Musulmanii

Rezumarea primului mesaj :

-----Musulmanilor li se promit virgine în Rai
Soarta sufletului după moarte şi ce se întâmplă după momentul părăsirii fizice a acestei lumi are variante relativ diferite de interpretare în cele patru mari religii ale lumii: creştinism, iudaism, islamism şi budism. [...]

Ghidul musulmanilor care se deplasează în spaţiul cosmic
Luni 08 octombrie 2007, 06:28

Malaezia a publicat primul ghid al musulmanilor care se deplasează în spaţiul cosmic. Asta pentru că în curând, spre Staţia Spaţială Internaţională va călători primul astronaut... continuare

Musulmanii din Grecia in cautarea propriei identitati
Grecia este una dintre cele mai omogene tari europene din punct de vedere etnic si in care se duce aproape o politica de stat in sensul promovarii elenismului si al ortodoxiei. Tot aici exista insa si o minoritate turcica, de religie islamica, si care acum spera sa capete o recunoastere oficiala.

Minoritatea musulmana din Grecia se regaseste indeosebi in regiunea Tracia, din nord-estul tarii. Aceasta, relateaza agentia France Presse, asteapta acum cu nerabdare o decizie a justitiei spre a vedea daca li se va permite sa foloseasca adjectivul „turc” atunci cind se auto-identifica. Curtea Suprema de Justitie urmeaza totodata sa decida, pina la sfirsitul acestei luni, in ce masura este legala „Uniunea Turca din Xanthi”, o organizatie culturala care a fost desfiintata in anul 1984, la solicitarea autoritatilor. Xanthi este numele unui mic oras din Tracia, unde traiesc numerosi greci de origine musulmana. La vremea cind Uniunea era scoasa in afara legii, relatiile dintre Grecia si Turcia erau extrem de incordate si din acest motiv justitia a considerat ca folosirea substantivului „turca” ar pune in pericol ordinea publica si securitatea nationala. Tot in 1984 au mai fost interzise alte doua asociatii turcice. Nici una dintre acestea, si cu atit mai putin Uniunea din Xanthi – care a fost infiintata in 1927 si are circa 2400 de membri -, nu a creat vreodata probleme autoritatilor de la Atena. Acum vremurile par sa fie mai favorabile. Conform mai multor relatari ale presei, se pare ca justitia va decide favorabil, in sensul ca Uniunea Turca din Xanthi sa-si poata folosi legal numele. Asta chiar daca nu putini ultra-nationalisti greci vor fi profund nemultumiti. „Musulmanii nu sint altceva decit o minoritate. Romanticii care viseaza la o prietenie intre greci si turci trebuie sa tina cont de faptul ca vecinii nostri au ginduri ostile”, considera episcopul ortodox Anthimos. Pe de alta parte, conform celor spuse de Galip Galip, membru al Partidului Socialist grec, dar etnic turc la origine, exista cica 100 de mii de membri ai comunitatii musulmane care asteapta cu maxima nerabdare decizia Curtii Supreme de Justitie. Daca decizia le va fi nefavorabila etnicilor turci, acestia sint decisi sa-si sustina cauza si la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. In fond, Galip Galip, este vorba de „restabilirea adevarului” despre o minoritate care se auto-identifica drept „turcica” sau „turco-musulmana”. Tratatul de pace de la Lausanne din 1923, incheiat intre Turcia si Grecia dupa incheierea primului razboi mondial, a interzis minoritatii din vechea Elada sa se numeasca „turcica” permitind doar folosirea adjectivului „musulmana”. „Unii jurnalisti si politicieni au mers atit de departe incit ne numeau islamofoni, afirmatie care nu are nici un sens”, spune Shukran Raif, o activista pentru drepturile omului. Guvernul de la Atena a acceptat re-deschiderea dosarului minoritatii turcice nu atit pentru ca s-a simtit presata de Turcia, cit mai ales pentru a putea stabili un cadru care sa asigure protectia si a celorlate minoritati din Grecia. Iar printre acestea, conform datelor oficialeale Ministerului Afacerilor Externe, se afla 30 de mii de pomaci (musulmani de origine slava) si circa 5000 de etncii rromi

„Comunităţile musulmane moderate“ sprijinite împotriva „musulmanilor radicali“
Procedeul controversat lansat de preşedintele Băsescu, privind împărţirea unei populaţii în oameni buni şi oameni răi, a găsit adepţi şi în alte ţări. Şefii structurilor de combatere a terorismului din 14 state ale Europei Centrale şi de Est au decis să ajute “comunităţile musulmane moderate”, pentru a deveni o contrapondere a extremismului islamic.
Această decizie a fost luată la reuniunea de la Braşov a şefilor structurilor antiteroriste din statele participante la “Procesul Brdo” - Albania, Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Ungaria, Italia, FYROM, Serbia, Muntenegru, Turcia, Slovenia şi România. Şefii antiterorismului din aceste ţări vor căuta “modalităţile de promovare a unui discurs alternativ de legitimare a comunităţilor musulmane moderate care pot contracara discursul radical”, precizează un comunicat al Serviciului Român de Informaţii. Reuniunea desfăşurată la Braşov, în ultimele trei zile, a fost organizată de SRI, în calitate de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, împreună cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.Citeste

Valul islamic dezveleste noi tensiuni in Turcia Premierul turc cu trecut de activist musulman, Recep Tayyip Erdogan, urmeaza sa decida daca noua Constitutie a Turciei va permite purtarea valului islamic in universitati, o chestiune care ameninta sa ii infurie pe sustinatorii laicitatii, in frunte cu armata.

Liderul cecen impune codul vestimentar islamic

Ramadan, Kadir, Bairam
http://www.revistaflacara.ro/index.php?an=2005&luna=decembrie&nr=12&articol=Ramadan_Kadir_Bairam.xmlPrima lectie: in casa unui musulman si in locul lui de rugaciune nu intri niciodata incaltat. La propriu. A doua: bine ar fi sa iti lasi afara "bocancii" si atunci cand te apropii de sufletul lui. La figurat. Si mai ales daca e Ramadan. Un timp special, initiatic, dedicat lui Allah.
Islamul, in varianta romaneasca, este "impartit" intre doua lumi: a romanilor musulmani si a musulmanilor veniti in Romania din te miri ce colturi ale lumii. Primii, sa tot fie vreo 70 de mii, dupa statisticile oficiale, isi au cartierul general in Dobrogea si sunt de origine turca, tatara, albaneza si rroma. Ceilalti, in jur de 12 mii, provin, in marea lor majoritate, din Turcia si tarile arabe. Stiam ca in Bucuresti exista o singura moschee, in Pieptanari. Si, oficial, asa este.
Documentandu-ne pentru acest material, insa, am descoperit un oras plin de moschei. Neoficiale, in fapt niste simple incaperi in care musulmanii se aduna pentru rugaciuni. Gazduite in sediile unor fundat ii, firme sau restaurante. Ni s-a explicat ca ideea de moschee poate functiona oriunde, chiar si in strada. Daca e curat in jur, pur si simplu te asezi cu fata spre Mecca. Si asta e moscheea in care te rogi.
Daca Dumnezeu este iubire, El nu se va supara ca-L numesti Allah


