Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
VIITOR
2 participanți
Pagina 3 din 12
Pagina 3 din 12 • 1, 2, 3, 4 ... 10, 11, 12
VIITOR
Rezumarea primului mesaj :
Oraşele viitorului vor fi alimentate numai cu energie solară
Oraşele viitorului vor fi alimentate numai cu energie solară
Ultima editare efectuata de catre Admin in 16.07.11 17:53, editata de 5 ori
Re: VIITOR
Cum se vor schimba orasele cand vor fi pline de masini ce se conduc singure - Un peisaj desprins din filmele SF
Orasele cele mai dezvoltate ar putea peste 20-30 de ani sa nu mai aiba semafoare, sa nu mai aiba parcari in centru si sa fie pline de senzori care dau informatii unor masini capabile sa se conduca singure. Nu vor mai exista amenzi de parcare fiindca vehiculul va sti unde are voie sa stea, iar cand iti termini treaba undeva, poti chema autoturismul la tine sau il poti programa sa vina la o anumita ora, arata un articol utopic din Boston Globe.
Orasele cele mai dezvoltate ar putea peste 20-30 de ani sa nu mai aiba semafoare, sa nu mai aiba parcari in centru si sa fie pline de senzori care dau informatii unor masini capabile sa se conduca singure. Nu vor mai exista amenzi de parcare fiindca vehiculul va sti unde are voie sa stea, iar cand iti termini treaba undeva, poti chema autoturismul la tine sau il poti programa sa vina la o anumita ora, arata un articol utopic din Boston Globe.
Re: VIITOR
http://www.descopera.ro/dnews/11097447-10-tehnologii-futuriste-spectaculoase-de-care-vom-beneficia-in-2030
Re: VIITOR
Cum vor arăta oamenii peste 100.000 de ani? (GALERIE FOTO)
Faţa umană a evoluat considerabil din Epoca Pietrei şi până acum, aşa că este de aşteptat ca ea să se schimbe şi în viitor. Un artist şi un genetician au explorat ideea, creând şi imagini care “spun” cum ar putea arăta chipurile oamenilor peste multe milenii de acum încolo.
› citeşte mai mult
Faţa umană a evoluat considerabil din Epoca Pietrei şi până acum, aşa că este de aşteptat ca ea să se schimbe şi în viitor. Un artist şi un genetician au explorat ideea, creând şi imagini care “spun” cum ar putea arăta chipurile oamenilor peste multe milenii de acum încolo.
› citeşte mai mult
Re: VIITOR
În curând vizităm spațiul. Virgin Galactic, succes la primul zbor de testare a motorului VIDEO
Re: VIITOR
Arma viitorului: ar putea paraliza o ţară, fără a răni vreun om. “Este începutul unei noi ere în lupta modernă”
Re: VIITOR
Japonia va construi un robot umanoid pentru a-i ţine companie astronautului japonez de pe ISS
Re: VIITOR
Inovatiile care vor schimba lumea in acest secol
Schimbarile profunde sociale si salturile tehnologice fac diferenta intre inovatiile cu adevarat importante din stiinta, energie si sanatate si inventiile secundare sau variantele imbunatatite ale actualelor tehnologii in uz.
Schimbarile profunde sociale si salturile tehnologice fac diferenta intre inovatiile cu adevarat importante din stiinta, energie si sanatate si inventiile secundare sau variantele imbunatatite ale actualelor tehnologii in uz.
Re: VIITOR
http://www.revistamagazin.ro/content/view/9570/20/
Fuziunea la Rece, o revolutie energetica. Am primit la redactie, prin mail, un material extrem de interesant de la cititorul nostru Cristian Bistriceanu din Londra referitor la o descoperire revolutionara in domeniul energiei: Fuziunea la Rece. Subiectul nu este nou, anuntul acestei descoperiri care ar putea rezolva problemele energetice ale Planetei dateaza de la inceputul anului 1989 si apartine, cum scria revista TIME in editia sa din mai 1989 unor obscuri chimisti, mai exact doi la numar, pe nume Stanley Pons si Martin Fleischmann. Cei doi (nume cunoscute pe plan mondial in electrochimie) au realizat un experiment in care aparatul lor a produs "caldura in exces" pe care nu au putut-o explica in termenii unui proces nuclear.
Fuziunea la Rece, o revolutie energetica. Am primit la redactie, prin mail, un material extrem de interesant de la cititorul nostru Cristian Bistriceanu din Londra referitor la o descoperire revolutionara in domeniul energiei: Fuziunea la Rece. Subiectul nu este nou, anuntul acestei descoperiri care ar putea rezolva problemele energetice ale Planetei dateaza de la inceputul anului 1989 si apartine, cum scria revista TIME in editia sa din mai 1989 unor obscuri chimisti, mai exact doi la numar, pe nume Stanley Pons si Martin Fleischmann. Cei doi (nume cunoscute pe plan mondial in electrochimie) au realizat un experiment in care aparatul lor a produs "caldura in exces" pe care nu au putut-o explica in termenii unui proces nuclear.
Experimentul lor, realizat pe o masa de laborator, presupunea electroliza apei grele pe suprafata unui electrod din paladium (Pd). Reactia nucleara, prezentata in fata camerelor de vederi, a aprins imaginatia cercetatorilor, mai multi reproducand experimentul lui Pons si Fleischmann (reusit si de un grup de cercetatori romani prezentati la TVR in cursul anului 1989), fiind considerata o descoperire care putea revolutiona producerea energiei energetice la nivel planetar. Interese puternice, la care a aderat si revista TIME (pe coperta din mai 1989 ea titra Fusion or Illusion?, minimalizandu-i pe cei doi chimisti), au facut ca aceasta inventie sa intre in anonimat mai bine de doua decenii. "Fenomenul a fost imediat negat si discreditat de catre Departamentul de Energie al SUA impreuna cu MIT care la vremea aceea primeau fonduri masive pentru a sustine Fuziunea Nucleara (Hot Fusion)" cum scrie si Cristian Bistriceanu. O inventie care nu a fost aruncata definitiv la cos si acest lucru este demonstrat de investigatia cititorului nostru. Reproducem mai jos, fragmente ale acestui material care este un rezumat al ultimelor activitati legate de Fuziunea la Rece, cum a fost denumit procesul nuclear descoperit de Pons si Fleischmann.
NANOR, un dispozitiv iesit din comun
In ultimul an si jumatate urmaresc indeaproape acest subiect si in ultimele luni din ce in ce mai multe rapoarte pozitive indica faptul ca acest lucru nu mai poate fi ignorat. Motivul principal pentru care scriu aceste randuri este de fapt un video postat de un simplu muzician care a fost invitat la MIT (Massachusetts Institute of Technology) pentru un eveniment muzical. Intamplator el cunostea faptul ca din luna ianuarie a acestui an, profesorul Dr. Peter Hagelstein se afla in posesia unui dispozitiv inventat de Mitchell Swart. Dispozitivul se numeste NANOR si a fost pornit cu ocazia unui curs numit Cold Fusion 101 (Fuziunea la Rece 101) prezentat de Dr. Peter Hagelstein. Dupa incheierea cursului Dr. Hagelstein a facut o invitatie publica oricarei persoane interesate sa afle cum functioneaza acest dispozitiv si pentru a-l vedea in persoana. Din luna ianuarie si pana la momentul in care scriu aceste randuri acest dispozitiv continua sa functioneze fara a fi racordat la nici un fel de sursa de energie.
E-CAT
Poate ca tot acest episod ar fi fost dat uitarii in cele din urma insa, dupa cum spuneam mai sus, acum un an si jumatate, mai precis pe 14-15 ianuarie 2011 un inventator italian pe nume Adrea Rossi, a facut public un dispozitiv care functioneaza pe un principiu similar cu cel al Fuziunii la Rece. Prezentarea a avut loc la Universitatea din Bologna unde, alaturi de profesorul Sergio Focardi, Andrea Rossi au sustinut si o conferinta de presa. Din pacate la acel moment nici una din marile televiziuni sau publicatii nu a relatat despre acest eveniment. Dispozitivul prezentat a fost numit E-CAT (Energy Catalizator - Catalizator de Energie) si foloseste o reactie a hidrogenului cu nichel si un catalizator care nu a fost inca facut public pentru a proteja proprietatea intelectuala a inventatorului. De altfel sursa inventiei lui Rossi sunt doi oameni de stiinta italieni pe nume Focardi si Piantelli care, inca din 1998, au observat in experimentele lor exces de energie la interactiunea hidrogenului cu nichelul, numai ca experimentele au fost imbunatatite substantial de Rossi care a descoperit catalizatorul ce a oferit atat stabilitate cat si pornirea reactorului la cerere.
Multi alti oameni de stiinta din multe tari au obtinut rezultate similare cu cele raportate de Pons & Fleischmann insa lumea stiintifica pur si simplu le-a ignorat. Cred ca cel mai bun exemplu este investigatia facuta de cei de la CBS in show-ul "60 Minutes".
Saptamana viitoare vom publica a doua parte a materialului trimis de domnul Cristian Bistriceanu in care sunt prezentate si alte experimente legate de Fuziunea la Rece.
Re: VIITOR
Americanii, ruşii, indienii, japonezii şi chinezii lucrează în prezent
la proiecte pentru avioane de vânătoare de ultimă generaţie (a
cincea). Atât proiectanţii americani cât şi cei de la Moscova sau
Beijing încearcă să scoată pe porţile fabricilor avioane de vânătoare
invizibile pentru radar în condiţiile zborului supersonic şi totodată
vizează implantarea la bord de gadget-uri ce vor avea rolul de a ajuta
piloţii pe câmpul de luptă, scrie publicaţia Defense Aviation. Care
sunt cele mai importante cinci proiecte de acest tip?
Yankeul
Avionul F-35 Lightning II, construit de gigantul american Lokheed
Martin, este un avion de ultimă generaţie (a cincea) care urmează să
intre în dotarea aviaţiei americane şi ulterior în cea a Marii
Britanii, Italiei, Olandei, Australiei sau Canadei.
În prezent proiectul este aproape de final, avionul fiind în prezent
testat de americani. După ce va intra în uz F-35 va fi cel mai avansat
avion de vânătoare din lume, fiind capabil să deruleze operaţiuni de
atat la sol, misiuni de recunoaştere dar şi de ăpărare dar şi aşa
numitele dog-fight (lupte aer-aer între avioane de vânătoare).
Inginerii de la Lockheed Martin au dotat F-35 cu unul dintre cele mai
performante dotări steath (avionul este practic invizibil pentru
radar) dar şi cu un adevărat evantai de gagdet-uri care ajută pilotul
în timpul luptelor. Preţul unei unităţi F-35 dotată pentru luptă este
evaluat la 183 de milioane de dolari.
Siberianul
Răspunsul ruşilor la F-35 şi F-22-ul americanilor poartă numele de
Sukhoi T-50 PAK FA. Avionul, dezvoltat pentru aviaţia rusă de compania
înfiinţată de Pavel Sukhoi în 1939, va înlocui din inventarele armatei
ruse MIG-29 Fulcrum şi Su-27 Flanker.
T-50 a decolat pentru prima dată în urmă cu doi ani, ulterior avionul
efectuând mai multe zboruri-test. Oficialii ruşi intenţionează să
producă 1.000 de astfel de avioane de vânătoare în următoarele patru
decenii. Câte 200 vor ajunge în inventarele armatei ruse şi indiene în
timp ce restul vor fi vândute altor state. Armata Federaţiei Ruse
intenţionează să achiziţioneze primele 20 de unităţi după 2012, alte
60 de avioane urmând să intre în folosinţă după 2016.
Costul de producţie a unei unităţi de acest tip este evaluat între
47,5 milioane de dolari şi 57 milioane de dolari
Indianul
Pe lângă T-50-ul pe care îl vor achiziţiona în viitor de la ruşi,
indienii construiesc pe cont propriu la rândul lor un avion de
vânătoare de ultimă generaţie, numit MCA.
Principala misiune a acestui avion de vânătoare va fi aceea de a
înlocui "bătrânele" SEPECAT Jaguar şi avioanele Mirage 2000,
construite de francezii de la Dassault. Deşi este încă la început
costurile de dezvoltare ale proiectului sunt evaluate în prezent la 2
miliarde de dolari. Designerii MCA vizează dotarea avionului cu
tehnologii superioare celor cu care sunt dotate în prezent avioanele
de vânătoare de ultimă generaţie. Punctul de plecare pentru proiect
este considerat a fi expeirenţa acumulată de inginerii indieni în urma
construcţiei avionului Tejas LCA, proiect operaţional din 2001. În
prezent nu este clar care va fi preţul unui astfel de model.
Comunistul
Proiectul unui avion de vânătoare hi-tech al chinezilor a văzut deja
lumina zilei, în a doua parte a anului trecut statul comunist făcând
primele teste publice cu noul model. Avionul, codificat J-XX de
serviciile secrete Occidentale, are două propulsoare şi împărtăşeşte
unele similarităţi cu F-22-ul americanilor.
În acest moment nu există foarte multe informaţii despre acest proiect
însă surse militare spun că o parte din tehnologia incorporată în
acest proiect ar putea fi de provenienţă rusească. Nu este încă clar
dacă avionul de vânătoare al chinezilor va fi capabil să se lupte de
la egal la egal cu alte modele de generaţie a cincea însă primele date
arată că modelul vizează concurenţa cu F-22, F-35 dar şi cu MCA-ul
indian. Primele estimări arată că preţul unui avion de generaţie a
cincea chinezesc se va ridica la 110 milioane de dolari.
Samuraiul
Japonezii au încercat să achiziţioneze de la americani F-22 însă
Pentagon-ul a pus căpăt unor posibile negocieri ca urmare a temerilor
privind posibilelel scurgeri de informaţii ce ar putea surveni în urma
tranzacţiei. În consecinţă japonezii s-au reorientat şi derulează în
prezent un proiect pe contr propriu pentru construcţia unui avion
capabil să se lupte de la egal la egal cu F-22 şi F-35. În prezent
Mitsubishi are în derulare în acest sens proiectul ATD-X Shinshin,
însă momentan avionul este dezvoltat pentru a vedea dacă tehnologia
locală este capabilă de a concura de la egal la egal cu cea
incorporată în alte avioane de generaţie a cincea. Primul zbor al
aparatului este programat pentru 2014, primele trăsături de design ale
avionului japonez arătând că proiectul este similar cu cele ale
modelelor similare americane. În acest moment nu există informaţii în
legătură cu preţul acestui model.
http://www.zf.ro/dupa-afaceri/marile-puteri-investesc-miliarde-de-dolari-in-avioane-invizibile-cine-va-domina-aerul-in-urmatoarele-decenii-galerie-foto-9213524
la proiecte pentru avioane de vânătoare de ultimă generaţie (a
cincea). Atât proiectanţii americani cât şi cei de la Moscova sau
Beijing încearcă să scoată pe porţile fabricilor avioane de vânătoare
invizibile pentru radar în condiţiile zborului supersonic şi totodată
vizează implantarea la bord de gadget-uri ce vor avea rolul de a ajuta
piloţii pe câmpul de luptă, scrie publicaţia Defense Aviation. Care
sunt cele mai importante cinci proiecte de acest tip?
Yankeul
Avionul F-35 Lightning II, construit de gigantul american Lokheed
Martin, este un avion de ultimă generaţie (a cincea) care urmează să
intre în dotarea aviaţiei americane şi ulterior în cea a Marii
Britanii, Italiei, Olandei, Australiei sau Canadei.
În prezent proiectul este aproape de final, avionul fiind în prezent
testat de americani. După ce va intra în uz F-35 va fi cel mai avansat
avion de vânătoare din lume, fiind capabil să deruleze operaţiuni de
atat la sol, misiuni de recunoaştere dar şi de ăpărare dar şi aşa
numitele dog-fight (lupte aer-aer între avioane de vânătoare).
Inginerii de la Lockheed Martin au dotat F-35 cu unul dintre cele mai
performante dotări steath (avionul este practic invizibil pentru
radar) dar şi cu un adevărat evantai de gagdet-uri care ajută pilotul
în timpul luptelor. Preţul unei unităţi F-35 dotată pentru luptă este
evaluat la 183 de milioane de dolari.
Siberianul
Răspunsul ruşilor la F-35 şi F-22-ul americanilor poartă numele de
Sukhoi T-50 PAK FA. Avionul, dezvoltat pentru aviaţia rusă de compania
înfiinţată de Pavel Sukhoi în 1939, va înlocui din inventarele armatei
ruse MIG-29 Fulcrum şi Su-27 Flanker.
T-50 a decolat pentru prima dată în urmă cu doi ani, ulterior avionul
efectuând mai multe zboruri-test. Oficialii ruşi intenţionează să
producă 1.000 de astfel de avioane de vânătoare în următoarele patru
decenii. Câte 200 vor ajunge în inventarele armatei ruse şi indiene în
timp ce restul vor fi vândute altor state. Armata Federaţiei Ruse
intenţionează să achiziţioneze primele 20 de unităţi după 2012, alte
60 de avioane urmând să intre în folosinţă după 2016.
Costul de producţie a unei unităţi de acest tip este evaluat între
47,5 milioane de dolari şi 57 milioane de dolari
Indianul
Pe lângă T-50-ul pe care îl vor achiziţiona în viitor de la ruşi,
indienii construiesc pe cont propriu la rândul lor un avion de
vânătoare de ultimă generaţie, numit MCA.
Principala misiune a acestui avion de vânătoare va fi aceea de a
înlocui "bătrânele" SEPECAT Jaguar şi avioanele Mirage 2000,
construite de francezii de la Dassault. Deşi este încă la început
costurile de dezvoltare ale proiectului sunt evaluate în prezent la 2
miliarde de dolari. Designerii MCA vizează dotarea avionului cu
tehnologii superioare celor cu care sunt dotate în prezent avioanele
de vânătoare de ultimă generaţie. Punctul de plecare pentru proiect
este considerat a fi expeirenţa acumulată de inginerii indieni în urma
construcţiei avionului Tejas LCA, proiect operaţional din 2001. În
prezent nu este clar care va fi preţul unui astfel de model.
Comunistul
Proiectul unui avion de vânătoare hi-tech al chinezilor a văzut deja
lumina zilei, în a doua parte a anului trecut statul comunist făcând
primele teste publice cu noul model. Avionul, codificat J-XX de
serviciile secrete Occidentale, are două propulsoare şi împărtăşeşte
unele similarităţi cu F-22-ul americanilor.
În acest moment nu există foarte multe informaţii despre acest proiect
însă surse militare spun că o parte din tehnologia incorporată în
acest proiect ar putea fi de provenienţă rusească. Nu este încă clar
dacă avionul de vânătoare al chinezilor va fi capabil să se lupte de
la egal la egal cu alte modele de generaţie a cincea însă primele date
arată că modelul vizează concurenţa cu F-22, F-35 dar şi cu MCA-ul
indian. Primele estimări arată că preţul unui avion de generaţie a
cincea chinezesc se va ridica la 110 milioane de dolari.
Samuraiul
Japonezii au încercat să achiziţioneze de la americani F-22 însă
Pentagon-ul a pus căpăt unor posibile negocieri ca urmare a temerilor
privind posibilelel scurgeri de informaţii ce ar putea surveni în urma
tranzacţiei. În consecinţă japonezii s-au reorientat şi derulează în
prezent un proiect pe contr propriu pentru construcţia unui avion
capabil să se lupte de la egal la egal cu F-22 şi F-35. În prezent
Mitsubishi are în derulare în acest sens proiectul ATD-X Shinshin,
însă momentan avionul este dezvoltat pentru a vedea dacă tehnologia
locală este capabilă de a concura de la egal la egal cu cea
incorporată în alte avioane de generaţie a cincea. Primul zbor al
aparatului este programat pentru 2014, primele trăsături de design ale
avionului japonez arătând că proiectul este similar cu cele ale
modelelor similare americane. În acest moment nu există informaţii în
legătură cu preţul acestui model.
http://www.zf.ro/dupa-afaceri/marile-puteri-investesc-miliarde-de-dolari-in-avioane-invizibile-cine-va-domina-aerul-in-urmatoarele-decenii-galerie-foto-9213524
Ţi-ar plăcea să locuieşti aici? Vezi cum arată oraşul viitor
Ţi-ar plăcea să locuieşti aici? Vezi cum arată oraşul viitorului
Deşi pare rupt dintr-un film cu James Bond, oraşul viitorului ar putea arăta cu totul diferit. Dispunând de 11 punţi active, patru heliporturi, mai multe piscine, propriul port dar şi o zonă de observaţie panoramică, “proiectul Utopia” a fost prezentat la show-ul iahturilor de la Monaco, conform dailymail.co.uk.
Chiar dacă are mai multe în comun cu o platformă maritimă petrolieră decat cu un iaht, “Utopia” oferă o nouă perspectivă a unui design neconvenţional. Proiectat de BMT Nigel Gee, din Southampton, Marea Britanie, oraşul plutitor măsoară 100 de metri în diametru, şi se află la 65 de metri deasupra mării. Nu se ştie încă care vor fi costurile proiectului dar nici cine va dori să îl achiziţioneze.
Platforma este proiectată să reziste în condiţii meteo extreme, fiecare din cele patru picioare dispunând de un propulsor puternic. Fiind totuşi pe mare, se poate deplasa, însă la viteze mici. Nava de lux va fi dotată cu spaţii exclusiviste şi distincte pentru spectacole, restaurante, baruri, cluburi şi cazinouri, fiind destinată unui segment de piaţă exclusivist.
"Viziunea asupra viitorului este de multe ori limitată de prezent sau reprezintă uneori reflexii ale trecutului. Percepţia iahturilor strict ca mijloace de transport reprezintă o constrângere de proiectare. Utopia nu se vrea a fi un mijloc de transport, ci mai degrabă o insulă, un loc unde se poate locui”, a declarat directorul firmei Yacht Design.
În acelaşi timp, în acest an, designerii britanici au elaborat deja planurile pentru o replică plutitoare a principatului Monaco şi a celebrelor sale repere, inclusiv pista circuitului de la Monte Carlo.
Ideea aparţine firmei Yacht Desing, care a dorit astfel să realizeze proiectarea unui iaht unic în lume, care să reflecte stilul şi rafinamentul principatului.
Deşi pare rupt dintr-un film cu James Bond, oraşul viitorului ar putea arăta cu totul diferit. Dispunând de 11 punţi active, patru heliporturi, mai multe piscine, propriul port dar şi o zonă de observaţie panoramică, “proiectul Utopia” a fost prezentat la show-ul iahturilor de la Monaco, conform dailymail.co.uk.
Chiar dacă are mai multe în comun cu o platformă maritimă petrolieră decat cu un iaht, “Utopia” oferă o nouă perspectivă a unui design neconvenţional. Proiectat de BMT Nigel Gee, din Southampton, Marea Britanie, oraşul plutitor măsoară 100 de metri în diametru, şi se află la 65 de metri deasupra mării. Nu se ştie încă care vor fi costurile proiectului dar nici cine va dori să îl achiziţioneze.
Platforma este proiectată să reziste în condiţii meteo extreme, fiecare din cele patru picioare dispunând de un propulsor puternic. Fiind totuşi pe mare, se poate deplasa, însă la viteze mici. Nava de lux va fi dotată cu spaţii exclusiviste şi distincte pentru spectacole, restaurante, baruri, cluburi şi cazinouri, fiind destinată unui segment de piaţă exclusivist.
"Viziunea asupra viitorului este de multe ori limitată de prezent sau reprezintă uneori reflexii ale trecutului. Percepţia iahturilor strict ca mijloace de transport reprezintă o constrângere de proiectare. Utopia nu se vrea a fi un mijloc de transport, ci mai degrabă o insulă, un loc unde se poate locui”, a declarat directorul firmei Yacht Design.
În acelaşi timp, în acest an, designerii britanici au elaborat deja planurile pentru o replică plutitoare a principatului Monaco şi a celebrelor sale repere, inclusiv pista circuitului de la Monte Carlo.
Ideea aparţine firmei Yacht Desing, care a dorit astfel să realizeze proiectarea unui iaht unic în lume, care să reflecte stilul şi rafinamentul principatului.
Oamenii de ştiinţă lucrează la un supercomputer care ne va s
Oamenii de ştiinţă lucrează la un supercomputer care ne va spune viitorul. Mubarak şi bin Laden, deja "ghiciţi"
Kalev Leetaru, Senior Researcher Scientist la Universitatea Illinois din SUA, a construit un supercomputer, denumit „Nautilus”, care deocamdată are capacitatea de a verifica felul în care evenimente deja întâmplate influenţează evenimentele prezente. În viitorul nu foarte îndepărtat - speră cercetătorul - sistemul computerizat va fi adaptat pentru a lucra în timp real şi a oferi previziuni.
Cercetătorul a introdus în Nautilus milioane de ştiri din mai multe surse: Open Source Center (principalul furnizor public de informaţii străine al Administraţiei americane), BBC Monitoring (care oferă ştiri din întreaga lume) şi alte surse disponibile on-line, monitorizând toate arhivele din 1945 până în prezent. În total, scrie săptămânalul Le Point, citat de Agerpres, Nautilus a analizat din punct de vedere „emoţional” peste o sută de milioane de articole, a stabilit ştirile pozitive şi negative şi a păstrat în memoria sa locurile în care s-au petrecut evenimentele monitorizate. Supercomputerul a cercetat în arhive documente în care apăreau diferite cuvinte-cheie (de exemplu, „îngrozitor”, „oribil”, „bun” etc.) şi a stabilit o reţea de o sută de miliarde de conexiuni între diferitele evenimente petrecute de-a lungul celor peste cinci decenii. Ulterior, a întocmit grafice pentru ţările implicate în „Primăvara arabă” (revoluţiile de anul acesta din lumea arabă) şi „a observat” că în fiecare caz, rezultatele agregate a mii de articole au indicat că, înainte de eveniment, starea opiniei publice era constant negativă, atât în interiorul ţării, cât şi în afara ei.
Leetaru a descoperit că, de exemplu, în luna care a precedat demisia fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak, tonul mass-media era foarte negativ. Acest tip de ton nu a mai fost întâlnit decât de două ori în presa din această ţară - cu ocazia intervenţiei americane în Kuweit în 1991 şi cu cea a invaziei SUA în Irak, în 2003. „Graficul arăta că sentimentele împotriva lui Mubarak au devenit negative atât de repede şi atât de puternic, încât ar fi fost imposibil să rămână la conducerea statului”, afirmă cercetătorul, convins că Nautilus este mai eficient decât serviciile se informaţii ale SUA.
Un alt experiment al omului de ştiinţă l-a avut ca subiect pe cel mai căutat om de pe Planetă până de curând: Ossama bin Laden. Leetaru spune că analiza globală a articolelor despre Bin Laden ar fi scos la iveală importante indicii despre ascunzătoarea acestuia: informaţiile geografice din rapoartele media indicau constant că teroristul se afla în nordul Pakistanului. Ba mai mult, un singur articol menţiona oraşul Abbottabad ca fiind ascunzătoarea şefului reţelei Al-Qaida, în timp ce celelalte materiale de presă vorbeau despre alte ascunzători situate pe o rază de 200 de kilometri de Islamabad, capitala pakistaneză.
Kalev Leetaru, Senior Researcher Scientist la Universitatea Illinois din SUA, a construit un supercomputer, denumit „Nautilus”, care deocamdată are capacitatea de a verifica felul în care evenimente deja întâmplate influenţează evenimentele prezente. În viitorul nu foarte îndepărtat - speră cercetătorul - sistemul computerizat va fi adaptat pentru a lucra în timp real şi a oferi previziuni.
Cercetătorul a introdus în Nautilus milioane de ştiri din mai multe surse: Open Source Center (principalul furnizor public de informaţii străine al Administraţiei americane), BBC Monitoring (care oferă ştiri din întreaga lume) şi alte surse disponibile on-line, monitorizând toate arhivele din 1945 până în prezent. În total, scrie săptămânalul Le Point, citat de Agerpres, Nautilus a analizat din punct de vedere „emoţional” peste o sută de milioane de articole, a stabilit ştirile pozitive şi negative şi a păstrat în memoria sa locurile în care s-au petrecut evenimentele monitorizate. Supercomputerul a cercetat în arhive documente în care apăreau diferite cuvinte-cheie (de exemplu, „îngrozitor”, „oribil”, „bun” etc.) şi a stabilit o reţea de o sută de miliarde de conexiuni între diferitele evenimente petrecute de-a lungul celor peste cinci decenii. Ulterior, a întocmit grafice pentru ţările implicate în „Primăvara arabă” (revoluţiile de anul acesta din lumea arabă) şi „a observat” că în fiecare caz, rezultatele agregate a mii de articole au indicat că, înainte de eveniment, starea opiniei publice era constant negativă, atât în interiorul ţării, cât şi în afara ei.
Leetaru a descoperit că, de exemplu, în luna care a precedat demisia fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak, tonul mass-media era foarte negativ. Acest tip de ton nu a mai fost întâlnit decât de două ori în presa din această ţară - cu ocazia intervenţiei americane în Kuweit în 1991 şi cu cea a invaziei SUA în Irak, în 2003. „Graficul arăta că sentimentele împotriva lui Mubarak au devenit negative atât de repede şi atât de puternic, încât ar fi fost imposibil să rămână la conducerea statului”, afirmă cercetătorul, convins că Nautilus este mai eficient decât serviciile se informaţii ale SUA.
Un alt experiment al omului de ştiinţă l-a avut ca subiect pe cel mai căutat om de pe Planetă până de curând: Ossama bin Laden. Leetaru spune că analiza globală a articolelor despre Bin Laden ar fi scos la iveală importante indicii despre ascunzătoarea acestuia: informaţiile geografice din rapoartele media indicau constant că teroristul se afla în nordul Pakistanului. Ba mai mult, un singur articol menţiona oraşul Abbottabad ca fiind ascunzătoarea şefului reţelei Al-Qaida, în timp ce celelalte materiale de presă vorbeau despre alte ascunzători situate pe o rază de 200 de kilometri de Islamabad, capitala pakistaneză.
F-35: Apogeul avioanelor de vânătoare
F-35: Apogeul avioanelor de vânătoare
Un element crucial al relaţiilor internaţionale este capacitatea unui stat de a-şi proiecta puterea, atât la nivel regional, cât şi continental sau global. Unul din principalii piloni ai capacităţii de proiecţie a puterii a unui stat îl reprezintă proiectarea forţelor militare, iar cea mai puternică armată a lumii, cea a SUA, are ca scop primar capacitatea de a-şi proiecta puterea la nivel global. Prin exercitarea acestei capacităţi, ce este o exprimare a puterii de disuasiune şi de convingere, un stat îşi poate atinge obiectivele diplomatice.
Unul dintre elementele esenţiale ale capacităţii de proiecţie a forţelor militare îl constituie dominarea aerului. Pentru a atinge acest ţel, armata SUA are în plan ca până în 2020 să deţină un număr record de aeronave militare, cu peste 1.000 mai multe decât oricare altă naţiune de pe Pământ. În 10 ani, SUA va deţine de 20 de ori mai multe avioane de război decât China şi de 15 ori mai multe decât Rusia, la care se adaugă un număr crescând de drone armate.
Cel mai important avion din acest arsenal militar american va fi F-35 Lightning II, cea mai sofisticată armă de război din istoria omenirii.
În 2001, compania Lockheed Martin a câştigat competiţia cu Boeing, fiind desemnată de Departamentul Apărării din SUA drept constructorul avionului de vânătoare de generaţia a 5-a. F-35, avionul conceput de Lockheed Martin, urma să înlocuiască flota învechită a armatei americane. F-35, denumit şi Joint Strike Fighter, este construit în colaborare cu 8 ţări aliate ale SUA, ce intenţionează să îl achiziţioneze.
Marele avantaj prezentat de F-35 era faptul că urma să înlocuiască mai multe modele de aeronave de luptă. De la clasicele F-16 şi A-10 folosite de Aviaţia Militară, până la avioanele A/F-18 folosite de Marină şi aeronavele AV8B folosite de infanteria marină, toate urmează să fie înlocuite de F-35.
Iată cum arată un F-35 însoţit de avionul pe care îl va înlocui, F-16:
Acest lucru este posibil pentru că F-35 include, de fapt, 3 tipuri de aeronave, acestea pornind de la acelaşi design de bază, urmând ca apoi să fie modificate pentru a satisface nevoile fiecărei ramuri a armatei americane.
Cele 3 tipuri de F-35
Primul model, intitulat F-35A, e o aeronavă de tip CTOL (conventional take-off and landing), capacitatea de decolare şi aterizare fiind una obişnuită, tipică aeronavelor destinate bazelor terestre, F35-A fiind conceput pentru uzul US Air Force. Aeronava beneficiază de o capacitate de accelerare extraordinară, fiind manevrabilă chiar şi în condiţiile unei acceleraţii gravitaţionale de 9 g (de 9 ori mai mare decât cea normală la sol).
Infanteria marină urmează să beneficieze de F35-B, un model de tip STOVL (short take-off and vertical landing), acest avion fiind capabil să decoleze de pe o suprafaţă scurtă de rulare şi să aterizeze vertical, precum un elicopter.
A treia variantă, F-35C, este concepută pentru a fi folosită de marina americană, fiind proiectată special pentru a putea fi folosit pe un portavion (model tip CV - carrier version). Acest tip de avion are suprafeţele aripilor mai mari şi un tren de aterizare ranforsat, necesar pentru decolarea asistată (de catapulte) tipică portavioanelor.
Pe 27 iulie un F-35C a efectuat primul test public de decolare prin catapultare.
Fiind un avion de vânătoare multirol de generaţia a 5-a, F-35 va fi de 8 ori mai eficient în misiunile de atac la sol şi de 4 ori mai eficient în ceea ce priveşte misiunile de apărare în aer în comparaţie cu aeronavele de vânătoare din generaţia anterioară. De asemenea, fiind mult mai sofisticat decât avioanele ce sunt astăzi în uz, F-35 va putea îndeplini misiuni care astăzi solicită folosirea mai multor aeronave, graţie senzorilor avansaţi şi tehnologiei stealth, care face aproape imposibilă detectarea sa chiar şi de către sistemele anti-aeriene avansate.
F-35 este primul avion supersonic, invizibil faţă de radar, ce poate decola de pe o suprafaţă scurtă şi ateriza vertical. Aeronava măsoară 15,6 metri în lungime, 4,6 în înălţime şi 10,7 metri în lăţime (13,1 în cazul F-35C), putând atinge o viteză maximă de 1.930 km/h (Mach 1.6). F-35A şi F-35C pot transporta o sarcină maximă de armament de 8.160 de kg, iar F-35B de 6.800 de kg.
Un alt rol pe care aeronava F-35 îl va avea este acela de colectare de date esenţiale despre forţele inamice, misiune îndeplinită de obicei de agenţiile de informaţii. Avionul este capabil să culeagă informaţii din spaţiu, de la sol şi de la alte aeronave prezente în aer, iar acestea sunt transmise în timp real la sol, unde pot fi analizate de forţele specializate.
Pentru că sistemele inteligente ale aeronavei cumulează toate informaţiile referitoare la câmpul de război, pilotul are acces la o imagine de ansamblu a acestuia. Toate informaţiile apar pe un display integrat în casca purtată de pilot, acesta având capacitatea de a vedea imagini în infraroşu. De asemenea, pilotul poate accesa una din numeroasele camere video integrate în corpul aeronavei, putând vedea în toate direcţiile, inclusiv sub aeronavă.
Proiectanţii aeronavei se laudă cu nivelul înalt de precizie al acesteia. Oficialii Lockheed Martin au probat acest lucru în timpul unui zbor demonstrativ efectuat la 80 de km de oraşul american Las Vegas. În imaginile transmise în timp real spre centrul de comandă, jurnaliştii prezenţi au putut vedea cum senzorii aeronavei capturează imagini clare ale hotelurilor din oraşul situat la 80 de kilometri depărtare.
Specialiştii Lockheed Martin au explicat jurnaliştilor că sistemul sofisticat de arme cu care este dotat F-35, proiectat să reducă numărul victimelor colaterale, este capabil de o asemenea precizie încât permite ţintirea unei ferestre anume a hotelului chiar de la distanţa de 80 de kilometri! Din motive evidente, această afirmaţie nu a fost demonstrată jurnaliştilor.
Avioanele F-35 vor costa de 10 ori mai mult decât trimiterea omului pe Lună
Pentru că toate cele 3 modele ale F-35 se bazează pe acelaşi design de bază, şefii armatei americane se aşteptau ca prin achiziţia acestor aeronave de generaţia a 5-a să îndeplinească două obiective în acelaşi timp: modernizarea flotei şi reducerea costurilor.
Pentru că cele 3 modele de aeronave urmează să aibă 80% din componente în comun, şefii armatei americane se aşteptau ca acest lucru să conducă la costuri de mentenanţă şi de logistică mai mici.
Dacă primul obiectiv pare aproape de realizare, cel de-al doilea nu a decurs deloc conform planurilor. Programul JSF (Joint Strike Fighter) de modernizare a flotei americane a întâmpinat numeroase probleme ce au dus la întârzierea sa şi la depăşirea costurilor programate iniţial.
Dacă la semnarea contractului cu Lockheed Martin cei de la Pentagon se aşteptau ca F-35-ul să intre în uz în 2010, termenul de predare a fost extins până în 2016, iar costurile au crescut exponenţial, depăşind cu mai mult de 50% suma estimată iniţial. Pentagonul intenţionează să achiziţioneze 2.443 de avioane F-35 în următorii 25 de ani, costul total fiind 382 de miliarde de dolari. Dacă iniţial costul unui F-35 era estimat la 69 de milioane de dolari, astăzi acesta se ridică la peste 130 de milioane (cea mai scumpă fiind aeronava destinată utilizării pe portavioane, care costă aproximativ 143 de milioane de dolari).
Însă atât armata americană, cât şi ţările care intenţionează să cumpere aceste avioane (printre care Marea Britanie, Italia, Olanda, Turcia, Canada, Australia, Norvegia, Danemarca, Israel) doresc să reducă numărul de aeronave comandate, ca urmare a costului exorbitant.
Costurile de achiziţie nu sunt, însă, cele mai mari cheltuieli pe care aceste aeronave le vor implica: un raport publicat anul acesta de către Pentagon estimează că, de-a lungul celor 50 de ani în care vor fi în uz avioanele de tip F-35, programul va costa peste 1.385 de miliarde de dolari americani. Astfel, acesta este de departe cel mai scump program din istoria armatei americane. Şi nu doar al armatei! Spre exemplu, programul Apollo, prin care NASA a dus pentru prima dată oameni pe Lună, a costat 164 de miliarde dolari de-a lungul a 10 ani. Un alt program cu care Joint Strike Fighter a fost comparat este cel al construcţiei de autostrăzi de-a lungul SUA, care a costat 213 miliarde de dolari pe o durată de 40 de ani, un mizilic în comparaţie cu costurile F-35.
F-35, ultimul avion de vânătoare pilotat de om?
Chiar dacă F-35 va costa mult mai mult decât s-a estimat iniţial, soarta sa nu este în dubiu, el urmând să fie arma cheie a forţelor aeriene americane în următoarele decenii.
Cu toate acestea, pe termen lung acesta îşi va pierde din avantajele apreciate astăzi. Limita de zbor în regim de luptă a F-35C, varianta destinată folosirii de pe portavion, este de 1.100 de kilometri distanţă faţă de bază. Acest lucru ar putea constitui o problemă pe măsură ce China dezvoltă rachete balistice anti-portavion, fiind foarte posibil ca F-35 să nu mai constituie un avantaj în zona Asiei de Sud şi a Pacificului de Vest, regiune pe care strategii militari americani o consideră drept punct-cheie al potenţialelor conflicte în anii ce urmează.
În teatrele de operaţiuni în care SUA activează în prezent, Irak şi Afganistan, armata americană a început să folosească din ce în ce mai mult drone, adică aeronave pilotate de la sol (de obicei chiar de la zeci de mii de kilometri distanţă, piloţii acestora aflându-se în baze din SUA). În ultimii ani, dronele au devenit mai fiabile şi au preluat din ce în ce mai multe misiuni ce cădeau în sarcina avioanelor pilotate de om, iar Pentagonul intenţionează să direcţioneze din ce în ce mai mulţi bani în dezvoltarea acestora.
Dincolo de costul mai mic, dronele au două mari avantaje în comparaţie cu aeronavele pilotate de oameni. Primul avantaj este oferit de faptul că sunt mai uşoare şi mai eficiente decât avioanele, nefiind echipate cu sistemele de protecţie a pilotului, lipsa greutăţii suplimentare permiţându-le să fie mai rapide şi mai uşor de camuflat. Cel de-al doilea avantaj este decisiv: în cazul în care o dronă este doborâtă de forţele inamice, nu există pierderi umane.
De aceea, viitorul pare să aparţină dronelor conduse de la sol, iar F-35 va constitui, aproape sigur, cântecul de lebădă al avioanelor de vânătoare şi totodată cea mai mare realizare în acest domeniu.
Un element crucial al relaţiilor internaţionale este capacitatea unui stat de a-şi proiecta puterea, atât la nivel regional, cât şi continental sau global. Unul din principalii piloni ai capacităţii de proiecţie a puterii a unui stat îl reprezintă proiectarea forţelor militare, iar cea mai puternică armată a lumii, cea a SUA, are ca scop primar capacitatea de a-şi proiecta puterea la nivel global. Prin exercitarea acestei capacităţi, ce este o exprimare a puterii de disuasiune şi de convingere, un stat îşi poate atinge obiectivele diplomatice.
Unul dintre elementele esenţiale ale capacităţii de proiecţie a forţelor militare îl constituie dominarea aerului. Pentru a atinge acest ţel, armata SUA are în plan ca până în 2020 să deţină un număr record de aeronave militare, cu peste 1.000 mai multe decât oricare altă naţiune de pe Pământ. În 10 ani, SUA va deţine de 20 de ori mai multe avioane de război decât China şi de 15 ori mai multe decât Rusia, la care se adaugă un număr crescând de drone armate.
Cel mai important avion din acest arsenal militar american va fi F-35 Lightning II, cea mai sofisticată armă de război din istoria omenirii.
În 2001, compania Lockheed Martin a câştigat competiţia cu Boeing, fiind desemnată de Departamentul Apărării din SUA drept constructorul avionului de vânătoare de generaţia a 5-a. F-35, avionul conceput de Lockheed Martin, urma să înlocuiască flota învechită a armatei americane. F-35, denumit şi Joint Strike Fighter, este construit în colaborare cu 8 ţări aliate ale SUA, ce intenţionează să îl achiziţioneze.
Marele avantaj prezentat de F-35 era faptul că urma să înlocuiască mai multe modele de aeronave de luptă. De la clasicele F-16 şi A-10 folosite de Aviaţia Militară, până la avioanele A/F-18 folosite de Marină şi aeronavele AV8B folosite de infanteria marină, toate urmează să fie înlocuite de F-35.
Iată cum arată un F-35 însoţit de avionul pe care îl va înlocui, F-16:
Acest lucru este posibil pentru că F-35 include, de fapt, 3 tipuri de aeronave, acestea pornind de la acelaşi design de bază, urmând ca apoi să fie modificate pentru a satisface nevoile fiecărei ramuri a armatei americane.
Cele 3 tipuri de F-35
Primul model, intitulat F-35A, e o aeronavă de tip CTOL (conventional take-off and landing), capacitatea de decolare şi aterizare fiind una obişnuită, tipică aeronavelor destinate bazelor terestre, F35-A fiind conceput pentru uzul US Air Force. Aeronava beneficiază de o capacitate de accelerare extraordinară, fiind manevrabilă chiar şi în condiţiile unei acceleraţii gravitaţionale de 9 g (de 9 ori mai mare decât cea normală la sol).
Infanteria marină urmează să beneficieze de F35-B, un model de tip STOVL (short take-off and vertical landing), acest avion fiind capabil să decoleze de pe o suprafaţă scurtă de rulare şi să aterizeze vertical, precum un elicopter.
A treia variantă, F-35C, este concepută pentru a fi folosită de marina americană, fiind proiectată special pentru a putea fi folosit pe un portavion (model tip CV - carrier version). Acest tip de avion are suprafeţele aripilor mai mari şi un tren de aterizare ranforsat, necesar pentru decolarea asistată (de catapulte) tipică portavioanelor.
Pe 27 iulie un F-35C a efectuat primul test public de decolare prin catapultare.
Fiind un avion de vânătoare multirol de generaţia a 5-a, F-35 va fi de 8 ori mai eficient în misiunile de atac la sol şi de 4 ori mai eficient în ceea ce priveşte misiunile de apărare în aer în comparaţie cu aeronavele de vânătoare din generaţia anterioară. De asemenea, fiind mult mai sofisticat decât avioanele ce sunt astăzi în uz, F-35 va putea îndeplini misiuni care astăzi solicită folosirea mai multor aeronave, graţie senzorilor avansaţi şi tehnologiei stealth, care face aproape imposibilă detectarea sa chiar şi de către sistemele anti-aeriene avansate.
F-35 este primul avion supersonic, invizibil faţă de radar, ce poate decola de pe o suprafaţă scurtă şi ateriza vertical. Aeronava măsoară 15,6 metri în lungime, 4,6 în înălţime şi 10,7 metri în lăţime (13,1 în cazul F-35C), putând atinge o viteză maximă de 1.930 km/h (Mach 1.6). F-35A şi F-35C pot transporta o sarcină maximă de armament de 8.160 de kg, iar F-35B de 6.800 de kg.
Un alt rol pe care aeronava F-35 îl va avea este acela de colectare de date esenţiale despre forţele inamice, misiune îndeplinită de obicei de agenţiile de informaţii. Avionul este capabil să culeagă informaţii din spaţiu, de la sol şi de la alte aeronave prezente în aer, iar acestea sunt transmise în timp real la sol, unde pot fi analizate de forţele specializate.
Pentru că sistemele inteligente ale aeronavei cumulează toate informaţiile referitoare la câmpul de război, pilotul are acces la o imagine de ansamblu a acestuia. Toate informaţiile apar pe un display integrat în casca purtată de pilot, acesta având capacitatea de a vedea imagini în infraroşu. De asemenea, pilotul poate accesa una din numeroasele camere video integrate în corpul aeronavei, putând vedea în toate direcţiile, inclusiv sub aeronavă.
Proiectanţii aeronavei se laudă cu nivelul înalt de precizie al acesteia. Oficialii Lockheed Martin au probat acest lucru în timpul unui zbor demonstrativ efectuat la 80 de km de oraşul american Las Vegas. În imaginile transmise în timp real spre centrul de comandă, jurnaliştii prezenţi au putut vedea cum senzorii aeronavei capturează imagini clare ale hotelurilor din oraşul situat la 80 de kilometri depărtare.
Specialiştii Lockheed Martin au explicat jurnaliştilor că sistemul sofisticat de arme cu care este dotat F-35, proiectat să reducă numărul victimelor colaterale, este capabil de o asemenea precizie încât permite ţintirea unei ferestre anume a hotelului chiar de la distanţa de 80 de kilometri! Din motive evidente, această afirmaţie nu a fost demonstrată jurnaliştilor.
Avioanele F-35 vor costa de 10 ori mai mult decât trimiterea omului pe Lună
Pentru că toate cele 3 modele ale F-35 se bazează pe acelaşi design de bază, şefii armatei americane se aşteptau ca prin achiziţia acestor aeronave de generaţia a 5-a să îndeplinească două obiective în acelaşi timp: modernizarea flotei şi reducerea costurilor.
Pentru că cele 3 modele de aeronave urmează să aibă 80% din componente în comun, şefii armatei americane se aşteptau ca acest lucru să conducă la costuri de mentenanţă şi de logistică mai mici.
Dacă primul obiectiv pare aproape de realizare, cel de-al doilea nu a decurs deloc conform planurilor. Programul JSF (Joint Strike Fighter) de modernizare a flotei americane a întâmpinat numeroase probleme ce au dus la întârzierea sa şi la depăşirea costurilor programate iniţial.
Dacă la semnarea contractului cu Lockheed Martin cei de la Pentagon se aşteptau ca F-35-ul să intre în uz în 2010, termenul de predare a fost extins până în 2016, iar costurile au crescut exponenţial, depăşind cu mai mult de 50% suma estimată iniţial. Pentagonul intenţionează să achiziţioneze 2.443 de avioane F-35 în următorii 25 de ani, costul total fiind 382 de miliarde de dolari. Dacă iniţial costul unui F-35 era estimat la 69 de milioane de dolari, astăzi acesta se ridică la peste 130 de milioane (cea mai scumpă fiind aeronava destinată utilizării pe portavioane, care costă aproximativ 143 de milioane de dolari).
Însă atât armata americană, cât şi ţările care intenţionează să cumpere aceste avioane (printre care Marea Britanie, Italia, Olanda, Turcia, Canada, Australia, Norvegia, Danemarca, Israel) doresc să reducă numărul de aeronave comandate, ca urmare a costului exorbitant.
Costurile de achiziţie nu sunt, însă, cele mai mari cheltuieli pe care aceste aeronave le vor implica: un raport publicat anul acesta de către Pentagon estimează că, de-a lungul celor 50 de ani în care vor fi în uz avioanele de tip F-35, programul va costa peste 1.385 de miliarde de dolari americani. Astfel, acesta este de departe cel mai scump program din istoria armatei americane. Şi nu doar al armatei! Spre exemplu, programul Apollo, prin care NASA a dus pentru prima dată oameni pe Lună, a costat 164 de miliarde dolari de-a lungul a 10 ani. Un alt program cu care Joint Strike Fighter a fost comparat este cel al construcţiei de autostrăzi de-a lungul SUA, care a costat 213 miliarde de dolari pe o durată de 40 de ani, un mizilic în comparaţie cu costurile F-35.
F-35, ultimul avion de vânătoare pilotat de om?
Chiar dacă F-35 va costa mult mai mult decât s-a estimat iniţial, soarta sa nu este în dubiu, el urmând să fie arma cheie a forţelor aeriene americane în următoarele decenii.
Cu toate acestea, pe termen lung acesta îşi va pierde din avantajele apreciate astăzi. Limita de zbor în regim de luptă a F-35C, varianta destinată folosirii de pe portavion, este de 1.100 de kilometri distanţă faţă de bază. Acest lucru ar putea constitui o problemă pe măsură ce China dezvoltă rachete balistice anti-portavion, fiind foarte posibil ca F-35 să nu mai constituie un avantaj în zona Asiei de Sud şi a Pacificului de Vest, regiune pe care strategii militari americani o consideră drept punct-cheie al potenţialelor conflicte în anii ce urmează.
În teatrele de operaţiuni în care SUA activează în prezent, Irak şi Afganistan, armata americană a început să folosească din ce în ce mai mult drone, adică aeronave pilotate de la sol (de obicei chiar de la zeci de mii de kilometri distanţă, piloţii acestora aflându-se în baze din SUA). În ultimii ani, dronele au devenit mai fiabile şi au preluat din ce în ce mai multe misiuni ce cădeau în sarcina avioanelor pilotate de om, iar Pentagonul intenţionează să direcţioneze din ce în ce mai mulţi bani în dezvoltarea acestora.
Dincolo de costul mai mic, dronele au două mari avantaje în comparaţie cu aeronavele pilotate de oameni. Primul avantaj este oferit de faptul că sunt mai uşoare şi mai eficiente decât avioanele, nefiind echipate cu sistemele de protecţie a pilotului, lipsa greutăţii suplimentare permiţându-le să fie mai rapide şi mai uşor de camuflat. Cel de-al doilea avantaj este decisiv: în cazul în care o dronă este doborâtă de forţele inamice, nu există pierderi umane.
De aceea, viitorul pare să aparţină dronelor conduse de la sol, iar F-35 va constitui, aproape sigur, cântecul de lebădă al avioanelor de vânătoare şi totodată cea mai mare realizare în acest domeniu.
Submarinul viitorului: va ajunge la 11.000 de metri adâncime
Submarinul viitorului: va ajunge la 11.000 de metri adâncime în mai puţin de o oră şi va costa 8 milioane de dolari. Ce miliardari îl vor
Re: VIITOR
Bucataria viitorului va creste propriile legume si fructe de mare Crezi ca bucataria ta a atins punctul maxim al modernismului? Poate ca este timpul ca inspectezi din nou piata, caci bucataria viitorului este dotata cu o biosfera unde pot fi crescute legume sau fructe de mare, dar si… pesti. Desi suna a un proiect dintr-un film stiintifico-fantastic, acest tip de tehnologie este deja in curs de dezvoltare pentru a ajuta gospodariile sa scape de povara gasirii unei idei pentru a fi mai ecologice. De asemenea, bucataria va mai contine si un “frigider frugal” care isi poate recomanda retete bazate pe ceea ce se afla inauntru si poate recicla resturile de la o masa. Insa cea mai importanta componenta este ferma biosferica de la Philips, ce poate produce pesti si produse proaspete 52 de saptamini pe an. De asemenea, poate asigura hidrogen proaspat, ce poate fi folosit pentru alimentarea masinii ecologice. Oxigenul eliberat de plantele din biosfera ajunge la pestii din acvariu, acesta la rindul lui fiind “curatat” de creveti, care pot fi si ei consumati. Nici restul casei nu va fi ignorat, apa menajera fiind filtrata printr-un “pat de ierburi”, care va putea fi folosita mai apoi chiar si pentru a-si face un ceai. Tehnologia este realizata de John Lewis si expertii de la Future Laboratory, acestia fiind de parere ca in 2030 toate acestea vor exista in fiecare casa.
Re: VIITOR
Oglinda viitorului iti va spune cit esti de sanatos
In aproximativ 10 ani, oglinda din baie va putea face mai mult decit doar sa-ti arate reflexia. Mai exact, oglinda, conectata la o retea in banda larga, iti va putea analiza organismul in timp ce tu doar te speli pe dinti. Presiunea arteriala, greutatea si bataile inimii vor fi masurate si iti vor fi afisate pe oglinda, sub forma de text. Oglinda este conectata la un evaluator nutritional ce va raporta orice schimbare brusca a sanatatii medicului tau de familie, printr-un e-mail. Iar asta nu este tot. Se asteapta ca urmatorul deceniu sa ne aduca si o cada conectata la o retea de banda larga, catre care poti trimite mesaje de oriunde din lume pentru a-i comanda sa porneasca, sa se opreasca, sa adauge mai multa apa calda sau spuma. De asemenea, expertii lucreaza si la un pat conectat la internet, ce iti va permite sa urmaresti ultimele stiri din orice domeniu din confortul propriului culcus. Proiectele fac parte din Ideal Home Show “House of the Future”, sponsorizata de Virgin Media.
In aproximativ 10 ani, oglinda din baie va putea face mai mult decit doar sa-ti arate reflexia. Mai exact, oglinda, conectata la o retea in banda larga, iti va putea analiza organismul in timp ce tu doar te speli pe dinti. Presiunea arteriala, greutatea si bataile inimii vor fi masurate si iti vor fi afisate pe oglinda, sub forma de text. Oglinda este conectata la un evaluator nutritional ce va raporta orice schimbare brusca a sanatatii medicului tau de familie, printr-un e-mail. Iar asta nu este tot. Se asteapta ca urmatorul deceniu sa ne aduca si o cada conectata la o retea de banda larga, catre care poti trimite mesaje de oriunde din lume pentru a-i comanda sa porneasca, sa se opreasca, sa adauge mai multa apa calda sau spuma. De asemenea, expertii lucreaza si la un pat conectat la internet, ce iti va permite sa urmaresti ultimele stiri din orice domeniu din confortul propriului culcus. Proiectele fac parte din Ideal Home Show “House of the Future”, sponsorizata de Virgin Media.
Pagina 3 din 12 • 1, 2, 3, 4 ... 10, 11, 12
Pagina 3 din 12
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum