Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Cohen[V=]
Pagina 4 din 4
Pagina 4 din 4 • 1, 2, 3, 4
Cohen[V=]
Rezumarea primului mesaj :
LEONARD COHEN-
3]Poezia este doar dovada vieţii. Dacă viaţa arde bine, poezia este cenuşa.
2]Nevoia e mama poeziei.
1]Si inca un lucru care n-o sa-ti placa: ceea ce urmeaza dupa America.
=====
MORRIS RAPHAEL COHEN-
2]Inerția este prima lege a Istoriei, la fel ca în fizică.
1]Crudele persecutii si intoleranta nu sunt simple accidente, ele stand la baza propriei religii.
=====
Sacha
Eli
Lea
Morris/Lona
Avishai
BELLA
LEONARD COHEN-
3]Poezia este doar dovada vieţii. Dacă viaţa arde bine, poezia este cenuşa.
2]Nevoia e mama poeziei.
1]Si inca un lucru care n-o sa-ti placa: ceea ce urmeaza dupa America.
=====
MORRIS RAPHAEL COHEN-
2]Inerția este prima lege a Istoriei, la fel ca în fizică.
1]Crudele persecutii si intoleranta nu sunt simple accidente, ele stand la baza propriei religii.
=====
Sacha
Eli
Lea
Morris/Lona
Avishai
BELLA
Ultima editare efectuata de catre Admin in 23.09.15 15:10, editata de 47 ori
Interpretul lui Borat, printre cei mai influenti o suta de o
Interpretul lui Borat, printre cei mai influenti o suta de oameni Cine sint cei mai influenti oameni din lume? Cine sint persoanele care isi pun amprenta pe destinele celor din jur? Potrivit Time, este vorba despre o suta de persoane, oameni care au functii de conducere, oameni care au talent sau, pur si simplu, oameni care reprezinta un model pentru semenii lor. Va prezentam mai jos cele mai importante nume de pe lista Time, lista impartita in cinci categorii: artisti, lideri, eroi si pionieri, oameni de stiinta si ginditori, constructori si titani. Interesant este ca aceasta lista ii cuprinde si pe Al Gore, Condoleeza Rice, Regina Elisabeta a II-a, dar si pe interpretul lui Borat, Sacha Baron Cohen sau pe cintaretul Justin Timberlake.
Sacha Cohen sau Regina Elisabeta?
Printre artistii influenti ai momentului, ii gasim pe Justin Timberlake, Sach ...
Sacha Cohen sau Regina Elisabeta?
Printre artistii influenti ai momentului, ii gasim pe Justin Timberlake, Sach ...
continuare
Traducatorul lui Cohen
Traducatorul lui Cohen
Nici un alt poet contemporan n-are atata geniu lingvistic cat serban Foarta, singurul scriitor roman perfect intraductibil, dar unul dintre cei mai rafinati traducatori ai nostri (a facut din Leonard Cohen un...
Nici un alt poet contemporan n-are atata geniu lingvistic cat serban Foarta, singurul scriitor roman perfect intraductibil, dar unul dintre cei mai rafinati traducatori ai nostri (a facut din Leonard Cohen un...
BORAT DEVINE TATA
BORAT DEVINE TATAActorul filmului de comedie: "Borat: Cultural Learnings of America for Make Benefit Glorious Nation of Kazakhstan", pe numele sau adevarat Sacha Baron Cohen, este pe cale sa devina tata. Surse din anturajul lui Borat, au informat ca logodnica lui, Isla Fisher, actrita australiana din "Hot Rod", asteapta un copil.
Leonard Cohen - vedeta reumatica
Leonard Cohen - vedeta reumatica
http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=3524&art=7766&cHash=083ac83737
http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=3524&art=7766&cHash=083ac83737
"Antisemitul" Borat, premiat in Israel
"Antisemitul" Borat, premiat in Israel
Actorul britanic Sacha Baron Cohen, devenit celebru pentru rolul "Borat", care era, printre altele, homofob si antisemit, va fi primul castigator al Festivalului de Film din Israel pentru realizari cinematografice exceptionale. In "Borat! - Invataturi din America pentru ca toata natia Kazahstanului sa profite", personajul principal ironizeaza Kazahstanul, tiganii si evreii, fiind declarat de critici "incorect politic".
Alaturi de Baron Cohen vor mai fi onorati cu acelasi premiu copresedintele Sony Pictures Entertainment, Amy Pascal, si actrita israeliana Gila Almagor.
http://www.romanialibera.ro/editia-Nationala-domeniul-media.htm
Actorul britanic Sacha Baron Cohen, devenit celebru pentru rolul "Borat", care era, printre altele, homofob si antisemit, va fi primul castigator al Festivalului de Film din Israel pentru realizari cinematografice exceptionale. In "Borat! - Invataturi din America pentru ca toata natia Kazahstanului sa profite", personajul principal ironizeaza Kazahstanul, tiganii si evreii, fiind declarat de critici "incorect politic".
Alaturi de Baron Cohen vor mai fi onorati cu acelasi premiu copresedintele Sony Pictures Entertainment, Amy Pascal, si actrita israeliana Gila Almagor.
http://www.romanialibera.ro/editia-Nationala-domeniul-media.htm
SACHA BARON COHEN, DAT IN JUDECATA PENTRU PLAGIAT
SACHA BARON COHEN, DAT IN JUDECATA PENTRU PLAGIAT
Actorul Sacha Baron Cohen este dat din nou in judecata pentru plagiat de un comedian israelian care spune ca exclamatia de incantare devenita marca a personajului Borat, "Wa wa wee", ii apartine. Procesul se alatura altora intentate de multe alte persoane, printre care si satenii din satul romanesc Glod, unde au fost filmate cateva scene din parodia cu mare succes de box office, "Borat! - Invataturi din America pentru ca toata natia Kazahstanului sa profite". Conform publicatiei Good Evening With Guy Pines, Dovale Glickman vrea sa-l dea in judecata pe actorul proaspat castigator al unui premiu Globul de Aur, pentru plagiat. La ceremonia de decernare a Globurilor, in discursul sau de multumire, Baron Cohen a multumit "tuturor americanilor care inca nu l-au dat in judecata".
Comedianul israelian a inventat expresia in urma cu 16 ani pentru un personaj dintr-un serial de televiziune de comedie "Zehu Zeh". Glickman a popularizat expresia ulterior printr-o serie de clipuri publicitare pentru anuarul "paginile aurii" din Israel. Expresia a prins la public si este auzita frecvent pe strazile din aceasta tara.
Actorul Sacha Baron Cohen este dat din nou in judecata pentru plagiat de un comedian israelian care spune ca exclamatia de incantare devenita marca a personajului Borat, "Wa wa wee", ii apartine. Procesul se alatura altora intentate de multe alte persoane, printre care si satenii din satul romanesc Glod, unde au fost filmate cateva scene din parodia cu mare succes de box office, "Borat! - Invataturi din America pentru ca toata natia Kazahstanului sa profite". Conform publicatiei Good Evening With Guy Pines, Dovale Glickman vrea sa-l dea in judecata pe actorul proaspat castigator al unui premiu Globul de Aur, pentru plagiat. La ceremonia de decernare a Globurilor, in discursul sau de multumire, Baron Cohen a multumit "tuturor americanilor care inca nu l-au dat in judecata".
Comedianul israelian a inventat expresia in urma cu 16 ani pentru un personaj dintr-un serial de televiziune de comedie "Zehu Zeh". Glickman a popularizat expresia ulterior printr-o serie de clipuri publicitare pentru anuarul "paginile aurii" din Israel. Expresia a prins la public si este auzita frecvent pe strazile din aceasta tara.
Ultima editare efectuata de catre in 03.03.07 12:26, editata de 3 ori
Sacha Baron Cohen nu mai poate fi Borat
Sacha Baron Cohen nu mai poate fi Borat
Actorul Sacha Baron Cohen, premiat luni cu un Glob de Aur, a spus că, probabil, nu va mai interpreta niciodată personajul care l-a făcut celebru. El a declarat că ar fi greu să mai păcălească oamenii, pentru că Borat, controversatul reporter din Kazahstan, este acum faimos. "Cred că ar fi imposibil să-l joc pe Borat din nou", a spus actorul. "Probabil zilele mele sub acoperire s-au terminat", a explicat acesta.
"Am mai multe proiecte în lucru", a dezvăluit Cohen. "Următorul va fi probabil o comedie bazată pe un text scris (spre deosebire de pelicula cu Borat, în care s-a improvizat - n.r.)", a adăugat el. Actorul a recunoscut că a fost dificil să îl interpreteze pe Borat.
Actorul Sacha Baron Cohen, premiat luni cu un Glob de Aur, a spus că, probabil, nu va mai interpreta niciodată personajul care l-a făcut celebru. El a declarat că ar fi greu să mai păcălească oamenii, pentru că Borat, controversatul reporter din Kazahstan, este acum faimos. "Cred că ar fi imposibil să-l joc pe Borat din nou", a spus actorul. "Probabil zilele mele sub acoperire s-au terminat", a explicat acesta.
"Am mai multe proiecte în lucru", a dezvăluit Cohen. "Următorul va fi probabil o comedie bazată pe un text scris (spre deosebire de pelicula cu Borat, în care s-a improvizat - n.r.)", a adăugat el. Actorul a recunoscut că a fost dificil să îl interpreteze pe Borat.
Borat a luat bataie pe strada
Borat a luat bataie pe strada
Comicul britanic Sacha Baron Cohen, cunoscut mai nou drept Borat - dupa lansarea filmului “Borat - Invataturi din America pentru ca toata natia Kazahstanului sa profite”, a “luat-o pe coaja” in plina strada, dupa ce a facut o gluma deplasata. Indreptandu-se catre un restaurant din New York in compania catorva prieteni, actorul s-a oprit la un moment dat pe strada si a abordat un necunoscut in engleza stalcita folosita de personajul sau din film. A vrut sa faca o gluma, dar acest lucru s-a ... [ continuare ]
Comicul britanic Sacha Baron Cohen, cunoscut mai nou drept Borat - dupa lansarea filmului “Borat - Invataturi din America pentru ca toata natia Kazahstanului sa profite”, a “luat-o pe coaja” in plina strada, dupa ce a facut o gluma deplasata. Indreptandu-se catre un restaurant din New York in compania catorva prieteni, actorul s-a oprit la un moment dat pe strada si a abordat un necunoscut in engleza stalcita folosita de personajul sau din film. A vrut sa faca o gluma, dar acest lucru s-a ... [ continuare ]
Controversatul Borat ia de nevasta o evreica
Controversatul Borat ia de nevasta o evreica
12.12.2006 Sacha Baron Cohen, alias Borat, se insoara cu Isla Fisher, actrita care, de dragul sau, s-a convertit la iudaism. Nunta e programata pentru vara viitoare, iar Cohen a intocmit deja o parte din lista celebritatilor care vor lua parte la eveniment.
Sacha Baron Cohen, cel care a dat nastere falsului reporter de televiziune din Kazahstan in filmul „Borat! - Invataturi din America pentru ca toata natia Kazahstanului sa profite“, recunoscut pentru convingerile sale antisemite este pe punctul de a se casatori cu logodnica sa, actrita Isla Fisher, care s-a convertit la iudaism. Potrivit celor de la „US Weekly Magazine“, Isla „a studiat erbaica si a invatat sa gateasca mancaruri traditionale din Israel“, dorind sa fie sotia perfecta pentru Baron Cohen. Cei doi planuiesc sa devina sot si sotie nu mai tarziu de vara viitoare.
Sky News a dezvaluit ca „Islei i-a luat mai putin de un an sa se converteasca la credinta iudaica si deja amorezii isi fac planuri de nunta. Sacha arde de nerabdare si s-a gandit chiar si la celebritatile care se vor afla pe lista oaspetilor la nunta.“ Indragostitii locuiesc acum la Hollywood, intr-o vila de doua milioane de dolari. Desi nu prea s-ar zice, Baron Cohen, cunoscut mai mult ca „Borat“ decat sub numele sau real, este si foarte gelos. El nu i-a permis logodnicei sale sa apara nud in filmul „Wedding Crashers“.
Dupa succesul neasteptat obtinut in rolul reporterului Borat Sagdiyev, Sacha Baron Cohen incearca acum sa se extinda si in alte domenii, dorind sa lanseze un single de Craciun. El vizeaza cele mai inalte locuri ale clasamentelor de iarna cu o melodie de sezon, pe care intentioneaza sa o lanseze luna aceasta. Dat fiind succesul de box office obtinut cu filmul sau, dublat de scandalurile iscate in lumea intreaga si care i-au adus celebritatea, actorul britanic s-a hotarat sa il ridiculizeze si pe celebrul cantaret Cliff Richard. Cantecul pe care Cohen intentioneaza sa il lanseze este strans legat de conationalul sau. „Cliff Richard este un barbat popular in Marea Britanie. El dragut si talentat barbat este. Dar cantecul meu... este foarte, foarte bun. Va rog, cumparati-l! Daca are succes, voi primi un radio cu ceas. Daca nu, voi fi executat“, a spus actorul de comedie.
Controversele legate de filmul „Borat!“ continua, insa s-a mai stins din intensitatea lor. Actorul ne asigura ca nu se rade pe seama Kazahstanului: „Am fost surprins sa constat reactiile starnite de filmul meu, deoarece intotdeauna am avut incredere in cei care vor urmari pelicula ca vor realiza faptul ca se vorbeste despre o tara fictiva, rolul productiei fiind acela de a ajuta lumea sa lupte cu propriile prejudecati.
Motivul pentru care am ales Kazahstanul este ca nimeni nu a auzit de el. Nu pe seama acestei tari se rade, ci pe seama celor care cred ca poate exista un loc unde homosexualii poarta palarii albastre, femeile sunt tinute in cusca si se bea urina fermentata de cal.“ Baron Cohen a mai spus ca a fost pus intr-o situatie ciudata in momentul in care Kazahstanul l-a declarat inamicul public numarul unu.
Avand in vedere pozitia sa fata de evrei, speram ca Borat nu va zice nimic rau despre viitoarea lui sotie.
Productia de filme autohtone va fi in suferinta
Ministerul Culturii si Cultelor va elabora câte o strategie pentru fiecare sala de cinema, societate comerciala aflata în administrarea Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmelor „Româniafilm“. Intre timp, cinematografele vor fi preluate de AVAS în vederea privatizarii.
Cele doua institutii au încheiat un memorandum în acest sens. Investitorii vor trebui sa transforme actualele sali de 800-1.000 de locuri în sali multi-ecran, de 50, maximum 150 de locuri. La nivel european s-a constatat ca cel mai eficient mod de a întretine si de a face profitabile salile de cinema este transformarea lor în sali multi-ecran. Acestea sunt mai usor de întretinut, având dimensiuni mai mici, si ofera posibilitatea proiectiei mai multor filme în aceleasi intervale orare.
Noutatea în ceea ce priveste privatizarea salilor de cinematograf este ca 20% din veniturile obtinute prin vânzarea lor vor reveni Fondului cinematografic, fond care sustine productia autohtona de film si coproductiile cu participarea producatorilor români.
http://www.gardianul.ro/2006/12/12/media_cultura-c20/controversatul_borat_ia_de_nevasta_o_evreica-s87875.html
12.12.2006 Sacha Baron Cohen, alias Borat, se insoara cu Isla Fisher, actrita care, de dragul sau, s-a convertit la iudaism. Nunta e programata pentru vara viitoare, iar Cohen a intocmit deja o parte din lista celebritatilor care vor lua parte la eveniment.
Sacha Baron Cohen, cel care a dat nastere falsului reporter de televiziune din Kazahstan in filmul „Borat! - Invataturi din America pentru ca toata natia Kazahstanului sa profite“, recunoscut pentru convingerile sale antisemite este pe punctul de a se casatori cu logodnica sa, actrita Isla Fisher, care s-a convertit la iudaism. Potrivit celor de la „US Weekly Magazine“, Isla „a studiat erbaica si a invatat sa gateasca mancaruri traditionale din Israel“, dorind sa fie sotia perfecta pentru Baron Cohen. Cei doi planuiesc sa devina sot si sotie nu mai tarziu de vara viitoare.
Sky News a dezvaluit ca „Islei i-a luat mai putin de un an sa se converteasca la credinta iudaica si deja amorezii isi fac planuri de nunta. Sacha arde de nerabdare si s-a gandit chiar si la celebritatile care se vor afla pe lista oaspetilor la nunta.“ Indragostitii locuiesc acum la Hollywood, intr-o vila de doua milioane de dolari. Desi nu prea s-ar zice, Baron Cohen, cunoscut mai mult ca „Borat“ decat sub numele sau real, este si foarte gelos. El nu i-a permis logodnicei sale sa apara nud in filmul „Wedding Crashers“.
Dupa succesul neasteptat obtinut in rolul reporterului Borat Sagdiyev, Sacha Baron Cohen incearca acum sa se extinda si in alte domenii, dorind sa lanseze un single de Craciun. El vizeaza cele mai inalte locuri ale clasamentelor de iarna cu o melodie de sezon, pe care intentioneaza sa o lanseze luna aceasta. Dat fiind succesul de box office obtinut cu filmul sau, dublat de scandalurile iscate in lumea intreaga si care i-au adus celebritatea, actorul britanic s-a hotarat sa il ridiculizeze si pe celebrul cantaret Cliff Richard. Cantecul pe care Cohen intentioneaza sa il lanseze este strans legat de conationalul sau. „Cliff Richard este un barbat popular in Marea Britanie. El dragut si talentat barbat este. Dar cantecul meu... este foarte, foarte bun. Va rog, cumparati-l! Daca are succes, voi primi un radio cu ceas. Daca nu, voi fi executat“, a spus actorul de comedie.
Controversele legate de filmul „Borat!“ continua, insa s-a mai stins din intensitatea lor. Actorul ne asigura ca nu se rade pe seama Kazahstanului: „Am fost surprins sa constat reactiile starnite de filmul meu, deoarece intotdeauna am avut incredere in cei care vor urmari pelicula ca vor realiza faptul ca se vorbeste despre o tara fictiva, rolul productiei fiind acela de a ajuta lumea sa lupte cu propriile prejudecati.
Motivul pentru care am ales Kazahstanul este ca nimeni nu a auzit de el. Nu pe seama acestei tari se rade, ci pe seama celor care cred ca poate exista un loc unde homosexualii poarta palarii albastre, femeile sunt tinute in cusca si se bea urina fermentata de cal.“ Baron Cohen a mai spus ca a fost pus intr-o situatie ciudata in momentul in care Kazahstanul l-a declarat inamicul public numarul unu.