"L-am alungat pe Seitan cu 70 de pietre"


Rabia este o femeie foarte frumoasa, chiar daca face tot posibilul ca sa ascunda asta. Valul o acopera generos, se imbraca in haine lejere, ca nu cumva sa se ghiceasca vreo forma prin ele, nu se machiaza si nu afiseaza bijuterii. Nici vorba sa se simta frustrata, ba, dimpotriva, e fericita sa respecte modelul dat de Coran: "femeia trebuie acoperita, pentru ca asta ne indeparteaza de pacat".
Rabia de-abia a invatat sa buchiseasca in araba. Dar, in timpul Ramadanului, citeste in fiecare zi din Coran, cu voce tare, fiind convinsa ca toate greselile ii sunt corectate de ingeri: "In islam, intentia este mai importanta decat fapta. Chiar daca nu stiu bine araba, citesc Coranul spre a-i multumi lui Allah, pentru bucurie, dar si pentru durere, ca el stie mai bine ce ni se potriveste. Deasupra mea stau ingeri care ma corecteaza cand gresesc, astfel incat la Allah ajunge forma corecta. Nu e minunat?".
Carmen-Doinita, Rabia fiind numele ei musulman, a fost ortodoxa pana pe la 23 de ani. Atunci a cunoscut un turc de-abia venit in Romania. Ea lucra la o agentie imobiliara, asa ca i-a fost de folos in demararea unei afaceri. Relatia lor a inceput ca un parteneriat, s-a imbogatit pana la prietenie si, intr-un final, s-a inaltat chiar la dragoste curata. Aveau doar o mica problema, apartenenta religioasa diferita. Parintii fetei, ortodocsi convinsi, nici nu au vrut sa auda de un asemenea pacat.

Ea a judecat lucrurile mult mai simplu: "Daca Dumnezeu este iubire, El nu se va supara". A citit despre islam, s-a rugat sa fie luminata, a vorbit cu imamul. Dupa cateva luni, si-a pus valul. Musulmanii i-au dat un nou nume, Rabia, si o noua credinta, in care se simte linistita, "ca si cand as fi ratacit, o vreme, si acum am ajuns, in sfarsit, acasa".
Chiar daca nu are cine stie ce vechime intr-ale islamului, Rabia tine Ramadanul mai ceva ca un musulman din tata-n fiu. Stie ca este luna in care te cureti de pacate si, prin nevointa, rugaciune si milostenie, te apropii de Allah: "Cea mai cunoscuta dintre laturile acestui post este abstinenta de la hrana. Este permis sa mananci doar dimineata, inainte de rasaritul soarelui, pentru cine poate, si seara, dupa apus.
In rest, cat e ziua de lunga, nu se pune in gura nimic. Nici macar apa, dar de cum cafea, sucuri, ceaiuri sau tigari. Barbatul nu are voie sa se atinga de femeia lui si nici sa se uite dupa altele, pe strada. Citim foarte mult din Coran, ne facem toate cele cinci rugaciuni, plus una speciala, de Ramadan, seara, dupa masa.
Ne ingrijim sa avem sufletul curat, sa ne impacam daca ne-am certat cu cineva, sa nu gandim de rau, sa nu ne suparam, orice s-ar intampla. De asemenea, ne vizitam rudele si prietenii, ii ajutam pe cei aflati in nevoie. La masa de seara, nici un musulman nu e bine sa manance singur. Ne invitam unii pe altii, pe rand, acasa, la restaurant sau la moschee.
Cina de Ramadan nu e speciala prin ceea ce mananci, cat prin starea de spirit creata. Niste oameni care se aduna cu bucurie, spre a-l lauda pe Allah. Masa se deschide intotdeauna cu apa si curmale, pentru ca asa a facut profetul Mohamed. Dupa aceea se poate manca orice. Totusi, cele mai agreate in post sunt supa de linte, vinetele umplute, vinetele cu sos de iaurt si usturoi, sarmalele, ghiveciul din legume si dulciurile traditionale".

O femeie din Arabia Saudită are voie să conducă: după schimbarea de sex!
Sâmbătă 01 septembrie 2007, 03:05

Pentru prima oară în istoria regatului islamist, o femeie are voie să conducă o maşină, e adevărat că abia după ce a optat pentru o schimbare de sex. Citeşte toată ştirea continuare

Noi tensiuni intre musulmani si crestini in Egipt

Britanicii, cei mai suspiciosi la adresa musulmanilor

Potrivit unui sondaj de opinie, britanicii sint mai suspiciosi cind vine vorba de musulmani, decit alte mari state din UE in vreme ce francezii par sa fie cei mai linistiti in privinta populatiei musulmane din Franta.
Studiul – condus de agentia Harris pentru Financial Times si publicat pe 20 august – sugereaza ca britanicii si-au inasprit atitudinea fata de locuitorii musulmani din tara lor dupa atacurile cu bomba de la Londra din 2005.
Fata de francezi, cetatenii germani, italieni, spanioli si din Statele Unite chestionati pentru acest sondaj, britanicii sint cei mai inclinati sa suspecteze un „atac terorist major” in tara lor in decursul unui an (52 %) si ii considera pe musulmani o amenintare la securitatea lor nationala (38%).
Un mare numar dintre respondentii britanici (46 %) au considerat ca musulmanii au prea mare influenta politica in tara lor in timp ce un numar mai mic de respondenti decit in alte tari a admis ca acest grup religios deosebit a devenit „subiectul unor critici nejustificate”.
Pe de alta parte, mai ales cetatenii din Statele Unite si Germania – chiar mai mult decit britanicii – s-ar opune casatoriei copiilor lor cu un partener musulman.
In privinta atitudinii britanicilor, Erik Bleich de la Middlebury College din Vermont, a declarat pentru FT ca sondajul arata ca britanicii „se indeparteaza de la cea mai progresiva si multiculturala abordare a diversitatii care domina in Regatul Unit de decenii”.
La polul opus, cetatenii francezi se dovedesc a fi cei mai prietenosi fata de musulmani asa cum reiese din acest sondaj incheiat in luna august si la care au participat 6,398 de adulti.
Cel mai scazut procentaj (21%) dintre respondentii francezi ii considera pe musulmani o amenintare pentru societatea lor, iar cel mai mare procentaj dintre toate tarile implicate in acest sondaj de opinie (52%) au spus ca comunitatea musulmana a fost criticata pe nedrept de populatia majoritara.
„In Franta sintem foarte buni la integrarea culturala. Sintem foarte nepriceputi in privinta luptei cu discriminarea, mai ales in ce priveste locurile de munca. In Marea Britanie este exact situatia contrarie”, a declarat Patrick Weil, politolog la Universitatea din Paris.
Sondajul a demonstrat si puncte de vedere diferite in privinta locului religiei in sfera publica in Europa.
Mai ales in Franta, dar si in Marea Britanie, aceasta este considerata o chestiune privata, mai putin de un sfert din cetatenii respondenti din cele doua tari agreind ideea scolilor religioase sau a obiectelor religioase in scoli sau la locul de munca. Totusi, respondentii spanioli, italieni si americani s-au aratat mult mai intelegatori si entuziasti in fata unor astfel de idei.

Jean-Marie Le Pen şi poziţia extremei drepte franceze faţă de problemele lumii islamice
Nici aflat în vacanţă în Maroc, liderul extremei drepte franceze, Jean-Marie Le Pen nu a lăsat deoparte preocupările pentru politică. În loc să se relaxeze, el urmăreşte cu atenţie prestaţia preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, pe scena internaţională.

"Este un atlantist, un sionist şi un pro-european, adică tot ceea ce eu nu sunt", a declarat liderul naţionalist unui cotidian marocan. În acelaşi interviu, Le Pen şi-a reiterat opoziţia faţă de ideea unui război împotriva Iranului. El consideră că republica islamică are dreptul să îşi dezvolte programul nuclear, mai ales că autorităţile de la Teheran au declarat în repetate rânduri că acesta este în exclusivitate unul civil.

"Este absurd ca state care deţin un arsenal atomic să impună interdicţii Iranului în acest sens", a adăugat Le Pen. Cât despre soluţionarea crizei din orientul Mijlociu, liderul extremei-drepte franceze a spus că totul trebuie să înceapă cu retragerea Israelului din teritoriile ocupate.
continuare

Încă un scriitor a intrat în vizorul fundamentaliştilor islamici
http://www.gandul.info/arte/scriitor-intrat-vizorul-fundamentalistilor-islamici.html?3940;882230
TaSLIma Nasreen a scris un roman care se numeşte “Ruşinea”. În el descrie persecuţiile la care au fost supuşi de către majoritatea musulmană hinduşii din Bangladesh. Cartea a fost interzisă în Bangladesh, iar scriitoarea a fost chiar condamnată în 2002 la un an de închisoare. Din 1994, când era frecvent ameninţată cu moartea de fundamentaliştii religioşi islamici, Nasreen a fost nevoită să trăiască în exil. În America, Europa şi India. Numai că alegerea Indiei nu s-a dovedit a fi una fericită. Săptămână trecută, ea a fost agresată în Hyderabad, un oraş din sudul Indiei, de un grup de musulmani. Unul din liderii religioşi ai acestora declară că există o fatwa contra lui Nasreen.
„Este datoria musulmanilor religioşi să o respecte”, spune el. Şi dacă săptămâna trecută, a scăpat doar cu câteva răni minore, acum ea riscă să ajungă la închisoare. Chiar dacă şi ei sunt cercetaţi penal, cei care au aruncat cu diverse obiecte în scriitoare au făcut o plângere la poliţie în care susţin că aceasta a „rănit sentimentele musulmanilor, prin scrierile sale anti-islamice”. Conform codului penal indian, ea riscă până la trei ani închisoare pentru că a incitat la ură între diferitele grupuri religioase. De altfel, Nasreen nu este prima oară când are de suferit de pe urma persecuţiilor religioase.
Ea este o cunoscută luptătoare pentru drepturile femeilor şi s-a manifestat deseori asupra opresiunii la care sunt supuşi cei care nu sunt musulmani în societăţile islamice. În 2006, a semnat un manifest alături de alţi intelectuali cunoscuţi, printre care şi Salman Rushdie, împotriva manifestărilor violente stârnite de publicarea caricaturilor cu Mohamed. „Dacă există o religie care permite persecutarea credincioşilor altor religii, care ţine femeile în sclavie, care îşi menţine supuşii în ignoranţă, atunci eu nu o pot accepta”, spune scriitoarea. Premiată de Parlamentul European cu premiul Sakharov pentru libertatea gândirii, Nasreen este o scriitoare ale cărei cărţi sunt încă interzise în ţara natală.

Suleyman, fost Yulian, si nepotul sau Michael

Suleyman Alenderov se numea pe vremuri Yulian Alenderov. Dar apoi a decis sa candideze la postul de primar intr-un sat de pomaci (populatie slava de religie musulmana), din zona muntilor Rodopi, se arata intr-un reportaj publicat de Reteaua Balcanica de Investigatii Media (www.birn.eu.com).
„Fara sa am un nume musulman, ar fi fost de neconceput sa cistig alegerile intr-un sat musulman, asa cum este Slashten”, explica barbatul. Dar de curind, Alenderov a avut o alta problema. A trebuit sa organizeze unul dintre cele mai insemnate momente din viata neoptului sau, in virsta de sapte ani: circumcizia acestuia. A angajat o orchestra faimoasa pentru ceremonie, insa n-a putut sa stringa destui invitati.
Desi era popular ca primar, multi musulmani din localitate au refuzat sa vina la ceremonia de circumcizie a unui baietel cu nume crestin: Michael. Ei au considerat ca este un lucru indecent sa implici pe cineva cu un astfel de nume intr-un ritual traditional musulman.
Daca parintii lui Michael ar fi locuit inca in regiunea lor natala, i-ar fi pus numele de Mehmed. Dar ei au plecat la munca in Spania, unde, asa cum explica „cu un nume musulman, am fi avut dificultati sa ne integram in mediul rural de acolo”. „In ultimul timp, a purta un nume musulman in Europa, a devenit o povara”, spune Alenderov.
„Cei de religie islamica sint asociati cu terorismul si cu Al-Qaida”. El accepta motivele fiicei sale de a-i da fiului ei un nume spaniol, „mai sigur”, cum este cel de Michael, si nu intelege de ce compatriotii sai nu-i impartasesc punctul de vedere.
Alenderov crede ca oamenii linga care traieste ar trebui sa accepte astfel de practici, pentru ca fenomenul de migratie din motive economice ii poarta pe localnici prin toata Europa. Multi oameni din zona se confrunta cu aceasi problema cind incearca sa se integreze in comunitati straine. Primarul spune ca populatia din zona Chech, unde se afla satul sau, s-a redus numeric rapid, ca rezultat al emigrarii. Fiecare asezare pierde cam 400-500 de persoane pe an, sau mai mult.
In cautarea identitatii
Populatia satului Slashten de pilda a scazut de la 2600 la doar 1000 de persoane in ultimii citiva ani. „Nu avem suficienti copii sa formam clase la scoala”, se mai plinge primarul.
Pomacii sint vazuti in general ca fiind etnici bulgari ai caror stramosi s-au convertit la islam in timpul regimului otoman. Statisticile oficiale arata ca numarul lor este de 330 de mii, fiind localizati indeosebi in muntii Rodopi din sudul Bulgariei. Unii dintre ei sustin ca nu sint o populatie slava, ci una de origine turca, ce s-a stabilit in Bulgaria inainte ca slavii sa ajunga in Balcani, in secolele V si VI.
Istoria lor a fost deseori zbuciumata, de cind Bulgaria si-a recapatat independenta la sfirsitul secolului al 19-lea, autoritatile facind citeva tentative de a-i converti la crestinism.
Prima astfel de incercare a avut loc dupa razboiul ruso-turc din 1877-1878. O alta incercare a urmat razboaielor balcanice din anii 1912-1913. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, peste 200.000 de persoane au fost fortate sa isi schimbe numele.
Comunistii au adoptat aceasta politica in 1972, cind partidul aflat la conducere a ordonat populatiei pomace sa adopte nume bulgaresti. Oamenii din zona Chech au rezistat cu tarie si, dupa caderea regimului in 1989, au fost primii care au demonstrat in fata parlamentului, cerindu-si inapoi numele musulmane.
Astazi, multi batrini sufera la gindul ca bulgarii musulmani adopta din nou nume crestine, de asta data mai degraba din cauza presiunii economice decit din motive politice. Un mod prin care isi exprima dezaprobarea este acela de a nu lua parte la ceremoniile „infidelilor”. Un altul este acela de a interzice inhumarea in cimitirele locale pentru oamenii care nu au nume turcesti sau cu rezonanta araba.
Emi Yulianova, mama lui Michael, considera ca acest traditionalism este absurd. „In Turcia, multi oameni au nume locale si au abandonat numele traditionale acceptate de Coran”, spune ea. Dar in Bulgaria asemenea idei sint acceptate mai greu.
Pe de o parte, din cauza ca musulmanii sint destul de putin siguri de identitatea lor: „Oamenii sint confuzi”, spune Mehmed Bakalov, un lider pomac din Gotse Delchev, o localitate din sudul Bulgariei. „Unii cred ca sint turci, in vreme ce altii se autodefinesc ca bulgari sau pur si simplu pomaci”.
Momchil Petrov, un autor pomac din Kurdzhali, incearca sa uneasca toate aceste versiuni in cartea sa , „Populatia pomaca”, unde sugereaza ca acesti oameni ar putea fi proto-bulgari – populatie de origine turca care s-a amestecat mai tirziu cu slavii nou-veniti. Teoria lui Petrov este populara in rindul generatiei mai tinere, in rindul oamenilor carora le place ideea de a avea o identitatea distincta, care sa nu le compromita insa identitatea bulgara.
In acelasi timp, primarul Alenderov sustine ca firea unei persoane nu depinde de felul in care ii suna numele. “Michael, Mihail sau Mehmed, ramii cine esti”, spune el.

Sunna, a doua sursa dupa Coran
Cei mai multi musulmani privesc Coranul cu evlavie, infasurandu-l intr-o panza curata, pastrandu-l pe un raft inalt si spalandu-se ca pentru rugaciuni inainte de a citi din Coran. Vechile exemplare ale cartii nu sunt distruse ca hartia obisnuita, ci arse sau depuse in cimitire pentru Coran. Coranul este, pentru musulmani, o calauza infailibila pentru pietatea personala si viata in comunitate, un adevar istoric si stiintific. A doua sursa a legii islamice, dupa Coran, este Sunna "Conduita", referindu-se la conduita profetului Muhammad, si se constituie din spusele si faptele profetului, asa cum sunt ele cuprinse in hadith "traditii", pe care le urmeaza jurisconsultii si teologii pentru a preciza mai bine continutul legii islamice, izvorata din Coran. Sunna cuprinde spusele profetului Muhammad si faptele acestuia si ale unora dintre insotitorii sai, pe care le-a aprobat. Culegerile de hadith -uri se bazeaza pe o mostenire eminamente orala, deoarece profetul Muhammad interzisese notarea propriilor sale cuvinte pentru a nu fi confundate cu textul coranic revelat.

Unicitatea lui Dumnezeu
Baza credintei islamice se gaseste in shahadatan "doua marturii": Nu exista (dumne)zeu in afara de Dumnezeu; iar Muhammad este trimisul lui Dumnezeu". Pentru a deveni musulman, un om trebuie sa recite si sa creada aceste cuvinte. Conceptul fundamental in islam este unicitatea lui Allah "Dumnezeu". Acest monoteism este absolut, nu relativ sau pluralistic in orice sens al cuvantului. In pofida numelui diferit dat lui Dumnezeu, musulmanii considera ca Dumnezeul la care se inchina este acelasi cu Dumnezeul iudeo-crestin. Totusi, ei resping teologia crestina privind doctrina Treimii, care Il priveste pe Iisus ca pe Fiul lui Dumnezeu, vazand aici o forma de politeism. Nu exista nici o imagine vizuala sau reprezentare a lui Dumnezeu in islam, deoarece o asemenea imagine artistica ar duce la idolatrie, care este interzisa. Multi musulmani cred chiar ca Dumnezeu este lipsit de trup, facand imposibila reprezentarea Sa bidimensionala sau tridimensionala. Ei prefera sa-L descrie pe Dumnezeu prin atribute divine, mentionate in Coran, cunoscute drept "cele mai frumoase nume", in numar de 99, ca de pilda: Supremul, Milostivul, Inteleptul, Inaltul. Islamul, ca si alte religii, predica invierea trupeasca a mortilor, finalizarea unui plan divin al creatiei si judecarea tuturor dupa fapte: cei ce au facut fapte bune vor fi rasplatiti cu placerile Raiului, iar cei care au pacatuit vor fi pedepsiti cu chinurile Iadului. Shari’a este legea islamica, pastrata. Ea acopera toate aspectele vietii, de la guvernare si relatii externe pana la viata de zi cu zi. Legea islamica la nivel de guvernare si justitie sociala se aplica numai acolo unde guvernul este islamic.

Musulmanii in Europa
Astazi, in intreaga lume numarul musulmanilor se ridica la aproximativ 800 de milioane. Conform unui studiu BBC, realizat pe baza unor statistici efectuate de institute de profil nationale si europene, s-a ajuns la concluzia, alarmanta pentru unii crestini, ca islamul este cea mai expansiva si in crestere religie din Europa. Printre cauzele principale ar fi imigratia masiva a musulmanilor spre diferite state de pe continent si rata mare a natalitatii de care se bucura acestia. In realitate, numarul exact al musulmanilor ce traiesc in Europa este greu de estimat cu precizie. Cei mai multi se stabilesc in occidentul continentului; in sud-est, adica in Albania, Bosnia-Hertegovina si alte tari balcanice, ei au o vechime multiseculara.
Primii musulmani care au aparut in Romania au fost pecenegii si cumanii, desi aceste doua populatii erau majoritar crestine. Prezenta tatarilor din Crimeea si a celor zisi Nogai, care mai tarziu s-au stabilit in judetul Tulcea, indeosebi in orasele Isaccea si Babadag, este o traditie in Dobrogea. Dupa cucerirea Dobrogei de catre Imperiul Otoman, in acest tinut s-au stabilit si multi turci. Tatarii din judetul Tulcea au fost alungati de trupele rusesti in timpul Razboiului Ruso-Turc din anii 1877-1878. Indata dupa razboi, guvernul lui Ion Bratianu a fost de acord cu extinderea drepturilor civile si pentru ne-crestini. O comunitate musulmana mica se afla in insula Ada Kaleh, o enclava otomana, care a fost mai tarziu parte a Austro-Ungariei, transferata catre Romania in 1878. Foarte multi localnici au plecat catre Anatolia. Insula a fost evacuata si scufundata in anul 1968. Astazi, 85% dintre musulmanii din Romania locuiesc in judetul Constanta, formand numai 6% din populatia totala a judetului. Orasul Constanta poate fi socotit centrul Islamului din Romania. In Mangalia se afla o moschee monumentala, construita in anul 1525. In total, in Romania se afla astazi 80 de moschei.

Paradoxul

Islamul este o religie monoteista, intemeiata in veacul al VII-lea si bazata pe textul sacru cunoscut sub titlul de "Coran". Islam, din arabul islam, si musulman, din arabul muslim, sunt doua derivate, primul - nume de actiune, al doilea - participiu activ, de la verbul aslama "a se supune"; asadar, talcul lor este de "supunere’, respectiv de "supus", subintelegandu-se "fata de Dumnezeu". Aslama este derivat din radacina slm, care are sensul de "integritate; desavarsire; sanatate; pace; tihna" etc. Un derivat din aceeasi radacina, salam "pace; tihna; mantuire", este intrebuintat de musulmani in formula de salut As-salam alayka
"Pacea (mantuirea) fie asupra ta!" De aici, o alta interpretare data termenului islam ar fi aceea de "aflare a pacii intru Dumnezeu".
Avand in vedere confuziile dese intre diversii termeni ce au legatura cu islamul, trebuie facute urmatoarele distinctii intre denumiri: Islam - religia islamica sau comunitatea islamica formata din totalitatea musulmanilor; Islamism - termen creat de Voltaire, care, in
definitie moderna, se refera la versiunea extremista a islamului politic; deseori islamul este confundat cu islamismul; Mahomedanism - termen arhaic prin care era desemnata religia islamica, iesit din uz; Musulman - adept al religiei islamice, folosit corect cand se refera la persoane, nu la obiecte sau fenomene; Islamist - militant, adept al curentului extremist din cadrul islamului politic; Islamic - ce apartine islamului, fie religiei, fie comunitatii; Islamolog - specialist in islam; Islamologie - stiinta care se ocupa cu studierea islamului. In fine, reprezentanti autorizati ai acestei religii afirma ca un musulman nu este neaparat un islamist, existand chiar musulmani antiislamisti, care combat curentul extremist din cadrul islamului. Jihad, cuvant care isca fiori unora de alte confesiuni, poate insemna si "razboi sfant", dar, intr-un sens mai general, inseamna si "lupta". Musulmanii moderati de astazi incearca sa-i convinga pe nemusulmani ca prin jihad se intelege si folosirea tuturor energiilor si resurselor pentru a stabili sistemul islamic de viata, pentru a obtine favoarea lui Allah. De pilda, jihadul poate fi o lupta a adeptului cu sine insusi, cand un musulman invata sa-si controleze propriile sale dorinte si intentii rele. Crima este unul dintre marile pacate. Profetul Mahomed spunea ca ucigasii vor fi pedepsiti cu focul Iadului. Din pacate, teroristii islamisti, pangarind creatia lui Allah, uita de aceste precepte, sau se prefac ca le uita!
Profetul Mahomed



In limba araba Muhammad inseamna "Cel Demn de Lauda", si vine probabil din hammada "a lauda; a slavi". Forma Mahomed este cea mai folosita in limba romana, si este si ea corecta. Exista si forme invechite ale acestui nume, cum ar fi Mahomet sau Mehmet. Profetul Muhammad ibn Abdallah s-a nascut la Mecca in jurul anului 570. Ramas orfan din frageda pruncie, a fost crescut de unchiul sau Abu Talib de la 8 ani. La 12 ani a calatorit in Siria, unde se spune ca un preot crestin i-a prezis ca el este profetul despre care se povesteste in Biblie. S-a casatorit cu prima lui nevasta, Hadija, la varsta de 25 de ani, ea avand 40; sotia lui va deveni intaia musulmana. La 40 de ani, Muhammad a avut o revelatie descrisa astfel: in vreme ce medita intr-o pestera, ingerul Gabriel i-a aparut inainte si i-a poruncit: "Citeste!" Profetul s-a speriat foarte tare - el nestiind nici sa scrie, nici sa citeasca. Intors acasa, i-a povestit sotiei strania intamplare.
Muhammad a inceput sa propovaduiasca, intai in familie si printre cunostinte, apoi publicului larg. Ignorat la inceput de majoritatea oamenilor, mai apoi chiar luat in ras, a reusit totusi sa atraga din ce in ce mai multi oameni la noua sa religie. Devenind o amenintare la adresa conducatorilor societatii, a fost persecutat alaturi de cei care il urmau. A fost nevoit sa isi paraseasca orasul natal si sa mearga impreuna cu un grup de musulmani devotati in orasul Yatrib, in anul 622, unde fusese invitat de doua triburi rivale, care acceptasera sa-l recunoasca drept profet si judecator. Acest eveniment se numeste Hegira "Emigrare" si marcheaza inceputul calendarului islamic. Numele orasului a fost schimbat in Medina "Orasul", abreviere de la numele complet de al Madinat al-Nabi "Orasul Profetului". In scurta vreme, Medina a devenit capitala primului stat islamic. In cele din urma, Muhammad a cucerit Mecca, fara varsare de sange, in anul 630. In tot acest timp, versete din Coran au continuat sa ii fie revelate, fiind scrise si pastrate.
La moartea lui, in anul 632, in Peninsula Arabica exista un factor de coeziune care, pentru prima oara in istorie, va duce, in deceniile si secolele urmatoare, la o adevarata unificare a acesteia, si nu numai, intr-un stat islamic. Biografiile lui Muhammad, toate produse de istoria oficiala islamica, sunt "istorii sfinte", apologetice, "hagiografii". Ele scot in evidenta atat umanitatea lui cat si natura lui fantastica, relatata de o abundenta de traditii. Dupa cum afirma invatatii musulmanilor, se poate spune ca Mahomed a fost un om al vremii sale si al locului unde s-a nascut; de aceea, biografia lui ii socheaza pe cei din secolul nostru si care nu sunt crescuti in morala islamica.
Insa, in acelasi timp, el si-a depasit in anumite privinte epoca, asa cum arata anumite reforme pe care le-a introdus cu noua lui religie in societatea tribala a Arabiei veacului al VII-lea.

Coranul - Cuvantul lui Allah
Cartea sfanta a islamului este Coranul, care in original inseamna "Recitare". Desi este numit "carte", cand un musulman se refera la Coran, se refera la text, la cuvinte, nu la lucrarea tiparita. Coranul a fost pastrat de-a lungul vremii prin memorarea intregului text, cuvant cu cuvant. Tiparirea in masa a Coranului in araba si traducerile in alte limbi sunt considerate facilitati moderne. Coranul a fost revelat, conform traditiei islamice, profetului Muhammad de catre arhanghelul Gabriel, cu mai multe prilejuri, intre anii 610 si moartea lui Muhammad, in 632. Pe langa faptul ca ii memorau revelatiile, unii insotitori de-ai sai le-au notat, sporadic, pe pergamente, pietre, omoplati de camila, astfel incat se spune ca intreg Coranul revelat a fost pastrat. In spirit islamic, Coranul este considerat a fi insusi Cuvantul lui Dumnezeu, Cuvant ce se afla din preeternitate cuprins in Umm Al-Kitab - Maica Scripturii, aflata in ceruri pe Al-Lawh Al-Mahfuz - Tabla pastrata, dupa cum se arata chiar in Coran, in Sura 87, V. 21-22). Intr-o traditie ramasa de la profetul Muhammad, se spune ca versetele coranice contin nu numai un sens zahir - exoteric, dar si unul batin ezoteric, care la randul sau are o multitudine de alte sensuri posibile - minimum sapte si maximum saptezeci - aflate intr-o perpetua zbatere precum valurile marii. Sensul exoteric, de suprafata, este singurul care poate fi exprimat intr-o alta limba, celelalte sensuri, ascunse, ramanand legate de textul original. Avand profesori deosebiti, ca si prieteni arabi, care l-au initiat in studierea Coranului, George Grigore a reusit sa dea cea mai buna traducere de pana acum in limba romana a cartii sacre a musulmanilor, aparuta in anul 2000, la Editura Kriterion.

Gelozie musulmană
LONDRA - Un membru al familiei regale din Qatar a fost dat jos dintr-un avion al companiei British Airways după ce a întîrziat decolarea avionului cu cîteva ore, insistînd că străinii nu ar trebui să stea lîngă femeile din grupul său, relatează "The Daily Telegraph". Şeicul Bader Bin Kalifa al-Thani, un tînăr din familia regală din Qatar, un clan cu 3.000 de membri, a vrut să călătorească, joi după-amiaza, de la Milano la Londra. Şeicul era acompaniat de un alt bărbat al familiei, de trei femei, un bucătar şi un majordom. Nu exista compartiment de clasa întîi în avion. Cînd şeicul nu a reuşit să îi convingă pe ceilalţi pasageri din compartimentul Club Europe să îşi schimbe locurile, s-a dus în cabina pilotului pentru a se plînge. A urmat o întîrziere de 3 ore pentru că familia din Qatar a refuzat să stea jos sau să vorbească cu un reprezentant al Ambasadei acestui stat în Italia, trimis să medieze problema. Pînă la urmă pilotul a chemat o echipă care asigură paza pentru a da jos grupul care a ajuns mai tîrziu în Londra cu compania Alitalia. Potrivit publicaţiei Corriere della Sera, femeile au stat în jurul şeicului în noul avion. Întîrzierea a făcut ca 50 dintre cei 117 pasageri să piardă legăturile din Londra. Purtătorul de cuvînt al companiei British Airways a confirmat că aceştia nu voiau să ia loc atunci cînd avionul se pregătea să decoleze. "Toţi pasagerii trebuie să stea jos şi să aibă centurile prinse. Prezentăm scuze pentru inconvenienţă, dar siguranţa are prioritate", a spus sursa citată.
http://www.ziarultricolorul.ro/externe.html?aid=9050

Liderul Partidului pentru Libertate din Olanda cere interzicerea Coranului
http://www.gandul.info/politica-externa/liderul-partidului-libertate-olanda-cere-interzicerea-coranului.html?3929;876123

Deputatul populist olandez Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate (PVV), cere interzicerea Coranului în ţara sa, calificându-l drept o “carte fascistă ce nu îşi are locul în “statul nostru de drept”, relatează Rompres.
Într-o scrisoare deschisă publicată miercuri în cotidianul Volkskrant, Wilders compară Coranul cu “Mein Kampf”, în care Hitler şi-a dezvoltat teoriile naţional-socialiste, şi cere interzicerea lui, chiar şi în moschei.

“M-am săturat de Islam în Olanda: fără noi imigranţi musulmani! M-am săturat de rugăciuni către Allah şi Mohammed în Olanda: fără noi moschei! M-am săturat de Coran în Olanda: interziceţi această carte fascistă!”, scrie Wilders. Liderul PVV a trimis această scrisoare după agresarea sâmbătă a unui consilier municipal, fondatorul unui comitet de susţinere a persoanelor care au renunţat la Islam.

Turcul ucigas considera ca s-a purificat

Avertisment al Vaticanului cu privire al "islamizarea Occidentului" Secretarul personal al Papei Benedict al XVI-le a avertizat in legatura cu procesul de "islamizare a Occidentului", calificand drept "profetic" discursul Suveranului Pontif de la Regensburg, care a provocat reactii virulente din partea lumii musulmane.

Un scriitor german vrea să citească „Versetele satanice” într-o moschee
http://www.gandul.info/arte/scriitor-german-vrea-citeasca-versetele-satanice-intr-moschee.html?3940;861605
Günter Wallraff, scriitorul şi jurnalistul care în anii ’80 s-a infiltrat printre emigranţii turci din Germania pentru a denunţa condiţiile în care aceştia munceau, şi-a propus să facă o lectură publică a cărţii lui Salman Rushdie. Ideea i-a venit după ce construcţia unei noi moschei în Köln a dus la dezbateri aprinse despre cele 3,4 milioane de musulmani care trăiesc în Germania. Wallraff nu crede că ceea ce face este o provocare, pentru că o face în numele imigranţilor pentru drepturile cărora a luptat. Cartea sa „Cap de turc” a devenit un fel de carte-cult în anumite ţări musulmane, în special în Turcia.
În schimb, cartea lui Salman Rushdie, care s-a ascuns o perioadă şi în casa lui Wallraff, nu a fost citită de musulmani. Ea nu a fost tradusă vreodată în turcă sau arabă, iar germanul este convins că nici măcar ayatollahul Khomeiny, cel care a pronunţat sentinţa de condamnare la moarte în 1989, nu a citit acest volum. „Ori cartea este o capodoperă literară, iar dacă o citeşti îţi dai seama imediat că este un pamflet”, susţine scriitorul german.
Controversa în legătură cu această carte porneşte de la pomenirea unor versete, despre care unii istorici spun că Mohamed le-ar fi acceptat iniţial ca parte integrantă a Coranului, dar pe care musulmanii de azi le consideră blasfemiatoare. Lectura va avea loc în toamnă, crede scriitorul german.

Tăticii din Iran au voie să asiste la naştere
http://www.gandul.info/caleidoscop/taticii-iran-au-voie-asiste-nastere.html?3938;861573
Pentru occidentali, nu mai este nimic şocant în a lăsa viitorii taţi să-şi asiste partenerele în timpul naşterii. S-au obişnuit cu prezenţa bărbaţilor în sala de naşteri şi femeile însărcinate şi medicii. Şi, în pofida faptului că situaţia nu este încă la fel de relaxată în lumea arabă, schimbarea pare a ajunge totuşi şi acolo. Săptămâna trecută, un spital iranian a permis unui tătic, pentru prima dată, să asiste la naşterea copilului său, anunţă The Guardian. După ce a decretat că prezenţa tatălui la naştere este conformă cu religia islamică, spitalul Sarem din Teheran a invitat toţi viitorii taţi să îşi însoţească soţiile, din motive psihologice şi de sănătate.
Deşi la prima vedere pare a fi o acţiune reformatoare din partea unei profesii conservatoare într-o ţară şi mai conservatoare, publicaţia britanică detaliază care sunt dedesubturile noii măsuri. Doctorii intenţionează să reducă numărul naşterilor prin cezariană, foarte populare în Iran după revoluţia islamică din 1979. Propunerea doctorului Abutaleb Sarem, de la spitalul Sarem, ca viitorii tătici să asiste la naşterea copiilor lor, este doar răspunsul la ordinul precis al Ministerului iranian al Sănătăţii ca medicii să facă tot posibilul pentru a diminua numărul de naşteri prin cezariană. „Spitalul nostru a făcut cunoscut faptul că avem dotări de ultimă generaţie pentru a face naşterile naturale cât mai puţin dureroase, însă pacientele insistau pentru cezariană, în pofida riscurilor de infecţie şi a altor efecte secundare.
Mi-am amintit că atunci când am lucrat în Austria şi Germania femeile uitau de dureri dacă soţii lor erau prezenţi la naştere. Atmosfera în sala de naşteri era foarte liniştită şi m-am întrebat dacă nu cumva era din cauza prezenţei taţilor acolo. Aşa că i-am făcut această ofertă soţului uneia dintre pacientele mele. A fost de acord după ce i-am spus că este acceptabil din punct de vedere religios”, a explicat doctorul Sarem cum a ajuns să accepte prezenţa viitorilor tătici în sala de naşteri.

Fundamentalismul ameninţă Turcia laică

Proximele alegeri parlamentare, organizate duminică în Republica Turcia provoacă o profundă îngrijorare la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, pe fondul intensificării violenţelor electorale din statul majoritar musulman. Electoratul turc este chemat să aleagă între forţele politice laice, sprijinite de puternica armată turcă, şi partidele islamiste moderate, considerate favorite în aceste alegeri.

Cetăţenii turci cu drept de vot vor alege un nou Parlament, scrutinul fiind considerat unul dintre cele mai importante din istoria recentă a acestei ţări, după accentuarea conflictului dintre partidul aflat la guvernare, AK, provenit din mediile islamiste şi elita laică turcă, reprezentată de partidele de opoziţie, armată, justiţie şi alte categorii sociale. AK, considerat de centru-dreapta, are, conform mass-media turcă şi europeană, cele mai mari şanse să câştige alegerile parlamentare, neputând însă să obţină majoritatea de două treimi din cele 550 de mandate, necesară modificării substanţiale a constituţiei laice turce. Acest scenariu a dat un puternic impuls pieţelor financiare turce, care au înregistrat niveluri record, luna aceasta. Investitorii turci şi străini au salutat politicile liberale promovate de AK, existând temerea că o majoritate covârşitoare de voturi în favoarea AK ar putea realimenta tensiunile cu mediile laice, inclusiv cu puternica armată turcă şi serviciile de informaţii.

Victoria AK va realimenta tensiunile cu armata turcă
Uniunea Europeană, care a demarat negocierile de aderare cu Ankara în 2005, monitorizează foarte atent procesul electoral, sperând că noul guvern, ce beneficiază de un solid sprijin politic, va putea restructura procesul de reformă economică, politică şi instituţională, intrat în impas. Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a fost forţat să declanşeze alegeri parlamentare anticipate, după ce elita laică turcă, reprezentată în principal de armată, magistraţi şi partidele de opoziţie, s-a opus planului său ca legislativul de la Ankara să-l aleagă în funcţia de preşedinte al Turciei pe ministrul de Externe, Abdullah Gul. Conform speculaţiilor mediilor de specialitate, noul parlament va reuşi să aleagă pe viitorul şef al statului turc pentru un mandat de şapte ani.

Mediile politice şi militare laice din Turcia şi-au manifestat îngrijorarea faţă de posibila subminare, de către liderii partidului AK, a statutului profund laic al Republicii Turcia, acuzaţie pe care aceştia o neagă vehement. O majoritate de voturi de cel puţin două treimi îi va permite partidului AK să amendeze constituţia laică a ţării şi să-şi promoveze candidatul prezidenţial fără a da atenţie îngrijorărilor opoziţiei. Într-o ultimă încercare de atenuare a temerilor mediilor laice şi de intensificare a dialogului cu importanta clasă de mijloc din Turcia, Erdogan a renunţat, în cadrul acestor alegeri la o serie de politicieni cunoscuţi pentru opiniile islamiste, lansând în cursa electorală mai multe femei şi candidaţi moderaţi, apropiaţi segmentului de centru din AK. Erdogan a semnalat, de asemenea, că ar putea accepta un compromis în legătură cu instituţia prezidenţială, bastion tradiţional al mediilor laice şi armatei, folosit pentru a stopa în trecut tentativele de legalizare a „islamului politic“ turc.

Sondajele de opinie menţionează că partidul AK, susţinut în mod direct şi de alte partide islamiste ce nu s-au înscris în cursa electorală, ar putea câştiga aproximativ 40%, faţă de cele 34% obţinute la alegerile din 2002. Cu toate acestea, mass-media turcă a avertizat că ar putea ocupa mai puţine locuri în legislativul de la Ankara, deoarece mai multe formaţiuni politice au şanse să depăşească pragul electoral de accedere în parlament. Importanţa acestor alegeri pentru legitimizarea „islamului politic“ turc este reliefată de recenta declaraţie a premierului Recep Tayip Erdogan, conform căreia „dacă nu putem obţine singuri puterea, mă voi retrage definitiv din viaţa politică“. Sondajele de opinie, folosite masiv în actuala campanie electorală din Turcia, dezvăluie că partidul AK va obţine suficiente locuri în parlament pentru a forma singur un guvern, deşi o serie de analişti politici, citaţi de cotidianul „Vatan“, au avansat ipoteza unei coaliţii guvernamentale.

Ankara poate asigura securitatea energetică a UE
Interesul crescut al Uniunii Europene faţă de rezultatele finale ale alegerilor parlamentare a fost pe larg comentat, atuurile geopolitice ale Ankarei putând impulsiona asigurarea independenţei energetice a Uniunii Europene. Surse oficiale turce au declarat că statul asiatic va investi peste 3,5 miliarde de dolari pentru exploatarea zăcământului de gaze naturale din regiunea iraniană South Pars, proiect ce va fi demarat începând cu anul 2008. Aceleaşi surse au subliniat că partea turcă intenţionează să stabilească un parteneriat cu un stat membru UE, implicat deja în activităţi extractive în Republica Islamică Iran, pe fondul consolidării prezenţei turce în regiune, săptămâna trecută, Ankara anunţând că a încheiat un acord privind folosirea Iranului ca rută de tranzit pentru importul de gaze din Turkmenistan şi implicarea în dezvoltarea zăcământului South Pars, urmând ca producţia să fie exportată în principal către piaţa europeană. Atât Ankara, cât şi Teheranul, au subliniat că Iranul este un potenţial partener pentru proiectul de construcţie a gazoductului european Nabucco, susţinut financiar şi politic de UE. Proiectul este dezvoltat pentru a permite diversificarea importurilor de gaze naturale pe pieţele europene. SUA şi-au exprimat deja opoziţia faţă de memorandumul de înţelegere, încheiat de Turcia şi Iran, în vreme ce reprezentanţii UE nu au comentat în mod oficial situaţia.

Este posibilă democraţia în lumea arabă ?
CADRAN POLITIC 43
Intervenţia SUA în Afganistan şi Irak precum şi popularizarea modelului marelui Orient Mijlocdiu a pus pe tapet o întrebare extrem de delicată pentru diplomaţi şi militari deopotrivă.


Este capabilă lumea islamică de absorbţia modelului democratic occidental?

Statele construite după înfrângerea talibanilor şi a lui Saddam Hussein în Irak şi Afganistan deşi au trecut câteva probe de foc şi au acum o constituţie şi experienţa unor alegeri libere nu sunt însă exemple prea atractive.
Ambele guverne nu se menţin decât cu greu şi cu sprijinul armatelor occidentale şi se confruntă cu o insurgenţă prelungită, cu sute de mii de victime şi cu o atmosferă de război civil ce face imposibilă orice viaţă normală pentru cetăţenii celor două state. Aşa că aceste două exemple sunt menite să ofere mai mult scepticism decât admiraţie pentru modul de implementare a democraţiei în lumea arabă gândit de Statele Unite.
La o privire însă mai atentă lumea arabă ne apare a fi capabilă , chiar mai mult decât am crede pentru experimentul democratic.
Astfel eşecurile din Afganistan şi Irak sunt datorate în primul rând folosirii forţei în impunerea lor şi existenţei în aceste ţări a unor trupe de ocupaţie , ce dau naştere în mod natural unor mişcări de rezistenţă.
În schimb lumea arabă ne oferă de peste 37 de ani un exemplu de democraţie consolidată şi fucţională, în permanentă dezvoltare: emiratul Qatarului.
Primul element al acestui experiment democratic, tipic arab, îl reprezintă implementarea unui sistem constituţional.
Prima Constituţie a fost adoptată încă din 1970 , înainte de obţinerea independenţei, oferind garantarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, un sistem electoral şi de consultare bazat pe referendum, echilibrul puterilor şi independenţa principalelor puteri în stat.
Deja încă din 1972 se pune baza democraţiei participative qatareze, în care se reface Constituţia din 1970 şi se oferă o lăgire a cadrului democratic , pentru ca în 2003 un nou proiect de Constituţie, pus în aplicare din 8 iunie 2005 să transforme Qatarul în, probabil, cea mai avansată democraţie a regiunii.

Consultarea populaţiei.

Modelul de bază al democraţiei qatareze este participarea largă populară la toate consultările şi pregătirile principalelor documente de interes naţional, astfel de exemplu Constituţia din 2003 a fost dezbătută şi votată de 96,6% din participanţii la consultare.
Modelul consultativ a fost lărgit şi la nivel local, un proces de descentralizare şi de consultare locală a făcut din Qatar o ţară eficientă şi cu un minim de birocraţie, totodată Qatarul a rezolvat drastic şi problema participării femeilor la viaţa politică, permiţându-le acestora să voteze şi să candideze în forurile de conducere.
Tot acest model nu ar fi fost posibil fără existenţa unei personalităţi care să impulsioneze impunerea democraţiei şi să ofere un echilibru, garantând că prin prestigiul personal, echitatea şi buna împărţire a resurselor, Şeicul Hamad bin Khalifa Al Thani şi-a asumat încă din 1995 conducerea acestui proces dificil şi care fără influenţa sa nu ar fi putut fi dus la bun sfârşit.
În plus din 2003 ca o garanţie a stabilităţii modelului qatarez şi al efortului familiei domnoitoare de a moderniza statul, emirul şi-a ales deja succesorul în persoana Seicului Tamin Bin Hamad Al Thani, ceea ce a permis ca procesul democratic din Qatar să nu depindă doar de o perosaoană ci să fie un efort al unei dinastii.

Concluzii.

Modelul qatarez oferă o serie de soluţii pentru o democraţie tipic arabă:


- procesul trebuie să fie întotdeauna un efort intern , construit de societate pentru modernizarea ei, niciodată impus militar , din afară.


- Democratizarea trebuie să ţină cont de specificul istoric al zonei , trebuie să fie un model participativ bazat pe consultare, pe referendum şi pe respectarea normelor sociale ale islamului.


- Efortul de democratizare trebuie preluat de o personalitate eficientă, cu prestigiu, recunoscută drept lider în ţara respectivă.


- Procesul democratic trebuie garantat ca dezvoltare pe o perioadă de generaţii, fiind indicat a fi preluat de către o monarhie sau o familie acceptată ca lider de întreaga societate.


- Integrarea femeilor în viaţa politică se face clar, definitiv şi fără a atenta la modelele morale, politica fiind separată de religie.


- Poate cel mai important învăţământ al modelului qatarez este că Emiratul a păstrat legea islamică-sharia- dar a oferit posibilitatea unui model democratic, politic, complet separat ce funcţionează pe seama unui singur principiu: libertate pentru toţi.

Diplomaţia internaţională a Qatarului.

Qatarul are un rol de jucat în lumea actuală mult mai important decât suprafaţa sa i-ar permite, este vorba de un rol al ideilor, modelul qatarez combinat cu politica de găzduire în Emirat a principalelor conferinţe ce dezbat marile teme ale politicii şi dezvoltării economice mondiale permite Qatarului să devină un loc de schimb al ideilor, de întâlnire a marilor personalităţi, şi răspândire a lor în zonă, face ca diplomaţia internaţională a Qatarului să fie nu doar vizibilă dar şi extrem de eficientă.
În plus găzduirea de către Qatar a celui mai influent post de televiziune din lumea arabă: Al Jazeera, oferă Qatarului posibilitatea de a influenţa masele arabe în aceeaşi măsură ca şi liderii şi de a face ca modelul qatarez să fie aceeptat din ce în ce mai mult. Este astfel posibil ca să vedem în viitor Qatarul reuşind unde au eşuat marile puteri cu forţa lor militară şi economică. Se demonstrează astfel că un stat mic –Qatarul- poate avea o influenţă covârşitoare, dacă precum Atena sau Sparta odinioară, a ştiut să parieze pe lucrurile ce înving întotdeauna în final: cultura, educaţia şi informaţia.

Cele doua ramuri ale Islamului

O retea de medici musulmani - Subiectul suspectilor retinuti in cazul atentatelor esuate de la Londra si Glasgow a tinut ieri prima pagina a mai tuturor cotidienelor britanice importante. Astfel, "The Times" scrie ca atacurile au fost orchestrate de o retea de medici din Orientul Mijlociu, angajati ai sistemului de sanatate din Marea Britanie. Nici unul dintre suspecti nu era monitorizat de serviciile de informatii si nici nu figura cu antecedente penale legate de posibile activitati criminale. Publicatia britanica subliniaza ca medicii straini sint obligati sa prezinte cazierul la angajare in Marea Britanie, dar faptul ca autoritatile din tarile lor de origine nu pastreaza evidente exacte ingreuneaza verificarile in tara de destinatie. Sa mai precizam ca, ieri, in urma unor informatii primite de la serviciile secret ...