Ungaria

Scris de Admin 31.03.06 8:05

Rezumarea primului mesaj :

Ungaria: despăgubiri pentru persecuţiile din 1940-1944

Câteva mii de persoane din Transilvania de
Nord, teritoriu atribuit între 1940-1944 prin Dictatul de la Viena
Ungariei, sau descendenţii lor, vor beneficia de redeschiderea
acţiunilor de reparare a suferinţelor şi pagubelor pricinuite de
autorităţile ungare în timpul celui de-al doilea Război Mondial.

Guvernul de la Budapesta a adoptat printr-o ordonanţă instrucţiunile de aplicare ale legii numărul 57 din 2006.
Aceasta
redeschide acţiunile de despăgubire a persoanelor care, din motive
politice, au fost private de viaţă sau libertate de autorităţi după
1938.
Depunerea cererilor - până la 31 iulie
Formularele
pentru depunerea cererilor pot fi obţinute de la birourile
autorităţilor judiciare din Budapesta sau din oraşele reşedinţe de
judeţ şi de la reprezentanţele diplomatice ale Ungariei. Cererile
trebuie să fie depuse cel târziu până la 31 iulie.
Noua
lege ţine cont de faptul că numai în Ungaria peste 85.000 de persoane
nu au beneficiat de despăgubiri datorită unei neglijenţe personale sau
din cauză că nu aveau încă la dispoziţie în 1992 actele şi documentele
necesare.
Peste 100.000 de persoane vor beneficia de despăgubiri
Luând
în considerare şi teritoriile ocupate, se estimează că numărul
persoanelor care vor beneficia de prevederile acestei legi depăşeşte cu
mult cifra de 100.000.
Posibilitatea
obţinerii unei despăgubiri o au acele persoane ale căror rude apropiate
şi-au pierdut viaţa din cauza abuzurilor comise de autorităţile ungare
sau au murit în timpul deportării precum şi în situaţia în care
solicitantul a fost încorporat într-un detaşament de muncă în timul
celui de-al doilea Război Mondial.
Pentru
compensarea pierderii vieţii se acordă 400.000 de forinţi, sumă egală
cu aproape 5400 de lei noi, care va fi împărţită în mod egal între
moştenitori.
Persoanele trimise la muncă forţată pot alege între o rentă viageră sau bilete de despăgubire recunoscute de bursa de valori.

http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/03/060330_despagubiri_ungaria.shtml

Scris de Admin 24.07.09 19:21

Operation Panzerfaust

La 7 iulie 1944, Horthy ordona "încetarea transferului de evrei către Germania". Eichmann
s-a manifestat foarte furios şi, în pofida ordinelor lui Horthy, a mai
continuat ici-colo deportările. La 7 august 1944, Horthy a remaniat
guvernul; Baky şi Endre au încetat să aibă ca resort, problema
evreiască. La 29 august, un general, Géza Lakatos, a devenit premier.
Horthy pregătea ieşirea Ungariei din război şi ruperea alianţei cu
Germania. Evreii rămaşi în viaţă erau însufleţiţi de speranţe noi, mai
ales cei din Budapesta, asupra cărora planase ameninţarea unei
deportări iminente. Speranţe deşarte, pentru că Hitler dăduse semnalul
punerii în aplicare a acţiunii antihorthyste cu numele de cod
"Operation Panzerfaust" (Operaţiunea Puştii Antitanc).
Monumentul
victimelor crimelor din cel de-al doilea război mondial, aflat la
TurdaÎn total, au fost deportaţi circa 450.000 de evrei. Dintre
aceştia, peste 20.000 de evrei români, polonezi şi slovaci au fost
trimişi în 1941 în zonele abia cucerite din Polonia răsăriteană, la
muncă forţată. Abia au scăpat câţiva de la moarte, pentru a evada şi a
povesti cele întâmplate. Alţi peste 50.000 de evrei au fost trimişi de
autorităţile horthyste, tot în cursul războiului, în detaşamente de
muncă forţată pe teritoriul Ucrainei. Şase din şapte oameni au murit.
Doi evrei au reuşit să scape de la Auschwitz şi să povestească
aliaţilor tratamentul la care au fost supuşi. Raportul „Vrba-Wetzler”
conţinea declaraţiile celor doi evadaţi din lagărele de la Auschwitz.
Detaliile din raport au fost transmise la 15 iunie la B.B.C., iar la 20
iunie au fost publicate şi în „The New York Times”. Papa Pius XII,
Preşedintele Franklin D. Roosevelt şi regele Gustav V al Suediei i-au
trimis scrisori lui Horthy prin care cereau oprirea atrocităţilor
antievreieşti. Drept rezultat, la presiunile Occidentului, la 7 iulie
1944 Horthy a oprit deportarea evreilor. El a rezistat ulterior
presiunilor lui Hitler, care îi cerea deportarea celor 200.000 de evrei
din Budapesta, iar Biserica Romano-Catolică a Ungariei a eliberat
pentru evrei numeroase certificate de botez. După ce Horthy a întors de
la graniţă un tren cu 1.600 de evrei, la 15 iulie 1944, în ziarul „The
New York Times” a apărut un articol care prezenta Ungaria drept ultimul
refugiu al evreilor din Europa (ignorând situaţia din România de la
acea dată) şi menţiona faptul că ungurii au încercat să protejeze
evreii.

http://israel.ablog.ro/

Scris de Admin 11.07.09 19:43

TREI LECTURI PE ACEIAŞI TEMA

http://www.alternativaonline.ca/Recenzii0905.html
Iata-ma cu lectura pe urmele TRENULUI LUI KASZTNER citind volumul Annei Porter, care afirma ca scrie istoria adevarata a lui Rezso Kasztner, scriere ce, in multe sensuri, idei si personaje, continua ‘’Frontiera dintre viata si moarte’’ a lui Zoltan Tibori Szabo.
Eu, cititorul, sunt multumit ca am avut oportunitatea sa citesc
aceste carti, din care am aflat lucruri noi despre gettoizarea si
deportarea evreilor ardeleni in special si a evreilor europeni in
general, in care avocatul evreu clujean a incercat, cum s-a priceput si
cit a putut, sa-si salveze coreligionarii. Dupa razboi, cind multe s-au
aflat, coreligionarii sai au inceput sa aiba pareri diferite, vehemente
despre el.
Eu, fiind doar un cititor oarecare, ma abtin sa-l judec pe Rezso
Kasztner din multe motive, dar intii de toate, pentru ca nu sunt evreu
deci nu-i treaba mea, apoi in acest caz sunt pete albe, necunoscute
chiar de holocaustologi, fiindca s-au facut multe si mari afaceri
nescrise, fara martori. Ceea ce m-a atras in aceste lecturi, atit cea a
lui Zoltan Tibori Szabo cit si a Annei Porter a fost reflectorul lor
fixat pe niste oameni, pe interelatiile si fapte lor, care au fost
plasate, anterior, de majoritatea publicistilor, nu in umbra, ci in
acel invelis intunecat al tacerii, al neaflarii. Nu-i secret, dar este
preferabil sa nu se scrie si vorbeasca despe negocierile si afacerile dintre liderii evrei si cei nazisti de la Budapesta din 1944,
pentru ca stirnesc comentarii nefavorabile si chiar repercusiuni asupra
imaginii pe care evreii o sustin oficial si proiecteaza cu insistenta.
Unul dintre marii intermediari ai acestor negocieri si afaceri a
fost Rezso Kastner, pe care doar cei ce au trecut prin acele vremuri
cumplite il pot judeca, noi cititorii avem doar libertatea de-a citi si
a impartasi cele citite cu oricine, fiindca exista o Declaratie
universala a drepturilor omului semnata la ONU de toate natiunile
civilizate si democratice ale lumii, ca lege universala si suprema in
acest domeniu al societatii umane. Suntem liberi sa ne informam, de
oriunde, si sa transmitem informatii.
In primavara lui 1944, regentul Miklos Horthy ii trimite o
scrisoare lui Adolf Hitler in care ii explica ca, el, Horthy s-a gindit
sa retraga trupele unguresti din Rusia si sa le fixeze pe Carpati, din
Rutenia pina in Secuime, unde vor apara cu vitejie hotarele Ungariei
Milenare. Este o reactie cunoscuta istoric a celor ce il parasesc pe
cel ce va fi invins. Sa trecem peste reactia de isterie furioasa a lui
Hitler si sa ne oprim la urmari. Hitler l-a avertizat ca in acest caz,
va ocupa Ungaria si o va intoarce la frontierele stabilite la Trianon,
ceea ce l-a deprimat definitiv pe Horthy si guvernul sau. O amenintare
mai mare nu se putea la adresa Ungariei. Si amenintarea a devenit fapt,
germanii au sosit la Budapesta pe tancuri, fiindca asa calatoreau impartitorii lumii in acele vremuri. Odata cu tancurile a sosit si Adolf Eichmann, caruia Miklos Horthy ii promisese o suta de mii de evrei la munca in Germania.
Generos Miklos Horthy, superb amiral calare, a ramas si fara guvern
acum in fata lui Adolf Eichmann, care nu batuse drumul pina la
Budapesta doar pentru o suta de mii de evrei, ci ii vroia pe toti si
cit mai repede.
Adolf Eichmann s-a instalat, impreuna cu echipa lui speciala, in
Hotelul Majestic de pe Dealul Sfabilor din Buda si au perfectat planul
ghettoizarii tuturor evreilor din Ungaria, in sase zone, si pregateau
planurile trenurilor de marfa ce trebuiau sa deporteze cite 12.000 de
evrei pe zi in Germania.
In acest timp, Va’ada
- comitetul de ajutor si salvare al evreilor din Budapesta - se
intilnea la Cafe Parisette de pe Corsso sa faca planurile de ajutor si
salvare de la deportare a cit mai multor evrei. Rezso Kasztner era
directorul executiv al comitetului, sprijinit de sotii Hansi si Joel
Brand, Sam Springmann evreu polonez, Moshe Schweiger legatura grupului
cu armata clandestina, subversiva Haganach din Palestina. Planul era
de-a incepe negocierile cu Adolf Eichmann, fiindca rezistenta deschisa
era imposibila, asa ca speculau cealalta posibilitate a fortei
financiare, prin coruptie si mituire.
La sfirsitul lunii
Martie, Adolf Eichmann, prin citatii si somatii, a adunat pe cei mai
reprezentativi lideri evrei si le-a spus ca evreii vor fi deportati in
Germania, fiindca este nevoie de forta de munca in industria
razboiului. Cei ce se vor sustrage, sabota sau nu se vor supune ordinei
celui de al Treilea Reich vor fi executati. A mai accentuat, apasat si
repetat ca ei, conducatorii comunitatii sa-si sfatuiasaca
coreligionarii, spre binele lor, sa se supuna docil ordinelor germane.
Atit. Apoi au inceput aranjamentele de scutire a unor evrei de
deportare in lagarele de munca pentru industria de razboi, pentru ca
asa li s-a spus. Pentru inceput, aranjamentele s-au facut discret si
rezervat cu Dieter Wisliceny, ofiterul de incredere a lui Adolf
Eichmann, dar direct pe bani. Baronul Fulop von Freudinger, unul dintre
cei mai bogati industriasi evrei ai Ungariei si-a cumparat exceptia de la deportare cu pietre pretioase si bani, iar multimilionarul evreu Ferenc Chorin si-a cumparat pentru el si familia lui exceptia de la deportare cu suma de 600.000 US $ .
Imediat, ce s-a aflat, ce nu se afla in comunitate, Rezso
Kasztner si Joel Brand au apelat si ei la Dieter Wisliceny pentru un tren special,
care sa nu-i duca pe evrei in lagarele de munca ci intr-o tara de unde
pot pleca in Palestina. Initial aranjamentul a fost facut pentru 600 de
evrei pentru 2.000.000 US $ plus 200.000 pengo, bani de buzunar. Rezso
Kasztner si Joel Brand trebuiau sa-i prezinte lista cu cei exceptati de la deportare, 300 din Budapesta, 300 din restul Ungariei, si banii in cel mai scurt timp.
Mai greu a fost cu definitivarea listei decit cu banii. Rezso
Kasztner a venit la Cluj sa-si aranjeze membri familiei, evreii
apropiati, influenti si avuti. In paranteza, Rezso Kastner era
casatorit cu Bogyo fiica influentului avocat evreu Joseph Fischer,
presedintele comunitatii evreiesti din Cluj si fost parlamentar la
Bucuresti, care traise cu o incredere oarba in stapinirea ungureasca si
acum nu putea crede ca, fiind maghiari de religie iudaica
cum isi spuneau ,sa fie gettoizati si deportati ! Tot in aceasta idee,
rabinatul isi indemna coreligionarii la supunere totala fata de noile
dispoziti si ordine ale regimului ungar, ba mai mult, erau staruitor
sfatuiti sa se roage, intii de toate, pentru salvarea Ungariei. Si in
timp ce se rugau pentru salvarea Ungariei, trenurile unguresti de
marfa, puse la dispozitia lui Adolf Eichmann incepusera sa-i deporteze,
sistematic si inghesuiti, la Auschwitz, iar Rezso Kasztner avea
problema cu intocmirea listei cu evreii clujeni ce se vor urca in trenul lui, cumparindu-si locul.
Au fost multe discutii, de tot felul, usor de imaginat intr-o asemenea
situatie tragica, nu starui, autoarea le rezerva pagini si pagini de
descriere si interpretare. Pina la urma in trenul lui Kasztner,
un tren de vagoane de clasa 2-a, s-au urcat 388 de evrei clujeni, era
in 10 Iunie 1944, era ultimul tren cu evreii din gettoul clujean.
Ceilalti, peste 18.000 de evrei, au fost deja deportati la Auschwitz in
vagoane de marfa inchise.
Trenul lui Kasztner a
ajuns cu bine la Budapesta, unde au fost cazati intr-un mic ghetto
numai pentru ei, confortabil, pina ce urmau sa plece mai departe cu
ceilaltii favorizati ai soartei din Budapesta. Din moment ce s-a aflat
in comunitatea budapestana despre trenul lui Kasztner, a fost asaltat de noi si noi cerinte de bilete de tren. Si Rezso Kasztner a facut tot ce i-a stat in putinta. A inceput o serie de aranjamente si tirguieli
cu Maiorul SS Kurt Becher, sef al unui departament economic special
pentru evrei, care era usor de abordat cu cit i se oferea mai mult. Nu
era arogant si nici pretentios, accepta; dolari americani, franci
elvetieni, napoleoni, bijuterii, pietre pretioase, bare de aur si
argint, valize intregi. In acest fel trenul lui Kasztner a
ajuns sa aiba peste 1.600 de locuri, cumparate la preturi diferite, din
ce in ce mai mari mai ales ca se negocia, tot pe bani, ca trenul lui Kasztner sa mearga in Elvetia, tara cantoanelor neutre si-a bancilor internationale!!
Cum evreii din restul Ungariei au fost de acum deportati la
Auschwitz se apropia deportarea si celor din Budapesta unde isi
gasisera sanctuar, pina acum, foarte multi evrei din provincie.
Gestapoul nu dormea, iar Va’ada
facea eforturi disperarte de ajutor si salvare. Joel Brand, un evreu
originar din Nasaud, care cu intreaga familie s-a mutat la Erfurt in
Germania unde s-a educat, a devenit comunist si aventurier prin lume,
din Japonia si China pina in America de Sud, s-a stabilit la Budapesta
si a inceput o tirguiala grandioasa de exceptare de la deportare
a evreiilor ramasi, direct cu Adolf Eichman. Discutiile au fost multe,
in concluzie au ajuns la un tirg; pentru salvarea evreilor de la
deportare, comunitatea evreiasca internationala sa dea o suta zece tone
de cafea, doua sute tone ceai, 2.000.000 bucati de sapun si 10.000 de
camioane militare, plus ce nu se scria!! Joel Brand a fost trimis la
Istambul cu acesta propunere sa o discute cu liderii evreimii
internationale si cu cei din Palestina. Numai ca Joel Brand era
cunoscut nu numai Gestapo-ului ci si celorlaltor mari servicii de
informatii si spionaj, asa ca odata ajuns la Istambul a fost arestat si
purtat din inchisori in inchisori, o adevarata saga.
In tot acest timp la trenul lui Kasztner s-a mai adaugat niste vagoane, fiindca Maiorul SS Kurt Becher era foarte intelegator la argumentele comunitatii!! La plecare in trenul lui Kasztner calatoreau oficial 1684 evrei, cind au ajuns in Ungarenlager
din Bergen-Belsen si au fost luati in primire s-au numarat 972 de
femei, 712 barbati si 252 de copii. Foarte bine, numai conditile nu mai
erau precum cele de la Budapesta iar asteptarea pina la trecerea in
Elvetia a devenit un calvar. Pina la urma, prin abnegatia lui Rezso
Kasztner si a maiorului SS Kurt Becher, fiecare din motive diferite, trenul lui Kasztner a ajuns cu bine in Elvetia, in tara cantoanelor neutre si-a bancilor internationale.
Era deja decembrie 1944 si Budapesta era sub asediu, soarta
populatiei civile era un infern. Evreii budapestani au fost trimisi, pe
jos in coloane, spre Viena sa lucreze la fortificatiile de aparare,
multi au cazut de-a lungul drumului si acolo au ramas. Cei ramasi,
ascunsi prin adaposturi claustrofobiante, daca erau descoperiti erau
executati de grupurile de tineri unguri ai Crucii cu sageti!!
Dupa razboi, omenirea a inceput sa-si dea seama prin ce nebunie
mondiala a trecut si inca sub starea traumatismelor suferite au inceput
tot felul de comentarii, noi directii si procese.
La Nurenberg, a fost adus si Kurt Becher si acuzat ca a luat
parte la deportarile evreilor din Ungaria. Acuzatie deosebit de grava.
Rezso Kasztner a mers la procesul de la Nurenberg si i-a luat
apararea!! A facut-o atit de bine incit Kurt Becher a fost eliberat,
dar multi dintre evreii au fost intrigati: un evreu ia aparatea unui
nazist! Au inceput sa-l judece ca pe un colaborator al nazistilor.
Intii au inceput tot felul de comentari de acuzare. Apoi s-a scris
deslantuit si s-a ajuns la un mare proces in Israel, unde Rezso
Kasztner locuia cu familia. Procesul a fost o trauma pentru toata
familia. Bogyo, sotia lui a facut o severa depresie, fetita lor era
insultata si agresata de colegii ei de scoala, iar Rezso Kasztner se
topea in situatia in care a fost pus. Dintr-un luptator neinfricat a
devenit un invins al nedreptatilor.
Intr-o seara, cind se intorcea de la redactia ziarului Uj Kelet,
pe care-l reedita acum, aici in Tel Aviv-Haifa, impreuna cu vechiul sau
prieten clujean, Erno Marton, doi tineri israeliti s-au apropiat de el
si l-au intrebat, politicos, daca el este Dr. Erzso Kasztner. Cind a
confirmat, cel care l-a intrebat l-a impuscat mortal si apoi au plecat.
Incercarile de salvare a unui mare salvator au fost zadarnice …