Avand in vedere pozitia sa fata de evrei, speram ca Borat nu va zice nimic rau despre viitoarea lui sotie.
Productia de filme autohtone va fi in suferinta
Ministerul Culturii si Cultelor va elabora câte o strategie pentru fiecare sala de cinema, societate comerciala aflata în administrarea Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmelor „Româniafilm“. Intre timp, cinematografele vor fi preluate de AVAS în vederea privatizarii.
Cele doua institutii au încheiat un memorandum în acest sens. Investitorii vor trebui sa transforme actualele sali de 800-1.000 de locuri în sali multi-ecran, de 50, maximum 150 de locuri. La nivel european s-a constatat ca cel mai eficient mod de a întretine si de a face profitabile salile de cinema este transformarea lor în sali multi-ecran. Acestea sunt mai usor de întretinut, având dimensiuni mai mici, si ofera posibilitatea proiectiei mai multor filme în aceleasi intervale orare.
Noutatea în ceea ce priveste privatizarea salilor de cinematograf este ca 20% din veniturile obtinute prin vânzarea lor vor reveni Fondului cinematografic, fond care sustine productia autohtona de film si coproductiile cu participarea producatorilor români.
http://www.gardianul.ro/2006/12/12/media_cultura-c20/controversatul_borat_ia_de_nevasta_o_evreica-s87875.html
SACHA BARON COHEN A DEVENIT CEL MAI BINE PLATIT ACTOR DIN MA
SACHA BARON COHEN A DEVENIT CEL MAI BINE PLATIT ACTOR DIN MAREA BRITANIE
Sacha Baron Cohen, protagonistul comediei cu mare succes de box office "Borat", a devenit cel mai bine platit actor din Marea Britanie dupa ce a incheiat un contract prin care va primi 16 milioane de lire sterline (30,3 milioane de dolari) pentru urmatorul sau film. Actorul va primi o transa de 13,2 milioane de dolari pentru drepturile asupra noului sau film "Bruno" si 15% din incasari....
Sacha Baron Cohen, protagonistul comediei cu mare succes de box office "Borat", a devenit cel mai bine platit actor din Marea Britanie dupa ce a incheiat un contract prin care va primi 16 milioane de lire sterline (30,3 milioane de dolari) pentru urmatorul sau film. Actorul va primi o transa de 13,2 milioane de dolari pentru drepturile asupra noului sau film "Bruno" si 15% din incasari....
Distractie pe Cohen
Distractie pe Cohen "Poeticile cotidianului", moderate de poetul Razvan Tupa, in fiecare joi, in Club A, au avut un invitat neobisnuit saptamana aceasta, din partea Editurii Polirom.
Leonard Cohen, poetul
Leonard Cohen, poetul
Andrei Milca
Motto: “Imi trec in revista/ viata - intreaga si nu/ ma vad caci intr-insa/ ai fost numai tu”. (Alaturi de tine) Nascut in urma cu 72 de ani intr-o familie mozaica din Montreal, Leonard Cohen a debutat in 1956 cu un volum de versuri premiat, “Sa comparam mitologiile”, urmat de “Cutia de mirodenii a Pamantului” (1961). Devine celebru si ca prozator, cu singurele sale doua romane, beat-experimentale, neconventionale, traduse si in romaneste in 2003, “Joaca preferata” - 1963 si “Frumosii invinsi”
Andrei Milca
Motto: “Imi trec in revista/ viata - intreaga si nu/ ma vad caci intr-insa/ ai fost numai tu”. (Alaturi de tine) Nascut in urma cu 72 de ani intr-o familie mozaica din Montreal, Leonard Cohen a debutat in 1956 cu un volum de versuri premiat, “Sa comparam mitologiile”, urmat de “Cutia de mirodenii a Pamantului” (1961). Devine celebru si ca prozator, cu singurele sale doua romane, beat-experimentale, neconventionale, traduse si in romaneste in 2003, “Joaca preferata” - 1963 si “Frumosii invinsi”
"Borat" vrea premiul Oscar pentru "cel mai bu
"Borat" vrea premiul Oscar pentru "cel mai bun film antisemit"
Actorul Sacha Baron Cohen, care joacă rolul unui jurnalist kazah homofob şi antisemit in comedia "Borat", a ironizat recentele comentarii antisemite controversate făcute de Mel Gibson, spunând că intră in competiţie cu acesta pentru Oscarul "pentru cel mai bun film antisemit", transmite AFP.
Britanicul Sacha Baron Cohen a făcut aceste comentarii in timpul premierei de la Sydney a filmului care de două săptămâni este lider de box office in America de Nord şi despre care specialiştii spun că are şanse să devină comedia cu cele mai mari incasări din istorie.
Jucându-şi personajul, Sacha Baron Cohen a declarat fanilor australieni că işi doreşte ca filmul său, al cărui titlu integral este "Borat! - Invăţături din America pentru ca toată naţia Kazahstanului să profite", să câştige premiul Oscar "pentru cel mai bun film antisemit", adăugând că "există bineinţeles o concurenţă feroce din partea lui Melvin Gibson al vostru".
Actorul australian Mel Gibson, regizorul filmului "Patimile lui Hristos", a făcut comentarii antisemite la adresa unui poliţist după ce a fost arestat, in iulie, la Los Angeles, pentru conducere in stare de ebrietate.
Cohen, al cărui personaj Borat ironizează Kazahstanul, ţiganii şi evreii in acest film incorect politic se afla la Sydney, luni seara, pentru premiera filmului.
"Sunt un fan al ţării voastre. Mi-ar plăcea mult să găsesc o femeie australiană... Doamnelor, vă rog, trimiteţi-mi fotografii, de preferat erotice", a declarat la conferinţa de presă.
"Am o slăbiciune mai degrabă pentru femeile care au mai mult păr pe cap decât pe spate şi dinţi care cresc numai in interiorul gurii!", a adăugat actorul.
Sacha Baron Cohen, care este logodit cu actriţa australiană Isla Fisher, a sosit la premiera filmului deghizat in "australian", cu jambiere de cricket purtate peste pantaloni, un cangur in braţe şi o bere in mână.http://www.obiectivdesuceava.ro/index.php?page=articol&ids=23787
Actorul Sacha Baron Cohen, care joacă rolul unui jurnalist kazah homofob şi antisemit in comedia "Borat", a ironizat recentele comentarii antisemite controversate făcute de Mel Gibson, spunând că intră in competiţie cu acesta pentru Oscarul "pentru cel mai bun film antisemit", transmite AFP.
Britanicul Sacha Baron Cohen a făcut aceste comentarii in timpul premierei de la Sydney a filmului care de două săptămâni este lider de box office in America de Nord şi despre care specialiştii spun că are şanse să devină comedia cu cele mai mari incasări din istorie.
Jucându-şi personajul, Sacha Baron Cohen a declarat fanilor australieni că işi doreşte ca filmul său, al cărui titlu integral este "Borat! - Invăţături din America pentru ca toată naţia Kazahstanului să profite", să câştige premiul Oscar "pentru cel mai bun film antisemit", adăugând că "există bineinţeles o concurenţă feroce din partea lui Melvin Gibson al vostru".
Actorul australian Mel Gibson, regizorul filmului "Patimile lui Hristos", a făcut comentarii antisemite la adresa unui poliţist după ce a fost arestat, in iulie, la Los Angeles, pentru conducere in stare de ebrietate.
Cohen, al cărui personaj Borat ironizează Kazahstanul, ţiganii şi evreii in acest film incorect politic se afla la Sydney, luni seara, pentru premiera filmului.
"Sunt un fan al ţării voastre. Mi-ar plăcea mult să găsesc o femeie australiană... Doamnelor, vă rog, trimiteţi-mi fotografii, de preferat erotice", a declarat la conferinţa de presă.
"Am o slăbiciune mai degrabă pentru femeile care au mai mult păr pe cap decât pe spate şi dinţi care cresc numai in interiorul gurii!", a adăugat actorul.
Sacha Baron Cohen, care este logodit cu actriţa australiană Isla Fisher, a sosit la premiera filmului deghizat in "australian", cu jambiere de cricket purtate peste pantaloni, un cangur in braţe şi o bere in mână.http://www.obiectivdesuceava.ro/index.php?page=articol&ids=23787
Sacha Baron Cohen
Sacha Baron Cohen comediant britanic, cunoscut pentru show-urile sale în care interpretează trei personaje: Ali G (un rapper), Borat (un reporter din Kazahstan) şi stilistul gay Bruno.
A studiat Istoria la Christ College din cadrul prestigioasei Universităţi Cambridge.
Vărul lui, Simon Baron Cohen, este cunoscut pentru contribuţia sa în domeniul autismului: a descoperit că această afecţiune este legată de un tip de creier cu caracteristici extreme de masculinitate.
OficialIi din Kazahstan au luat atitudine faţă de modul peiorativ în care ţara lor este prezentată în ultimul film al artistului invitându-l pe Cohen să viziteze Kazahstanul, să se convingă, că "femeile conduc maşini, iar vinul se face din struguri."
"Liga antidefăimarea Israelului" a reacţionat, exprimându-şi teama că glumele lui Cohen ar putea fi greşit interpretate de un public mai puţin sofisticat, intensificând şi mai tare bigotismul.
A fost confundat cu Borat la decernarea premiilor MTV în Lisabona, agenţia naţională de presă maghiară, MTI, anunţând că premiile MTV sunt prezentate de Borat Sagdiyev; numeroase ziare au preluat ştirea, transmiţând că unul dintre prezentatori este un reporter din Kazahstan.
Sacha Baron Cohen a filmat şi în România scene din show-urile sale anterioare, care îl au în prim-plan pe kazahstanezul Borat.
Sacha Baron Cohen
A studiat Istoria la Christ College din cadrul prestigioasei Universităţi Cambridge.
Vărul lui, Simon Baron Cohen, este cunoscut pentru contribuţia sa în domeniul autismului: a descoperit că această afecţiune este legată de un tip de creier cu caracteristici extreme de masculinitate.
OficialIi din Kazahstan au luat atitudine faţă de modul peiorativ în care ţara lor este prezentată în ultimul film al artistului invitându-l pe Cohen să viziteze Kazahstanul, să se convingă, că "femeile conduc maşini, iar vinul se face din struguri."
"Liga antidefăimarea Israelului" a reacţionat, exprimându-şi teama că glumele lui Cohen ar putea fi greşit interpretate de un public mai puţin sofisticat, intensificând şi mai tare bigotismul.
A fost confundat cu Borat la decernarea premiilor MTV în Lisabona, agenţia naţională de presă maghiară, MTI, anunţând că premiile MTV sunt prezentate de Borat Sagdiyev; numeroase ziare au preluat ştirea, transmiţând că unul dintre prezentatori este un reporter din Kazahstan.
Sacha Baron Cohen a filmat şi în România scene din show-urile sale anterioare, care îl au în prim-plan pe kazahstanezul Borat.
Sacha Baron Cohen
Poezia, joaca preferata a lui Leonard Cohen
Poezia, joaca preferata a lui Leonard Cohen Volumul de versuri „Cartea aleanului“ va fi lansat la Tirgul de carte Gaudeamus din aceasta iarna de Editura Polirom.(Ioana Calen)continuare...
ULTIMUL VOLUM DE VERSURI AL LUI LEONARD COHEN VA FI TRADUS S
ULTIMUL VOLUM DE VERSURI AL LUI LEONARD COHEN VA FI TRADUS SI IN LIMBA ROMANA
Volumul "Cartea aleanului", prin care scriitorul si cantaretul Leonard Cohen a revenit in atentia cititorilor din intreaga lume, va apare si in traducere romaneasca, la doar cateva luni dupa lansarea ei in Canada. Scriitor de forta si star al muzicii, Cohen a starnit mereu controverse, de la primele versuri, considerate a fi la limita pornografiei, pana la retragerea sa, la sfarsitul anilor...
Volumul "Cartea aleanului", prin care scriitorul si cantaretul Leonard Cohen a revenit in atentia cititorilor din intreaga lume, va apare si in traducere romaneasca, la doar cateva luni dupa lansarea ei in Canada. Scriitor de forta si star al muzicii, Cohen a starnit mereu controverse, de la primele versuri, considerate a fi la limita pornografiei, pana la retragerea sa, la sfarsitul anilor...
Ultima editare efectuata de catre in 21.11.06 17:47, editata de 1 ori
Leonard Cohen, tras pe sfoara de asociati
Leonard Cohen, tras pe sfoara de asociati
AVEREACunoscutul muzician si scriitor canadian Leonard Cohen a initiat o
actiune juridica pentru a solicita despagubiri fostilor sai asociati.
Una dintre persoanele vizate in aceasta actiune este Kelley Lynch, care
i-a fost contabila timp de 17 ani. Aceasta este acuzata ca a golit
conturile bancare in care Cohen avea veniturile obtinute din drepturile
de autor. Ea ar fi fost nemultumita de scaderea considerabila a
venitului sau in urma retragerii lui Cohen intr-o comunitate zen, intre
1994 si 1999. Drept urmare, Kelley Lynch a inceput sa-si traga din cont
sume din ce in ce mai mari, iar Richard Westin, un avocat specializat
in chestiuni financiare, acum si el urmarit, ar fi ajutat-o sa-si
mascheze faptele. Cohen nu si-a dat seama de manarie decat in 2004,
cand economiile sale au scazut, de la 5 milioane de dolari, la mai
putin de 150.000 de dolari.
PATIMILE LUI LEONARD COHEN
Patimile lui Leonard Cohen
PATIMILE LUI LEONARD COHEN
Alex. VASILIU
„Un rebel conformist, care stingea întregul patos al fiintei în chistocul unei tigari”
„Un scriitor cu arma de filosof si comportament de adolescent timid facea figura
aparte – de animal bizar si retractil”
„Print consort al pesimismului”
„Ai fi putut auzi si-o scama cazînd, atît de adînca era linistea la sfîrsitul specta-
colului”
„Evreu lugubru, de atractie urbana”; „ultrasofisticat si nevrotic”
„Urmarindu-l cum cînta la chitara, fascinat de geometria severa a gesturilor si
de perfectiunea plastica a fiecarui tablou, nu te putea sustrage vrajei hipnotice”
„Fiinta lui întunecata, […] cuvintele rostite rar, cu aerul lor de pretiozitate
îndelung studiata, impuneau deîndata respect”
{…}”însusi presedintele Pompidou avea obiceiul sa ia cu sine în vacanta discurile
lui”
„E salbatica si incredibila si scrisa minunat, […]îngrozitoare, socanta, revoltatoare,
dezgustatoare, si poate chiar ca e o carte mare”
„N-am fost decît martorii încremeniti de frumusete ai momentelor magice ale sosirii
si plecarii iubirii”
„Un paianjen veninos ce domesticea sunetele”
„Un disc iesit din truda si disperarea unui artist care stia ca viitorul nu exista decît
prin schijele – cînd dureroase, cînd ametitoare – ale trecutului”
Ar mai fi trebuit inclus în acest montaj de posibile definitii un citat semnificativ despre natura si cultura paradoxului ce definesc omul – artistul Leonard Cohen. Distanta dintre melodiile romantioase si sonoritatea grunjoasa a vocii, retragerile în manastirea budista zen dupa acapararea tîrzie dar totala a publicului, neostenita cautare a iubirii neîncetat fractionata de infidelitate, rezidenta temporara a prozatorului insolent-violent în Nashville-ul conservatorismului republican american, relatia ideatic-conflictuala cu miscarea flower-power benefica pentru creatorul Cohen – iata un cocktail de paradoxuri ce îsi întareste gustul în universul aglutinat al postmodernismului”.
Dupa romanele [i]Joaca preferata si Frumosii învinsi (difuzate în traducere la Polirom), trebuia sa se stie ceva mai mult în România despre Viata, patimile si cîntecele lui Leonard Cohen. Este titlul îndraznet-orgolios asezat de Mircea Mihaies deasupra textului sau raspîndit la sfîrsitul anului 2005 de aceeasi editura.
Urmînd exemplul lui Cohen cel surprinzator în toate, Mircea Mihaies (profesorul de literatura engleza si americana, autorul de carti nu prea apropiate de muzica) prezinta-comenteaza în cel mai substantial capitol discurile înregistrate (1967 – 2004) de „cîntaretul de penumbra”. Înaintea analizei seriilor de poeme ce pot fi ascultate, autorul clarifica unele trasaturi definitorii ale omului si compozitiilor sale. În 1966, „Drogurile, viata dezordonata, betiile si sexul întîmplator erau regula, si nu exceptia acestei vieti. Prea batrîn ca sa devina robul lor, era înca prea tînar pentru a li se sustrage. (pag.17). „Cuvîntul ramîne vehiculul de prima instanta si forta al compozitiilor. Melodia e doar atasul parca întîmplator si infinit de fragil, atît de precar încît se poate destrama în orice clipa. Penumbra – adica ideea – e singurul lucru consistent în acest univers al sunetului si imaginii poetice. Restul e subsumat nevoii de a comunica – de a împartasi.” (pag.13). „Cui sa-i treaca prin minte ca domnul acesta , de-o desavîrsita politete, distins si elegant, era, în realitate, un posibil client al ospiciilor? Cu aceasta masca pe chip avea sa strabata Leonard Cohen nu doar mediile muzicale, ci si deceniile” (pag.21).
Sînt primele „fise” ale vietii civile, referinte critice cu caracter general ce acomodeaza cititorul cu „viata ca o prada”, cu „bocetele de adult” avînd ca personaj si faur un „clinician al cauzelor pierdute” (diagnostic poetic pus de Mihaies la pag.59).
Cine asculta azi prima data „Suzanne”, primul cîntec din primul album („Songs of Leonard Cohen” si prima eticheta nedrept de tare lipita pe „cv”-ul sau stilistic), cine îi asculta pe Baez, pe Dylan din anii tineretii lor sau pe folk-istii difuzati non-stop de radio-nets s-ar însela crezîndu-l la fel si pe canadian. Chitara însotita pe alocuri de viori nu înseamna imediat folk, iar producatorii si maestrii de sunet din studio-uri au avut rolul lor (pozitiv/negativ) la evolutia, încremenirea în clisee sau alterarea spiritului creatiei lui Cohen. Cred ca lipsa lui de entuziasm pentru folk se explica printr-un anumit simplism al ideilor, printr-o saracie a limbajului poetic, printr-o gama restrînsa de nuante expresive pe care stilul le impune iar corifeiii – si creatori importanti din alte genuri artistice – si le însusesc cu grabire. Asa se explica neîntelegerea dintre Cohen si regizorul Franco Zeffirelli la realizarea filmului „Brother Sun, Sister Moon”. Italianul agrea „o varianta flower-power” iar canadianul, ca autor al versurilor, „se astepta la un proiect sobru, la o meditatie lirica asupra existentei, o jerba panteista dedicata celui care-si manifesta iubirea fata de Dumnezeu venerînd natura.” (pag.52).
