STATISTICI/SONDAJE[1-----]

Pe Terra vor fi tot mai multi batrani

1 miliard de batrani in 2025, 2 miliarde in 2050

“Datele statistice furnizate de Organizatia Natiunilor Unite arata ca numarul populatiei varstnice din intreaga lume a ajuns la peste 500 de milioane de persoane. In 1950, pe glob existau numai 200 de milioane de varstnici, in timp ce, inaintea celui de-al doilea razboi mondial, erau mai putin de 100 de milioane de batrani. Potrivit acelorasi surse, se estimeaza ca, in 2025, numarul persoanelor varstnice va fi de 1 miliard, ceea ce reprezinta mai mult de 14% din populatia planetei. Raportat la situatia mondiala, Romania apare deja cu un procent de 17% de persoane imbatranite fata de populatia generala, dar cu perspectiva de accentuare in urmatorii ani. Faptul ca populatia mondiala imbatraneste este o certitudine. In Italia si Grecia, mai mult de 22 de procente din populatie au varste mai mari de 60 de ani, comparativ cu 16,5% in SUA. Se estimeaza ca, din 1996 si pana in 2025, procentul de persoane de peste 60 de ani va creste cu 17%, pana la 82% in tarile europene si cu 200% in tarile dezvoltate. Pana in 2025, in Italia si Japonia se asteapta sa fie cea mai mare proportie de persoane peste 60 de ani, aproximativ o treime din populatie. Oricum, datorita faptului ca tari in curs de dezvoltare, precum China si India, au cel mai mare numar de locuitori, acestea vor avea in continuare cel mai mare numar, in valori absolute, de varstnici. In 1996, cel mai mare numar de persoane peste 75 de ani traia in China, urmat de SUA si India. Cresterea exploziva a procentului de varstnici in toata lumea este corelata cu descresterea substantiala a ratei natalitatii in ultimii 20 de ani in numeroase tari, cu migrarea populatiei tinere din anumite zone din motive economice si descresterea generala a mortalitatii, inclusiv cea cauzata de bolile infectioase - in tarile dezvoltate -, si de bolile coronariene si cerebrovasculare in Europa si alte tari dezvoltate”, se arata intr-un studiu din dosarul nr. 17, privind imbatranirea populatiei lumii, din medici.ro, al prof. dr. Mircea Cinteza, fostul ministru al Sanatatii in Romania.
1,3 miliarde de chinezi
Se estimeaza ca, pana la sfarsitul anului 2050, populatia lumii va creste cu aproape 50 la suta, de la 6,1, la 9,3 miliarde de persoane. Populatia tarilor slab dezvoltate va creste de la 4,9 miliarde, la 8,2 miliarde, in 2050. In 48 dintre tarile cel mai putin dezvoltate populatia se va tripla, de la 658 de milioane, la 1,8 miliarde, in ciuda estimarilor privind scaderea fertilitatii si agravarea crizei HIV/SIDA din aceste tari. Populatia globului creste anual cu 77 de milioane de oameni, din care jumatate se nasc in India, China, Pakistan, Nigeria, Bangladesh si Indonezia. In cazul Indiei, rata de crestere a populatiei este egala cu ratele de crestere cumulate ale Chinei, Pakistanului si Nigeriei. Potrivit unei evaluari facute dupa desfasurarea celui de-al cincilea recensamant la scara nationala, China avea o populatie de aproape l,3 miliarde de locuitori. In ultimii ani, eforturile Chinei in domeniul planificarii familiale au fost incununate de succes. China a evitat in acest fel cresterea demografica exploziva, inregistrata imediat dupa intemeierea Chinei Noi, in 1949, si a reusit sa controleze in mod eficient cresterea rapida a populatiei. In momentul de fata, in China, cresterea populatiei cunoaste un ritm mai scazut. Media anuala de crestere a populatiei chineze a fost de 12,79 milioane. Grupa persoanelor in varsta de peste 65 de ani reprezinta 6,96%. Cifrele mai arata ca, de la aplicarea politicii de reforma si de deschidere catre exterior, nivelul de trai al populatiei a crescut, iar serviciile medicale si sanitare s-au imbunatatit considerabil; pe de alta parte, ritmul nasterilor s-a diminuat considerabil. Toate acestea contribuie la grabirea procesului de imbatranire a populatiei.
In Romania, se moare de boli ale aparatului circulator si de cancer
“In ceea ce priveste situatia din Europa de Est si din tarile din fosta Uniune Sovietica, se va inregistra cea mai rapida rata de scadere a populatiei. Acest fapt este cauzat de o fertilitate scazuta, de imbatranirea rapida a populatiei si de cresterea ratei mortalitatii, comparativ cu tarile din Europa de Vest, America de Nord si cu Japonia”, se arata intr-un studiu privind populatia globului. Ca rezultat al cresterii sperantei de viata, procesul de imbatranire a populatiei va continua. Se estimeaza ca, pana in anul 2050, numarul persoanelor cu varsta de peste 60 de ani se va tripla, iar al celor de peste 80 de ani va creste de cinci ori, ajungand in total, de la 606 milioane, pana la aproximativ 2 miliarde. Numarul total de morti HIV-SIDA, de la izbucnirea bolii, anii ’80, se ridica la 300 de milioane. Numai in cursul anului 2000, numarul total al victimelor a fost de 3 milioane. In 1950, populatia Romaniei era de 16.311.000 persoane, ca in anul 2000 sa ajunga la 22.438.000 milioane persoane, din care 10.977.000 barbati si 11.461.000 femei (96 barbati la 100 femei). Se estimeaza ca populatia Romaniei va scadea la 21.437.000 milioane persoane in 2015 si la 18.150.000 milioane, in 2050.
Conform Institutului National de Statistica, in anul 2002, in tara noastra a crescut ponderea populatiei de peste 60 de ani, in timp ce natalitatea a scazut. In primul trimestru al anului 2005, numarul pensionarilor a fost de 6.187 mii persoane, in scadere cu 25.000 de persoane fata de trimestrul IV al anului 2004. Pana in 2025, mortalitatea asociata senectutii va creste pe tot globul, cu peste 60% din decese dupa varsta de 65 de ani si cu peste 40%, dupa varsta de 75 de ani. In Romania, se moare cel mai mult din cauza bolilor aparatului circulator si a cancerelor. “Prin vindecarea cancerului nu se adauga decat doi ani, in plus, de viata, iar daca se elimina afectiunile cardiovasculare, rezulta inca 3-4 ani in plus. Speranta de viata medie variaza cu susceptibilitatea crescuta pentru boli, accidente si suicid, iar speranta de viata maxima este determinata de rata de imbatranire. Substantele chimice, restrictia calorica si o nutritie adecvata, precum si alte interventii care cresc speranta de viata incetinesc si procesul de imbatranire. Daca fiintele umane nu ar mai suferi de boli sau nu ar mai imbatrani in ritmul fiziologic firesc, asa cum se intampla in prezent, iar singurele cauze de deces ar fi accidentele, suicidul si homicidul, la o populatie de un miliard, un individ acum in varsta de 12 ani ar avea o speranta de viata medie de 1.200 de ani si o speranta de viata maxima de 2.500 ani”, se arata intr-un studiu al dr. Razvan Constantinescu, in cadrul aceluiasi dosar 17, privind imbatranirea populatiei.
Gheorghe MIRON

Au romanii gena matematicii?

In timpul doctoratului, la Universitatea Californiei de Sud (USC),
renumita in lume pentru scoala de inginerie, am avut o conversatie cu
un doctorand indian din Departamentul de tehnica de calcul si
programare. Cum se intampla la petrecerile multi-etnice de la USC,
oamenii se intreaba mai intai de unde sunt. I-am spus ca sunt din
Romania. Brusc, mi-a spus ca are si el colegi in departament din
Romania. „Stii, sunt foarte tari la mate. Sincer, sunt cu o clasa
deasupra tuturor. Daca e o chestie de mate, mergem la ei sa aflam
raspunsul." Afirmatia a fost facuta fara alta introducere si m-a
surprins. Studentii indieni fac rareori astfel de complimente.
Educati intr-un sistem universitar unde competitia este indarjita,
recunoasterea superioritatii altuia este un semn de clara admiratie.
Pe parcursul anilor am auzit din ce in ce mai mult despre
matematicienii romani din America. Unii dintre ei sunt cadre
didactice, cum ar fi mai tanarul Daniel Tataru, deja profesor plin la
Berkeley. Multi altii au trecut granitele universitatilor si au
devenit importanti analisti in lumea financiara sau a afacerilor. Ei
lucreaza in marile banci de investitii, cum ar fi JP Morgan-Chase sau
Credit Suisse, unde modelele lor matematice misca anual sume ce
echivaleaza cu venitul national al Romaniei.
Matematica romaneasca produce, deci, zeci, daca nu sute de genii sau
macar indivizi foarte capabili. Acest lucru surprinde pe multi, aici
in America. Uimiti sunt nu numai cei ce au aflat despre orfanii si
prostituatele din Romania de la televizor. Surprinsi sunt chiar si
cei care cunosc statisticile Bancii Mondiale. Educatia universitara
din Romania este saraca, conform acestora, nu numai in resurse, dar
si in numar de studenti. Numai 30a din absolventii de liceu merg la
facultate in Romania. Cifra e mica comparativ nu numai cu tari
dezvoltate, cum ar fi SUA, unde cota e de 80a. Ea e sub nivelul unor
tari cu care Romania poate fi comparata. In Grecia aproape 70a, iar
in Ucraina 60a din absolventii de liceu merg la facultate. Reiese ca
Romania produce genii cu o baza de studenti mai mica decat in alte
tari. Sa fie, deci, romanii genetic inzestrati pentru matematica? Eu
cred ca nu. Explicatia tine de mentalitatea educationala din Romania.
Sistemul educativ din Romania este obsedat de productia de varfuri.
Ca in gimnastica, secretul e concentrarea pe grupuri restranse de
elevi. Nu exista liceu de provincie fara un guru matematic care
prepara cate un grup ales de scolari pentru olimpiadele
internationale de matematica si fizica.
Tot ca in gimnastica insa, rezultatele individuale nu se transforma
in nete beneficii sociale. Multi romani se uita la televizor, ca sa
admire gimnastele zilei, dar putine scoli de cartier au programe de
gimnastica unde copiii lor pot practica acest sport pentru placerea
lor personala. Concentrarea pe varfuri matematice, in licee, si pe
rezultate simbolice, cum ar fi castigarea de premii, neglijeaza
nevoia de a educa intreaga masa a elevilor in asa fel incat
matematica sa nu fie o corvoada, ci un necesar instrument pentru
reusita in viata. Programa de stiinte este, in continuare, prea
ambitioasa. Ea cere elevilor de liceu sa inmagazineze cunostinte
teoretice, uneori peste nevoile si nivelul lor intelectual. Premisa
acestui sistem e clara: daca nu esti un geniu e treaba ta.
Educatia romaneasca sufera astfel de o boala generala a societatii
