care a jucat cartea lui Dej, eliberat din lagărul de la Târgu-Jiu. A spus doar atât: „Sunt de părere că nu e bine ca tovarăşa Ana Pauker să fie aleasă în fruntea partidului comunist din România".
Intuim ce consternare a stârnit în jurul lui cu această „părere". Un trimis al Moscovei l-a informat pe Stalin, care l-a chemat imediat pe Maurer la el, în condiţiile în care Ana Pauker era foarte apreciată de liderul moscovit care, la un moment dat, a făcut-o chiar şefa supremă a Cominternului. Când Maurer a ajuns faţă-n faţă cu Stalin, acesta l-a întrebat direct: „De ce te-ai împotrivit alegerii Anei Pauker ?!" Răspunsul lui Maurer poate fi considerat antologic pentru vremea aceea; şi ca probă de curaj, şi ca logică... „Poporul român - a explicat Maurer - datorită condiţiilor istorice în care s-a format şi a evoluat, are un nivel de cultură şi civilizaţie mai redus decât al altor popoare... În viaţa de toate zilele din România, bărbatul e întotdeauna pe primul loc, iar femeia stă în spatele lui... Când se întâmplă altfel, e ridiculizat... Un partid care vrea să câştige simpatia poporului va trezi suspiciuni în rândul românilor dacă e condus de o femeie. Ce fel de partid serios e ăsta dacă, spun ei, e condus de o femeie ?!.(..) Trebuie să facem în aşa fel încât politica partidului comunist să prindă simpatie în popor. Dar dacă vine o femeie... slabă nădejde!"
Ministru de Externe
Desigur, în fundal, şi Stalin a jucat şi cartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar Ana Pauker a trebuit să se mulţumească cu conducerea Ministerului de Externe, o vreme. Unii autori, precum Teşu Solomovici, susţin chiar că ea însăşi n-a dorit să fie lidera supremă a PCR din pricina etniei. Refuzul ei a fost pus, de alţii, pe seama informaţiilor discrete primite de la Moscova, cum că, de fapt, nici Stalin n-o vrea...
(Pe lângă amintirile semnatarului acestui text , unele informaţii le-am preluat din cărţile Lavinei Betea şi ale lui Teşu Solomovici - n.a.)
Re: Maurer/Tiriac[v=]
Tiriac Jr. si sotia sa au ajuns la spital dupa o intoxicatie cu clor
Concediu cu ghinion pentru Ion Ion Tirac si sotia sa Ileana Lazariuc: s-au intoxicat cu clor pe cand se aflau intr-o piscina dintr-un hotel din Poiana Brasov. Detalii»
Concediu cu ghinion pentru Ion Ion Tirac si sotia sa Ileana Lazariuc: s-au intoxicat cu clor pe cand se aflau intr-o piscina dintr-un hotel din Poiana Brasov. Detalii»
Re: Maurer/Tiriac[v=]
Milionarul Ion Ţiriac, nedezlipit de Ingrid Vlasov!
Omul de afaceri Ion Ţiriac a fost unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai creatoarei de modă ... citeşte mai mult
Omul de afaceri Ion Ţiriac a fost unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai creatoarei de modă ... citeşte mai mult
Re: Maurer/Tiriac[v=]
“Bătrînul” Ţiriac dă 50 euro pe zi unui bodyguard să-i urmărească amanta
Piaţa gărzilor de corp s-a prăbuşit de-a valma în România zilelor noastre. Ţăranii miliardari care la fiecare sută de hectare de pămînt vîndute îşi... citeşte mai mult
Piaţa gărzilor de corp s-a prăbuşit de-a valma în România zilelor noastre. Ţăranii miliardari care la fiecare sută de hectare de pămînt vîndute îşi... citeşte mai mult
Re: Maurer/Tiriac[v=]
Ion Ţiriac a vrut să-i dea Adrianei Ikim inelul cu diamant cumpărat pentru Andreea Marin
Adriana Ikim continuă seria dezvăluirilor cu privire la relaţia pe care a avut-o cu miliardarul I... citeşte mai mult
Adriana Ikim continuă seria dezvăluirilor cu privire la relaţia pe care a avut-o cu miliardarul I... citeşte mai mult
Re: Maurer/Tiriac[v=]
Adriana Ikim: “Eu l-am iubit, el pe mine nu”
Adriana Ikim, un fost manechin de succes din România, şi-a aşternut viaţa într-o carte, făcînd dezvăluiri şocante despre culisele carierei de model... citeşte mai mult
Adriana Ikim, un fost manechin de succes din România, şi-a aşternut viaţa într-o carte, făcînd dezvăluiri şocante despre culisele carierei de model... citeşte mai mult
Re: Maurer/Tiriac[v=]
Ţiriac jr. fuge de politică
Ion Alexandru Ţiriac, moştenitorul lui Ion Ţiriac, îi contrazice pe toţi. În primul rînd, pe cei ... citeşte mai mult
Ion Alexandru Ţiriac, moştenitorul lui Ion Ţiriac, îi contrazice pe toţi. În primul rînd, pe cei ... citeşte mai mult
Re: Maurer/Tiriac[v=]
"Procesul CPEx":
între genocid şi puşca de tir
Câţiva dintre "Baronii roşii" care au condus cândva destinele României socialiste erau cu adevărat pasionaţi de arta cinegetică. La vremea sa, Ion Gheorghe Maurer a fost un vânător deosebit de iscusit. Şi nu a fost singurul.
între genocid şi puşca de tir
Câţiva dintre "Baronii roşii" care au condus cândva destinele României socialiste erau cu adevărat pasionaţi de arta cinegetică. La vremea sa, Ion Gheorghe Maurer a fost un vânător deosebit de iscusit. Şi nu a fost singurul.
Pagina 2 din 5 • 1, 2, 3, 4, 5
Pagina 2 din 5
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum