Hemingway[V=]

Rezumarea primului mesaj :

ERNEST  HEMINGWAY-
8]Timpul este ceea ce avem cel mai putin.
7]Cand te trezesti incearca sa-ti respecti promisiunile facute la betie .Astfel vei invata sa-ti ti gura.
6]Niciodata sa nu va ganditi ca razboiul, fie el cat de justificat, fie el cat de necesar…nu reprezinta o crima.
5]Lumea este un loc pretios si merita sa lupti pentru ea.
4]Nu confundaţi mişcarea cu acţiunea.
3]Mai rea decit razboiul e lasitatea de care dau dovada democratiile burgheze.
2]Nu judecati oamenii dupa cei cu care se aduna. Nu uitati ca Iuda avea amici ireprosabili.
1]Un om inteligent se imbata ori de cite ori este obligat sa-si petreaca timpul alaturi de prosti.
=====
Dree
Mariel

Un Nobel pentru literatură şi viaţă

Un nou Hemingway
Seria de autor Ernest Hemingway se îmbogăţeşte cu un nou volum, "Adio,
arme", după alte şase romane din care amintim "Fiesta", "Bătrânul şi
marea" sau "Pentru cine bat clopotele".
Romanul "Adio, arme" este povestea locotenentului Henry, concentrat pe
frontul italian în timpul primului război mondial, şi a pasiunii lui
pentru Catherine Barkley, o soră medicală. Cei doi încep o relaţie, iar
Henry este convins că nu e îndrăgostit de Catherine şi nici nu o va
iubi vreodată. Pentru el, acesta e doar un joc, la fel ca bridge-ul,
doar că în locul cărţilor sunt folosite cuvinte. Destul de curând,
însă, jocul devine serios şi în cele din urmă Henry dezertează ca să
fie împreună cu Catherine. "Hemingway nu s-a ascuns niciodată într-un
turn de fildeş", scria despre el nu mai puţin celebrul Tennessee
Williams.
"Ştia prea bine că substanţa operei unui artist este artistul însuşi,
viaţa şi trăirile lui, şi a reuşit ceea ce puţini scriitori din epoca
lui sau dintotdeauna au izbutit să facă: să devină, ca om şi în văzul
lumii în mijlocul căreia trăia, imaginea vie a semnificaţiei celei mai
autentice şi mai profunde a operei sale, iar acest lucru a continuat
să-l facă neabătut şi cu cea mai deplină onestitate până în momentul
morţii."

Sinuciderea lui Ernest Hemingway pusă „în cårca“ ambasadorului SUA în Cuba
Directorul muzeului Hemingway din Havana mărturiseşte într-un interviu
acordat „Juventud Rebelde“ că plecarea marelui scriitor Ernest
Hemingway din Cuba şi sinuciderea sa nu au fost consecinţe ale
regimului Fidel Castro, aşa cum se ştia, ci ale presiunii ambasadorului
SUA în Cuba. Ada Rosa Alfonso povesteşte că ambasadorul american în
Cuba de la acea vreme, Philip Wilson Bonsal, i s-a confesat că l-a
forţat pe scriitor să părăsească ţara cubaneză. În locuinţa din Finca
Vigie, devenită apoi muzeu, Hemingway a lăsat o serie de documente,
printre care şi manuscrise neterminate şi premiul Nobel pentru
literatură, cåştigat în 1945. În ciuda acestui fapt, biografia sa
oficială indică o altă ipoteză a repatrierii, şi anume triumful
revoluţiei cubaneze. Potrivit lui Alfonso, în ianuarie 1959 scriitorul
a făcut mai multe declaraţii în sprijinul revoluţiei, prin care aproba
executarea tiranului Fulgencio Batista, fapt care i-a deranjat pe
oficialii americani. Mai mult, pe 15 mai 1959 Castro şi Hemingway au
vorbit mult şi chiar au fost fotografiaţi împreună. „Hemingway se
considera un cubanez. El şi Castro discutau foarte mult, de aceea au
fost fotografiaţi împreună. Însă a fost considerat un trădător cånd a
părăsit Cuba“, a relatat Ada Rosa. Directorul muzeului mai povesteşte
că scriitorul nu a avut niciodată probleme cu guvernul cubanez şi că nu
dorea să-şi abandoneze locuinţa, unde scrisese timp de 21 de ani. Rosa
Alfonso a făcut, de asemenea, o legătură între plecarea lui Hemingway
din Cuba şi sinuciderea acestuia, un an mai tårziu, pe 2 iulie 1961, în
Statele Unite, unde s-a împuşcat în cap. „Nu e de mirare că presiunea
de a părăsi insula i-a afectat sănătatea mintală“, a afirmat aceasta.
Femeia consideră perfect plauzibilă chiar şi ipoteza conform căreia
scriitorul era urmărit de FBI: „Părerea mea e că era urmărit. Hemingway
a fost mereu o ţintă pentru FBI“. Dezvăluiri inedite despre acest
clasic al literaturii universale au fost făcute şi în iulie, de către
fostul ofiţer KGB, Alexander Vassiliev. Acesta a dezvăluit într-o carte
semnată împreună cu John Earl Haynes şi Harvey Klehr dovezi despre
„trecutul de spion“ al lui Ernest Hemingway, care, sub numele de cod
„Argo“, ar fi devenit unul dintre agenţii KGB-ului în America. Se pare
că scriitorul ar fi fost recrutat de serviciile sovietice din 1941,
înaintea unei excursii în China, acesta exprimåndu-şi dorinţa de a-i
ajuta pe agenţii sovietici din Havana şi Londra. Clasicul ar fi
transmis informaţii politice fără a avea un contact direct cu KGB, iar
unele ipoteze indică faptul că acesta nu furniza date relevante, ci se
folosea de statutul de spion pentru scrierea cărţilor sale.

Mojito, bautura preferata a lui Hemingway
Se
spune ca originile Mojito-ului dateaza din secolul al XVI-lea,
parintele sau fiind un cocktail numit "El Draque", in cinstea lui Sir
Francis Drake, care avea insa la baza nu rom (care nu aparuse inca), ci
pe stramosul acestuia, tafia sau, in versiune spaniola, aguardiente.

Hemingway, pe lista spionilor KGB din Statele Unite

Scriitorul american Ernst Hemingway a fost recrutat de KGB pentru a spiona Statele Unite, potrivit [...]

Scrisorile cubaneze ale lui Hemingway, accesibile online

Cuba a inceput sa accepte luni cererile internautilor care vor sa consulte arhivele scriitorului american Ernest Hemingway, care a trait doua decenii pe insula, relateaza Associated Press, receptionata de Agerpres.

Hemingway a lasat 3.197 de documente la ultimul sau domiciliu cubanez, printre care un episod nepublicat din "Pentru cine bat clopotele" si mesaje criptate despre pozitia submarinelor germane pe care le detecta de pe velierul sau El Pilar in timpul celui de-al doilea razboi mondial.

Printre manuscrisele inedite gasite la Finca Vigia, casa sa de pe o colina care domina Havana, se afla o adaptare dramaturgica a romanului "Batranul si marea", scrisori si polite de asigurare. Acestea vor fi scanate cu sprijinul tehnic al Social Science Research Center din New York, a explicat directoarea muzeului Finca Vigia, Ado Rosa Alfonsa.
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=41235

Hemingway dramaturg, in premiera la New York

O piesa de Ernest Hemingway a fost pusa pentru prima oara in scena la New York, la 70 de ani de cind a fost scrisa.

Castro s-a antrenat cu puştile lui Hemingway

Casa lui Hemingway, altă dispută SUA-Cuba

PERMIS PENTRU MATELE LUI HENINGWAY Intre guvernul american si...

Scrisorile dintre Hemingway si Dietrich, expuse publicului
Corespondenta personala dintre actrita Marlene Dietrich si scriitorul Ernest Hemingway, marcata de s..
Citeste toata stirea

HEMINGWAY S-A LAUDAT UNOR PRIETENI CA A OMORAT 122 DE NAZISTI

Cum il spiona Hemingway pe Mao – dosarul secret al scriitorilor

Stiam totul despre aventurile sale in Italia din timpul Primului Razboi Mondial si din Spania razboiului civil. Insa o pagina din viata lui Ernest Hemingway a ramas acoperita de mister: o suta de zile pe care viitorul laureat al Premiului Nobel pentru literatura le-a trait in China in vremea celui de-al doilea conflict mondial. Cortina secretului privind misiunea chineza din 1941 isi gaseste abia astazi o explicatie. Scriitorul american a muncit ca spion al guvernului sau. Trimitea rapoarte la Washington in legatura cu luptele dintre comunistii lui Mao, nationalistii lui Chiang Kai-Shek si invadatorii japonezi. Si daca activitatea sa de reporter in China a fost mediocra, inteligenta folosita de administratia Roosevelt dezvaluie o surprinzatoare inteligenta politica. Hemingway ajunge in China devastata de razboi pentru cea mai improbabila dintre misiuni: o luna de miere. Il aduce aici cea de-a treia sotie a sa, celebra jurnalista americana Martha Gelthorn. Cei doi se cunoscusera in 1937 in plina tragedie a Spaniei, unde Hemingway strangea material pentru unul dintre cele mai bune romane ale sale: „Pentru cine bat clopotele”. Cand ajung in China, casnicia lor deja era in colaps. Convietuirea e prea dificila intre doua staruri ale mass media, doi egocentrici, ambii indragostiti de propria munca mai mult decat de propriul partener. Gelthorn, inalta, blonda, snoaba, descendenta a unei familii patriciene, scrie pentru prestigioasa revista „Collier” corespondente de pe un front asiatic inca ignorat de Occident dar care in curand va deveni crucial odata cu atacul japonez de la Pearl Harbour. Hemingway o insoteste impotriva vointei sale in ianuarie 1941. Potrivit amintirilor martorilor, in vreme ce ea urmareste conflictul chinez complex si febril, el isi petrece cea mai mare parte a timpului imbatandu-se la barul luxosului hotel din Hong Kong si informandu-se cum stau vanzarile romanelor sale. Lenea sa nu este total neproductiva, totusi. Printre camarazii lui Hemingway la Hong Kong abunda diplomati, inalti oficiali, afaceristi dubiosi, spioni si oameni de afaceri care stiu foarte multe din cele ce se intampla in restul lumii. Printre aburii alcoolului, scriitorul inregistreaza si noteaza, interpreteaza si prevede. Si el are un angajament pentru o revista din New York dar corespondentele pe care le trimite din Orientul Extrem nu au fascinatia celor mai bune pagini ale jurnalistului Hemingway, e putina poveste si multa analiza. In acele o suta de zile ce era mai bun din ele avea o cu totul alta directie. E ceea ce a descoperit dupa zece ani de cercetari un om de stiinta canadian, Peter Moreira, a carui carte „Hemingway in China” va iesi in curand pe piata in Statele Unite. Intr-o arhiva privata gazduita la Princeton, Moreira a descoperit un raport de sase pagini pe care Hemingway il trimitea la 30 iulie 1941 ministrului american al Finantelor, Henry Morgenthau, cu o recunoastere detaliata a conflictului dintre comunistii si nationalistii chinezi. Morgenthau, personaj-cheie al administratiei Roosevelt e arhitectul financiar al New Deal. Si, in plus, impreuna cu economistul englez John Maynard Keynes, unul dintre initiatorii acordurilor lui Bretton Woods, al Fondului Monetar International al noilor reguli pe care America le gaseste pentru a relansa economia mondiala de dupa razboi. In calitate de secretar in ministerul Finantelor controla investitiile pe care Washington-ul le furniza guvernului nationalist chinez al lui Chang Kai Shek, angajat oficial sa ii combata pe japonezi. Morgenthau vroia sa stie mai mult despre cum sunt cheltuiti banii pe care ii trimite in China, dar are raporturi proaste cu serviciile Secrete de la Washington. De aceea, prin intermediul subsecretarului sau Harry Dexter White il angajeaza pe Hemingway ca informator confidential. Acel raport secret din 1941 e revelator. Hemingway atentioneaza Guvernul ca Chiang Kai Shek considera partizanii comunisti, nu pe japonezi, drept principalii inamici. „Unica solutie – scrie Hemingway, pentru a evita un razboi fratricid intre chinezi, si ca America sa se hotarasca repede daca are de gand sa incurajeze sau sa finanteze un razboi civil”. Romancierul care, datorita sotiei, a avut chiar o intalnire secreta cu mana dreapta a lui Mao, Zhou Enlai si determina guvernul sau sa recunoasca potentialul comunistilor si este sfatuit sa-l impinga pe Chiang kai Shek catre un compromis. Lucrurile se vor sfarsi cu totul altfel, dupa bombele atomice de la Hiroshima si Nagasaki, dupa capitularea neconditionata a Japoniei in fata americanilor, China se indreapta tocmai catre acel razboi civil prevazut de Hemingway, pana la victoria finala a lui Mao din 1949. Prin ironia sortii, notele informative secrete trimise de scriitor nu au avut suficienta influenta la Washington, dar cu siguranta au fost citite la Moscova. Dupa razboi s-a descoperit ca Harry Dexter White, bratul drept al lui Morgenthau care il racolase pe scriitor era unul dintre cele mai importante elemente din reteaua de spioni sovietici de la Washington. Din acel moment Hemingway a prins gust de spionaj. In 1942 din initiativa sa s-a creat The Crook Factory, o agentie privata cu scopul de a se inflitra printre agentii filo-nazisti prezenti in Cuba. Era vorba de o armata Brancaleone in care agentii secreti erau preoti si chelneri, pescari si prostituate. Va fi desfiintata in 1943 si Hemingway se va dedica cu un si mai mic profit pescuitului, vanatorii si mai ales literaturii. De Martha Gelthorn va divorta in 1949. Din meseria de corespondent in China, ea va pastra amintiri si rani, mai ales o teribila dizenterie care a adus-o pana in pragul mortii. Ernest se sinucide in 1961. Martha in 1998.

http://www.cronicaromana.ro/gratie-unui-raport-descoperit-intr-o-arhiva-din-princeton-o-carte-dezvaluie-azi-activitatea-de-informator-desfasurata-in-asiacum-il-spiona-hemingway-pe-mao-dosarul-secret-al-scriitorilor.html

Hemingway în posteritate



În acest miez de vară, cînd s-au împlinit 45 de ani de la moartea lui Hemingway, a început turnarea filmului artistic "Papa", inspirat din fabuloasa biografie a marelui scriitor. Regizorul Adrian Noble dispune de o distribuţie de zile mari. Rolul lui Hemingway este interpretat de Anthony Hopkins, iar Paul Walker îl joacă pe cel al unui orfan care se alfabetizează pentru a putea citi cărţile autorului Sărbătorii de neuitat. Aşa cum au remarcat comentatorii, se dovedeşte că mitul lui Hemingway este tot mai fecund. Biografia face concurenţă operei.

Cu 15-20 de ani în urmă, posteritatea creatorului capodoperei Bătrînul şi marea era, aşa-zicînd, foarte agitată. Au fost descoperite şi publicate mai multe scrieri ale sale. Între acestea şi un roman autobiografic neterminat, intitulat The Garden of Eden, despre care s-a spus că ar fi fost reconstituit de experţii unei edituri americane şi tipărite abuziv. S-au publicat şi poezii ale lui Hemingway. Editura Gallimarda a tipărit, în anii '90, 88 de poeme găsite în arhiva scriitorului, dar şi în reviste franceze din perioada cînd Hemingway a stat la Paris. Apoi, tot la începutul ultimului deceniu al secolului trecut, numele lui Hemingway a fost dat unui premiu literar, cel dintîi laureat fiind Mario Vargas Llosa, pentru romanul Războiul sfîrşitului lumii. Un început fast. Din păcate, a trecut ceva vreme de cînd nu se mai aude nimic de prestigiosul premiu. Cît priveşte corespondenţa, deşi Hemingway a precizat în testament – "Dorinţa mea expresă este ca nici una din scrisorile mele să nu fie dată publicităţii", soţia sa, Mary Hemingway, autorizase în anii '80, după două decenii de la moartea scriitorului, lecturarea, studierea, citarea şi chiar reproducerea in integrum a scrisorilor. Această nesocotire a unei prevederi testamentare ferme a avut, însă, şi un efect pozitiv. Austriacul Gerhard Roth, el însuşi prozator, a scris o carte – Eu, Ernest Hemingway (Autoportretul unui scriitor decedat) – în paginile căreia, povestind, pe baza scrisorilor, momente din viaţa solitarului de la San Francisco de Paula (lîngă Havana), reconstituie profilul unei figuri cu adevărat monumentale. O cuprinzătoare biografie, din care Hemingway ne apare ca o "forţă a naturii", este cea a lui Jeffrey Meyers. O alta, excepţională, apărută şi în româneşte (la Editura Univers), în 1988, la numai trei ani de la publicarea ei la Milano, o datorăm Fernandei Pivano. Din ea reiese că opera şi biografia celui ce şi-a zburat creierii în zorii zilei de 2 iulie a anului 1961 sînt la fel de magnifice. În viziunea autoarei, viaţa şi opera lui Hemingway se întrepătrund şi se luminează reciproc, iar prima o explică oarecum pe a doua, cu atît mai mult cu cît, aproape toate, dacă nu toate, personajele din romanele şi nuvelele scriitorului încununat cu Nobelul au existat în realitate. Pentru a-şi susţine teza, Fernanda Pivano supralicitează uneori, dar important e că, pînă la urmă, a rezultat un portret viu, adevărat, memorabil. La începutul anilor '80, despre Hemingway se scrisese enorm. Apăruseră – pe lîngă numeroasele exegeze ale operei – memorii, biografii, monografii. A fost editată corespondenţa – aceasta, repet, prin nesocotirea testamentului scriitorului, încă o confirmare a faptului că văduvele marilor oameni nu se dezmint, decît cu rare excepţii (una ne-o oferă istoria literaturii române şi se numeşte Gerda Barbilian). Sintagma binecunoscută les veuves abusives este definitorie
http://www.evenimentul.ro/articol/hemingway-in-posteritate.html

ERNEST  HEMINGWAY-
8]Timpul este ceea ce avem cel mai putin.
7]Cand te trezesti incearca sa-ti respecti promisiunile facute la betie .Astfel vei invata sa-ti ti gura.
6]Niciodata sa nu va ganditi ca razboiul, fie el cat de justificat, fie el cat de necesar…nu reprezinta o crima.
5]Lumea este un loc pretios si merita sa lupti pentru ea.
4]Nu confundaţi mişcarea cu acţiunea.
3]Mai rea decit razboiul e lasitatea de care dau dovada democratiile burgheze.
2]Nu judecati oamenii dupa cei cu care se aduna. Nu uitati ca Iuda avea amici ireprosabili.
1]Un om inteligent se imbata ori de cite ori este obligat sa-si petreaca timpul alaturi de prosti.
=====
Dree
Mariel