romanesti: cultivarea varfurilor. Elevii si studentii sunt impartiti
intr-un grup restrans de privilegiati (atat de soarta, cat si de
sistem) si o masa subeducata. Nevoile celor din urma - cunostinte
traduse in limbaj practic, adecvate scopurilor lor personale - sunt
ignorate pentru ca nu par destul de „performante". Reforma educatiei,
din care s-a facut ceva, pe ici, pe colo, trebuie continuata cu mai
mult curaj. Ea trebuie sa ofere aceleasi conditii pentru continuarea
traditiei „geniilor", dar si pentru educarea restului elevilor.


http://www.expres.ro/comentarii/?news_id=198566

80% dintre români, infectaţi cu “bacteria ulcerului”Infecţia cu Helicobacter Pillori se gãseşte la aproximativ 50% la sutã din populaţia din ţãrile dezvoltate şi la 74% din ţãrile în curs de dezvoltare. În România, procentul variazã între 74% şi 80%. În legãturã cu transmiterea infecţiei, prof. dr. Alexandru Oproiu, şeful Societãţii de Gastroenterologie şi Hepatologie a Municipiului Bucureşti, a menţionat cã aceasta se transmite prin condiţii de igienã necorespunzãtoare. În anul 2002, la nivel mondial s-au înregistrat 933.900 de cancere gastrice noncardiale, din care 63,4% cancere gastrice, majoritatea fiind cauzate de infecţia cu Helicobacter Pillori. Aceastã infecţie netratatã duce la ulcer gastric duodenal, la gastrite, la simptome dispeptice, manifestãrile specifice fiind senzaţia de balonare şi de greaţã. În prezent, existã scheme de tratament de triplã terapie, iar când acestea nu dau rezultate se aplicã cvaduploterapia. În România, testele privind depistarea infecţiei cu Helicobacter Pillori au fost introduse încã din 1982 de prof. dr. Alexandru Oproiu la Spitalul Fundeni şi acestea se pot face în unitãţile sanitare de gastroenterologie.
http://www.independent-al.ro/content/view/510/52/1/4/

70 la sută din români vor locuri publice fără fumat
70 la sută din români vor locuri publice fără fumat
Aproape 70 la sută din români ar fi de acord cu interzicerea fumatului în diverse locuri publice şi la locul de muncă, ponderea lor fiind însă mai mică decît a celor din ţările UE, unde 80 la sută din cetăţeni vor locuri fără tutun, potrivit unui sondaj al UE. Potrivit unui sondaj comandat de Directoratul pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorului şi coordonat de Direcţia generală pentru presă şi comunicare a Comisiei Europene - "Eurobarometru special" -, numărul fumătorilor din UE a scăzut de la 33 la sută în 2002, la 27 la sută în 2005. În studiu a fost inclusă pentru prima dată şi România. Studiul a fost lansat ieri, de Ziua Internaţională fără Fumat, la Institutul de Pneumofiziologie "Marius Nasta'' din Bucureşti.
Potrivit studiului, la nivel european, numărul celor care afirmă că nu au fumat niciodată a crescut de la 42 la sută la 47 la sută din 2002. Dintre aceştia, 57 la sută sînt femei şi 35 la sută sînt bărbaţi. În ce priveşte numărul celor care au renunţat la fumat, studiul arată că acesta a crescut de la 19 la sută, la 22 la sută. Trei sferturi la sută din europeni sînt conştienţi că fumul de ţigară este periculos pentru nefumători, cei mai mulţi dintre cei care se declară deranjaţi de mirosul produs de consumul de tutun fiind tineri. În România, 84 la sută din românii incluşi în studiu au declarat că fumează zilnic, 14 la sută ocazional , iar doi la sută nu au răspuns. Procentul celor care fumează este mai mare în România decît în UE şi mai mic decît în ţările baltice.

620 de lei lunar, numai pentru casa si masa
Unul din trei romani traieste de azi pe maine. Libertatea i-a
intrebat pe specialisti cat din veniturile unei familii formate din
trei persoane (doi adulti si un copil) se consuma pe traiul la bloc
si cat pe alimente. Rezultatul calculelor arata ca 28% din angajati
nu castiga sumele necesare pentru plata utilitatilor si a hranei.
Fara a mai pune la socoteala imbracamintea, transportul,
medicamentele si cheltuielile pentru alte produse nealimentare. Am
inceput prin a calcula cat ii costa pe romani traiul la bloc.
Specialistii Federatiei Asociatiilor de Proprietari din Romania
(FAPR) au intocmit pentru ziarul Libertatea un top al cheltuielilor
la bloc. Valoarea medie a sumelor platite lunar pentru intretinere si
celelalte utilitati este de 320 lei (3.200.000 lei vechi) pentru o
familie formata din trei persoane. "Am facut o socoteala cu valori
moderate de consum. Evident, cheltuiala principala este la caldura si
apa calda. Pentru energie termica am facut media dintre facturile de
vara si cele din iarna, cand costurile de incalzire sunt mai mari. Am
a- juns astfel la concluzia ca apa calda si incalzirea costa 150 de
lei pe luna, ca medie intre lunile de iarna si de vara. Adica 1.800
lei (18.000.000 lei vechi) pe an pentru trei persoane care stau in
trei camere", ne-a spus Radu Opaina, presedintele FAPR. Locul secund
in topul cheltuielilor de la bloc e ocupat de factura la energia
electrica, cu o valoare medie de 40 lei (400.000 lei vechi) pe
luna. "Majoritatea familiilor platesc jumatate din ce castiga numai
pentru a trai la bloc. Nu e de mirare ca multi amana plata
intretinerii pentru a avea bani de hrana. Asa am ajuns ca numarul
restantierilor sa fie mai mare decat al locatarilor buni platnici",
continua Radu Opaina. Ca sa vedem care sunt cheltuielile romanilor
pentru hrana precum si nivelul salariilor din Romania am apelat la
statisticienii Blocului National Sindical. Steluta Enache, directorul
departamentului economic al BNS, ne-a spus ca fiecare roman plateste
lunar un milion de lei vechi pe mancare. "Nu avem statistici pentru
2005, dar anul trecut valoarea cheltuielilor pentru hrana a fost de
950.000 lei vechi pe luna. Estimam ca anul acesta nu putem obtine o
cifra mai mica de 100 lei lunar pentru hrana unei persoane", ne-a
spus Steluta Enache. Revenind la cheltuielile familiei alese ca
etalon, rezulta ca pentru utilitati si hrana se platesc lunar 620 lei
(6.200.000 lei vechi) - 320 lei pentru intretinere, telefon, cablu,
curent si 300 lei pentru mancare. "Pentru unii suma poate parea
suportabila, dar statisticienii ne-au informat ca 28% din romanii cu
serviciu sunt platiti cu salariul minim pe economie, adica 310 lei
brut", a spus specialistul BNS. Scazand impozitele, o familie formata
din doi angajati, platiti cu salariul minim, nu poate trai decat daca
acumuleaza datorii de la o luna la alta. Cu un venit net de maximum
550 lei, cele trei persoane mai au nevoie de 70 lei pentru a-si
asigura hrana si traiul la bloc.

Salariile minime brute in Europa

Romania - 89 euro
Polonia - 205 euro
Ungaria - 232 euro
Cehia - 235 euro
Turcia - 240 euro
Portugalia - 437 euro
Slovenia - 490 euro,
Spania - 600 euro
Grecia - 668 euro
Irlanda - 1.183 euro
Franta - 1.197 euro
Belgia - 1.210 euro
Marea Britanie - 1.197 euro
Olanda - 1.265 euro
Luxemburg -1.400 euro
(sursa: Blocul National Sindical