Scris de Admin 11.07.09 19:37

Holocaustul din Ungaria
http://www.romanialibera.com/forum.php?nr=5365&an=2004&luna=1
Noi care traiam la sud de linia de demarcatie a Dictaturii de la Viena,
simteam sfarsitul acelei perioadei de opresiune, in primavara anului
1944. Nu stiam ce se desfasoara in nordul Ardealului.

Soartea evreilor din Ungaria era identica cu a celorlalte
comunitati din Europa de Est. « Industria mortii » din Auschwitz
exista, dar nu functiona in plin. Ultimi evrei care au fost adusi in
masa inaitea populatiei evreiesti din Ungaria, pentru a « curati rasa
superioara » au fost evrei din Salonic. Wisliceny si Eichman
(organizatori deportari din Ungaria), au executat trimiterea a 43091 de
evrei din Salonoki la Auschwitz, din care au fost salvati 2000
(www.davidsconsultans.com). Evrei danezi au fost salvati prin refugiul
lor in Suedia, cu ajutorul poporului danez. In acea primavara lagarele
de concentrare din Romania incepeau sa fie lichidate. Cei cu domiciliul
fortat in Transnistria erau pe drum la caminele lor. Ofensiva Armatei
Rosii nu se putea stavili. Inaintarea lor, s-a soldat cu eliberarea din
23 August 1944. Concentrati asupra problemelor noastre, nu stiam, ca in
acea primavara de 1944, se desfasoara una din tregediile cele mai
groaznice a Holocaustului « Deportarea intregii populati evreiesti a
Ungariei, in afara Budapestei ». Lipsa de informatii ne-a determinat sa
nu stim nimic despre ceea ce se intampla dincolo de Feleac. De
deportarea din Ardealul de Nord aveam semne foarte vagi. Mai tarziu am
aflat despre aceia care au ajutat trecerea frontierei maghiare, in
Romania. Aici am ocazia sa amintesc pe medicul din Ludusul de Mures dr.
Rusu, care a contribuit la aceasta salvare, avand o tinuta morala
impecabila in tot timpul razboiului, fata de populatia evreiasca din
localitate.

Holocaustul maghiar nu a inceput dupa conferinta de la Wansee, ci cu
mult inainte. Trebue remarcat aportul Ungariei la aceasta -care s-a
declansat imediat -, dupa inceperea ostilitatilor inpotriva Sovietelor,
deci in toamna lui 1941. Acei locuitori ai Ungariei si Ardealului de
Nord care nu putea dovedi cetatenia maghiara au trebuit sa paraseasca
teritoriul acesteia. Organizatia de Control a Strainilor « KEOKH » din
Ungaria, avea menirea sa supravegheze pe aceia care prin urgia
razboiului si-au gasit refugiu in Ungaria: polonezi, cehi etc. Cu un
interes deosebit au tinut evidenta acestora, care erau cetateni
maghiari, dar nu puteau dovedi aceasta prin documente. Printr-o
directiva a organelor in drept, - dupa inceperea ostilitatilor
impotriva Sovietelor -, si prin ocuparea Colomei si a localitatii
Kamenyec-Podolsk, toti aceia care nu au avut cetatenie maghiara sau nu
au reusit sa o dovedeasca in fata autoritatilor, in numar de circa 20
de mii, au fost dusi in localitatile amintite si au fost ucisi de
Sonderkomandoul german si aruncati in gropi comune, in prezenta
honvezilor. (www.davidsconsultans.com). Piederi in vieti omenesti au
fost si in regiunile ocupate din vechea Jugoslavie : Bacska si Novisad
in iarna 1941-42.

O deosebire intre prigoana evreilor din Romania si cea din Ungaria
este momentul deportarilor. In Ungaria, cu cat dinamica teatrelor de
lupta se apropia spre vest, maghiarii s-au facut mai intransigenti in
nimicirea noastra. Pe cand conducatorii de atunci ai Romaniei, mai
clarvazatori, - cu toata politica antisemita -, nu au permis deportarea
noastra. Aceasta actiune a fost tergiversata pana la data de 10
septembrie 1942, cand receptivitatea Romaniei fata de cererile
Reichului a scazut simtitor, deportarea fiind scoasa de pe ordinea de
zi. Deci, cu 20 de luni inaintea deportarilor din Ungaria, evreii din
Romania au putut fi in siguranta. Deportarea evreilor maghiari a fost
incredintata celui mai aprig antisemit din Ungaria, Laszlo Endre,
prietenul lui Eichman. Endre a organizat cu o meticulozitate matematica
centrele ghetourilor, de unde dupa cateva saptamani au pornit
transporturile la Auschwitz. La Kosice trenurile au fost predate
organelor germane. Materialul rulant, de care germania nazista nu mai
dispunea, era oferit cu marimie de Ungaria. Toate garniturile de
trenuri au ajuns la destinatie. Intreaga ruta din Ungaria pana la
Kosice functiona impecabil. Daca numai o singura formatiune de
transport ar fi « deraiat » in drum, mii de suflete ar fi putut fi
salvate. Dupa actul de la 23 August al Romaniei, organele maghiare s-au
vazut libere de a infaptui dezideratul vechi, anularea pactului de la
Trianon. Astfel au invadat localitati care prin Dictatul de la Viena
apartineu Romaniei. Au cucerit Sarmasul si au ucis 126 de locuitori
evrei ai localitatii, dintre care 43 de copii (sub 15 ani) in
septembrie 1944. Apoi s-au retras. Au cucerit Aradul de unde populatia
evreiasca s-a refugiat. Dupa ocuparea acestui oras au inceput sa
pregateasca uciderea acelor evrei cari nu s-au refugiat. Pentru
conducatorii maghiarilor de atunci nu avea nici o semnificatie
pregatirea de debarcare, apoi debarcarea din Normandia, la 6 Iunie
1944, a Armatelor Aliate.

Inaintarea Armatei Rosii spre Budapesta si incercuirea acestui oras nu
a induplecat pe fascisti maghiari sa renunte la uciderea acelor evrei
care erau in oras. Criminalul care a fost executorul oraselor din
Iugoslavia in 1941-42, actiona in Capitala maghiara: Korompai
Krompecher Gustav. Modul uciderilor de pe malul Dunarii este publicat
in saptamanalul « 168 ora » din 2002/03 de catre Koncz Lajos.
www.168ora.hu. (Doua victime se legau de piciore, glont in ceafa,
pentru a avea siguranta ca se vor scufunda sub gheata Dunarii). Copii
minori au ramas fara sprijin in Budapesta incercuita. Parintii paraseau
locuinta, in vederea gasirii de alimente, si nu se mai reintorceau.
Unul din exemplele petrecute in vara anului 1944, este Kertesz Imre
(distins Nobel 2002) este obligat sa lucreze la curatarea ruinelor,
dupa bombardametele Anglo–Americane la Csepel. Jandarmi in exces de zel
aresteaza copilul de 15 ani, care ajunge intr-un transport, cu
destinatia Auschwitz. Marele citobiolog de renume mondial (Karolinska
University Stockholm Institutul de Biologie Celulara) Klein George, sta
ascuns in W.C.-ul unui vagon, apoi, trecand prin multe peripetii, scapa
de deportare, in vara anului 1944.

Dupa ocuparea Poloniei si cu apropierea frontului de Iasi,
maghiarilor le-a fost taiat drumul spre est. Au ales o alta cale,
«libera » spre vest. Coloane de evrei au fost indrumati in ruta spre
Hegyeshalom. Majoritatea au murit pe drum, ucisi de supraveghetori lor.
In unul din transporturile pe calea ferata, un viitor premiat Nobel,
Harsany Janos, a fost recunoscut de un preot in gara din Budapesta, si
ascuns in una din bisericile din Budapesta, pana la eliberarea din
februarie 1945. (www.Nobel.se)

Din autobiografia lui BOSZORMENY MIKLOS 1914 amintesc urmatoarele:
profesor la «Institutului National Korany » Cetatean de onoare a
orasului Budapesta. La varsta de 3 ani parinti au renuntat la religia
evreiasca, si au trecut la catolicism, din cauza antisemitismului
maghiar care a inceput inca, dinaintea Primului Razboi Mondial. A vrut
sa inbratiseze cariera de parinte catolic. Toate examenele cerute
pentru a corespunde acestei inalte vocatii, le-a trecut. Nu a fost
aceptat, pentru originea sa etnica. Biserica catolica primeste cu
satisfactie o cariera a unui evreu in ierarhia clericala. Exemplu
arhiepiscopul catolic de Paris, Lustiger. In timpul Razboiului al
Doilea Mondial a fost in lagare de munca cu cei, de aceeasi origine,
printre altele in lagarul de exterminare din BOR! (Autobiografia care
este in propietatea mea, si www.alfanet.hu.

Unul din cei mai mari poeti al Ungariei interbelice, - tagaduia
originea sa evreiasca, - a fost ucis in decembrie 1944 Radnoti Miklos.
Dupa ce au parasit minele de cupru din Bor, Iugoslavia (aproape de
Timisoara) maghiarii au infintat convoaie cu detinuti care, extenuati,
se asezau la marginea drumului, pentru a-si astepta soarta inevitabila.

Cele de mai sus, au o singura explicatie: organele executoare de atunci
si-au dat seama de cursul nefavorabil – pentru ei - al razboiului.
Aceasta recunoastere nu i-a impiedicat sa ucida evrei pana in ultimul
moment al conflagratiei si astfel sa lase generatiilor care ii vor
succeda, o « tara fara evrei ».

Dr. MICHAEL H. MOLNAR Haifa Israel.

Scris de Admin 06.07.09 12:01

Legislativul ungar a respins transformarea negationismului in infractiune la adresa constitutiei
Parlamentul Ungariei a respins, saptamana trecuta, cu 189 de voturi impotriva, 165 pentru si 5 abtineri, un amendament care ar fi facut din negarea holocaustului o infractiune de nivel constitutional, informeaza agentiile de presa.
Propunerea fusese initiata de guvernul socialist interimar, ca raspuns la discursurile rostite la o adunare a nationalistilor maghiari, desfasurata in luna aprilie, discursuri considerate “ofensive si negationiste”.
Negarea holocaustului este insa, deja, o infractiune prevazuta in Codul penal maghiar.
Atat partidul de dreapta (conservator) de opozitie Fidesz cat si Liberal-Democratii, partenerii de coalitiei ai socialistilor, au votat impotriva.
Unii dintre liderii comunitatii evreiesti din Ungaria, citati de agentia JTA, considera ca votul reprezinta prima victorie parlamentara importanta pentru partidul nationalist Jobbik (sub a carui aripa a luat fiinta organizatia paramilitara Garda Maghiara, scoasa acum in afara legii). Jobbik este creditat, la urmatoarele alegeri, care vor avea loc in maxim un an, cu un scor care-i va permite cateva mandate in Parlament.
Un comentariu postat pe saitul oficial al Asociatiei Comunitatilor Religioase Evreiesti din Ungaria (Mazsihisz) considera ca Fidesz a blocat adoptarea amendamentului pentru a evita un conflict cu Jobbik.
Organizatia civica Szabadsag (Libertate) Kor a opinat ca adoptarea acestei masuri n-ar face decat sa intareasca manifestatiile extremiste. S-a ajuns la un consens in ultimii 20 de ani privind limitarea “discursurilor extremiste” iar “societatea trebuie sa faca o diferenta intre respingerea la nivel politic a unor astfel de manifestari si incriminarea lor”, a declarat purtatorul de cuvant al grupului, Gergely Gulyas.

Scris de Admin 26.06.09 8:00

Extremismul maghiar nu este numai sovin, ci si xenofob si antisemit!
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=43592
Nu cu prea multa vreme in urma, prin judetul Covasna circula un document cu un vadit caracter sovin, xenofob si antisemit. El a fost raspandit de organizatia extremista, sovina si revizionista ,,Miscarea Tinerilor din cele 64 de Comitate"(HVIM), in fruntea careia se gaseste ultranationalistul sovin Toroczkai Laszlo. Documentul respectiv, semnat de liderii locali ai HVIM: Ferenczi Lehel Zsolt (pesedinte), Retyi Erika, Deak Attila-Csongor, Pal Hunor, Papp Alpar si Szabo Csongor, a fost difuzat sub forma unor fluturasi introdusi in cutiile postale ale locuitorilor din municipiul Sfantu Gheorghe si din alte localitati ale judetului.

,,Stop criminalitatii tiganesti!; Evreilor care ne cumpara pamanturile si bataii de joc a politi cienilor!" Acesta era mesajul pe care tinerii ,,europeni" din Sfantu Gheorghe l-au adresat populatiei. Un mesaj cu un continut nu numai sovin, ci si xenofob si antisemit!

Nu este o noutate, cu astfel de mesaje ne-a obisnuit de mult aceasta miscare ultranationalista si sovina a tinerilor extremisti maghiari din Romania, care s-au raliat la ideile periculoase, cu continut rasist, cultivate de confratii lor din Ungaria, membri ai HVIM. Multe dintre aceste idei au fost preluate din ideologia fascista din timpul hitlerismului. Ba, mai mult, presa de limba maghiara din Sfantu Gheorghe (Haromszek, Szekely hirmondo, Europai Ido) a preluat si ea unele dintre aceste idei care nu concorda deloc cu spiritul european contemporan, pentru care respectivele publicatii pretind ca militeaza. Nu este deci nicidecum o intamplare cand in nr. 23, din noiembrie 2006, un oarecare Csiby Karoly scrie despre ,,capitala tot mai putin maghiara a Ungariei", care nu mai poate fi numita Budapesta, ci ,,Iudapesta"!

Spuneam, mai sus, ca ceea ce s-a intamplat in Covasna nu este o noutate, ci o recidiva. De exemplu, in urma cu cativa ani, aceeasi ,,Miscare a Tinerilor din cele 64 de Comitate", adica comitatele fostei Ungarii Mari, a organizat, in orasul Szolnok din Ungaria, un miting de protest pentru ca autoritatile locale au hotarat sa infrateasca orasul lor cu un oras din Israel. De asemenea, miscarea organizeaza in fiecare an, in localitatea Kissmaros, o tabara pentru cei care au aderat la ea, numita ,,Magyar Sziget", adica ,,Insula Maghiara", unul dintre scopurile acesteia fiind acela de a contracara festivalul ,,Sziget", care are loc, cam in aceeasi perioada, la Budapesta. Despre acest festival HVIM afirma ca nu are nimic comun cu natiunea maghiara, fiindca ,,este sustinut de firmele evreiesti care controleaza toata economia budapestana ". De aceea, Budapesta a devenit…,,Iudapesta"!

Se intelege ca la tabara respectiva nu lipsesc nici sloganurile antievreiesti. Sloganuri pe care organizatia respectiva le-a exportat si peste hotare, in toate teritoriile care s-au aflat candva sub stapanirea fostei Ungarii Mari, la himera careia tinerii din HVIM viseaza, chiar daca o astfel de alcatuire statala era una artificiala, ingloband intre hotarele sale zeci de nationalitati, care, din punct de vedere numeric, depaseau cu mult pe maghiari. Nu intamplator deci ea a si disparut definitiv de pe harta Europei.

Asemenea sloganuri antisemite si xenofobe au fost aduse si in Romania chiar de presedintele de onoare al Miscarii Tinerilor din 64 de Comitate, Toroczkai Laszlo, in timpul turneului sau transilvan, avand drept scop ,,trezirea constiintei nationale a maghiarilor". Atunci, Toroczkai s-a declarat multumit de intalnirile pe care

le-a avut (la Reghin au participat vreo 200 de adepti), in realitate, turneul a fost un fiasco, fiindca in majoritatea localitatilor (Cluj-Napoca, Huedin, Oradea, Sovata, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni etc.) numarul participantilor a fost foarte mic si format doar din cativa mosnegi care mai au nostalgia himerei Ungarii Mari. Peste tot, liderul xenofob si antisemit al organizatiei nu a scapat prilejul de a spune, in fata celor care au avut rabdarea sa-l asculte, ca ,,Bazinul Carpatic s-a umplut de tigani, care si-au castigat renumele pentru faptul ca nu se abtin atunci cand instinctele lor josnice, animalice, trezite de mirosul de sange, ii indeamna la crime (…) Ar fi timpul ca impreuna sa stopam inmultirea irationala a tiganilor pentru ca societatea noastra vede ce urmari are ea! Ar fi timpul sa-i alungam pe politicienii vanduti masoneriei si sa decidem noi insine pentru soarta po-porului nostru! Daca te simti in stare sa duci pana la capat aceasta lupta, alatura-te echipei HVIM Sfantul Gheorghe"! Acesta da, curat spirit european!

Scris de Admin 23.06.09 8:14

„Barbie-nazista“ a ajuns europarlamentar extremist maghiar

O blondă telegenică, cunoscută pentru feminismu-i militant egalat poate doar de antisemitismul cu care adesea defilează. Aceasta este Krisztina Morvai, imaginea publică a partidului maghiar de extremă dreaptă Jobbik şi proaspăt parlamentar de Strasbourg.„Votaţi cu Barbie-nazista!“. Astfel erau îndemnaţi maghiarii prin afişe lipite în toată Budapesta parodiind amar bannerele ce o înfăţişează pe doctorul în ştiinţe juridice Krisztina Morvai din fruntea listei partidului Jobbik pentru Parlamentul European. În ciuda glumelor şi atacurilor, Morvai împreună cu alţi doi colegi de partid se vor instala în hemiciclul legislativului european, datorită celor aproape 15% din votanţii maghiari care au ştampilat căsuţa „Jobbik“.

Lăsând la o parte triumful dreptei şi demonstraţiile aproape zilnice ale simpatizanţilor Fideszului şi ai partidului Jobbik care cer în faţa parlamentului budapestan alegeri anticipate, focalizarea atenţiei cade pe Krisztina Morvai, un politician contradictoriu prin excelenţă, care îmbină într-un mod curios lupta pentru drepturile omului şi feminismul cu simpatia pentru naţionalismul şovin al dreptei extreme.

La o privire superficială, Krisztina Morvai aduce binişor fizic cu fosta şefă a guvernului israelian Tzipi Livni.

Scris de Admin 12.05.09 21:16

MorgenBerger si Holocaust
Centrul Cultural al Ungariei la Bucuresti si Fundatia "Haver" organizeaza intre 6-17 mai 2009 "Zilele Culturii Evreiesti" in Romania.
"Maia isi va destainui trairile si framantarile prin textele alese din punctul de vedere al femeii, iar AG va arata sensibilitatea si nuantarea barbatului care incearca sa echilibreze lumea prin muzica special creata pentru acest spectacol... Socant pe alocuri, adevarat, matur, autentic, curios, real, evident, incitant, intrigant, universal si totusi intim... In mod cert, publicul va pleca schimbat de la spectacolul nostru". Astfel isi prezinta spectacolul intitulat sugestiv "MorgenBerger" cei doi protagonisti, cunoscuta actrita Maia Morgenstern si cantaretul de jazz AG Weinberger, spectacol pe care il vor sustine la sfarsitul acestei saptamani, cu ocazia inchiderii "Zilelor Culturii Evreiesti".
Evenimentul programeaza joi o conferinta despre "Holocaustul Evreiesc in Transilvania de Nord", cu participarea unor istorici, sociologi si jurnalisti din Romania si Ungaria, printre care si redactorul ziarului ZIUA, Tesu Solomovici. Dupa cum ne-a declarat presedintele "Asociatiei Haver", Salamon Marton Laszlo - moderator al conferintei -, la masa rotunda care va urma prelegerilor se va pune accent atat pe perioada evenimentelor care au condus la exterminarea evreilor din Transilvania de Nord si Transnistria, cat si pe perioada post-Holocaust: comunismul si, mai apoi, perioada de tranzitie. Evenimentul va avea loc sub inaltul patronaj al lui Bogyay Katalin, secretar de stat pentru probleme internationale din cadrul Ministerului Educatiei si Culturii din Ungaria.

Scris de Admin 02.05.09 21:29

Urmaşă a Gărzii de Fier din România, Garda Maghiară acţionează nestingherită în centrul Europei
Corespondenta Anima News, Helga MEIR-STĂNESCU, transmite: După ce extremiştii din Garda Maghiară au blocat timp de mai multe zile, pe jumatate, drumurile care duceau spre vămile maghiaro-slovace, au anunţat că vor demonstra pe drumul care duce spre punctul vamal maghiaro-român de la Jula (Gyula) – Vărşand. Protestul lor este motivat printr-un comunicat: „Puterile întunecate care aspiră la dominaţia lumii consideră maghiarimea ca fiind un neam pe cale de disparţie. Fraţii nostri care trăiesc în teritoriile ocupate sunt persecutaţi –UE tace. NOI NU VOM TACEA!

Mişcarea Gărzii Maghiare va protesta contra elitei politice antinaţionale şi contra politicii antimaghiare a guvernelor străine, care stăapanesc teritoriile maghiare ocupate prin blocarea pe jumatate a drumurilor nţtionale care duc spre Parţile de Nord, Transcarpatia, Ardeal şi Parţile de Sud." Garda Maghiara îşi anuntase protestul pentru ziua de joi, 13 noiembrie, intre orele 10 si 16. Gardiştii s-au instalat la cativa km de vama, pe DN 44 dintre Jula (Gyula) si Békéscsaba.

Organizaţie similară "Gărzii de Fier"

"Garda Maghiară" pare să urmeze exemplul "Gărzii de Fier" din România, mişcare antisemită care a acţionat în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi organizat pogromul împotriva evreilor din Iaşi, în 1941, când mii dintre aceştia au fost ucişi.
Potrivit publicaţiei Die Tageszeitung, "prăbuşirea regimului comunist a lăsat în urmă, în multe ţari central- şi est-europene, un vid ideologic. Deja în 1990 s-au constituit, în multe locuri, grupări care se bazau pe moştenirile mişcărilor naţionaliste din perioada interbelică.Tocmai aceste organizatii s-au priceput să trezească instinctele naţionaliste latente ale populaţiei, să reînnoiască vechile resentimente etnice şi să instrumenteze imaginea traditionala a duşmanului"."Fondarea «Gărzii Maghiare», o organizaţie paramilitară a Mişcării pentru o Ungarie mai dreaptă şi mai bună (Jobbik), avea menirea de a fi un semnal de alarmă pentru toţi acei care mai cred că pericolul extremismului de dreapta nu există decat în imaginaţia unor publicişti sensibili, politicieni de stânga şi intelectuali cu atitudine critică", mai scrie ziarul german. Jobbik, cunoscut pentru retorica sa antisemită şi neofascistă, este un partid politic fără reprezentare în parlamentul de la Budapesta, dar este prezent în conducerea mai multor municipalităţi ale ţării

Simboluri naziste

Simbolistica Gărzii Maghiare are puternice conotaţii care fac trimitere la regimul nazist, aşa cum este ea prezentată pe site-ul oficial al organizaţiei. La una din manifestarile organizaţiei desfaşurată nu de mult în localitatea Szeged, tinerii îmbrăcaţi în uniformele adoptate de aceasta purtau banderole inscripţionate cu cifrele 88 şi fluturau steaguri ce aduc aminte de cel arpadian, făcand trimitere la salutul nazist şi la simbolul interzis de pe acel steag. Cifrele 88 reprezinta a opta litera din alfabetul latin, de aici rezultand alaturarea HH, adica Heil Hitler. Asemănarile nu se opresc aici, uniformele membrilor organizaţiei semănând foarte mult cu cele ale trupelor naziste SS, ca model si culori. Arpad a fost unul dintre personajele foarte importante ale istoriei maghiare, primul conducător al triburilor maghiare şi întemeietorul dinastiei arpadiene. Pe acest steag apărea un simbol, interzis la ora actuală în Ungaria, şi anume crucea cu săgeţi. Tot în aceasta perioadă, Garda Maghiară organizează o serie de manifestări cu ocazia comemorarii a Tratatului de la Trianon, "cea mai mare catastrofă din istoria Ungariei, prin care 71% din trupul tarii a fost smuls", aşa cum este numit de postul de radio maghiar Szent Korona Radio. Pe emblema oficiala a organizaţiei ce reproduce acelaşi steag sunt nouă lei, fiecare reprezentând virtuţile unui bun soldat, cetăţean, muncitor şi conducător; pe prima bandă, de culoare roşie, apar trei lei ce simbolizează virtuţile necesare unui soldat: curaj, putere şi disciplină. Soldatul şi virtuţile acestuia sunt puse pe primul plan, organizaţia având astfel un puternic caracter militar.
Pericolul extinderii ideilor extremist-antisemite promovate de Garda Maghiară se extinde şi în Transilvania. Asociatia Tineretul Maghiar din Ardeal (Erdely Magyar Ifjak - EMI) care se declara o organizaţie ce militează pentru păstrarea tradiţiilor maghiarilor l-a invitat în vara lui 2008 pe Vona Gabor, liderul Gărzii de la Budapesta. Ideile lansate cu prilejul manifestarilor de la Gheorgheni sunt de natura extremistă şi revizionistă şi se constituie într-o o situatie periculoasă avand in vedere faptul ca EMI beneficiaza de sprijinul mai multor lideri maghiari din Romania. Printre acestia se numara Toro Tibor (deputat UDMR), Szilagyi Zsolt (seful biroului de eurodeputat al lui Laszlo Tökes), Izsak Balasz (presedintele Consiliului National Secuiesc). Nu întâmplător reuninunea EMI- Garda Maghiară a avut loc la Gheorgheni. În perioada Dictatului de la Viena, doar puţini din cei peste 1000 (o mie) de evrei care au fost victimele terorii hortyisto-naziste au supravieţuit. De asemenea, de reţinut că la manifestarile EMI sunt nelipsiţi Wass Endre (fiul contelui Wass Albert, condamnat ca si criminal de razboi, ucigas de români şi evrei), Koltay Gabor (realizatorul filmului "Trianon") si Raffay Erno (istoricul care a documentat filmul "Trianon").

FBI contra "Garda Maghiara"! Budapesta cere ajutor specializat american impotriva extremistilor paramilitari

Cel puţin aşa se scrie în presa din Ungaria, ţară care a cerut ajutorul Statelor Unite în anchetarea activiştilor de extremă dreapta maghiari, conform unor surse guvernamentale de la Budapesta, citate de saptamanalul economic "HVG", preluat de agenţia de presa MTI. Potrivit săptămanalului, Ministerul Justiţiei a cerut SUA, inclusiv Biroului Federal de Investigaţii (FBI) si Departamentului de Justitie american, să ajute la anchetarea activităţilor portalului de stiri Kuruc.info al extremistilor de dreapta şi al organizaţiei paramilitare Armata de Eliberare Naţionala a Ungariei, Săgeţile Ungurilor şi Garda Maghiară, organizaţii active in Ungaria, România, Serbia, Slovacia şi Ucraina. "Săgeţile" au revendicat o serie de atacuri asupra reşedinţelor parlamentarilor socialişti la inceputul acestui an şi pentru agresarea şi vatamarea grava a unui prezentator de televiziune la sfârsitul anului trecut.Ungaria a apelat pentru prima data la autorităţile americane în 2007, cand portalul de ştiri a publicat numele, numerele de telefon şi fotografiile judecătorilor maghiari. Cerearea a fost respinsă atunci în baza legilor americane care nu considera publicarea informaţiilor cu caracter personal drept o infracţiune.
Mai multe organizaţii ale evreilor au cerut autorităţilor ungare să interzică Garda Maghiară, ale carei uniforme şi simboluri amintesc de "Crucile cu Sageti" - formaţiunea nazistă maghiară din al doilea razboi mondial -, cand peste 550.000 de evrei din Ungaria au fost trimişi în lagărele morţii. Autorităţile maghiare par însă că ignoră pericolul neonazist care s-a născut la Budapesta atâta timp cât Garda Maghiară protestează nestingherită pe şoselele din Ungaria împotriva slovacilor şi românilor despre care ai crede că sunt locuitorii cel puţin a unor mari imperii ce l-au înghiţit pe cel austroungar, dispărut în istorie aidoma celui Roman, Bizantin sau Britanic.

Scris de Admin 21.03.09 16:46

Antisemitism în Europa contemporană. Consfătuire la Universitatea Central Europeană din Budapesta

NÉPSZAB ADSÁG (Ungaria), 19 martie 2009 - „Este o pură întîmplare faptul că pe 19 martie, în ziua aniversării a 65 de ani de la invazia Ungariei de cătrea Germania nazistă, la Budapesta se desfăşoară un simpozion ştiinţific internaţional, sub genericul „Antisemitismul în Europa contemporană”, a declarat sociologul András Kovács, profesor la Universitatea Central Europeană (CEU). Consfătuirea de la Budapesta, la care participă o serie de oameni de ştiinţă din Ungaria şi din străinătate, a fost deschisă de sociologul András Kovács, în prezenţa ambasadorului Israelului la Budapesta, Aliza Bin-Noun. În opinia profesorului CEU, „de cînd s-a extins criza economică globală şi asupra Europei, ca efect firesc al acesteia au luat amploare prejudecăţile, printre care şi antisemitismul”. „Scopul acestei consfătuiri este de a a analiza care sînt mijloacele prin care se poate gestiona sau stopa acest proces în diferite ţări”, a mai afirmat András Kovács, menţionînd: „Să nu ne facem iluzii, în Europa au fost şi vor fi în totdeauna prejudecăţi antisemite, însă aceasta nu devine peste tot un factor politic. Pentru ca antisemitismul tradiţional să fie folosit drept idologic, eventual pentru anumită mobilizare politică, trebuie să contribuie mai mulţi factori externi”.
http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=20632

Scris de Admin 15.02.09 18:35

Cultura si civilizatie / Cultura (08-02-2009) “Aş vrea să mai trăiesc un pic, în acest lagăr de concentrare frumos” citeste[...]
“Nedestinare” – aşa s-ar putea echivala în limba română titlul volumului Sorstalanság, care i-a adus lui Kertész Imre, în anul 2002, Premiul Nobel pentru Literatură. “Aceeaşi banală poveste”, îşi vor fi spus unii sceptici nemulţumiţi că o altă descriere a Holocaustului a fost răsplătită. “O surpriză nedorită”, îşi vor fi spus unii intelectuali maghiari, care în persoana premiatului îl vedeau pe scriitorul evreu, neafiliat cerculeţelor de influenţă locală, un supravieţuitor al fascismului şi al comunismului, care s-a autoexilat la bătrîneţe peste graniţele Ungariei. Cartea în sine a trecut, la apariţie, în 1975, nebăgată în seamă, cu toate că autorul, prin activitatea sa de ziarist şi traducător din literatura germană, se afla deja, la 46 de ani, în plină maturitate creatoare. A trebuit să cadă Zidul Berlinului şi cel de-al doilea totalitarism cu faţă inumană, pentru ca romanul să fie descoperit, iar Kertész Imre să fie celebrat.

Protagonistul are un destin frapant de asemănător cu acela al autorului: deportat la vîrsta de 14 ani, ca evreu, în lagărul de exterminare de la Auschwitz, unde scapă cu viaţă doar întîmplător, iar apoi în lagărele de muncă de la Buchenwald şi Zeitz, copilăria sa este o necopilărie. Lumea întoarsă pe dos avea nevoie, pentru a fi exprimată, de această carte “întoarsă pe dos”, care ne răvăşeşte. Nu simpla antifrază reprezintă arma stilistică de căpătîi a prozatorului, ci de-a dreptul antitextul. Aparenţele se află într-un iremediabil conflict cu esenţele. Găsim doar puţine personaje aşa-zis pozitive în romanul Sorstalanság (Nedestinare) şi le percepem însuşirile benigne doar retroactiv, cînd siluetele nu mai există. Familia se adună, neliniştită, căci Tatăl a fost convocat într-un lagăr de muncă şi îşi face bagajele. Unchiul Lajos, pios şi grijuliu, îl ia la o parte pe băieţel, pentru a recita împreună cu el o rugăciune şi a-i împărtăşi că destinul evreilor “e o persecuţie neîntreruptă, de mii de ani”, pe care aceştia însă “trebuie să o accepte cu resemnare şi o răbdare plină de sacrificiu” (vezi În afara destinului, trad. Georgeta Hajdu, Buc., EST-Samuel Tastet Editeur, 2003). Opiniile unchiului sînt ascultate, dar numai din respect, iar flăcăul se uită între timp pe geam după fete, căci bătrînul e plicticos. Mai tîrziu, vine tatăl să-şi ia rămas-bun, frămîntat de teama pentru soarta viitoare a copilului (mai mult decît pentru a sa proprie!) şi copleşindu-l cu sfaturi părinteşti. Toate bune şi frumoase, dar “nu mai ştiu dacă din pricina asta mi-au dat lacrimile ori, pur şi simplu, din cauza epuizării” şi a respingerii unei afecţiuni cicălitoare. “În orice caz – mă gîndeam eu – măcar l-am făcut să plece, săracul, cu amintirea unei zile frumoase”. Despărţirea dintre tată şi fiu e pentru totdeauna.

În mod stupefiant, cartea e plină însă de personaje “pozitive” şi momente “plăcute” de o cu totul altă factură. Tînărul gimnazist Köves György, pe cînd se îndreaptă spre fabrica unde a fost repartizat la muncă forţată, e dat jos din autobuz, împreună cu toţi ceilalţi adolescenţi evrei, şi arestat în vederea deportării. Poliţistul care le deschide poarta spre Holocaust are un chip simpatic, le zîmbeşte, îi îndeamnă pe tineri să se joace, pentru a-şi petrece vremea într-un mod plăcut. Prima detenţie provizorie, în hambarul Vămii, e desigur preferabilă, prin răcoarea şi tihna pe care le oferă, în locul muncii din fabrică, sub arşiţa soarelui. Iar lucrurile înaintează astfel, într-un uluitor dublu registru. Ofiţerul de jandarmi care întîmpină grupurile de arestaţi e un bărbat chipeş, bine antrenat, “amintea puţin de eroii din filme, atrăgători, cu trăsături virile, cu o mustaţă brună, subţire, potrivită după modă, care dădea bine pe tenul bronzat”, deşi îi trimite răstit pe “jidani” să doarmă noaptea pe jos, în grajd, unde le e locul. Pe de altă parte, cîţiva colegi prizonieri par de-a dreptul respingători, în astuţia lor agitată de-a încerca să-şi negocieze eliberarea.

După o chinuitoare călătorie cu trenul de vite, chiar şi figura nemţilor beneficiază de aura zvonurilor favorabile, căci sînt “oameni curaţi, cinstiţi, iubitori de ordine-precizie-muncă, oameni care apreciază şi la alţii cînd întîlnesc asemenea trăsături de caracter”. Şeful deţinuţilor de la Auschwitz e pur şi simplu “îndrumătorul, ca să nu zic gazda noastră”. Încununare a monstruozităţii, evreii sînt gazaţi cu tot respectul: “sînt pînă la sfîrşit amabili cu ei, sînt înconjuraţi de grijă şi dragoste, copiii joacă mingea şi cîntă, iar locul acela, în care sînt sufocaţi, e chiar frumos, cuprins între gazon, crîng şi răzoare: pesemne de aceea, toate acestea mi-au creat pînă la urmă o senzaţie oarecum de glumă, ca un fel de poznă şcolărească”.

Strategia antitextului constituie la Kertész Imre metoda esenţială de ocolire a patetismului. Tragedia realităţii e “camuflată” de suprafaţa inversată a mesajului, a explicitării sale. Cititorul aşteaptă oripilat, cu sufletul la gură, să vadă cînd se vor unifica, în sfîrşit, cele două niveluri. Tehnica aşteptării amînate reprezintă una din virtuţile artistice predilecte ale scriitorului. Ea îşi găseşte justificarea în perspectiva naratorială “din interior”, căci totul e perceput şi relatat din punctul de vedere al protagonistului ingenuu, agresat în pragul adolescenţei. Eroul romanului, sub impactul acestei monstruoase inginerii social-politice, e supus unui proces contradictoriu: crîncena maturizare şi evoluţie sufletească – devastatoarea debilizare şi involuţie fizică.

Tensiunea dintre evenimentele prezentate şi interpretarea lor răstălmăcită se dizolvă abia în punctul culminant al detenţiei protagonistului: foamea. “M-am transformat într-un vid, într-o gaură, şi toată strădania mea era îndreptată spre umplerea, desfiinţarea, reducerea la tăcere a acestui hău fără fund, din ce în ce mai exigent. Aveam ochi numai pentru asta, întreaga mea raţiune slujea acestui ţel, care-mi determina toate faptele şi, dacă n-am mîncat lemn, fier ori pietriş, era doar din pricină că acestea nu pot fi mestecate şi digerate. Am avut în schimb încercări cu nisipul şi, dacă se întîmpla să zăresc pe undeva iarbă, nu ezitam o clipă…”.

Experienţa taberei de muncă forţată videază viaţa din om: “N-aş fi crezut niciodată că într-un timp atît de scurt pot deveni un bătrîn veştejit. Acasă, pentru asta e nevoie de timp, cel puţin 50-60 de ani: aici au fost suficiente trei luni, pentru ca trupul meu să mă trădeze”. Redus la un profil scheletic, grav rănit la un picior şi rămas în imposibilitatea de a se mai deplasa, acoperindu-se cu zdrenţe puturoase, asistînd neputincios la sarabanda puricilor şi a păduchilor, care îi copleşesc trupul jigărit şi îi devoră rana deschisă, protagonistul mai speră doar să-şi amîne cu vreo cîteva ceasuri iminenta exterminare, în mijlocul forfotei de deţinuţi, oficialităţi şi magazioneri care-şi văd impasibili de ocupaţiile zilnice: “Aş vrea să mai trăiesc un pic, în acest lagăr de concentrare frumos”.

Încheierea neaşteptată a războiului şi eliberarea lagărului de către trupele americane sînt trăite undeva departe, într-o periferie a conştiinţei, ca admirate de pe lumea cealaltă. După relativa întremare fizică, o dilemă sfîşietoare stă în faţa supravieţuitorului: ce e de făcut? Care e drumul viitorului? Întoarcerea din morţi impune construirea unei identităţi. De o parte se află Occidentul, cu o nouă existenţă, cu eventualele studii universitare şi cariera profesională. De cealaltă parte e gîndul revenirii – dar ce să mai caute un evreu în Ungaria?! În acest impas, îi reapar în minte cuvintele jandarmului care, în cursul deportării, pe cînd vagonul de vite staţiona la graniţa maghiară, ivit pe neaşteptate în dreptul geamlîcului, i-a implorat pe prizonieri să-i înmîneze lui banii, giuvaerurile şi toate celelalte valori, căci acolo unde vor merge nu vor mai avea oricum nevoie de ele. Mai mare păcatul să le lase pe seama nemţilor, “că doar sînteţi şi voi maghiari, la urma urmei!”. Tragedia modelează destinul individului şi-l ajută în dobîndirea conştiinţei de sine. Protagonistul romanului, tot astfel cum odinioară autorul însuşi, alege să se întoarcă în Ungaria postbelică. Optează pentru a doua robie totalitară, sub spectrul comunismului, după ce alţii i-au impus-o pe prima, a fascismului.

*

O carte excepţională merita o transpunere cinematografică de excepţie. Este cazul filmului cu acelaşi titlu, Sorstalanság, cea mai grandioasă iniţiativă de producţie din istoria filmului maghiar. Trei sînt punctele sale de referinţă prestigioasă: scenariul scris de însuşi Kertész Imre (scriitor recompensat cu Premiul Nobel), coloana sonoră compusă de maestrul Ennio Morricone (muzician multipremiat al festivalurilor internaţionale) şi regia lui Koltai Lajos (fostul operator al regizorului Szabó István care, cu filmul Mefisto, cîştigase deja Premiul Oscar). Circa 150 de actori cu replici proprii şi aproximativ 10.000 de figuranţi (cu maxim de figuranţi într-o singură zi de filmare: 500 de persoane) şi un buget global de 13 milioane de dolari contribuie la edificiul unui spectacol cu totul impresionant. Spectatorii clujeni au avut privilegiul de a-l urmări recent, în cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania.

O diferenţă notabilă totuşi există, în trecerea de la mesajul scris la imaginea de pe marele ecran. Nu mai putea fi păstrată esenţiala strategie a “antitextului”, la care scriitorul recursese în romanul său – unde realităţi şi personaje pozitive erau diminuate, printr-o persiflare stilistică abia sesizată, în schimb realităţi şi personaje negative încercau a fi explicitate, prin conferirea unor aparenţe de “normalitate” favorabilă. Dar filmul lucrează nu cu vorbe, ci cu fapte, iar riscul alunecării în ieftina melodramă nu era neglijabil. Sînt conştienţi de acest lucru atît scenaristul, cît şi regizorul, care declară limpede că nu un alt reportaj despre Holocaust şi-au propus să facă, ci o operă de artă, despre destinul personal şi maturizarea forţată, tragică, a unui adolescent. Aşadar, acolo unde cuvintele nu pătrund pe peliculă, prim-planul îl ocupă protagonistul, Köves György, interpretat magistral de actorul-copil Nagy Marcell. Figura anodină, cu tenul arămiu şi părul cîrlionţat, cu ochii mari, abulici, doar rareori ironici, ai puştiului care notează, treptat, cum punctele de reper din jurul lui încep să dispară, sfîrşeşte în imaginea scheletizată, redusă la obiectualitatea elementară, a muribundului din lagărul de concentrare, azvîrlit într-o căruţă jerpelită, alături de alte trupuri stîlcite, fără a şti dacă se îndreaptă către spital sau către camera de gazare. Privirea lui, însă, urlă împotriva nedreptăţii. (Acelaşi prim-plan insistent, al figurii individului disperat şi dezrădăcinat, strivit de mecanismele istoriei, îl regăsim şi în finalul capodoperei Mefisto, edificate în jurul memorabilului Klaus Maria Brandauer. Sîntem, aşadar, într-o companie de elită).

Altminteri, filmul Sorstalanság nu recurge la strategii “zgomotoase”, urmează o naraţiune lineară, fără flash-back-uri şi fără imagini de arhivă. Nu istoria colectivă se tinde a fi reconstituită, ea rămîne doar undeva în fundal, pentru a privilegia istoria personală, cu micile evenimente cotidiene ale detenţiei. O asemenea monstruozitate nici nu putea fi, de altminteri, suportată în ansamblul său, trebuia segmentată pentru a fi percepută. Un an are 12 luni, cu 365 de zile, fiecare cu 24 de ore etc. Viziunea “la firul ierbii” e singura posibilă, pentru a se mai dilua oroarea inimaginabilă a crimei colective.

O situaţie nefericită, din timpul filmărilor, devine pînă la urmă o împrejurare favorabilă. Din cauza costurilor imense, la un moment dat, proiectul ajunge în stare de faliment. Munca este întreruptă, opera însăşi e pusă sub semnul întrebării. Dar suprema distincţie literară, pe care Kertész Imre o primeşte în anul 2002, relansează producţia, cu nouă vigoare şi noi investitori. Între timp, însă, copilul-protagonist a mai crescut, s-a înălţat, vocea i s-a îngroşat, fizionomia i s-a schimbat. Împreună cu “dieta exterminatoare” la care actorul e supus cu deliberare, aceste elemente vin să dea impresionante trăsături de veridicitate pe ecran, părînd a marca trecerea timpului, de-a lungul detenţiei.

Scriitorul maghiar aflat la temeliile capodoperei nu ezită să-şi uluiască cititorii, dar şi pe ziariştii care-i solicită interviuri în legătură cu experienţele sale autobiografice extreme, declarîndu-le: “Am resimţit cele mai radicale momente de fericire din viaţa mea în lagărul de concentrare. Nu vă puteţi închipui ce înseamnă să ţi se dea voie să stai culcat în spitalul lagărului, sau să beneficiezi de o pauză de zece minute, în mijlocul unei munci istovitoare. Să fii foarte aproape de moarte e de asemeni o formă de fericire. Simpla supravieţuire devine cea mai mare libertate”. Dacă pe linia contopirii extremelor şi a descoperirii fericirii, în situaţii existenţiale limită, romanul lui Kertész se înrudeşte strîns cu Jurnalul fericirii, al lui N. Steinhardt, filmul rezultat din cartea sa trimite cu gîndul la o altă referinţă răsunătoare. Doar italianul Roberto Benigni a mai îndrăznit, cu atîta vigoare impresionantă, în La vita è bella, să stoarcă sămînţa de comedie şi sarcasm din oceanul tragic al Holocaustului. Dar ceea ce la renumitul artist italian mai putea fi o formă – extremă – de protest şi rebeliune, în filmul lui Koltai Lajos, inspirat din romanul simili-autobiografic al lui Kertész Imre, e doar o nostalgică tînguire, o zadarnică şi sfîşietoare căutare a propriei identităţi.

Sorstalanság, cartea şi filmul cu acelaşi titlu, ne semnalează şi în prezent, la atîtea decenii de la consumarea unei tragedii istorice îngrozitoare, că trebuie să luăm aminte la realităţile care ni se desfăşoară sub priviri, pentru a le descifra înţelesurile ascunse de care ne putem sluji, ducîndu-le în adîncul sufletelor noastre, pentru a deveni mai puternici.

Scris de Admin 11.01.09 15:28

Despagubiri pentru evreii din Ungaria supravietuitori ai Holocaustului
Un total de 10,9 milioane de euro au fost alocate de guvernul german unui numar de aproape 6.000 de evrei care au supravietuit ocupatiei naziste din Budapesta, a anuntat joi, 11 decembrie, Claims Conference, organizatie evreiasca ce se ocupa din 1951 de stringerea acestor despagubiri, citata de AFP.
„Claims Conference a predat circa 10,9 milioane de euro unui numar de 5.755 victime care au supravietuit ocupatiei germane din Budapesta”, a informat organizatia.
Fiecare dintre acesti supravietuitori a primit 1.900 de euro despagubiri, cu conditia sa nu fi obtinut alte fonduri de acest gen din partea altor organisme.
Un acord a fost incheiat in august cu guvernul german pentru acordarea unui total de 12,3 milioane de euro unui numar de 6.500 supravietuitori ungari ai Holocaustului.
Dosarele celor care nu au primit inca despagubiri in cadrul acestui program sint in curs de rezolvare, a precizat Claims Conference.
Inainte de al Doilea Razboi Mondial, comunitatea evreiasca din Ungaria avea 725.000 de membri, dar, in urma deportarilor masive spre lagarele mortii, incepind cu 1944, la finalul conflictului mai erau doar circa 120.000.
Despagubirile au fost date celor care au supravietuit ghetto-ului din Budapesta, avind in vedere ca toti evreii care traiau in zonele rurale au fost asasinati, a explicat Peter Feldmayer, presedintele Asociatiei comunitatilor evreiesti din Ungaria.

Scris de Admin 25.11.08 11:23

Enciclopedia geografică a Holocaustului din Ungaria

După monumentala lucrare The Politics of Genocide. The Holocaust in Hungary (două volume, 1.486 de pagini, apărute în 1994 la New York Columbia University Press) şi a altor lucrări prestigioase despre Holocaustul din Ungaria, prof. dr. Randolph L. Braham a îmbogăţit cu o nouă lucrare de amploare istoriografia acestui tragic capitol din viaţa evreilor europeni. E vorba despre Enciclopedia geografică a Holocaustului din Ungaria, editată în limba maghiară la Budapesta, în 2007 (A Magyarorszàgi Holocausyt földrajzi Enciklopediaja, trei volume, Park Könyvkiado, Budapest, 2007).

Alcătuită şi coordonată de prof. dr. Randolph L. Braham cu participarea unui colectiv de cercetători din SUA, Ungaria, Israel şi România, printre care cercetătorul clujean dr. Tibori Szabo Zoltan, Enciclopedia este o lucrare de referinţă, un memorial al acelor comunităţi evreieşti care au fost nimicite de regimurile fasciste din Ungaria horthystă. Hărţi, statistici şi un bogat material iconografic completează descrierea istorică.Spre deosebire de Encyclopedia of the Holocaust (patru volume), editată în 1990 la Macmillan Publishing Company New York-London, cu peste 1.000 de cuvinte-cheie privind Holocaustul în toate ţările europene intrate în sfera de influenţă a Germaniei naziste, cercetarea coordonată de prof. dr. Randolph L. Braham este axată în exclusivitate pe evenimentele din Ungaria, respectiv: Ungaria de după Pacea de la Trianon (1920) şi teritoriile din Cehoslovacia, România şi Iugoslavia anexate de statul ungar între anii 1938-1940.

Particularitatea Enciclopediei derivă şi din faptul că evenimentele sînt structurate pe criteriu geografic: pe judeţe şi localităţi ordonate alfabetic. Administrativ, în perioada 1938-1944, Ungaria a fost alcătuită din 41 de comitate şi trei zone speciale. În cadrul acestor unităţi administrative, cercetarea a identificat ca unitate de bază localitatea în care se aflau evrei. Astfel, sînt prezentate într-o manieră monografică evoluţiile istorice ale comunităţilor evreieşti din peste 3.000 de localităţi.

Bibliografia care a stat la baza alcătuirii enciclopediei (peste 1.000 de titluri), lista cu indice de nume de persoane şi de localităţi, un glosar şi o cronologie pentru anii 1867-2006 constituie obiectul volumului al treilea, alcătuit de dr. Tibori Szabo Zoltan.

Studiul introductiv semnat de prof. dr. Randolph L. Braham se referă la istoria generală a evreilor din Ungaria, cu accent deosebit pe epoca Holocaustului. Nu este o istorie factologică, ci mai degrabă analitică, dintr-o perspectivă socio-politică. Se evidenţiază particularitatea drumului istoric parcurs de evrei în contextul societăţii maghiare, de la faza asimilistă pînă la confruntările cu antisemitismul de stat promovat încă înainte de epoca Holocaustului.În prezentarea evenimentelor în contextul Holocaustului, prof. Braham distinge cîteva etape. Începutul îl reprezintă promulgarea legilor antievreieşti între 1938-1941. Legile din anii 1938-1939 au limitat grav dreptul la muncă în special pentru cei cu profesiuni liberale, dar şi pentru alte categorii, aplicîndu-se principiul numerus clausus. Legislaţia antisemită avea la bază ideologia rasistă. Astfel că, de exemplu, a treia lege promulgată în 1941 interzicea căsătoriile mixte. Ca şi în Germania şi România, în Ungaria, conform expunerii de motive, legea era dictată de necesitatea ocrotirii „purităţii sîngelui“ a naţiunii majoritare. Regimul legislativ nu a dus la exterminarea fizică a evreimii maghiare.

O altă etapă este cea de pînă la ocuparea Ungariei de către Germania nazistă, la 19 martie 1944. Acum, munca forţată va produce consecinţe dezastruoase. După intrarea Ungariei în războiul antisovietic (27 iunie 1941), bărbaţii evrei au fost obligaţi să presteze muncă pe teritoriul Ucrainei, la deminarea terenului unde înainta armata germană şi ungară. Pînă la terminarea războiului, din cauza regimului de exterminare fizică, au pierit în jur de 42.000 de evrei din aceste detaşamente de muncă obligatorie.

Tot în această perioadă, Guvernul maghiar s-a făcut răspunzător pentru deportarea şi predarea către SS, în iulie-august 1941, a cel puţin 200.000 de evrei, dintre care cei mai mulţi au fost victimele unor pogromuri sîngeroase săvîrşite de SS-işti lîngă Kameneţ-Podolsk, în Ucraina. Erau în principal evrei refugiaţi în Ungaria din teritoriile vecine, cotropite de nazişti, dar erau printre ei şi evrei originari din Ungaria, inclusiv din Maramureş, care nu au obţinut la timp actele necesare pentru justificarea cetăţeniei maghiare.Soluţia finală pentru lichidarea fizică a evreilor din Ungaria, inclusiv a celor aflaţi în Transilvania de Nord, a fost aplicată după ocuparea Ungariei de către Germania nazistă, respectiv după 19 martie 1944. Pierzîndu-şi încrederea în Guvernul Kállay, care a dat semne serioase pentru scoaterea Ungariei din Axă, Hitler l-a invitat pe Horthy la castelul din Klessheim, lîngă Salzburg (Austria), pentru a discuta intenţia Ungariei privind retragerea trupelor de pe front. Tratativele au fost însă unilaterale, căci decizia cu privire la ocuparea Ungariei fusese deja luată. Guvernul Kállay a fost nevoit să-şi dea demisia, fiind numit un nou prim-ministru în persoana lui D. Sztójay, fostul ambasador al Ungariei în Germania nazistă. La castelul din Klessheim s-a discutat şi problema evreiască. Horthy a consimţit să predea Germaniei naziste între 200.000 şi 300.000 de bărbaţi evrei împreună cu familiile lor, chipurile pentru prestarea diferitelor munci necesare maşinii de război hitleriste. Astfel, conchide prof. Braham, Horthy a consimţit, fie şi indirect, la „deiudaizarea“ societăţii maghiare, prin aplicarea soluţiei finale în problema evreiască.

Pentru îndeplinirea acestei misiuni, s-a realizat o strînsă colaborare între autorităţile statului maghiar şi forţele germane de ocupaţie. Eichmann cu echipa lui a sosit la Budapesta, la 19 martie 1944. Misiunea a fost îndeplinită cu succes, într-un timp record, datorită rapidităţii cu care a acţionat guvernul de marionetă a lui Sztojay. În a doua jumătate a lunii martie şi începutul lui aprilie 1944, au fost promulgate zeci de legi de deposedare a evreilor de bunurile lor şi de izolarea lor în societatea maghiară. S-a introdus obligativitatea purtării stelei galbene. În vederea ghetoizării şi deportării s-au stabilit zone de operaţie. În Transilvania de Nord, unde la data respectivă trăiau în jur de 160.000 de evrei, ghetoizarea a început la 3 mai, ora 5 dimineaţa. Evreii din acest teritoriu au fost concentraţi în următoarele oraşe: Dej, Cluj, Baia Mare, Oradea, Satu Mare, Şimleu Silvaniei etc. În localităţi precum Oradea şi Satu Mare, ghetourile s-au creat la periferie, unde locuia sărăcimea evreiască. În alte oraşe precum Cluj, Tîrgu Mureş, ghetourile s-au amenajat în incinta fabricilor de cărămidă. La Dej, ghetoul a fost chiar în pădure. Condiţiile de viaţă erau subumane. Ca bagaj s-a admis doar strictul necesar. Bunurile evreilor au fost prădate de autorităţile maghiare. Ghetoizarea şi deportarea s-au desfăşurat într-o viteză care şi nemţilor li s-a părut o performanţă. Dacă în prima zi, în Transilvania, au fost băgaţi în ghetou 8.000 de evrei, la 5 mai numărul lor era de 16.144, iar în dimineaţa zilei de 10 mai, în ghetourile din Transilvania de Nord se aflau peste 98.000 de evrei. Deportările spre Auschwitz-Birkenau au început la 15 mai 1944, acţiunea încheindu-se pentru Transilvania de Nord în primele zile din iunie.

Sub presiune internă şi internaţională, Horthy a oprit deportările la mijlocul lunii iulie; a demis Guvernul Sztojay, numind un nou prim-ministru în persoana lui Lakatos, care, în mod tacit, a reluat pregătirile pentru scoaterea Ungariei din Axă şi din război. Dar o nouă imixtiune germană a făcut ca, la 15 octombrie 1944, Guvernul ungar să fie preluat de partidul ultrafascist, cunoscut sub denumirea de Crucile cu Săgeţi, în frunte cu Szálasi. Soarta, în special a evreilor din Budapesta, care pînă atunci au supravieţuit deportărilor, a fost pecetluită. Un regim de teroare şi de exterminare fizică a fost instituit de acest nou guvern.

Pierderile evreimii ungare au fost dramatice. Din cei peste 700.000 de evrei, cîţi s-au aflat în Ungaria în 1941, în Holocaust au pierit peste 500.000 de evrei.Dacă structura studiului introductiv prezintă implementarea soluţiei finale în contextul societăţii maghiare la nivel general, micromonografiile judeţelor şi localităţilor reflectă desfăşurarea evenimentelor în întreaga lor concretitudine. Prin aceste studii aprofundate la nivel de localitate, se creează pentru prima dată posibilitatea de a avea o înţelegere şi percepere „la faţa locului“ a ceea ce a fost Holocaustul în Ungaria. Enciclopedia are meritul de a te apropia de drama fiecărui evreu, ea înlesneşte transformarea unei abstracţii, cifra celor 500.000 de evrei morţi, în realitatea unor destine tragice ale unor oameni obişnuiţi, „vinovaţi“ de a se fi născut evrei.

În măsura în care destinul evreilor din Transilvania de Nord face parte din istoria evreilor din România, datele din Enciclopedie referitoare la evreii din judeţele şi localităţile din teritoriul respectiv nu pot fi ignorate de cercetătorul istoriei evreilor din România. Aceasta cu atît mai mult cu cît cercetarea oferă numeroase informaţii despre viaţa comunitară evreiască şi din perioada interbelică, cînd comunităţile respective erau parte integrantă a României, ca şi astăzi de altfel. Iată de ce ar fi bine-venită traducerea şi publicarea în limba română a capitolelor referitoare la Transilvania de Nord.

Scris de Admin 29.03.08 19:02

Antisemitism public la Budapesta
-- Presa maghiara s-a inflamat dupa publicarea in cotidianul conservator Magyar Hirlap a unui articol apreciat de comentatori ca fiind unul "violent antisemit", informeaza publicatia de limba engleza Budapest Times.
Autorul articolului este ziaristul Zsolt Bayer (foto) - care s-a facut cunoscut in Romania prin faptul ca a devenit de doua ori persona non-grata pentru activitati care aduceau atingere sigurantei nationale. Zsolt Bayer afirma in articolul din Magyar Hirlap ca "In 1967 jurnalistii evrei din Budapesta condamnau Israelul. Astazi aceiasi jurnalisti evrei de la Budapesta condamna arabii si principalul partid de opozitie Fidesz, laolalta cu noi toti. Deoarece ei ne urasc pe noi mai mult decat ii uram noi pe ei". In reactie la acest articol, primarul Budapestei Gabor Demszky a declarat ca a luat decizia de a incheia abonamentul primariei la Magyar Hirlap si ca nu va mai acorda interviuri acestui ziar. Proprietarul cotidianului, Gabor Szeles, a facut publica o declaratie in care afirma ca nu exista nici un fel de scuza pentru formele extreme de exprimare, inclusiv antisemitism, insa precizeaza ca trebuie evitata o eventuala vanatoare de vrajitoare si ca este convins ca acest scandal este alimentat artificial. Antisemitismul maghiarilor care si-au poreclit propria capitala Judapest este in crestere, releva analistii, mai ales dupa infiintarea gruparii paramilitare Garda Maghiara, contestata de comunitatile evreiesti si tiganesti si foarte activa in Voivodina si Romania unde intareste randurile militantilor pentru "autonomie teritoriala

Scris de Admin 26.02.08 20:06

Ungurii nu cunosc foarte multe despre Holocaust Un recent sondaj de opinie realizat recent in Ungaria releva ca doar circa doi la suta dintre cetatenii acestei tari sint bine informati in legatura cu Holocaustul, in timp ce 16 la suta nu stiu nimic despre acesta, relateaza cotidianul "Nepszabadsag". Pe de alta parte, mai bine de un sfert dintre cei intervievati (26 la suta) nu au reusit sa explice in ce a constat Holocaustul. In timp ce 90 la suta din populatie a auzit de Auschwitz, numai 40 la suta stia ceva despre lagarul de concentrare de la Dachau.
Grupurile de persoane cele mai bine informate sint cele de virsta tinara si medie, intre 26 si 45 de ani, in timp ce restul persoanelor aproape ca nu stiu nimic despre acest eveniment. Sondajul a fost comandat de Centrul maghiar de Documentare asupra Holocaustului

Scris de Admin 29.12.07 8:28

Evreimea din Ungaria refuză invitaţiile preşedintelui Solyom

Refuzul – cauzat de faptul că şeful statului nu a semnat legislaţia care amendează ura de rasă
Uniunea Comunităţilor Evreieşti din Ungaria (MAZSIHISZ) , organismul reprezentativ al unei părţi a populaţiei evreieşti, a comunicat că nu va participa la masa ecumenică de sfârşit de an, devenită de-acum o tradiţie, la care a fost invitată împreună cu alte trei biserici istorice din Ungaria de preşedintele László Sólyom.
Organizaţia şi-a motivat demersul prin refuzul preşedintelui de a semna o lege care îi sancţionează pe cei ce propagă ura de rasă, act votat de Parlament. « Evreimea din Ungaria aşteaptă de ani de zile o legislaţie care să interzică intensificarea vocilor ce propagă ura, a atacurilor din ce în ce mai vulgare şi brutale împotriva evreimii şi a celorlalte minorităţi », se arată în scrisoarea postată pe site-ul MAZSIHISZ.

Legea ar permite iniţierea de procese civile împotriva celor care manifestă deschis ură, dar preşedintele republicii a împiedicat intrarea ei în vigoare cât mai curând posibil. Dacă ar fi fost invitată, Uniunea şi-ar fi prezentat punctul de vedere legat de această chestiune » se mai arată în scrisoare.
Autorii scrisorii îl mai acuzî pe Solyom că a preferat să apere averile celor care formulează jigniri la adresa etniilor şi să-i protejeze de eventualele procese decât să apere demnitatea celor oprimaţi şi întristaţi .
László Sólyom, care a retrimis legea Curţii constituţionale, şi-a exprimat părerea de rău din cauza acestui refuz şi consideră, potrivit Oficiului Preşedintelui, ca argumentele aduse nu sunt justificate, ţinând cont că la această masă tradiţională, bisericile istorice îşi manifestă solidaritatea şi înţelegerea reciprocă, fiind un prilej pentru conducătorii cultelor să-şi prezinte şefului statului, dar şi în mod reciproc, poziţiile despre problemele lor actuale şi cele publice .
http://www.gandul.info/lumea/evreimea-din-ungaria-refuza-invitatiile-presedintelui-solyom.html?3929;2318565

Scris de Admin 23.10.07 17:12

Garda ungara fascista impotriva rromilor si evreilor
Sase sute de persoane, arborand uniforme si insigne negre, amintind - potrivit criticilor lor - epoca nazista, au jurat solemn duminica, la Budapesta, sa apere Ungaria, intrand in grupul paramilitar de extrema dreapta "Garda ungara", informeaza Rompres. Fondata in luna august de 56 de militanti, "Garda ungara" este criticata viguros din cauza uniformei si a emblemei sale cu dungi rosie si alba, care amintesc de "Crucile de sageti", partid al regimului ungar pronazist responsabil de deportarea a 450.000 de evrei spre lagarele mortii in anii Celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Aceasta formatiune, care beneficiaza de sprijinul partidului de extrema dreapta Jobbik, neaga ca ar fi antisemit si afirma ca regrupeaza cetateni dornici sa pastreze cultura ungara. Totusi, retorica militanta pe care o foloseste este indreptata impotriva homosexualilor, evreilor si romilor. "Garda a primit deja 5000 de cereri de adeziune", a declarat presei Levente Jonas, purtator de cuvant al Jobbik, in cursul adunarii in stil militar, in Piata eroilor din capitala ungara, la care au participat circa 2000 de persoane. Potrivit lui, membrii "Garzii ungare" se familiarizeaza cu manuirea armelor "in special din cauza resurgescentei crimelor comise de tigani". Noii membri au defilat apoi pe strazile Budapestei.

In urma temerilor de o recrudescenta a extremismului de dreapta, Partidul socialist al premierului Ferenc Gyurcsany, in asociere cu grupuri de aparare a drepturilor romilor si organizatii evreiesti au arborat imense afise alb-negre de-a lungul principalului bulevard al Capitalei pe care au manifestat membrii Garzii ungare, reprezentandu-i pe conducatorii nazisti ungari facand salutul hitlerist cu inscriptia: "Istoria se repeta, dar puteti inca sa spuneti nu !".

Scris de Admin 25.08.07 15:06

Extrema dreaptă strânge rândurile
Radicalii de dreapta din Ungaria îşi ascut săbiile, scrie ziarul austriac Die Presse, citat de Rador. Lunile trecute au apărut pe scena extremei drepte din Ungaria mai multe organizaţii paramilitare, iar Organizaţa internaţională a evreilor s-a arătat îngrijorată de acest fenomen şi a adresat o scrisoare primului-ministru ungar Ferenc Gyurcsany.

Congresul Mondial Evreiesc (WJC) îi cere premierului să ia atitudine hotărâtă împotriva "Gărzii Maghiare" făcând uz de toate mijloacele juridice necesare.
În spatele organizaţiei radicale de dreapta se află partidul ultraextremist Jobbik şi liderul sau Gabor Vona, însă în afara acestuia sunt implicate toate figurile centrale ale dreptei radicale care au provocat luptele de stradă de la Budapesta, din luna martie.
Scopul Gărzii Maghiare este de a crea condiţii-cadru pentru "autoapărarea naţională". Pentru a realiza acest obiectiv, membrii organizaţiei paramilitare urmează să fie instruiţi atât în privinţa disciplinelor sportive de luptă, cât şi în mânuirea armelor.Şeful partidului Jobbik, Gabor Vona, a precizat că principalele sarcini ale "Gărzii" constau în apărarea cetăţenilor, apărarea în faţa catastrofelor şi cultivarea tradiţilor naţionale, cum ar fi şi întreţinerea cimitirelor unde se odihnesc militarii participanţi la război. "Garda" vrea să instruiască şi tineretul maghiar "atât sufleteşte, cât şi spiritual şi corporal pentru ziua în care oamenii vor trebui mobilizaţi".
Vona nu a exclus în acest sens posibilitatea unui război cu România sau Slovacia, unde trăiesc minorităţi maghiare.
"Garda Maghiară" a provocat nemulţumire publică şi datorită uniformei sale de culoare neagră. Mulţi văd în acest fapt reminiscenţe ale SS. De asemenea, şi steagul roşu-alb al paramilitarilor a provocat indignare, pentru că aduce frapant cu simbolul crucii cu săgeţi ale bandelor naziste din Ungaria. Fiind la putere în Ungaria la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, aceştia nu erau cu nimic mai prejos în manifestările lor brutale faţă de nazişti.
Primii 56 de membri ale gărzilor vor depune jurământul zilele următoare. Potrivit lui Vona, numărul membrilor urmează să crească până la sfârşitul anului în curs la 1.000 de persoane.
De asemenea, în Bulgaria, Uniunea Poporului Bulgar a propus înfiinţarea unor grupuri de apărare voluntare care să acţioneze în situaţii extreme. Iniţiativa se vrea a fi o reacţie la recenta revoltă a romilor într-un cartier din Sofia.
Preşedintele Parlamentului bulgar, Gheorghi Pirinski, a trimis miercuri, o scrisoare organizaţiei evreieşti Shalom, exprimându-şi îngrijorarea faţă de intenţiile unui grup de naţionalişti de a crea o Gardă Naţională, relatează site-ul Novinite.com. Scrisoarea lui Pirinski constituie un răspuns dat deciziei organizaţiei evreieşti de a condamna iniţiativa de stabilire a unor echipe de voluntari de apărare în circumstanţe extreme. "Vă împărtăşesc temerile cu privire la crearea unor astfel de formaţiuni, care sunt împotriva legii şi a Constituţiei bulgare", se arată în scrisoare.
Pirinski a trimis deja o copie a scrisorii comisiei parlamentare pentru societatea civilă şi presei, cerându-le să analizeze cazul şi să propună o reacţie adecvată.

http://www.azi.ro/externe.htm

Scris de Admin 11.03.07 16:16

Avertisment privind cresterea antisemitismului in Ungaria
LONDRA – Antisemitismul este in crestere in Ungaria, dupa valul de demonstratii de anul trecut impotriva guvernului socialist al tarii, a declarat premierul Ferenc Gyurcsany pentru cotidianul britanic ‘The Times’.
Gyurcsany a explicat ca sotia sa, Klara Dobrev, lector la Universitatea din Budapesta, a primit, saptamina trecuta, "un mesaj fara egal in ultimii 50 de ani, in Ungaria". "Este neindoielnic un pamflet antisemit. Sint scandalizat, deoarece sotia mea are origini evreiesti", a declarat el.
Coalitia condusa de Gyurcsany a supravietuit protestelor de anul trecut declansate dupa publicarea unei inregistrari in care premierul recunostea ca a mintit electoratul pentru a castiga alegerile legislative din luna aprilie.
Premierul a afirmat in acelasi interviu ca in cursul demonstratiilor din toamna trecuta, protestatarii prezenti in piata Parlamentului au citit o lista cu numele unor politicieni ungari cu presupuse origini evreiesti.
Gyurcsany a acuzat principala formatiune politica a opozitiei, Fidesz, ca nu s-a distantat de tendintele antisemite. "Se intimpla ceva oribil", a comentat el.
Oficialii Fidesz neaga acuzatiile de antisemitism si acuza la rindul lor guvernul ca utilizeaza tactici de intimidare la adresa sustinatorilor opozitiei.
Oficialul ungar a mai explicat ca nationalismul radical ar putea afecta intreaga Europa de Est, deoarece regiunea este ostila fata de implementarea reformelor necesare pentru combaterea acestuia

Scris de Admin 05.02.07 16:57

Lungul drum al „trenului cu aur“

Irving si Ana Rosner erau copii in 1944, cand familia lor, impreuna cu alte cateva sute de mii de familii din Ungaria horthysta, a fost ridicata si trimisa in lagarele mortii. Parintii celor doi frati n-au supravietuit, dar au reusit sa le lase - inainte de a fi despartiti si inchisi in lagare diferite - o chitanta primita de la autoritatile de atunci de la Budapesta, in care se mentionau bunurile rechizitionate. A fost una dintre dovezile capitale in procesul prin care fratii Rosner au cerut statului american sa fie despagubiti, deoarece bunurile din acel “tren cu aur” au fost capturate, in ultimele zile ale razboiului, de fortele aliate americane. Acest litigiu este doar un mic episod din seria proceselor de rasunet, declansate in anii ‘90 de supravietuitorii Holocaustului pentru redobandirea averilor pierdute. Valoarea obiectelor aflate in trenul cu pricina se ridica, afirma urmasii celor deposedati, la circa 200 de milioane de dolari, echivalentul a 4 miliarde de dolari astazi.
Sub supravegherea lui Eichmann
Majoritatea populatiei evreiesti de pe teritoriul Ungariei - in care intra si Transilvania de Nord, conform Diktatului de la München - a fost deportata la Auschwitz si alte lagare ale mortii abia pe la mijlocul anului 1944. Unii istorici sustin ca regentul Ungariei, amiralul Miklos Horthy, s-ar fi opus deportarii in masa a evreilor din teritoriile pe care le administra, atragandu-si mania lui Hitler. Spre finalul razboiului, armata nazista ducea lipsa acuta de hrana, armament si combustibili, iar, pentru procurarea lor, era nevoie de foarte multi bani. Aurul evreilor unguri ar fi acoperit, in opinia Führerului, o parte din aceste cheltuieli. Or, planul sau de exterminare a evreilor era nesocotit de unul dintre aliatii sai de baza, ceea ce n-a putut accepta. Trecand peste capul lui Horthy, Hitler l-a desemnat, in anul 1944, in calitate de ministru-presedinte, pe Döme Sztojay, ambasadorul Ungariei la Berlin. Cat de importanta a fost actiunea de deportare a evreilor de pe teritoriul de atunci al Ungariei se poate judeca dupa faptul ca insusi Adolf Eichmann, mana dreapta a lui Himmler, a supravegheat desfasurarea operatiunii la fata locului.
Inainte de a fi deportati, evreii unguri, cei din Transilvania de Nord si din celelalte teritorii anexate de Ungaria in ajunul razboiului au fost deposedati de obiectele de valoare de care dispuneau, dandu-li-se asigurari ca acestea urmau sa fie pastrate in banci, potrivit unui decret emis special. Persoanele care si-au predat bunurile fara sa se opuna au primit o chitanta in schimbul lor, hartie ce nu a mai fost eliberata in cazurile in care obiectele erau rechizitionate cu forta. In decursul a trei luni au fost deportate in lagarele naziste circa 437 000 de persoane din teritoriile ce apartineau pe atunci Ungariei. Bunurile ce le fusesera confiscate au fost trimise la Budapesta.
Pe 14 octombrie 1944, cand armata sovietica era la cativa kilometri distanta de granitele Ungariei, din gara din Budapesta a pornit spre Austria un convoi format din 18-22 de vagoane incarcate cu bunurile de pret evreiesti. Printre obiecte se aflau bijuterii, covoare orientale, opere de arta, obiecte de cult din aur ( peste trei tone), portelanuri, blanuri, instrumente muzicale, aparate de fotografiat si chiar lenjerie de pat. Pe drum, garnitura intrata in istorie ca “trenul cu aur” al evreilor din Ungaria facea dese popasuri pentru a fi incarcate alte si alte obiecte confiscate. Din aceasta cauza inainta lent, uneori ramanand si fara locomotiva.
Abia pe 30 martie 1945, trenul a trecut de granita ungara. Daca ar mai fi intarziat putin, el ar fi fost capturat de Armata Rosie, care tocmai fortase hotarele Ungariei. In componenta trenului se aflau acum 46 de vagoane, pazite de 42 de militari. Arpad Toldy, insarcinat, din partea Ministerului ungar de Interne, cu operatiunile privind preluarea si transportarea bunurilor evreiesti, a incercat sa fuga cu 54 de cutii continand piesele cele mai valoroase, fiind retinut ulterior intr-o localitate din zona de ocupatie franceza. Trenul cu restul obiectelor de valoare a stationat pana la sfarsitul razboiului intr-o gara din apropiere de Salzburg, de unde a fost preluat de fortele aliate americane. Traseul ulterior l-a condus spre Dresda si Berlin, de unde cea mai mare parte a bunurilor aflate in vagoane a ajuns in SUA. Unele obiecte (tablouri, sculpturi etc.) fusesera retinute de ofiteri americani pentru infrumusetarea locuintelor si birourilor lor din zonele pe care le controlau, iar altele (ceasuri, aparate de fotografiat, bijuterii de mici dimensiuni etc.) vandute prin intermediul magazinelor apartinand US Army sau furate din depozitele aceleiasi armate.
Eforturi de recuperare
Supravietuitorii Holocaustului au incercat, imediat dupa eliberarea lor din lagarele naziste de catre Aliati, sa-si recupereze bunurile in baza chitantelor ce atestau ca obiectele respective le-au fost rechizitionate. Cei care le pierdusera sustineau ca, la Banca Nationala a Ungariei, s-ar afla cotoare ale acestor chitante. Dar n-au avut prea mult succes, nu din cauza ca Statele Unite si-ar fi insusit bunurile evreiesti si nu ar fi dorit sa le returneze. Dimpotriva, SUA sunt cele ce au lansat initiativa de restituire a bunurilor confiscate de nazisti proprietarilor de drept.
Ungaria, una dintre tarile jefuite de fascisti, a fost singura tara din Europa Centrala si de Est, in care - in noiembrie 1945, conform acordurilor de la Ialta - au avut loc alegeri libere. A invins Partidul Micilor Latifundiari, al carui lider, Ferencz Nagy, a devenit prim-ministru. In timpul vizitei efectuate, in iunie 1946, in SUA, Nagy a facut demersuri pe langa autoritatile americane pentru restituirea fondului de aur unguresc, necesar consolidarii economice a tarii. Washingtonul a primit favorabil solicitarea. Pe data de 6 august, acelasi an, din Frankfurt a sosit la Budapesta un tren care a adus o cantitate de aur in valoare de 32 milioane de dolari (calculat la cursul actual, ar fi de 10 ori mai mult). Ungariei i s-a restituit cea mai mare parte din aurul furat de fascisti, spre deosebire de alte tari.
Nagy a incercat sa ajunga la un acord cu americanii si in ceea ce priveste restituirea bunurilor din “trenul cu aur”, dar n-a mai avut timp. In mai 1947 - pe cand se afla la odihna in Elvetia - a aflat despre... demisia sa. Alegerile din Ungaria fusesera primele si ultimele libere in intreaga zona de ocupatie sovietica.
Cu toate ca oficialii americani cunosteau provenienta “trenului cu aur”, restituirea bunurilor prezenta o serie de dificultati de ordin politic si juridic. Aspectul cel mai dificil consta in faptul ca identitatea proprietarilor acelor bunuri nu mai putea fi stabilita. Atunci cand au fost rechizitionate, toate obiectele fusesera impachetate si insemnate cu numele si adresa proprietarilor. Asa au dorit autoritatile ungare. Numai ca, intre timp, obiectele au fost despachetate si sortate din ordinul lui Arpad Toldy: ceasuri la ceasuri, inele la inele etc.
In pofida faptului ca guvernul ungar din acea vreme actiona cu mandat din partea comunitatii evreiesti din tara, SUA nu s-au grabit sa restituie acele bunuri si din alte considerente. In calitate de aliata a Germaniei naziste, Ungaria isi extinsese hotarele, anexandu-si teritorii din Romania, Cehoslovacia si Iugoslavia. Prin Tratatul de pace din 10 februarie 1947, Ungaria a retrocedat noile achizitii teritoriale. De aceea, din punct de vedere juridic nu era posibil ca SUA sa returneze Budapestei bunuri printre care se aflau si obiecte de valoare apartinand evreilor din provinciile care nu-i mai apartineau. Dupa instalarea “democratiei socialiste” in Europa Centrala si de Est, problema restituirii aurului evreiesc a cazut de la sine. Guvernul Frantei a dorit sa nu aiba dureri de cap inutile si a returnat tinerei democratii ungare toate bunurile confiscate lui Arpad Toldy, din cele cateva masini incarcate cu obiecte pretioase pe care acesta le separase de tren. Supravietuitorii si rudele victimelor Holocaustului nu au primit insa nimic din ceea ce s-a restituit.
In anul 1948, guvernul SUA a incredintat toate bunurile din asa-numitul “tren cu aur” al evreilor din Ungaria Organizatiei Internationale pentru Refugiati (in prezent, Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati), care urma sa le vanda in cadrul unor licitatii. In catalogul intocmit pentru aceste licitatii, organizate intre 1948-1949, se mentiona ca numele proprietarilor bunurilor vandute sunt necunoscute. Se stia totusi ca aceste obiecte de valoare au apartinut victimelor Holocaustului din teritoriile Ungariei din timpul razboiului. Potrivit rezultatului final al licitatiilor, OIR a vandut obiecte in valoare de 2,96 de milioane de dolari, din care doua treimi au constituit suma obtinuta din vanzarea bunurilor din “trenul cu aur”. 90 la suta din aceasta suma a fost data organizatiilor evreiesti pentru ajutorarea refugiatilor evrei. Restul de 10% a fost utilizat in scopuri umanitare, in folosul unor persoane de alte nationalitati.
Ajutor social in aur
Multa vreme s-a spus - si s-a crezut - ca “trenul cu aur” este o legenda ca atatea altele. Dar, in 1999, presedintele Bill Clinton a decis crearea “Comitetului prezidential pentru Holocaust”, care a investigat cazul. Raportul elaborat de acest for a confirmat faptul ca nu este vorba de o poveste. Pe de alta parte, o serie de autori au dedicat temei lucrari ce s-au dorit cat mai documentate, acestea aratand acelasi lucru.
Procesul fratilor Rosner - care, in anul 2001, s-au constituit parte civila in numele unui intreg grup de evrei proveniti din teritoriile Ungariei din timpul razboiului - intentat impotriva guvernului american a declansat un adevarat scandal in SUA si a divizat opinia publica din aceasta tara. Ministerul Justitiei de la Washington a declarat ca problema “trenului cu aur” a fost epuizata de multa vreme si guvernul american nu mai datoreaza nimanui nimic. Doar dupa implicarea unor politicieni de marca, inclusiv a senatorilor Hillary Clinton si Arlen Speckter, administratia Bush jr. si-a modificat pozitia. Partile aflate in litigiu au negociat pana la 26 septembrie 2005, cand un tribunal din Miami, Florida, a confirmat intelegerea la care s-a ajuns.
Potrivit acesteia, guvernul SUA va transfera 25,5 milioane de dolari intr-un fond special creat. Toate cheltuielile de judecata ce revin reclamantilor vor fi acoperite din aceasta suma. Circa 500 000 de dolari din respectivii bani vor fi directionati catre muzee si mai multe organizatii de cercetare a istoriei Holocaustului. Restul sumei, aproximativ 21 de milioane de dolari, va fi alocata programelor sociale de ajutorare a acelor supravietuitori ai Holocaustului care cad sub incidenta prevederilor acestei intelegeri. Beneficiarul de ajutor social trebuie sa se fi nascut inainte de 8 mai 1945 si sa fi locuit pe teritoriul Ungariei, chiar si in granitele de atunci, intre 1939 si 1945; totodata, el trebuie sa se afle intr-o situatie materiala precara. Conform presei, intelegerea respectiva nu prevede nici o alta plata financiara. Conationalii nostri, originari din Transilvania de Nord, care indeplinesc conditiile amintite ar putea beneficia, de asemenea, de acest ajutor. Prin solutia favorabila data in procesul “Rosner impotriva SUA”, justitia americana considera ca a pus capat oricaror revendicari legate de bunurile din “trenul cu aur” al evreilor din Ungaria.

Scris de Admin 09.07.06 16:43

Zi de comemorare a Holocaustului in Ungaria
BUDAPESTA – Cu prilejul comemorarii victimelor Holocaustului, organizata in 16 aprilie pe locul unui fost lagar de exterminare, citeva sute de persoane au participat la un ''mars al vietii'', purtind lumanari aprinse, in amintirea celor circa 550.000 de evrei unguri victime ale Holocaustului.
La Muzeul Casa Teroarei din Budapesta, presedintele FIDESZ, Viktor Orban, a declarat ca “omagiul adus in memoria victimelor sistemului dictatorial adreseaza un mesaj si pentru trecut, dar si pentru viitor”, transmite editia online a Duna TV.
Cu aceasta ocazie Orban a apreciat faptul ca in Ungaria exista deja locuri comemorative ale victimelor dictaturii si ca aceste comemorari aduc un mesaj pentru viitor, potrivit caruia in Ungaria nu mai pot exista sisteme dictatoriale care sting viata oamenilor nevinovati din cauza originii lor. "In Ungaria, independent de rasa, virsta si sex, toata lumea are dreptul la libertate, la securitate si la respectul demnitatii umane si toate acestea trebuie sa fie protejate de puterea politica si de societate intotdeauna" – a afirmat politicianul ungar.
La comemorarea victimelor Holocaustului a participat si reprezentantul Parlamentului European, Pal Schmitt, precum si vicepresedintele FIDESZ si multi alti politicieni ai partidului.
In timpul guvernarii Orban s-a decis ca 16 aprilie, ziua infiintarii primului ghetou in Ungaria, sa fie ziua comemorativa a Holocaustului si in fiecare an sa se aminteasca de aceasta zi in Parlament si in scoli. Ziua comemorativa a fost propusa, in anul 2000, de ministrul invatamintului de atunci, Zoltan Pokorni. Parlamentul a decretat chiar in anul 2000 data de 16 aprilie ca zi comemorativa a Holocaustului, iar data de 25 februarie ziua victimelor comunismului.

http://www.divers.ro/international_ro?wid=37457&func=viewSubmission&sid=3486

Scris de Admin 31.03.06 8:05

Ungaria: despăgubiri pentru persecuţiile din 1940-1944

Câteva mii de persoane din Transilvania de
Nord, teritoriu atribuit între 1940-1944 prin Dictatul de la Viena
Ungariei, sau descendenţii lor, vor beneficia de redeschiderea
acţiunilor de reparare a suferinţelor şi pagubelor pricinuite de
autorităţile ungare în timpul celui de-al doilea Război Mondial.

Guvernul de la Budapesta a adoptat printr-o ordonanţă instrucţiunile de aplicare ale legii numărul 57 din 2006.
Aceasta
redeschide acţiunile de despăgubire a persoanelor care, din motive
politice, au fost private de viaţă sau libertate de autorităţi după
1938.
Depunerea cererilor - până la 31 iulie
Formularele
pentru depunerea cererilor pot fi obţinute de la birourile
autorităţilor judiciare din Budapesta sau din oraşele reşedinţe de
judeţ şi de la reprezentanţele diplomatice ale Ungariei. Cererile
trebuie să fie depuse cel târziu până la 31 iulie.
Noua
lege ţine cont de faptul că numai în Ungaria peste 85.000 de persoane
nu au beneficiat de despăgubiri datorită unei neglijenţe personale sau
din cauză că nu aveau încă la dispoziţie în 1992 actele şi documentele
necesare.
Peste 100.000 de persoane vor beneficia de despăgubiri
Luând
în considerare şi teritoriile ocupate, se estimează că numărul
persoanelor care vor beneficia de prevederile acestei legi depăşeşte cu
mult cifra de 100.000.
Posibilitatea
obţinerii unei despăgubiri o au acele persoane ale căror rude apropiate
şi-au pierdut viaţa din cauza abuzurilor comise de autorităţile ungare
sau au murit în timpul deportării precum şi în situaţia în care
solicitantul a fost încorporat într-un detaşament de muncă în timul
celui de-al doilea Război Mondial.
Pentru
compensarea pierderii vieţii se acordă 400.000 de forinţi, sumă egală
cu aproape 5400 de lei noi, care va fi împărţită în mod egal între
moştenitori.
Persoanele trimise la muncă forţată pot alege între o rentă viageră sau bilete de despăgubire recunoscute de bursa de valori.

http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/03/060330_despagubiri_ungaria.shtml

Scris de Continut sponsorizat

Ungaria

Ungaria

Operation Panzerfaust

TREI LECTURI PE ACEIAŞI TEMA

Holocaustul din Ungaria

Legislativul ungar a respins transformarea negationismu

Extremismul maghiar nu este numai sovin, ci si xenofob si

Barbie-nazista-a ajuns europarlamentar extremist magh

MorgenBerger si Holocaust

Urmaşă a Gărzii de Fier din România, Garda Maghiară acţ

Antisemitism în Europa contemporană. Consfătuire la Uni

Aş vrea să mai trăiesc un pic, în acest lagăr de concen

Despagubiri pentru evreii din Ungaria supravietuitori

Enciclopedia geografică a Holocaustului din Un

Antisemitism public la Budapesta

Ungurii nu cunosc foarte multe despre Holocaust

Evreimea din Ungaria refuză invitaţiile preşedintelui

Garda ungara fascista impotriva rromilor si evreilor

Extrema dreaptă strânge rândurile

Avertisment privind cresterea antisemitismului in Ungaria

Lungul drum al ..trenului cu aur..

Zi de comemorare a Holocaustului in Ungaria

Ungaria

Re: Ungaria