Ce l-a obsedat pe Cohen în perioadele lungi de recluziune în camere austere, studiouri de înregistrare, cluburi, sali de concert ori între ziduri de manastire? „Durerea, frustrarea, esecul, femeia, tacerea, angoasa, trecutul, vrajba, lumina, cruzimea.” Mircea Mihaies le alatura, le listeaza înca de la pagina 7. Dar si fascinatia dualitatii. „Daca iudaismul ramîne religia identitatii asumate, budismul e, în definitia lui Cohen, religia celor definitiv pierduti. Mai mult decît poezia lui, mai mult decît orice a spus si a gîndit, aceasta tîrzie constientizare a dublei identitati e reflectata de cîntecele albumului din 1979” („Recent Songs”). Dualitatea mai înseamna la Cohen „sentimentul [...] încarcat de dorinta carnala, dar si de-o violenta pasiune religioasa. Îngemanate, ele amesteca fascinatia cunoasterii cu aceea a contemplatiei.” (pag.118) Conceptia greu de acceptat „Am fost întotdeauna atras de modul de viata ascetic. Nu pentru ca e ascetic, ci pentru ca e estetic” naste întrebarea „pentru cine? Pentru artist, sau pentru ascultator/cititor?”
Fireste, întrebarea e retorica, de vreme ce „Monotonia apasatoare a cîntecului induce o involuntara seductie, ce-l face accesibil si celui care nu întelege textul” („Tower of Song”, din albumul „I'm Your Man” – 1988), de vreme ce comentatorul unui ziar mai departat de cele spirituale, „Financial Times”, observa „capacitatea artistului de a înfige imaginile descriptive direct în viscere” (pag.160), de vreme ce „Waiting For The Miracle” „se asaza, moale si insidios, într-un colt al mintii, de unde-ti controleaza starile.” (pag.163). Mircea Mihaies observa sensul dublu al textului piesei citate: „Mîinile legate, mîndria ranita, tristetea fara remediu, Sahara gîndurilor si a sentimentelor sînt singurele realitati ale universului captiv investit totusi cu delicatete. Piesa poate fi ascultata si ca un cîntec de dragoste, ca o încercare de a depasi barierele existentei traite în eroare si pacat.” (pag 162).
Ca poet, Leonard Cohen nu se poate lipsi de iubire, chiar daca o „teoretizeaza” „în termenii unei apocalipse dorite, a autodistructiei senzuale si a topirii energiilor vitale în frumusetea presimtita, dar aproape de neatins”. Tot asa cum nu poate ignora spiritul lumii în care-si doreste succesul/din care îsi ordoneaza iar si iar retragerile în asceza sau munca: „Vocea deliberat cavernoasa apartine unui demon ce-si clameaza dreptul la suprematie pe ruinele unei civilizatii, si nu unui salvator al ei. E lumea singuratatii absolute, a torturii, a controlului nemilos, a natiunilor ruinate, a fantomelor si a focurilor pe drum, a „codurilor valorilor occidentale”. E lumea lui Charles Manson în care cainta a disparut de mult, înlocuita de setea animalica de a distruge”. (pag.162).
A auzit Cohen în zgomotul prabusirilor anului 1989 sunetul stralucitor sau macar firav al vreunei goarne ce ar fi anuntat „a brave new World”? N-ar fi fost în stilul lui! Asemeni „Nebunului cu ochii închisi” din neuitatul cîntec-avertisment al grupului beat românesc „Phoenix” (1968), Cohen vede totul în negru: „E iadul, scumpa mea, iadul. Nici nu stii ce-o sa se întîmple. Va fi foarte întuneric. Multe lucruri rele se vor petrece. Crede-ma!” (pag. 157) Ne-am putea permite sa-l contrazicem?
Vîrsta i-a oferit artistului alte motive poetic-muzicale. Nu ma pot abtine sa citez temperat-liricul comentariu al lui Mircea Mihaies: „Chiar daca – admitînd ca – vocea lui nu mai e ce-a fost, ramîn în „recitarile” de pe disc, pregnanta si timbrul si ecoul unei baritonalitati atotbiruitoare. Nu e vocea unui barbat batrîn, ci a unui barbat care stie sa confere batrînetii o noua masculinitate. Tema seducatorului – cîndva, o constanta a textelor sale – a devenit o tema a vocii însesi: ea cucereste prin emotionalitatea intrinseca, prin surpriza de a aborda aceleasi vechi teme ale lipsei de masura, ale risipei, esecului, ale ne-întelepciunii, cu armele întelepciunii ultime.” (pag.187)
Clar-expresiv vede autorul cartii ultima vîrsta a eroului sau: „Chiar si atunci cînd cîntaretul se limiteaza la recitarea versurilor, subzista în memoria noastra, un mecanism gata sa se inflameze, trimitîndu-ne la vremurile cînd Leonard Cohen era nu doar un veghetor la „turnul cîntecului”, ci protagonistul plin de patos si melancolie al propriilor suferinte.” (pag.188)
De ce a comentat analistul literar Mircea Mihaies romanele lui Cohen în numai 39 de pagini, iar discurile în 167? Din cauza raportului discuri-romane publicate (12 – 2)? Pentru ca se declara fan, si se dovedeste sensibil observator-de(s)criptor al muzicii strînse în acele albume? Oricare ar fi raspunsul, textele sale sînt clare, fluente, de o expresivitate moderata, meritîndu-si locul (si) între coperti de manual sau de dictionar al fenomenului rock-pop-folk (autorul unei astfel de editii trebuind sa accepte sarcina ingrata a selectiei).
Mihaies descopera aproape întotdeauna metafora potrivita sa defineasca, sa descrie ideea, starea, peisajul, caracterul versului ori ale muzicii. Reproduc la repezeala (spre cinstea autorului): „Cu vremea [...] va deveni un specialist al dezamagirii, un mare maestru al neputintei – nefericitul de serviciu al muzicii pop. [...] Exista o aura halucinatorie a cîntecelor sale care evoca misterul, straniul si obscurul într-un mod nedeclarat, dar persistent.” (pag.28); „imaginarul pustiit al unei iubiri apuse”; „nesiguranta cu valuriri nevrotice” (pag.174); „un ascet cu gura plina”; „O aceeasi hipnotica monotonie, o aceeasi lentoare a frazei muzicale, o aceeasi profunzime – atemporala, aspatiala – austera, patetica, usor cabrata, suspendata între solemnitate si derizoriu, a textului.” (pag.12-13) Referindu-se la interviul pentru BBC din 1998, în care Suzanne Verdal-McCallster povesteste întîlnirea cu Leonard Cohen, Mircea Mihaies lasa paginii 28 un pasaj memorabil: „Discutia [...] e un lamento semitrucat, semiplauzibil: tonul e al unei parodii involuntare, o digresiune pompoasa ce paraziteaza drama reala, lasînd sa transpara frustrarea unei femei care n-a înteles la timp c-a ratat o sansa importanta.”
Printre imaginile atît de inspirate prelungite în fraze, ori concentrate în doua-trei cuvinte, s-au strecurat cîteva clisee care surprind la lectura: „...tine ochii închisi ca si cum ar fi vrut sa evadeze dintr-un cerc în care lasa impresia unui albatros cu aripile frînte.” (pag.15). Probabil cîte un loc comun, pe ici, pe colo, e de ne-evitat într-o carte despre un poet si un romancier coplesit de metafora.
Constient sau nu, Mircea Mihaies foloseste tehnica de prezentare a abumelor discografice, inventata si acreditata de Cornel Chiriac (neuitatul comentator al fenomenului beat-rock-folk pe undele „Europei Libere” în perioada 1969-1975, cel ce se simtea atît de legat de idealurile, spiritul si înfatisarea generatiei „make love not war”). Fiecare disc e plasat în climatul social-artistic al vremii în care a fost editat, iar analiza este însotita de traducerea versurilor, opiniile autorului român pastrînd uneori distanta fata de cele ale criticilor anglo-americani. Asta îmi aduce aminte de orele în care îl ascultam pe Cornel Chiriac glossînd între poemele unor Bob Dylan, Melanie, sau Leonard Cohen. Dezavantajul emisiunilor era ca în 50' se impunea redarea completa a discurilor si esentializarea comentariului. Dezavantajul cartii lui Mircea Mihaies consta în absenta muzicii. Doar cel ce face efortul sa-si procure discurile va avea sansa de a întelege universul lui Cohen, de a aprecia cartea lui Mircea Mihaies. Carte ce mai ofera lectorului prilejul de a savura 32 de poeme în traducere.
„Viata, patimile si cîntecele lui Leonard Cohen” ar putea fi pentru autor si pentru cititorii interesati primul volum dintr-o colectie în care si-ar gasi locul Joan Baez, Bob Dylan, Jim Morrison, Frank Zappa, elita underground-ului newyorkez din anii '60, despre care ramîn multe de stiut.
http://convorbiri-literare.dntis.ro/AVASILIUmar6.htm
PATIMILE LUI LEONARD COHEN
Alex. VASILIU
„Un rebel conformist, care stingea întregul patos al fiintei în chistocul unei tigari”
„Un scriitor cu arma de filosof si comportament de adolescent timid facea figura
aparte – de animal bizar si retractil”
„Print consort al pesimismului”
„Ai fi putut auzi si-o scama cazînd, atît de adînca era linistea la sfîrsitul specta-
colului”
„Evreu lugubru, de atractie urbana”; „ultrasofisticat si nevrotic”
„Urmarindu-l cum cînta la chitara, fascinat de geometria severa a gesturilor si
de perfectiunea plastica a fiecarui tablou, nu te putea sustrage vrajei hipnotice”
„Fiinta lui întunecata, […] cuvintele rostite rar, cu aerul lor de pretiozitate
îndelung studiata, impuneau deîndata respect”
{…}”însusi presedintele Pompidou avea obiceiul sa ia cu sine în vacanta discurile
lui”
„E salbatica si incredibila si scrisa minunat, […]îngrozitoare, socanta, revoltatoare,
dezgustatoare, si poate chiar ca e o carte mare”
„N-am fost decît martorii încremeniti de frumusete ai momentelor magice ale sosirii
si plecarii iubirii”
„Un paianjen veninos ce domesticea sunetele”
„Un disc iesit din truda si disperarea unui artist care stia ca viitorul nu exista decît
prin schijele – cînd dureroase, cînd ametitoare – ale trecutului”
Ar mai fi trebuit inclus în acest montaj de posibile definitii un citat semnificativ despre natura si cultura paradoxului ce definesc omul – artistul Leonard Cohen. Distanta dintre melodiile romantioase si sonoritatea grunjoasa a vocii, retragerile în manastirea budista zen dupa acapararea tîrzie dar totala a publicului, neostenita cautare a iubirii neîncetat fractionata de infidelitate, rezidenta temporara a prozatorului insolent-violent în Nashville-ul conservatorismului republican american, relatia ideatic-conflictuala cu miscarea flower-power benefica pentru creatorul Cohen – iata un cocktail de paradoxuri ce îsi întareste gustul în universul aglutinat al postmodernismului”.
Dupa romanele [i]Joaca preferata si Frumosii învinsi (difuzate în traducere la Polirom), trebuia sa se stie ceva mai mult în România despre Viata, patimile si cîntecele lui Leonard Cohen. Este titlul îndraznet-orgolios asezat de Mircea Mihaies deasupra textului sau raspîndit la sfîrsitul anului 2005 de aceeasi editura.
Urmînd exemplul lui Cohen cel surprinzator în toate, Mircea Mihaies (profesorul de literatura engleza si americana, autorul de carti nu prea apropiate de muzica) prezinta-comenteaza în cel mai substantial capitol discurile înregistrate (1967 – 2004) de „cîntaretul de penumbra”. Înaintea analizei seriilor de poeme ce pot fi ascultate, autorul clarifica unele trasaturi definitorii ale omului si compozitiilor sale. În 1966, „Drogurile, viata dezordonata, betiile si sexul întîmplator erau regula, si nu exceptia acestei vieti. Prea batrîn ca sa devina robul lor, era înca prea tînar pentru a li se sustrage. (pag.17). „Cuvîntul ramîne vehiculul de prima instanta si forta al compozitiilor. Melodia e doar atasul parca întîmplator si infinit de fragil, atît de precar încît se poate destrama în orice clipa. Penumbra – adica ideea – e singurul lucru consistent în acest univers al sunetului si imaginii poetice. Restul e subsumat nevoii de a comunica – de a împartasi.” (pag.13). „Cui sa-i treaca prin minte ca domnul acesta , de-o desavîrsita politete, distins si elegant, era, în realitate, un posibil client al ospiciilor? Cu aceasta masca pe chip avea sa strabata Leonard Cohen nu doar mediile muzicale, ci si deceniile” (pag.21).
Sînt primele „fise” ale vietii civile, referinte critice cu caracter general ce acomodeaza cititorul cu „viata ca o prada”, cu „bocetele de adult” avînd ca personaj si faur un „clinician al cauzelor pierdute” (diagnostic poetic pus de Mihaies la pag.59).
Cine asculta azi prima data „Suzanne”, primul cîntec din primul album („Songs of Leonard Cohen” si prima eticheta nedrept de tare lipita pe „cv”-ul sau stilistic), cine îi asculta pe Baez, pe Dylan din anii tineretii lor sau pe folk-istii difuzati non-stop de radio-nets s-ar însela crezîndu-l la fel si pe canadian. Chitara însotita pe alocuri de viori nu înseamna imediat folk, iar producatorii si maestrii de sunet din studio-uri au avut rolul lor (pozitiv/negativ) la evolutia, încremenirea în clisee sau alterarea spiritului creatiei lui Cohen. Cred ca lipsa lui de entuziasm pentru folk se explica printr-un anumit simplism al ideilor, printr-o saracie a limbajului poetic, printr-o gama restrînsa de nuante expresive pe care stilul le impune iar corifeiii – si creatori importanti din alte genuri artistice – si le însusesc cu grabire. Asa se explica neîntelegerea dintre Cohen si regizorul Franco Zeffirelli la realizarea filmului „Brother Sun, Sister Moon”. Italianul agrea „o varianta flower-power” iar canadianul, ca autor al versurilor, „se astepta la un proiect sobru, la o meditatie lirica asupra existentei, o jerba panteista dedicata celui care-si manifesta iubirea fata de Dumnezeu venerînd natura.” (pag.52).
Ce l-a obsedat pe Cohen în perioadele lungi de recluziune în camere austere, studiouri de înregistrare, cluburi, sali de concert ori între ziduri de manastire? „Durerea, frustrarea, esecul, femeia, tacerea, angoasa, trecutul, vrajba, lumina, cruzimea.” Mircea Mihaies le alatura, le listeaza înca de la pagina 7. Dar si fascinatia dualitatii. „Daca iudaismul ramîne religia identitatii asumate, budismul e, în definitia lui Cohen, religia celor definitiv pierduti. Mai mult decît poezia lui, mai mult decît orice a spus si a gîndit, aceasta tîrzie constientizare a dublei identitati e reflectata de cîntecele albumului din 1979” („Recent Songs”). Dualitatea mai înseamna la Cohen „sentimentul [...] încarcat de dorinta carnala, dar si de-o violenta pasiune religioasa. Îngemanate, ele amesteca fascinatia cunoasterii cu aceea a contemplatiei.” (pag.118) Conceptia greu de acceptat „Am fost întotdeauna atras de modul de viata ascetic. Nu pentru ca e ascetic, ci pentru ca e estetic” naste întrebarea „pentru cine? Pentru artist, sau pentru ascultator/cititor?”
Fireste, întrebarea e retorica, de vreme ce „Monotonia apasatoare a cîntecului induce o involuntara seductie, ce-l face accesibil si celui care nu întelege textul” („Tower of Song”, din albumul „I'm Your Man” – 1988), de vreme ce comentatorul unui ziar mai departat de cele spirituale, „Financial Times”, observa „capacitatea artistului de a înfige imaginile descriptive direct în viscere” (pag.160), de vreme ce „Waiting For The Miracle” „se asaza, moale si insidios, într-un colt al mintii, de unde-ti controleaza starile.” (pag.163). Mircea Mihaies observa sensul dublu al textului piesei citate: „Mîinile legate, mîndria ranita, tristetea fara remediu, Sahara gîndurilor si a sentimentelor sînt singurele realitati ale universului captiv investit totusi cu delicatete. Piesa poate fi ascultata si ca un cîntec de dragoste, ca o încercare de a depasi barierele existentei traite în eroare si pacat.” (pag 162).
Ca poet, Leonard Cohen nu se poate lipsi de iubire, chiar daca o „teoretizeaza” „în termenii unei apocalipse dorite, a autodistructiei senzuale si a topirii energiilor vitale în frumusetea presimtita, dar aproape de neatins”. Tot asa cum nu poate ignora spiritul lumii în care-si doreste succesul/din care îsi ordoneaza iar si iar retragerile în asceza sau munca: „Vocea deliberat cavernoasa apartine unui demon ce-si clameaza dreptul la suprematie pe ruinele unei civilizatii, si nu unui salvator al ei. E lumea singuratatii absolute, a torturii, a controlului nemilos, a natiunilor ruinate, a fantomelor si a focurilor pe drum, a „codurilor valorilor occidentale”. E lumea lui Charles Manson în care cainta a disparut de mult, înlocuita de setea animalica de a distruge”. (pag.162).
A auzit Cohen în zgomotul prabusirilor anului 1989 sunetul stralucitor sau macar firav al vreunei goarne ce ar fi anuntat „a brave new World”? N-ar fi fost în stilul lui! Asemeni „Nebunului cu ochii închisi” din neuitatul cîntec-avertisment al grupului beat românesc „Phoenix” (1968), Cohen vede totul în negru: „E iadul, scumpa mea, iadul. Nici nu stii ce-o sa se întîmple. Va fi foarte întuneric. Multe lucruri rele se vor petrece. Crede-ma!” (pag. 157) Ne-am putea permite sa-l contrazicem?
Vîrsta i-a oferit artistului alte motive poetic-muzicale. Nu ma pot abtine sa citez temperat-liricul comentariu al lui Mircea Mihaies: „Chiar daca – admitînd ca – vocea lui nu mai e ce-a fost, ramîn în „recitarile” de pe disc, pregnanta si timbrul si ecoul unei baritonalitati atotbiruitoare. Nu e vocea unui barbat batrîn, ci a unui barbat care stie sa confere batrînetii o noua masculinitate. Tema seducatorului – cîndva, o constanta a textelor sale – a devenit o tema a vocii însesi: ea cucereste prin emotionalitatea intrinseca, prin surpriza de a aborda aceleasi vechi teme ale lipsei de masura, ale risipei, esecului, ale ne-întelepciunii, cu armele întelepciunii ultime.” (pag.187)
Clar-expresiv vede autorul cartii ultima vîrsta a eroului sau: „Chiar si atunci cînd cîntaretul se limiteaza la recitarea versurilor, subzista în memoria noastra, un mecanism gata sa se inflameze, trimitîndu-ne la vremurile cînd Leonard Cohen era nu doar un veghetor la „turnul cîntecului”, ci protagonistul plin de patos si melancolie al propriilor suferinte.” (pag.188)
De ce a comentat analistul literar Mircea Mihaies romanele lui Cohen în numai 39 de pagini, iar discurile în 167? Din cauza raportului discuri-romane publicate (12 – 2)? Pentru ca se declara fan, si se dovedeste sensibil observator-de(s)criptor al muzicii strînse în acele albume? Oricare ar fi raspunsul, textele sale sînt clare, fluente, de o expresivitate moderata, meritîndu-si locul (si) între coperti de manual sau de dictionar al fenomenului rock-pop-folk (autorul unei astfel de editii trebuind sa accepte sarcina ingrata a selectiei).
Mihaies descopera aproape întotdeauna metafora potrivita sa defineasca, sa descrie ideea, starea, peisajul, caracterul versului ori ale muzicii. Reproduc la repezeala (spre cinstea autorului): „Cu vremea [...] va deveni un specialist al dezamagirii, un mare maestru al neputintei – nefericitul de serviciu al muzicii pop. [...] Exista o aura halucinatorie a cîntecelor sale care evoca misterul, straniul si obscurul într-un mod nedeclarat, dar persistent.” (pag.28); „imaginarul pustiit al unei iubiri apuse”; „nesiguranta cu valuriri nevrotice” (pag.174); „un ascet cu gura plina”; „O aceeasi hipnotica monotonie, o aceeasi lentoare a frazei muzicale, o aceeasi profunzime – atemporala, aspatiala – austera, patetica, usor cabrata, suspendata între solemnitate si derizoriu, a textului.” (pag.12-13) Referindu-se la interviul pentru BBC din 1998, în care Suzanne Verdal-McCallster povesteste întîlnirea cu Leonard Cohen, Mircea Mihaies lasa paginii 28 un pasaj memorabil: „Discutia [...] e un lamento semitrucat, semiplauzibil: tonul e al unei parodii involuntare, o digresiune pompoasa ce paraziteaza drama reala, lasînd sa transpara frustrarea unei femei care n-a înteles la timp c-a ratat o sansa importanta.”
Printre imaginile atît de inspirate prelungite în fraze, ori concentrate în doua-trei cuvinte, s-au strecurat cîteva clisee care surprind la lectura: „...tine ochii închisi ca si cum ar fi vrut sa evadeze dintr-un cerc în care lasa impresia unui albatros cu aripile frînte.” (pag.15). Probabil cîte un loc comun, pe ici, pe colo, e de ne-evitat într-o carte despre un poet si un romancier coplesit de metafora.
Constient sau nu, Mircea Mihaies foloseste tehnica de prezentare a abumelor discografice, inventata si acreditata de Cornel Chiriac (neuitatul comentator al fenomenului beat-rock-folk pe undele „Europei Libere” în perioada 1969-1975, cel ce se simtea atît de legat de idealurile, spiritul si înfatisarea generatiei „make love not war”). Fiecare disc e plasat în climatul social-artistic al vremii în care a fost editat, iar analiza este însotita de traducerea versurilor, opiniile autorului român pastrînd uneori distanta fata de cele ale criticilor anglo-americani. Asta îmi aduce aminte de orele în care îl ascultam pe Cornel Chiriac glossînd între poemele unor Bob Dylan, Melanie, sau Leonard Cohen. Dezavantajul emisiunilor era ca în 50' se impunea redarea completa a discurilor si esentializarea comentariului. Dezavantajul cartii lui Mircea Mihaies consta în absenta muzicii. Doar cel ce face efortul sa-si procure discurile va avea sansa de a întelege universul lui Cohen, de a aprecia cartea lui Mircea Mihaies. Carte ce mai ofera lectorului prilejul de a savura 32 de poeme în traducere.
„Viata, patimile si cîntecele lui Leonard Cohen” ar putea fi pentru autor si pentru cititorii interesati primul volum dintr-o colectie în care si-ar gasi locul Joan Baez, Bob Dylan, Jim Morrison, Frank Zappa, elita underground-ului newyorkez din anii '60, despre care ramîn multe de stiut.
http://convorbiri-literare.dntis.ro/AVASILIUmar6.htm
Ultima editare efectuata de catre Admin in 03.07.11 16:15, editata de 2 ori
Leonard Cohen - “Patimile” artistului co
Leonard Cohen - “Patimile” artistului completMotto: “Totul o ia razna, totul se destrama/ Nimic de masurat, nimic de prevazut” (“Viitorul”)
Debutand ca romancier in 1963 cu neconventionalul “Joaca preferata”, canadianul-evreu Leonard Cohen se anunta drept una dintre cele mai importante voci literare ale generatiei beat-hippie, continuandu-si socantele experimente cu “Frumosii invinsi” (1966). Cele doua romane au fost traduse la Polirom de Vlad Arghir respectiv Liviu Bleoca, cu o prefata si respectiv postfata semnate de Mircea Mihaies. Acesta din urma pornind de la propriile-i recenzii din revista “Idei in dialog” a venit recent cu un volum dedicat in intregime maestrului - “transformat” din anii ‘60 incoace intr-un muzician aparte, de notorietate mai ales in cercurile elitiste - care se insinueaza intr-un dulce-amar portret al scriitorului si omului Leonard Cohen. “Viata, patimile si cantecele” acestuia, alaturi de cele mai cunoscute 32 de poeme din cariera (traduse de Mircea Cartarescu), constituie o invitatie la lectura, pentru cei care stiau prea putine “secrete” ale acestui lup de stepa, boem si singuratic, retras de cativa ani la o manastire Zen, cu putin inainte de a implini 70 de ani (este nascut in 1934 la Montreal). Cohen reprezinta fara indoiala mitul artistului complex, al personalitatii polivalente: solist vocal pop-folk, compozitor, poet, prozator, un filosof atipic al acestor vremuri, cu studii filologice si impartit mereu intre muze, dar fara a-si trada vreodata dragostea pentru literatura in dauna muzicii. “Descoperit” de Judy Collins, el va debuta scenic in 1967, concertand cu succes in SUA si Europa, si devenind celebru mai ales prin preluarea compozitiilor sale de catre alti artisti: Jennifer Warnes, The Pixies, Don Henley, REM. Chiar daca nu are o discografie bogata, interpretul vine macar la 5 ani cu cate un album, ultimele fiind “10 New Songs” (2001) si “Dear Heather” (2005). Momentul maxim de popularitate l-a atins odata cu realizarea coloanei sonore a blockbuster-ului lui Oliver Stone, “Natural born killers/ Nascuti asasini”, unde apare cu piesa “The Future” sau “Democracy”. Alte hit-uri: “I’m your man”, Take this waltz”, “Dance me to the end of love”. Dintre cele 32 de poeme - traduse cu fidelitate de Cartarescu, regasit aici si ca poet - putem aminti “Amanti” sau “Musca” - in sectiunea “Sa comparam mitologiile”, sau “Pentru tine”, “Haiku de vara”, “Calatorie”, “Toata lumea stie” si “Ora inchiderii” in ceea ce frumos a gandit traducatorul drept “Cutia de mirodenii a pamantului”. Vom descoperi temele preferate ale lui Cohen, sexualitatea exacerbata, o anume violenta, dar si melancoliile sale, suavitatea initierilor, intr-o mixtura de lirism si prozaic, in jocuri textuale despre tinerete, obsesii, cautari si rateuri. “Toata lumea stie ca acu-i momentul/ Toata lumea asteapta semnul nevazut/ Toata lumea stie ca razboiu-i gata/ Toata lumea stie ca cei buni au pierdut”. Ironia resemnata a poetului nu iarta nimic intr-o lume trucata cu profeti mincinosi, unde consolarea e in Johnny Walker sau droguri. Autorul sugereaza de altfel in “piesele” sale haosul atmosferei psihedelice, cu stari halucinatorii si ciudate combinatii de pasaje dur erotice si momente romantice, de “pure poetry”. Mircea Mihaies a reusit sa perceapa cumva aceste dedublari ale personalitatii lui Cohen, impartindu-si cartea in doua “tabere” speculative, in care lipeste motive si obstinatii coheniene, in dublete de efect (un fel de perechi ale omului si alter-ego-ului sau): “vocea/nevroza”, “cruzimea/candoarea”, “lentoarea/ hipnoza” ori “ranile/copilaria” sau “viul/ratarea”. Sunt nu doar teme predilecte ale creatiei iudaicului convertit la budism, ci si aspectele cu dus-intors ale propriei vieti ale celui ce devenea vedeta si a scenei printr-un hit (“Suzanne” - 1968) dar si printr-un album (“The Future” - 1992). Traind intr-un univers in care aerul era luat de Judy Collins, Joan Baez, Bob Dylan (in care Mihaies vede “aroganta parvenitului din Mid-West” - lucru discutabil, Dylan ramane, ca si Cohen, un urias artist!), Leonard devine cumva prizonierul acestor “copii teribili”, cazand pe rand prada betiilor, orgiilor, drogurilor, dar reusind sa nu devina o victima a vietii dezechilibrate, ca Hendrix ori Joplin. Neracordandu-se nici unei mode, Cohen “a reusit sa se pastreze la inaltimea propriilor standarde”, spunand, pe rand aproape totul, mai intai in roman, apoi in poezie (cu socantul “Flowers for Hitler”) si la final in muzica. De la primul album din 1967 si pana la ultimul, artistul n-a incercat sa minta pe nimeni, fiind mai ales sincer cu sine si punand probleme grave in piesele sale, cam la fel cu ceea ce incercase un alt poet - american - de geniu, Jim Morisson si “The Doors”, dar fara a incerca si grandilocventa acestuia, pentru ca Leonard n-a avut niciodata statutul unui zeu rock sexual (desi femeile nu i-au lipsit niciodata). Jim a fost sex-simbolul rebel, James Dean-ul acelor ani, Cohen a fost eroticul latent, rafinat, un fel de Marlon Brando al artelor. Povestea lui e una fascinanta, pentru ca personajul in sine e mai mult decat interesant. Trecand in revista existenta si creatia acestui erou postmodern, penduland intre misticism si dionisiac, Mircea Mihaies si Mircea Cartarescu ne arata, in fapt, ca i-au fost fani si ca au crescut si cu muzica lui. Doar cineva apropiat sufleteste de artist, recunoscandu-se in ambitiile si frustrarile inerente creatiei, poate deveni din profan un intelept intelegator al “vietii, patimii si cantecelor” unui monstru sacru precum Leonard Cohen.
http://www.cronicaromana.ro/biblioteca-esentialaleonard-cohen-patimile-artistului-complet.html
Debutand ca romancier in 1963 cu neconventionalul “Joaca preferata”, canadianul-evreu Leonard Cohen se anunta drept una dintre cele mai importante voci literare ale generatiei beat-hippie, continuandu-si socantele experimente cu “Frumosii invinsi” (1966). Cele doua romane au fost traduse la Polirom de Vlad Arghir respectiv Liviu Bleoca, cu o prefata si respectiv postfata semnate de Mircea Mihaies. Acesta din urma pornind de la propriile-i recenzii din revista “Idei in dialog” a venit recent cu un volum dedicat in intregime maestrului - “transformat” din anii ‘60 incoace intr-un muzician aparte, de notorietate mai ales in cercurile elitiste - care se insinueaza intr-un dulce-amar portret al scriitorului si omului Leonard Cohen. “Viata, patimile si cantecele” acestuia, alaturi de cele mai cunoscute 32 de poeme din cariera (traduse de Mircea Cartarescu), constituie o invitatie la lectura, pentru cei care stiau prea putine “secrete” ale acestui lup de stepa, boem si singuratic, retras de cativa ani la o manastire Zen, cu putin inainte de a implini 70 de ani (este nascut in 1934 la Montreal). Cohen reprezinta fara indoiala mitul artistului complex, al personalitatii polivalente: solist vocal pop-folk, compozitor, poet, prozator, un filosof atipic al acestor vremuri, cu studii filologice si impartit mereu intre muze, dar fara a-si trada vreodata dragostea pentru literatura in dauna muzicii. “Descoperit” de Judy Collins, el va debuta scenic in 1967, concertand cu succes in SUA si Europa, si devenind celebru mai ales prin preluarea compozitiilor sale de catre alti artisti: Jennifer Warnes, The Pixies, Don Henley, REM. Chiar daca nu are o discografie bogata, interpretul vine macar la 5 ani cu cate un album, ultimele fiind “10 New Songs” (2001) si “Dear Heather” (2005). Momentul maxim de popularitate l-a atins odata cu realizarea coloanei sonore a blockbuster-ului lui Oliver Stone, “Natural born killers/ Nascuti asasini”, unde apare cu piesa “The Future” sau “Democracy”. Alte hit-uri: “I’m your man”, Take this waltz”, “Dance me to the end of love”. Dintre cele 32 de poeme - traduse cu fidelitate de Cartarescu, regasit aici si ca poet - putem aminti “Amanti” sau “Musca” - in sectiunea “Sa comparam mitologiile”, sau “Pentru tine”, “Haiku de vara”, “Calatorie”, “Toata lumea stie” si “Ora inchiderii” in ceea ce frumos a gandit traducatorul drept “Cutia de mirodenii a pamantului”. Vom descoperi temele preferate ale lui Cohen, sexualitatea exacerbata, o anume violenta, dar si melancoliile sale, suavitatea initierilor, intr-o mixtura de lirism si prozaic, in jocuri textuale despre tinerete, obsesii, cautari si rateuri. “Toata lumea stie ca acu-i momentul/ Toata lumea asteapta semnul nevazut/ Toata lumea stie ca razboiu-i gata/ Toata lumea stie ca cei buni au pierdut”. Ironia resemnata a poetului nu iarta nimic intr-o lume trucata cu profeti mincinosi, unde consolarea e in Johnny Walker sau droguri. Autorul sugereaza de altfel in “piesele” sale haosul atmosferei psihedelice, cu stari halucinatorii si ciudate combinatii de pasaje dur erotice si momente romantice, de “pure poetry”. Mircea Mihaies a reusit sa perceapa cumva aceste dedublari ale personalitatii lui Cohen, impartindu-si cartea in doua “tabere” speculative, in care lipeste motive si obstinatii coheniene, in dublete de efect (un fel de perechi ale omului si alter-ego-ului sau): “vocea/nevroza”, “cruzimea/candoarea”, “lentoarea/ hipnoza” ori “ranile/copilaria” sau “viul/ratarea”. Sunt nu doar teme predilecte ale creatiei iudaicului convertit la budism, ci si aspectele cu dus-intors ale propriei vieti ale celui ce devenea vedeta si a scenei printr-un hit (“Suzanne” - 1968) dar si printr-un album (“The Future” - 1992). Traind intr-un univers in care aerul era luat de Judy Collins, Joan Baez, Bob Dylan (in care Mihaies vede “aroganta parvenitului din Mid-West” - lucru discutabil, Dylan ramane, ca si Cohen, un urias artist!), Leonard devine cumva prizonierul acestor “copii teribili”, cazand pe rand prada betiilor, orgiilor, drogurilor, dar reusind sa nu devina o victima a vietii dezechilibrate, ca Hendrix ori Joplin. Neracordandu-se nici unei mode, Cohen “a reusit sa se pastreze la inaltimea propriilor standarde”, spunand, pe rand aproape totul, mai intai in roman, apoi in poezie (cu socantul “Flowers for Hitler”) si la final in muzica. De la primul album din 1967 si pana la ultimul, artistul n-a incercat sa minta pe nimeni, fiind mai ales sincer cu sine si punand probleme grave in piesele sale, cam la fel cu ceea ce incercase un alt poet - american - de geniu, Jim Morisson si “The Doors”, dar fara a incerca si grandilocventa acestuia, pentru ca Leonard n-a avut niciodata statutul unui zeu rock sexual (desi femeile nu i-au lipsit niciodata). Jim a fost sex-simbolul rebel, James Dean-ul acelor ani, Cohen a fost eroticul latent, rafinat, un fel de Marlon Brando al artelor. Povestea lui e una fascinanta, pentru ca personajul in sine e mai mult decat interesant. Trecand in revista existenta si creatia acestui erou postmodern, penduland intre misticism si dionisiac, Mircea Mihaies si Mircea Cartarescu ne arata, in fapt, ca i-au fost fani si ca au crescut si cu muzica lui. Doar cineva apropiat sufleteste de artist, recunoscandu-se in ambitiile si frustrarile inerente creatiei, poate deveni din profan un intelept intelegator al “vietii, patimii si cantecelor” unui monstru sacru precum Leonard Cohen.
http://www.cronicaromana.ro/biblioteca-esentialaleonard-cohen-patimile-artistului-complet.html
Ultima editare efectuata de catre Admin in 03.07.11 16:14, editata de 1 ori
Cohen[V=]
LEONARD COHEN-
3]Poezia este doar dovada vieţii. Dacă viaţa arde bine, poezia este cenuşa.
2]Nevoia e mama poeziei.
1]Si inca un lucru care n-o sa-ti placa: ceea ce urmeaza dupa America.
=====
MORRIS RAPHAEL COHEN-
2]Inerția este prima lege a Istoriei, la fel ca în fizică.
1]Crudele persecutii si intoleranta nu sunt simple accidente, ele stand la baza propriei religii.
=====
Sacha
Eli
Lea
Morris/Lona
Avishai
BELLA
3]Poezia este doar dovada vieţii. Dacă viaţa arde bine, poezia este cenuşa.
2]Nevoia e mama poeziei.
1]Si inca un lucru care n-o sa-ti placa: ceea ce urmeaza dupa America.
=====
MORRIS RAPHAEL COHEN-
2]Inerția este prima lege a Istoriei, la fel ca în fizică.
1]Crudele persecutii si intoleranta nu sunt simple accidente, ele stand la baza propriei religii.
=====
Sacha
Eli
Lea
Morris/Lona
Avishai
BELLA
Ultima editare efectuata de catre Admin in 23.09.15 15:10, editata de 47 ori
Pagina 4 din 4 • 1, 2, 3, 4
Pagina 4 din 4
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum