Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Musulmanii
2 participanți
Pagina 7 din 15
Pagina 7 din 15 • 1 ... 6, 7, 8 ... 11 ... 15
Musulmanii
Rezumarea primului mesaj :
-----Musulmanilor li se promit virgine în Rai
Soarta sufletului după moarte şi ce se întâmplă după momentul părăsirii fizice a acestei lumi are variante relativ diferite de interpretare în cele patru mari religii ale lumii: creştinism, iudaism, islamism şi budism. [...]
-----Musulmanilor li se promit virgine în Rai
Soarta sufletului după moarte şi ce se întâmplă după momentul părăsirii fizice a acestei lumi are variante relativ diferite de interpretare în cele patru mari religii ale lumii: creştinism, iudaism, islamism şi budism. [...]
Ultima editare efectuata de catre Admin in 19.10.08 18:16, editata de 3 ori
Re: Musulmanii
Guvernarea cu Coranul
http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=3307&art=7160&cHash=12785775bd
http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=3307&art=7160&cHash=12785775bd
Fatwa, sau repetabila împãcare a shariei cu lumea
Fatwa, sau repetabila împãcare a shariei cu lumea
Un raport al Europolului trece neobservat.
Un raport al Europolului trece neobservat. “Amenintarea islamista” în Europa – cifre care vorbesc de la sine
Al Qaeda, port-stindardul fundamentalismului islamic?
Al Qaeda, port-stindardul fundamentalismului islamic?
Succesul grupărilor teroriste de sorginte fundamentalist-islamică constă în abilitatea acestora de a-şi legitima acţiunile în faţa comunităţii musulmane sau arabe. Într-o societate în care preceptele religioase au o importanţă atât de însemnată, învăţăturile grupărilor fundamentalist-islamice sunt percepute, de anumite clase ale societăţii, ca adevăratele principii de viaţă.
Cât va dura până când fundamentalismul islamic va dispărea? Dacă fundamentalismul islamic este reacţia lumii musulmane faţă de instabilitatea şi haosul generat de globalizarea lumii moderne în care trăim, atunci ne aflăm în mijlocul unui conflict aflat în plină desfăşurare.
În prezent, ne confruntăm cu o creştere a numărului de musulmani pentru care orice atac asupra unui alt musulman, oriunde s-ar afla acesta, este perceput ca fiind viu, real şi personal. Ceea ce oferă gruparea fundamentalist-islamică Al Qaeda este „logica morală” care face ca imaginile cu torturarea deţinuţilor din Abu Ghraib, care au făcut înconjurul lumii, să fie umilitoare pentru un cetăţean britanic de origine pakistaneză. Al Qaeda reprezintă suma sentimentelor de furie ale musulmanilor din lumea întreagă, care pot avea satisfacţie doar printr-o umilire de proporţii uriaşe a Statelor Unite ale Americii şi a aliaţilor acestora, oriunde şi oricând este posibil.
Al Qaeda reprezintă, pentru adepţii fundamentalismului islamic, simbolul luptei împotriva cotropirii lumii musulmane de către Occidentul „infidel”. La rândul său, Osama Bin Laden s-a transformat într-un simbol care canalizează sentimentul de furie al lumii islamice împotriva Statelor Unite ale Americii (binladenism).
De cealaltă parte a baricadei, occidentalii îl consideră pe Bin Laden un avatar al „islamo-fascismului”.
Referitor la această percepţie a lui Bin Laden, Michael Scheuer, fostul şef al unităţii „Alec” din cadrul CIA, care era însărcinată cu identificarea şi eliminarea lui Bin Laden, consideră că „mass-media occidentale nu au publicat integral declaraţiile lui Bin Laden şi nu au informat opinia publică despre contextul cultural şi istoric în care acestea au fost exprimate... Bin Laden a exprimat foarte clar motivele pentru care duce acest război împotriva noastră. Nici unul din aceste motive nu este contrar conceptelor de libertate şi democraţie, ci strategiilor şi acţiunilor americane faţă de lumea musulmană”.
Coaliţia antiteroristă internaţională împotriva Al Qaeda este legitimată ca o luptă a umanităţii seculare împotriva unei doctrine religioase reacţionare (a se citi teroristă) şi retrogradă (a se citi fundamentalistă). Osama bin Laden este conştient de percepţia negativă a Occidentului faţă de fundamentalismul islamic şi terorism, şi încearcă să inducă ideea unei stări de asediu a „infidelilor” asupra lumii islamice, un „conflict al civilizaţiilor” occidentală şi islamică, în scopul atragerii de noi adepţi.
Binladenism-ul este o concepţie simplistă şi violentă asupra lumii, care împarte omenirea în „slujitorii lui Allah” (Dar al-Islam) şi „infideli” (Dar al-Harb), cele două părţi fiind într-un conflict permanent. Mai mult, pentru Bin Laden, lumea islamică (Dar al-Islam) a căzut în necredinţă şi apostazie, fundamentalismul islamic reprezentând unica salvare a lumii musulmane.
Conform lui bin Laden, poporul musulman a avut parte doar de agresiune, injustiţie şi nedreptate din cauza alianţei „cruciaţilor” şi „sioniştilor”: „Sângele musulman a fost vărsat în Palestina şi Irak. Masacrele musulmanilor din Qana (Liban), Burma, Kaşmir, Assam, Filipine, Fatani, Ogadin, Somalia, Eritrea, Cecenia şi Bosnia sunt încă proaspete în memoria noastră. Toate acestea au avut loc sub ochii lumii occidentale care nu numai că nu a împiedicat aceste atrocităţi, ci, sub acoperirea nedreaptă a Organizaţiei Naţiunilor Unite, i-a împiedicat pe fraţii noştri să se apere.” Apărătorii Islamului s-au trezit şi au realizat că sunt principala ţintă a agresiunii din partea alianţei dintre cruciaţi şi sionişti. Propaganda falsă referitoare la „drepturile omului” a fost scoasă la iveală de masacrarea musulmanilor din orice colţ al lumii.
Se poate observa că Bin Laden construieşte o imagine selectivă şi distorsionată a realităţilor cu care se confruntă lumea islamică. Pentru aceasta, Bin Laden foloseşte în discursurile sale atât un vocabular de termeni religioşi, cum ar fi „infidel” (kufr), „opresor” (mufsid fil-ard) sau arogant (mutajabbir), cât şi un vocabular politic: politica externă a Occidentului faţă de lumea islamică, drepturile popoarelor, lupta de eliberare a musulmanilor din Palestina sau denunţarea alianţelor regimurilor arabe cu Statele Unite ale Americii.
Analizând decretul religios (fatwa) emis de Osama Bin Laden în anul 1998, prin care îndemna musulmanii la „război sfânt” împotriva Statelor Unite ale Americii, Bernard Lewis subliniază modul în care acesta interpretează atât realitatea (de exemplu etichetarea prezenţei forţelor militare americane în Arabia Saudită, la invitaţia casei regale saudite, este considerată „o invazie a locurilor sfinte de către cruciaţi”), cât şi religia islamică (cerând uciderea, fără discriminare, a „tuturor infidelilor” americani, oriunde s-ar afla aceştia în lume).
Conform lui Bin Laden, „uciderea americanilor şi aliaţilor acestora, atât civili, cât şi militari, este o datorie sfântă. Orice musulman care crede în Allah şi doreşte să ajungă în Paradis trebuie să ucidă americani, cu orice preţ”.
În ceea ce priveşte lumea musulmană, o consecinţă paradoxală a atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001 şi a declarării războiului global împotriva terorismului de sorginte fundamentalist islamică, de către lumea occidentală, este reprezentată de diseminarea sentimentelor antioccidentale şi legitimarea apelului la Jihad.
După 11 septembrie 2001, SUA au impus guvernelor arabe să acţioneze decisiv împotriva grupărilor fundamentalist islamice, legitimând campania teroristă a Al Qaeda împotriva Statelor Unite ale Americii.
Conform lui Bin Laden, atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 au o dublă semnificaţie: au arătat musulmanilor că mujahedinii sunt singurii capabili să distrugă hegemonia occidentală şi au amintit poporului occidental că răzbunarea musulmanilor va fi înspăimântătoare…
În toate declaraţiile sale publice, bin Laden a respins cu fermitate ideea că este, sau doreşte să devină, conducătorul suprem al grupărilor fundamentalist-islamice în războiul împotriva Occidentului. Mai degrabă cel în cauză consideră că rolul său, respectiv al grupării Al Qaeda, este de a „instiga” lumea musulmană să declare „război sfânt” opresorilor „cruciaţi” şi „sionişti”.
Într-un interviu acordat cotidianului arab Ummat, în 28 septembrie 2001, Bin Laden declara: „Datoria mea a fost să-i trezesc pe musulmani şi să le arăt ceea ce este bine să facă”, comentarii similare fiind difuzate şi în luna iunie 1999 de postul de televiziune qatariot Al Jazeera: „Să provoc naţiunea musulmană (ummah) să se ridice şi să-şi elibereze teritoriile, să lupte pentru Allah şi să facă din legea islamică cea mai importantă lege dintre toate, iar cuvântul lui Allah cel mai important cuvânt de pe pământ”..
Mesajul lui Osama Bin Laden vorbeşte de obligaţia musulmanilor de a ridica stindardul Jihad-ului împotriva „infidelilor” care au cotropit „locurile sfinte” ale Islamului. Eliberarea acestora reprezintă cea mai mare victorie pentru musulmani, este datoria fiecărui musulman, chiar cu preţul sacrificiului suprem (ishtihar).
Care ar fi justificarea lui Bin Laden pentru această interpretare războinică a religiei islamice? Politica externă americană privind lumea islamică, faptul că guvernele arabe s-ar afla în slujba SUA, care consumă un procent nejustificat de mare din resursele naturale (a se citi petrol), în vreme ce marea masă a populaţiei din statele (musulmane) care deţine aceste resurse naturale trăieşte sub pragul sărăciei. Statele Unite ale Americii ar fi o democraţie ipocrită, care oferă sprijin militar şi financiar Israelului, intrusul sionist din Orientul Mijlociu, precum şi regimurilor arabe totalitare şi represive, cum ar fi cele din Egipt, Algeria şi Arabia Saudită, unde vocea poporului musulman este redusă la tăcere.
Acest discurs al umilinţei şi ruşinii, îndurerat de lumea musulmană din partea SUA şi Israelului, este seducător pentru musulmani. Soluţia avansată de grupările fundamentalist-islamice? Măsurile extreme şi eroismul până la sacrificiul suprem, în numele religiei islamice.
Conform lui Michael Scheuer, invadarea Afganistanului şi Irakului a fost percepută de majoritatea covârşitoare a celor 1,3 miliarde de musulmani ca o declaraţie de război a Occidentului (mai ales a SUA) împotriva lumii islamice. Scheuer afirmă că musulmanii au început să perceapă SUA ca pe o putere colonială care împreună cu Israelul deţin forţe militare în cele mai importante locuri sfinte ale religiei islamice: Arabia Saudită (Mecca, Medina), Irak (Najaf, Kerbala), Ierusalim.
După o carieră de 22 de ani ca agent CIA, Michael Scheuer a decis că este mai important să se alăture dezbaterii publice referitoare la Osama Bin Laden şi Al Qaeda. Conform acestuia, Al Qaeda nu mai este doar o grupare teroristă care ar putea dispărea prin uciderea liderilor săi. Al Qaeda răspândeşte febra revoluţionară în întreaga lume musulmană.
Astfel, controlul asupra multor regiuni din Afganistan este deţinut de talibani sau de alţi „lorzi ai războiului” de orientare fundamentalist-islamică. Zonele tribale din Pakistan, cu excepţia Waziristanului de Sud, nu sunt controlate de guvernul de la Islamabad. De asemenea, dacă până acum câţiva ani, Arabia Saudită era una din cele mai sigure ţări de pe planetă, în prezent au loc dese confruntări violente între adepţii fundamentalismului islamic care-l susţin pe Osama Bin Laden şi forţele de ordine saudite. Bin Laden declară că cea mai mare agresiune împotriva musulmanilor, de la moartea profetului Mohamed, este reprezentată de prezenţa militară a SUA în Arabia Saudită, începând cu anul 1991.
Deşi acuză dinastia regală saudită de trădare şi de supunere în faţa „infidelilor”, Bin Laden nu doreşte să forţeze căderea acestui regim deoarece acest lucru ar conduce la preluarea puterii de către americani.
În ceea ce priveşte conflictul din Irak, influenţa ideologică a Al Qaeda a generat comiterea unor atentate sângeroase de către gruparea teroristă condusă de Abu Musab al-Zarqawi, intitulată Al Qaeda din Irak, care a declarat „război sfânt” şi şiiţilor, despre care a afirmat că „s-au vândut americanilor”.
Liderii Al Qaeda au încurajat uciderea a cât mai mulţi dintre americanii „infideli”, militari sau civili, care au „ocupat teritoriul sfânt al Irakului” însă au condamnat luptele între sunniţi şi şiiţi. Într-o scrisoare adresată lui Abu Musab al-Zarqawi de către Ayman Al Zawahiri, numărul II din Al Qaeda, acesta arată că uciderea „fraţilor musulmani” şiiţi din Irak este interzisă. Cu toate acestea, Osama Bin Laden i-a adus un omagiu lui Abu Musab al-Zarqawi, când acesta a fost ucis, numindu-l un „cavaler curajos” şi un „leu al jihadului”, care a umilit Statele Unite ale Americii şi irakienii care au luptat împotriva lui. Astfel, ţinând cont de faptul că Zarqawi a fost acuzat de „uciderea unor irakieni”, Bin Laden a sugerat, în mod indirect, că oricine „stă în tranşee alături de cruciaţi, împotriva musulmanilor, merită să fie ucis, indiferent de religia sau tribul din care face parte”. Bin Laden mai sublinia că „stindardul Jihad-ului nu a căzut”, o dată cu moartea lui Zarqawi „fiind transferat de la un leu la un alt leu islamic”.
Referitor la rolul jucat de Al Qaeda pe scena mondială, Michael Scheuer consideră că, peste un secol, lumea se va uita înapoi şi va vedea că Osama Bin Laden şi susţinătorii Jihad-ului au dus la declinul SUA de pe poziţia de lider mondial. Mai mult decât atât, atentatele teroriste comise de grupările fundamentalist-islamice au avut un impact major asupra civilizaţiei occidentale, libertăţile individuale ale cetăţenilor fiind erodate, deşi asigurarea securităţii interne a statelor este din ce în ce mai greu de asigurat.
Succesul grupărilor teroriste de sorginte fundamentalist-islamică constă în abilitatea acestora de a-şi legitima acţiunile în faţa comunităţii musulmane sau arabe. Într-o societate în care preceptele religioase au o importanţă atât de însemnată, învăţăturile grupărilor fundamentalist-islamice sunt percepute, de anumite clase ale societăţii, ca adevăratele principii de viaţă.
Cât va dura până când fundamentalismul islamic va dispărea? Dacă fundamentalismul islamic este reacţia lumii musulmane faţă de instabilitatea şi haosul generat de globalizarea lumii moderne în care trăim, atunci ne aflăm în mijlocul unui conflict aflat în plină desfăşurare.
În prezent, ne confruntăm cu o creştere a numărului de musulmani pentru care orice atac asupra unui alt musulman, oriunde s-ar afla acesta, este perceput ca fiind viu, real şi personal. Ceea ce oferă gruparea fundamentalist-islamică Al Qaeda este „logica morală” care face ca imaginile cu torturarea deţinuţilor din Abu Ghraib, care au făcut înconjurul lumii, să fie umilitoare pentru un cetăţean britanic de origine pakistaneză. Al Qaeda reprezintă suma sentimentelor de furie ale musulmanilor din lumea întreagă, care pot avea satisfacţie doar printr-o umilire de proporţii uriaşe a Statelor Unite ale Americii şi a aliaţilor acestora, oriunde şi oricând este posibil.
Al Qaeda reprezintă, pentru adepţii fundamentalismului islamic, simbolul luptei împotriva cotropirii lumii musulmane de către Occidentul „infidel”. La rândul său, Osama Bin Laden s-a transformat într-un simbol care canalizează sentimentul de furie al lumii islamice împotriva Statelor Unite ale Americii (binladenism).
De cealaltă parte a baricadei, occidentalii îl consideră pe Bin Laden un avatar al „islamo-fascismului”.
Referitor la această percepţie a lui Bin Laden, Michael Scheuer, fostul şef al unităţii „Alec” din cadrul CIA, care era însărcinată cu identificarea şi eliminarea lui Bin Laden, consideră că „mass-media occidentale nu au publicat integral declaraţiile lui Bin Laden şi nu au informat opinia publică despre contextul cultural şi istoric în care acestea au fost exprimate... Bin Laden a exprimat foarte clar motivele pentru care duce acest război împotriva noastră. Nici unul din aceste motive nu este contrar conceptelor de libertate şi democraţie, ci strategiilor şi acţiunilor americane faţă de lumea musulmană”.
Coaliţia antiteroristă internaţională împotriva Al Qaeda este legitimată ca o luptă a umanităţii seculare împotriva unei doctrine religioase reacţionare (a se citi teroristă) şi retrogradă (a se citi fundamentalistă). Osama bin Laden este conştient de percepţia negativă a Occidentului faţă de fundamentalismul islamic şi terorism, şi încearcă să inducă ideea unei stări de asediu a „infidelilor” asupra lumii islamice, un „conflict al civilizaţiilor” occidentală şi islamică, în scopul atragerii de noi adepţi.
Binladenism-ul este o concepţie simplistă şi violentă asupra lumii, care împarte omenirea în „slujitorii lui Allah” (Dar al-Islam) şi „infideli” (Dar al-Harb), cele două părţi fiind într-un conflict permanent. Mai mult, pentru Bin Laden, lumea islamică (Dar al-Islam) a căzut în necredinţă şi apostazie, fundamentalismul islamic reprezentând unica salvare a lumii musulmane.
Conform lui bin Laden, poporul musulman a avut parte doar de agresiune, injustiţie şi nedreptate din cauza alianţei „cruciaţilor” şi „sioniştilor”: „Sângele musulman a fost vărsat în Palestina şi Irak. Masacrele musulmanilor din Qana (Liban), Burma, Kaşmir, Assam, Filipine, Fatani, Ogadin, Somalia, Eritrea, Cecenia şi Bosnia sunt încă proaspete în memoria noastră. Toate acestea au avut loc sub ochii lumii occidentale care nu numai că nu a împiedicat aceste atrocităţi, ci, sub acoperirea nedreaptă a Organizaţiei Naţiunilor Unite, i-a împiedicat pe fraţii noştri să se apere.” Apărătorii Islamului s-au trezit şi au realizat că sunt principala ţintă a agresiunii din partea alianţei dintre cruciaţi şi sionişti. Propaganda falsă referitoare la „drepturile omului” a fost scoasă la iveală de masacrarea musulmanilor din orice colţ al lumii.
Se poate observa că Bin Laden construieşte o imagine selectivă şi distorsionată a realităţilor cu care se confruntă lumea islamică. Pentru aceasta, Bin Laden foloseşte în discursurile sale atât un vocabular de termeni religioşi, cum ar fi „infidel” (kufr), „opresor” (mufsid fil-ard) sau arogant (mutajabbir), cât şi un vocabular politic: politica externă a Occidentului faţă de lumea islamică, drepturile popoarelor, lupta de eliberare a musulmanilor din Palestina sau denunţarea alianţelor regimurilor arabe cu Statele Unite ale Americii.
Analizând decretul religios (fatwa) emis de Osama Bin Laden în anul 1998, prin care îndemna musulmanii la „război sfânt” împotriva Statelor Unite ale Americii, Bernard Lewis subliniază modul în care acesta interpretează atât realitatea (de exemplu etichetarea prezenţei forţelor militare americane în Arabia Saudită, la invitaţia casei regale saudite, este considerată „o invazie a locurilor sfinte de către cruciaţi”), cât şi religia islamică (cerând uciderea, fără discriminare, a „tuturor infidelilor” americani, oriunde s-ar afla aceştia în lume).
Conform lui Bin Laden, „uciderea americanilor şi aliaţilor acestora, atât civili, cât şi militari, este o datorie sfântă. Orice musulman care crede în Allah şi doreşte să ajungă în Paradis trebuie să ucidă americani, cu orice preţ”.
În ceea ce priveşte lumea musulmană, o consecinţă paradoxală a atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001 şi a declarării războiului global împotriva terorismului de sorginte fundamentalist islamică, de către lumea occidentală, este reprezentată de diseminarea sentimentelor antioccidentale şi legitimarea apelului la Jihad.
După 11 septembrie 2001, SUA au impus guvernelor arabe să acţioneze decisiv împotriva grupărilor fundamentalist islamice, legitimând campania teroristă a Al Qaeda împotriva Statelor Unite ale Americii.
Conform lui Bin Laden, atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 au o dublă semnificaţie: au arătat musulmanilor că mujahedinii sunt singurii capabili să distrugă hegemonia occidentală şi au amintit poporului occidental că răzbunarea musulmanilor va fi înspăimântătoare…
În toate declaraţiile sale publice, bin Laden a respins cu fermitate ideea că este, sau doreşte să devină, conducătorul suprem al grupărilor fundamentalist-islamice în războiul împotriva Occidentului. Mai degrabă cel în cauză consideră că rolul său, respectiv al grupării Al Qaeda, este de a „instiga” lumea musulmană să declare „război sfânt” opresorilor „cruciaţi” şi „sionişti”.
Într-un interviu acordat cotidianului arab Ummat, în 28 septembrie 2001, Bin Laden declara: „Datoria mea a fost să-i trezesc pe musulmani şi să le arăt ceea ce este bine să facă”, comentarii similare fiind difuzate şi în luna iunie 1999 de postul de televiziune qatariot Al Jazeera: „Să provoc naţiunea musulmană (ummah) să se ridice şi să-şi elibereze teritoriile, să lupte pentru Allah şi să facă din legea islamică cea mai importantă lege dintre toate, iar cuvântul lui Allah cel mai important cuvânt de pe pământ”..
Mesajul lui Osama Bin Laden vorbeşte de obligaţia musulmanilor de a ridica stindardul Jihad-ului împotriva „infidelilor” care au cotropit „locurile sfinte” ale Islamului. Eliberarea acestora reprezintă cea mai mare victorie pentru musulmani, este datoria fiecărui musulman, chiar cu preţul sacrificiului suprem (ishtihar).
Care ar fi justificarea lui Bin Laden pentru această interpretare războinică a religiei islamice? Politica externă americană privind lumea islamică, faptul că guvernele arabe s-ar afla în slujba SUA, care consumă un procent nejustificat de mare din resursele naturale (a se citi petrol), în vreme ce marea masă a populaţiei din statele (musulmane) care deţine aceste resurse naturale trăieşte sub pragul sărăciei. Statele Unite ale Americii ar fi o democraţie ipocrită, care oferă sprijin militar şi financiar Israelului, intrusul sionist din Orientul Mijlociu, precum şi regimurilor arabe totalitare şi represive, cum ar fi cele din Egipt, Algeria şi Arabia Saudită, unde vocea poporului musulman este redusă la tăcere.
Acest discurs al umilinţei şi ruşinii, îndurerat de lumea musulmană din partea SUA şi Israelului, este seducător pentru musulmani. Soluţia avansată de grupările fundamentalist-islamice? Măsurile extreme şi eroismul până la sacrificiul suprem, în numele religiei islamice.
Conform lui Michael Scheuer, invadarea Afganistanului şi Irakului a fost percepută de majoritatea covârşitoare a celor 1,3 miliarde de musulmani ca o declaraţie de război a Occidentului (mai ales a SUA) împotriva lumii islamice. Scheuer afirmă că musulmanii au început să perceapă SUA ca pe o putere colonială care împreună cu Israelul deţin forţe militare în cele mai importante locuri sfinte ale religiei islamice: Arabia Saudită (Mecca, Medina), Irak (Najaf, Kerbala), Ierusalim.
După o carieră de 22 de ani ca agent CIA, Michael Scheuer a decis că este mai important să se alăture dezbaterii publice referitoare la Osama Bin Laden şi Al Qaeda. Conform acestuia, Al Qaeda nu mai este doar o grupare teroristă care ar putea dispărea prin uciderea liderilor săi. Al Qaeda răspândeşte febra revoluţionară în întreaga lume musulmană.
Astfel, controlul asupra multor regiuni din Afganistan este deţinut de talibani sau de alţi „lorzi ai războiului” de orientare fundamentalist-islamică. Zonele tribale din Pakistan, cu excepţia Waziristanului de Sud, nu sunt controlate de guvernul de la Islamabad. De asemenea, dacă până acum câţiva ani, Arabia Saudită era una din cele mai sigure ţări de pe planetă, în prezent au loc dese confruntări violente între adepţii fundamentalismului islamic care-l susţin pe Osama Bin Laden şi forţele de ordine saudite. Bin Laden declară că cea mai mare agresiune împotriva musulmanilor, de la moartea profetului Mohamed, este reprezentată de prezenţa militară a SUA în Arabia Saudită, începând cu anul 1991.
Deşi acuză dinastia regală saudită de trădare şi de supunere în faţa „infidelilor”, Bin Laden nu doreşte să forţeze căderea acestui regim deoarece acest lucru ar conduce la preluarea puterii de către americani.
În ceea ce priveşte conflictul din Irak, influenţa ideologică a Al Qaeda a generat comiterea unor atentate sângeroase de către gruparea teroristă condusă de Abu Musab al-Zarqawi, intitulată Al Qaeda din Irak, care a declarat „război sfânt” şi şiiţilor, despre care a afirmat că „s-au vândut americanilor”.
Liderii Al Qaeda au încurajat uciderea a cât mai mulţi dintre americanii „infideli”, militari sau civili, care au „ocupat teritoriul sfânt al Irakului” însă au condamnat luptele între sunniţi şi şiiţi. Într-o scrisoare adresată lui Abu Musab al-Zarqawi de către Ayman Al Zawahiri, numărul II din Al Qaeda, acesta arată că uciderea „fraţilor musulmani” şiiţi din Irak este interzisă. Cu toate acestea, Osama Bin Laden i-a adus un omagiu lui Abu Musab al-Zarqawi, când acesta a fost ucis, numindu-l un „cavaler curajos” şi un „leu al jihadului”, care a umilit Statele Unite ale Americii şi irakienii care au luptat împotriva lui. Astfel, ţinând cont de faptul că Zarqawi a fost acuzat de „uciderea unor irakieni”, Bin Laden a sugerat, în mod indirect, că oricine „stă în tranşee alături de cruciaţi, împotriva musulmanilor, merită să fie ucis, indiferent de religia sau tribul din care face parte”. Bin Laden mai sublinia că „stindardul Jihad-ului nu a căzut”, o dată cu moartea lui Zarqawi „fiind transferat de la un leu la un alt leu islamic”.
Referitor la rolul jucat de Al Qaeda pe scena mondială, Michael Scheuer consideră că, peste un secol, lumea se va uita înapoi şi va vedea că Osama Bin Laden şi susţinătorii Jihad-ului au dus la declinul SUA de pe poziţia de lider mondial. Mai mult decât atât, atentatele teroriste comise de grupările fundamentalist-islamice au avut un impact major asupra civilizaţiei occidentale, libertăţile individuale ale cetăţenilor fiind erodate, deşi asigurarea securităţii interne a statelor este din ce în ce mai greu de asigurat.
=====Adevaratul razboi se da in sânul islamului
Adevaratul razboi se da in sânul islamului
Ultima editare efectuata de catre in 24.06.07 16:22, editata de 1 ori
Un kurd britanic si-a ucis fiica pentru onoarea familiei
Un kurd britanic si-a ucis fiica pentru „onoarea“ familiei
=====Mostenitorii Profetului Mahomed
Mostenitorii Profetului Mahomed
Ultima editare efectuata de catre in 24.06.07 16:28, editata de 1 ori
=====Orase din Arabia Saudita interzise ne-musulmanilor
Orase din Arabia Saudita interzise ne-musulmanilor
Ultima editare efectuata de catre in 24.06.07 16:25, editata de 1 ori
METODELE DE TORTURA ALE AL-QAEDA
METODELE DE TORTURA ALE AL-QAEDA Pentagonul a intrat in posesia unor...
Noi focare de război în Orientul Mijlociu
Noi focare de război în Orientul MijlociuCel puţin 19 persoane au fost ucise, dintre care 11 militari, într-o confruntare dintre trupele libaneze şi militanţi având legături cu al-Qaeda, în nordul Libanului.
Gruparea Fatah al-Islam, despre care guvernul de la Beirut afirmă că ar fi susţinută de Siria, a atacat, ieri dimineaţă, un post de pază din al-Qalamoun, în apropierea taberei de refugiaţi palestinieni Nahr al-Bared, de lângă Tripoli. Un ministru libanez a declarat că luptele par a fi menite să împiedice demersurile ONU pentru crearea unui tribunal internaţional pentru anchetarea crimelor politice din Liban.
Patru membri ai grupării Fatah al-Islam au fost ucişi în tabăra de refugiaţi, unde locuiesc 40.000 de palestinieni. Surse medicale din interiorul taberei au declarat însă că patru civili, dintre care doi copii, au fost ucişi, iar alte 45 de persoane au fost rănite. Surse militare au declarat că incidentele au început după ce un post al armatei, aflat în afara taberei, a fost atacat de militanţi din Fatah al-Islam. Forţele de securitate au fost implicate în confruntări cu grupuri armate şi în oraşul Tripoli, în timp ce încercau să aresteze mai mulţi suspecţi într-un jaf bancar, au afirmat surse din serviciile de securitate, precizând că patru membri ai forţelor libaneze au fost răniţi în acest incident.
Conform unui acord semnat cu 38 de ani în urmă, armata libaneză nu poate intra în taberele de refugiaţi palestinieni, însă şi-a intensificat prezenţa în apropierea acestora după ce membrii Fatah al-Islam au fost acuzaţi de comiterea a două atentate într-o zonă creştină din apropiere de Beirut, în februarie. Martorii au relatat anterior că în zonă au fost auzite focuri de arme automate şi mai multe explozii încă din cursul nopţii.
Gruparea Fatah al Islam a ameninţat că „va deschide porţile focului“ în Liban şi a cerut armatei să se abţină de la „acţiuni provocatoare“. Autenticitatea comunicatului grupării Fatah al-Islam nu a putut fi confirmată, dar limbajul folosit este similar celui utilizat în alte anunţuri anterioare. Gruparea Fatah al-Islam a fost creată anul trecut, de combatanţi desprinşi dintr-o mişcare prosiriană. Autorităţile libaneze afirmă că gruparea reprezintă mai degrabă o acoperire a serviciilor de informaţii siriene, dar afirmaţia este respinsă atât de grup, cât şi de Siria. Ca urmare a acestor evenimente, Siria a decis, duminică, închiderea a două puncte de trecere a frontierei cu Libanul.
Un oficial sirian a declarat că „din motive legate de situaţia securităţii în nordul Libanului şi pentru a proteja cetăţenii celor două ţări, Ministerul de Interne a decis închiderea celor două puncte de trecere a frontierei de la Arida şi Daboussiya, până la reinstaurarea calmului în nordul Libanului“. Tot din cauza atacurilor palestiniene, pe fondul confruntărilor fratricide dintre Hamas şI Fatah, Israelul a decretat, duminică, stare excepţională în localităţile din sudul ţării afectate de tirurile de rachete. În localităţile din sudul Israelului vizate de această măsură, după decretarea stării excepţionale, armata va prelua prerogativele civile.
Într-un comunicat al Ministerului israelian al Apărării se arată că „în urma atacurilor care vizează populaţia civilă din localităţile aflate în zona Fâşiei Gaza şi din cauza pericolului ca aceste atacuri să continue, ministrul Apărării, Amir Peretz, a declarat starea excepţională“. Această măsură se referă în principal la oraşul Sderot, ţinta celor mai multe dintre atacuri, şi permite armatei să preia toate prerogativele, inclusiv cele de poliţie. Forţele armate pot ordona şi închiderea şcolilor, a instituţiilor publice, a companiilor private sau publice, precum şi blocarea căilor de acces în caz de necesitate.
Postul de radio militar israelian a precizat că starea excepţională va fi aplicată pe o rază de şapte kilometri în jurul Fâşiei Gaza
Gruparea Fatah al-Islam, despre care guvernul de la Beirut afirmă că ar fi susţinută de Siria, a atacat, ieri dimineaţă, un post de pază din al-Qalamoun, în apropierea taberei de refugiaţi palestinieni Nahr al-Bared, de lângă Tripoli. Un ministru libanez a declarat că luptele par a fi menite să împiedice demersurile ONU pentru crearea unui tribunal internaţional pentru anchetarea crimelor politice din Liban.
Patru membri ai grupării Fatah al-Islam au fost ucişi în tabăra de refugiaţi, unde locuiesc 40.000 de palestinieni. Surse medicale din interiorul taberei au declarat însă că patru civili, dintre care doi copii, au fost ucişi, iar alte 45 de persoane au fost rănite. Surse militare au declarat că incidentele au început după ce un post al armatei, aflat în afara taberei, a fost atacat de militanţi din Fatah al-Islam. Forţele de securitate au fost implicate în confruntări cu grupuri armate şi în oraşul Tripoli, în timp ce încercau să aresteze mai mulţi suspecţi într-un jaf bancar, au afirmat surse din serviciile de securitate, precizând că patru membri ai forţelor libaneze au fost răniţi în acest incident.
Conform unui acord semnat cu 38 de ani în urmă, armata libaneză nu poate intra în taberele de refugiaţi palestinieni, însă şi-a intensificat prezenţa în apropierea acestora după ce membrii Fatah al-Islam au fost acuzaţi de comiterea a două atentate într-o zonă creştină din apropiere de Beirut, în februarie. Martorii au relatat anterior că în zonă au fost auzite focuri de arme automate şi mai multe explozii încă din cursul nopţii.
Gruparea Fatah al Islam a ameninţat că „va deschide porţile focului“ în Liban şi a cerut armatei să se abţină de la „acţiuni provocatoare“. Autenticitatea comunicatului grupării Fatah al-Islam nu a putut fi confirmată, dar limbajul folosit este similar celui utilizat în alte anunţuri anterioare. Gruparea Fatah al-Islam a fost creată anul trecut, de combatanţi desprinşi dintr-o mişcare prosiriană. Autorităţile libaneze afirmă că gruparea reprezintă mai degrabă o acoperire a serviciilor de informaţii siriene, dar afirmaţia este respinsă atât de grup, cât şi de Siria. Ca urmare a acestor evenimente, Siria a decis, duminică, închiderea a două puncte de trecere a frontierei cu Libanul.
Un oficial sirian a declarat că „din motive legate de situaţia securităţii în nordul Libanului şi pentru a proteja cetăţenii celor două ţări, Ministerul de Interne a decis închiderea celor două puncte de trecere a frontierei de la Arida şi Daboussiya, până la reinstaurarea calmului în nordul Libanului“. Tot din cauza atacurilor palestiniene, pe fondul confruntărilor fratricide dintre Hamas şI Fatah, Israelul a decretat, duminică, stare excepţională în localităţile din sudul ţării afectate de tirurile de rachete. În localităţile din sudul Israelului vizate de această măsură, după decretarea stării excepţionale, armata va prelua prerogativele civile.
Într-un comunicat al Ministerului israelian al Apărării se arată că „în urma atacurilor care vizează populaţia civilă din localităţile aflate în zona Fâşiei Gaza şi din cauza pericolului ca aceste atacuri să continue, ministrul Apărării, Amir Peretz, a declarat starea excepţională“. Această măsură se referă în principal la oraşul Sderot, ţinta celor mai multe dintre atacuri, şi permite armatei să preia toate prerogativele, inclusiv cele de poliţie. Forţele armate pot ordona şi închiderea şcolilor, a instituţiilor publice, a companiilor private sau publice, precum şi blocarea căilor de acces în caz de necesitate.
Postul de radio militar israelian a precizat că starea excepţională va fi aplicată pe o rază de şapte kilometri în jurul Fâşiei Gaza
"Biciclete islamice" pentru femei
"Biciclete islamice" pentru femei Bicicletele speciale vor fi special fabricate pentru a ascunde formele femeilor, informeaza cotidianul guvernamental Iran, citat de AFP.
Mickey Mouse, folosit pentru indoctrinarea copiilor musulman
Mickey Mouse, folosit pentru indoctrinarea copiilor musulmani
Ziarul Gandul | 10 mai 2007
Miscarea radicala Hamas utilizeaza personajul de desene animate Mickey Mouse pentru a le transmite copiilor mesaje despre dominatia Islamului, relateaza Sky News. Organizatia palestiniana se foloseste de un rozator asemanator cu Mickey Mouse, numit insa Farfour, pentru a promova rezistenta armata. Rolul personajului animat este de a transmite mesaje antiisraeliene si antiamericane in cursul unei emisiuni difuzate la postul de televiziune Al-Aqsa, finantat direct de organizatia radicala Hamas, parte a guvernului palestinian. Intr-un episod recent, intitulat Pionierii de maine, Farfour spune: "Impreuna punem bazele unui lumi conduse de islamisti. Vom reda comunitatii islamice maretia de altadata, vom elibera Ierusalimul, Irakul si toate tarile musulmane invadate de asasini".
Copiii sunt incurajati sa intre in direct prin telefon si multi canta imnuri Hamas despre lupta impotriva Israelului.
Ziarul Gandul | 10 mai 2007
Miscarea radicala Hamas utilizeaza personajul de desene animate Mickey Mouse pentru a le transmite copiilor mesaje despre dominatia Islamului, relateaza Sky News. Organizatia palestiniana se foloseste de un rozator asemanator cu Mickey Mouse, numit insa Farfour, pentru a promova rezistenta armata. Rolul personajului animat este de a transmite mesaje antiisraeliene si antiamericane in cursul unei emisiuni difuzate la postul de televiziune Al-Aqsa, finantat direct de organizatia radicala Hamas, parte a guvernului palestinian. Intr-un episod recent, intitulat Pionierii de maine, Farfour spune: "Impreuna punem bazele unui lumi conduse de islamisti. Vom reda comunitatii islamice maretia de altadata, vom elibera Ierusalimul, Irakul si toate tarile musulmane invadate de asasini".
Copiii sunt incurajati sa intre in direct prin telefon si multi canta imnuri Hamas despre lupta impotriva Israelului.
Cine sunt atentatorii-sinucigaşi recrutaţi de talibani
Cine sunt atentatorii-sinucigaşi recrutaţi de talibani
Terorismul islamic
Terorismul islamic
Acest articol a fost publicat în numărul 46[CADRAN POLITIC]
Oameni nevinovaţi din întreaga lume plătesc acum preţul “efectului Irak,” în care pierderea a sute de vieţi omeneşti este pusă în legătură directă cu invazia şi ocuparea de către forţele americane şi britanice.
Un studiu american convingător asupra atentatelor teroriste de după invazia din 2003 contrazice afirmaţiile repetate ale lui George Bush şi Tony Blair că războiul nu este de vină pentru izbucnirea violenţelor fundamentaliste în întreaga lume. Se spune că studiul este o primă încercare de măsurare a “efectului Irak” asupra terorismului global.
Cercetarea arată că numărul celor ucişi în atentate jihadiste în întreaga lume a crescut dramatic de la începutul războiului în Irak în martie 2003. Studiul compară perioada dintre 11 septembrie 2001 şi invazia Irakului cu perioada de după invazie. Numărătoarea – excluzând conflictul arabo-israelian – arată că numărul de morţi în atentate teroriste a crescut de la 729 la 5.420. Ca şi în Europa, de la invazie a crescut numărul loviturilor în Cecenia şi Kashmir. Studiul a fost realizat de Centrul pentru Lege şi Securitate al Fundaţiei NYU pentru revista Mother Jones.
Irakul a fost catalizatorul unei replici fundamentaliste feroce, conform studiului, care afirmă că numărul celor ucişi de islamişti în Irak a crescut de la 7 la 3.122. Afganistanul, invadat de forţele SUA şi britanice ca răspuns direct la atentatele de la 11 septembrie, a cunoscut o creştere a numărului de victime de la câteva înainte de 2003 la 802 de atunci. În conflictul cecen, numărul de morţi a crescut de la 234 la 497. În regiunea Kashmir, ca şi în India şi Pakistan, totalul a crescut de la 182 la 489, iar în Europa de la zero la 297.
La doi ani de la declararea “încheierii misiunii” în Irak, preşedintele Bush insista: “Dacă nu luptăm şi nu ne distrugem inamicul în Irak, ei nu se vor opri. Vor complota şi vor ucide americani în întreaga lume şi pe teritoriul nostru. Luptând împotriva acestor terorişti în Irak, militarii americani luptă împotriva unei ameninţări directe asupra poporului american.”
Şi Tony Blair a susţinut că războiul din Irak nu poartă răspunderea pentru atentatele fundamentaliştilor musulmani ca bombardamentele din Londra din 7 iulie, care au ucis 52 de oameni. “Irakul, regiunea şi întreaga lume sunt un loc mai sigur fără Saddam [Hussein],” declara Dl. Blair în iulie 2004.
Anunţând dislocarea a încă 1.400 militari în Afganistan la începutul acestei luni – sporind contribuţia armată britanică în zonă peste cea din Irak – Premierul a negat cu încăpăţânare acuzaţiile parlamentare conform cărora ar fi existat o legătură între războiul din Irak şi scăderea securităţii în lume.
Săptămâna trecută directorul serviciilor de securitate americane John Negroponte spunea în Washington că “nu este sigur” că războiul din Irak a fost un factor care a facilitat Al Qaeda, şi a insistat: “Nu aş spune că extremismul islamic s-a dezvoltat intensiv dincolo de Irak, chiar n-aş spune acest lucru.”
Însă raportul indică faptul că şi estimările oficiale ale serviciilor de informaţii ale Administraţiei SUA privind “Trendurile în terorismul global: Implicaţii pentru Statele Unite” – parţial declasificate anul recut în octombrie – afirmă că “războiul din Irak a devenit o adevărată cause célebre pentru jihadişti ... şi modelează o nouă generaţie de lideri şi agenţi terorişti.”
Studiul menţionat susţine dimpotrivă că “războiul din Irak a contribuit considerabil la răspândirea virusului ideologic al Al Qaeda, fapt indicat de numărul sporit de atentate teroriste în ultimii trei ani de la Londra la Kabul şi de la Madrid la Marea Roşie.
Studiul arată că “războiul din Irak a generat o creştere uimitoare a ratei anuale a atentatelor jihadiste mortale, cu o creştere de ordinul sutelor a atentatelor teroriste şi a numărului civililor ucişi. Chiar excluzând terorismul din Irak şi Afganistan, atentatele fatale din restul lumii au crescut cu peste o treime.”
Încercând să măsoare “efectul Irak,” autorii se concentrează asupra numărului de atentate teroriste în două perioade – din septembrie 2001 la 30 martie 2003 (ziua invaziei Irakului) şi din 21 martie 2003 la 30 septembrie 2006. Cercetarea a folosit baza de date privind terorismul MIPT-RAND.
Concluzia raportului, că invazia din Irak a avut un impact de departe mai mare, concretizat în radicalizarea musulmanilor, este substanţial susţinută de serviciile de securitate britanice. Înalţi oficiali ai structurilor anti-teroriste au declarat pentru “The Independent” că atacarea Irakului şi afirmaţiile, acum contrazise, ale guvernelor britanic şi american privind armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein, au determinat un număr mult mai mare de tineri musulmani să se angajeze în activităţi extremiste decât invazia Afganistanului cu doi ani în urmă.
Eliza Manningham-Buller, şeful serviciului secret (MI5) afirma recent: “În Iraq atentele sunt frecvent filmate, iar înregistrările sunt postate pe internet. Înspăimântător, rezultatele se văd aici. Adolescenţii sunt transformaţi în atentatori sinucigaşi. Ameninţarea este serioasă, în creştere, şi, cred eu, va dura o generaţie.”
În Afganistan cel mai activ comandant taliban, Mullahul Dadullah, a recunoscut că războiul din Irak a influenţat lupta din Afganistan. “Realizăm înţelegeri cu mujahedinii din Afganistan,” a spus el. Cel mai izbitor exemplu este cel al creşterii spectaculoase a numărului de atentate sinucigaşe din Afganistan, fenomen care nu s-a produs în cei 10 ani de luptă împotriva ruşilor, în anii 1980.
Efectul Irakului asupra diverselor conflicte jihadiste a fost influenţat de un număr de factori, spune raportul. Ţările care au trupe în Irak, apropierea geografică de ţară, empatia faţă de irakieni şi schimbul de informaţii între grupurile islamiste. Aceasta ar putea explica de ce grupurile jihadiste din Europa, ţările arabe şi Afganistanul au fost afectate mai mult decâ alte regiuni de războiul din Irak.
Rusia, ca şi SUA, a folosit sintagma “război împotriva terorismului” în acţiunile din Cecenia, iar Al Qaeda şi asociaţii săi şi-au fixat poziţiile în zonele de graniţă ale Pakistanului, de unde au lansat atentate în Kashmir, Pakistan şi India.
Statisticile privind conflictul arabo-israelian indică şi el o creştere, dar metodologia este pusă sub semnul întrebării în cazul atentatelor palestiniene în teritoriile ocupate şi atentatele coloniştilor asupra palestinienilor.
Acest articol a fost publicat în numărul 46[CADRAN POLITIC]
Oameni nevinovaţi din întreaga lume plătesc acum preţul “efectului Irak,” în care pierderea a sute de vieţi omeneşti este pusă în legătură directă cu invazia şi ocuparea de către forţele americane şi britanice.
Un studiu american convingător asupra atentatelor teroriste de după invazia din 2003 contrazice afirmaţiile repetate ale lui George Bush şi Tony Blair că războiul nu este de vină pentru izbucnirea violenţelor fundamentaliste în întreaga lume. Se spune că studiul este o primă încercare de măsurare a “efectului Irak” asupra terorismului global.
Cercetarea arată că numărul celor ucişi în atentate jihadiste în întreaga lume a crescut dramatic de la începutul războiului în Irak în martie 2003. Studiul compară perioada dintre 11 septembrie 2001 şi invazia Irakului cu perioada de după invazie. Numărătoarea – excluzând conflictul arabo-israelian – arată că numărul de morţi în atentate teroriste a crescut de la 729 la 5.420. Ca şi în Europa, de la invazie a crescut numărul loviturilor în Cecenia şi Kashmir. Studiul a fost realizat de Centrul pentru Lege şi Securitate al Fundaţiei NYU pentru revista Mother Jones.
Irakul a fost catalizatorul unei replici fundamentaliste feroce, conform studiului, care afirmă că numărul celor ucişi de islamişti în Irak a crescut de la 7 la 3.122. Afganistanul, invadat de forţele SUA şi britanice ca răspuns direct la atentatele de la 11 septembrie, a cunoscut o creştere a numărului de victime de la câteva înainte de 2003 la 802 de atunci. În conflictul cecen, numărul de morţi a crescut de la 234 la 497. În regiunea Kashmir, ca şi în India şi Pakistan, totalul a crescut de la 182 la 489, iar în Europa de la zero la 297.
La doi ani de la declararea “încheierii misiunii” în Irak, preşedintele Bush insista: “Dacă nu luptăm şi nu ne distrugem inamicul în Irak, ei nu se vor opri. Vor complota şi vor ucide americani în întreaga lume şi pe teritoriul nostru. Luptând împotriva acestor terorişti în Irak, militarii americani luptă împotriva unei ameninţări directe asupra poporului american.”
Şi Tony Blair a susţinut că războiul din Irak nu poartă răspunderea pentru atentatele fundamentaliştilor musulmani ca bombardamentele din Londra din 7 iulie, care au ucis 52 de oameni. “Irakul, regiunea şi întreaga lume sunt un loc mai sigur fără Saddam [Hussein],” declara Dl. Blair în iulie 2004.
Anunţând dislocarea a încă 1.400 militari în Afganistan la începutul acestei luni – sporind contribuţia armată britanică în zonă peste cea din Irak – Premierul a negat cu încăpăţânare acuzaţiile parlamentare conform cărora ar fi existat o legătură între războiul din Irak şi scăderea securităţii în lume.
Săptămâna trecută directorul serviciilor de securitate americane John Negroponte spunea în Washington că “nu este sigur” că războiul din Irak a fost un factor care a facilitat Al Qaeda, şi a insistat: “Nu aş spune că extremismul islamic s-a dezvoltat intensiv dincolo de Irak, chiar n-aş spune acest lucru.”
Însă raportul indică faptul că şi estimările oficiale ale serviciilor de informaţii ale Administraţiei SUA privind “Trendurile în terorismul global: Implicaţii pentru Statele Unite” – parţial declasificate anul recut în octombrie – afirmă că “războiul din Irak a devenit o adevărată cause célebre pentru jihadişti ... şi modelează o nouă generaţie de lideri şi agenţi terorişti.”
Studiul menţionat susţine dimpotrivă că “războiul din Irak a contribuit considerabil la răspândirea virusului ideologic al Al Qaeda, fapt indicat de numărul sporit de atentate teroriste în ultimii trei ani de la Londra la Kabul şi de la Madrid la Marea Roşie.
Studiul arată că “războiul din Irak a generat o creştere uimitoare a ratei anuale a atentatelor jihadiste mortale, cu o creştere de ordinul sutelor a atentatelor teroriste şi a numărului civililor ucişi. Chiar excluzând terorismul din Irak şi Afganistan, atentatele fatale din restul lumii au crescut cu peste o treime.”
Încercând să măsoare “efectul Irak,” autorii se concentrează asupra numărului de atentate teroriste în două perioade – din septembrie 2001 la 30 martie 2003 (ziua invaziei Irakului) şi din 21 martie 2003 la 30 septembrie 2006. Cercetarea a folosit baza de date privind terorismul MIPT-RAND.
Concluzia raportului, că invazia din Irak a avut un impact de departe mai mare, concretizat în radicalizarea musulmanilor, este substanţial susţinută de serviciile de securitate britanice. Înalţi oficiali ai structurilor anti-teroriste au declarat pentru “The Independent” că atacarea Irakului şi afirmaţiile, acum contrazise, ale guvernelor britanic şi american privind armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein, au determinat un număr mult mai mare de tineri musulmani să se angajeze în activităţi extremiste decât invazia Afganistanului cu doi ani în urmă.
Eliza Manningham-Buller, şeful serviciului secret (MI5) afirma recent: “În Iraq atentele sunt frecvent filmate, iar înregistrările sunt postate pe internet. Înspăimântător, rezultatele se văd aici. Adolescenţii sunt transformaţi în atentatori sinucigaşi. Ameninţarea este serioasă, în creştere, şi, cred eu, va dura o generaţie.”
În Afganistan cel mai activ comandant taliban, Mullahul Dadullah, a recunoscut că războiul din Irak a influenţat lupta din Afganistan. “Realizăm înţelegeri cu mujahedinii din Afganistan,” a spus el. Cel mai izbitor exemplu este cel al creşterii spectaculoase a numărului de atentate sinucigaşe din Afganistan, fenomen care nu s-a produs în cei 10 ani de luptă împotriva ruşilor, în anii 1980.
Efectul Irakului asupra diverselor conflicte jihadiste a fost influenţat de un număr de factori, spune raportul. Ţările care au trupe în Irak, apropierea geografică de ţară, empatia faţă de irakieni şi schimbul de informaţii între grupurile islamiste. Aceasta ar putea explica de ce grupurile jihadiste din Europa, ţările arabe şi Afganistanul au fost afectate mai mult decâ alte regiuni de războiul din Irak.
Rusia, ca şi SUA, a folosit sintagma “război împotriva terorismului” în acţiunile din Cecenia, iar Al Qaeda şi asociaţii săi şi-au fixat poziţiile în zonele de graniţă ale Pakistanului, de unde au lansat atentate în Kashmir, Pakistan şi India.
Statisticile privind conflictul arabo-israelian indică şi el o creştere, dar metodologia este pusă sub semnul întrebării în cazul atentatelor palestiniene în teritoriile ocupate şi atentatele coloniştilor asupra palestinienilor.
Musulmanii din Spania şi Franţa finanţează al-Qaeda
Musulmanii din Spania şi Franţa finanţează al-QaedaRamificaţiile teroriste se întind pe tot teritoriul Spaniei, inclusiv cel al Franţei, după cum rezultă din investigaţiile departamentului fiscal al Procuraturii naţionale spaniole. Recrutarea tinerilor de origine musulmană şi strângerea de fonduri pentru finanţarea atentatelor sunt principalele activităţi ale celulelor teroriste din această ţară.
Anchetatorii spanioli au reuşit să demonstreze cu probe indubitabile că membrii organizaţ iei teroriste al-Qaeda di Maghrebm grupul salafist care a ucis 30 de persoane în Alger, în 11 aprilie, a cumpărat arme, explozibili, aparate radio şi telefoane prin satelit cu bani strânşi de celulele sale stabilite în Spania. O parte din aceste fonduri a servit finanţării atacurilor teroriste din nordul Africii, Afghanistan, Pakistan şi Cecenia, dar acum s-a stabilit pentru prima oară că jihadiştii îşi depozitează fondurile în conturi situate în paradisul fiscal din insulele Bahamas.
Raportul susţine că Spania şi Franţa sunt principalele state în care se recrutează voluntari islamişti pentru războiul din Irak şi se colectează importante resurse financiare care asigură buna funcţionare a organiza- ţiei teroriste şi baza logistică a atentatelor din Algeria şi din afara ei. Surse din cadrul comisiei de anchetă au declarat că Grupul Salafist de Predică şi Luptă (GSPC), care şi-a anunţat, în septembrie trecut, afilierea la gruparea condusă de Bin-Laden, a transferat fondurile obţinute în Spania, prin curierii săi din localitatea Alicante, în Algeria. Banii sunt obţinuţi prin activităţi infracţionale şi, de cele mai multe ori, din contribuţiile benevole ale musulmanilor „bine intenţionaţi“. De asemenea, banii pentru activităţile teroriste provin şi din conturile unor societăţi comerciale fictive şi din tranzacţiile efectuate în Bahamas.
O echipă de anchetatori fiscali, judecători şi agenţi ai serviciilor secrete spaniole şi franceze cercetează, încă din luna octombrie 2006, o reţea complexă de finanţarea, acţionând în aceste două ţări, de care se foloseşte grupul terorist cel mai temut din Africa de Nord. Condusă de emirul Abu Musab Abde I Wadud, gruparea a unificat cele mai importante mişcări jihadiste din Maroc, Algeria şi Tunisia.
Rapoartele Centrului Naţional de Informaţii spaniol şi ale Informaţiilor Generale, serviciile secrete franceze evidenţiază că cele două state sunt obiectivele preferate ale grupării teroriste, în Europa, pe teritoriile lor celulele islamiste fiind cel mai puternic implantate. În Spania, „pista banilor“ este urmărită de Guardia Civil, care, în 2005, a reuşit să dezmembreze o celulă din Costa del Sol, ai cărei membri furau din vile şi magazine de bijuterii, pentru a finanţa gruparea lui Abu Haitan, şeful de atunci al GSPC, care conducea atentatele plănuite în afara Algeriei. Finanţarea terorismului se face prin cele mai diverse metode, de la tradiţionala hawala, un sistem de contribuţii benevole care nu urmează circuitele bancare obişnuite, la colectarea banilor din micile întreprinderi. Banii astfel obţinuţi sunt transportaţ i de către curierii al-Qaeda, în cantităţi mici, în toate colţurile lumii, acolo unde este nevoie să se susţină logistic atentatele. „În Sahel - spune unul din anchetatori - cu 6.000 de euro, poţi cumpăra de la tuaregi mai multe automate Kalaşnikov, iar o maşină-bombă, cu mult mai puţin“.
Finanţarea terorismului prin intermediul băncilor din „paradisurile fiscale“ este ultima metodă descoperită de Procuratura Naţională spaniolă. Banii provenind din Bahamas sunt trimişi în Spania, unei persoane în relaţii cu gruparea teroristă, mascaţi prin facturi false pentru servicii inexistente prestate de o societate japoneză specializată în informatică, se arată într-un raport al anchetatorului fiscal Vicente Gonzalez Mota, care a depus şi o reclamaţie, împotriva unui cetăţean algerian, rezident în Spania, acuzându-l de „spălare de bani“, „colaborare cu o grupare teroristă“ şi „falsificare de documente“. Algerianul deschisese mai multe conturi curente, în numele unei societăţi comerciale, în care intraseră, în 2004, peste 18.000 de euro, de la o bancă din Bahamas. Cheltuielile erau justificate prin facturi emise din Olanda şi Germania, pentru respectiva societate japoneză. Reprezentanţii acesteia au declarat că nu au niciun fel relaţii de afaceri cu persoana respectivă, iar facturile au fost utilizate pentru a da o acoperire legală transferurilor de fonduri către organizaţiile jihadiste.
Judecătorul Baltasar Garzon a emis un mandat de percheziţie şi captură asupra algerianului, dar, între timp, acesta părăsise ţara. Unul din anchetatorii fiscali a ţinut să precizeze că „în privinţa finanţării terorismului internaţional, trebuie găsit un echilibru, pentru a se evita arestările arbitrare, dar trebuie să rămânem mereu în alertă, deoarece, de cele mai multe ori, trebuie acţionat înainte de comiterea atentatului“.
Unele din cele mai sângeroase acţiuni al al-Qaeda au fost finanţate cu bani proveniţi din Spania. Cei care strâng contribuţiile de la peste 100.000 de musulmani din comunitatea pakistaneză, în special, au birouri clandestine în Barcelona, Tarragona, Lleida, Madrid, Valencia, Logrono, Jaen, Almeria şi Leon, iar mare parte din bani servesc finanţării jihadului.
Principala problemă a investigatorilor este dată de faptul că finanţarea atacurilor Al-Qaeda este făcută cu fonduri strânse din ţări aflate la mii de kilometri distanţă de locul unde mor oamenii. Khalid Sheikh Mohamed, creierul atacurilor din 11 septembrie 2001, a folosit bani strânşi şi Logrono şi Barcelona, pentru a finanţa atentatul din aprilie 2002, asupra unei sinagogi din Tunis, unde au murit 22 de turişti. S-a dovedit că Ahmed Rukhsar, un fermier de 42 ani, a transferat în contul de la Bancaja de Valencia, al unui pakistanez, suma de 9.500 de euro, cu care arabul a cumpă rat camionul-bombă folosit în atentat.
De asemenea, Enrique Cerda, un om de afaceri din Valencia, care gestiona conturile unui pakistanez fugit în Karachi, a primit pe telefonul mobil şase apeluri prin care fratele teroristului kamikaze, autorul masacrului de la Yerba, îi cerea 5.720 de euro, pentru finanţarea atentatului. Cerda, care a încasat comisioane pentru aceste plăţi făcute orbeşte, este condamnat la cinci ani de închisoare, pentru finanţarea terorismului.
Din Barcelona, Mohammad Choudry, cel care strângea „hawala“, i-a trimis bani lui Amjad Farooqi, unul din şefii al-Qaeda, care a încercat să-l asasineze pe preşedintele Pakistanului, Pervez Musarraf, şi care este răspunză tor de sechestrarea şi asasinarea lui Daniel Pearl, jurnalistul de la The Wall Street Journal. Grupul de pakistaneze din care făcea parte şi Choudry plănuia atentate în Barcelona, iar procesul lor se derulează, în prezent, în Spania.
Anchetatorii spanioli au reuşit să demonstreze cu probe indubitabile că membrii organizaţ iei teroriste al-Qaeda di Maghrebm grupul salafist care a ucis 30 de persoane în Alger, în 11 aprilie, a cumpărat arme, explozibili, aparate radio şi telefoane prin satelit cu bani strânşi de celulele sale stabilite în Spania. O parte din aceste fonduri a servit finanţării atacurilor teroriste din nordul Africii, Afghanistan, Pakistan şi Cecenia, dar acum s-a stabilit pentru prima oară că jihadiştii îşi depozitează fondurile în conturi situate în paradisul fiscal din insulele Bahamas.
Raportul susţine că Spania şi Franţa sunt principalele state în care se recrutează voluntari islamişti pentru războiul din Irak şi se colectează importante resurse financiare care asigură buna funcţionare a organiza- ţiei teroriste şi baza logistică a atentatelor din Algeria şi din afara ei. Surse din cadrul comisiei de anchetă au declarat că Grupul Salafist de Predică şi Luptă (GSPC), care şi-a anunţat, în septembrie trecut, afilierea la gruparea condusă de Bin-Laden, a transferat fondurile obţinute în Spania, prin curierii săi din localitatea Alicante, în Algeria. Banii sunt obţinuţi prin activităţi infracţionale şi, de cele mai multe ori, din contribuţiile benevole ale musulmanilor „bine intenţionaţi“. De asemenea, banii pentru activităţile teroriste provin şi din conturile unor societăţi comerciale fictive şi din tranzacţiile efectuate în Bahamas.
O echipă de anchetatori fiscali, judecători şi agenţi ai serviciilor secrete spaniole şi franceze cercetează, încă din luna octombrie 2006, o reţea complexă de finanţarea, acţionând în aceste două ţări, de care se foloseşte grupul terorist cel mai temut din Africa de Nord. Condusă de emirul Abu Musab Abde I Wadud, gruparea a unificat cele mai importante mişcări jihadiste din Maroc, Algeria şi Tunisia.
Rapoartele Centrului Naţional de Informaţii spaniol şi ale Informaţiilor Generale, serviciile secrete franceze evidenţiază că cele două state sunt obiectivele preferate ale grupării teroriste, în Europa, pe teritoriile lor celulele islamiste fiind cel mai puternic implantate. În Spania, „pista banilor“ este urmărită de Guardia Civil, care, în 2005, a reuşit să dezmembreze o celulă din Costa del Sol, ai cărei membri furau din vile şi magazine de bijuterii, pentru a finanţa gruparea lui Abu Haitan, şeful de atunci al GSPC, care conducea atentatele plănuite în afara Algeriei. Finanţarea terorismului se face prin cele mai diverse metode, de la tradiţionala hawala, un sistem de contribuţii benevole care nu urmează circuitele bancare obişnuite, la colectarea banilor din micile întreprinderi. Banii astfel obţinuţi sunt transportaţ i de către curierii al-Qaeda, în cantităţi mici, în toate colţurile lumii, acolo unde este nevoie să se susţină logistic atentatele. „În Sahel - spune unul din anchetatori - cu 6.000 de euro, poţi cumpăra de la tuaregi mai multe automate Kalaşnikov, iar o maşină-bombă, cu mult mai puţin“.
Finanţarea terorismului prin intermediul băncilor din „paradisurile fiscale“ este ultima metodă descoperită de Procuratura Naţională spaniolă. Banii provenind din Bahamas sunt trimişi în Spania, unei persoane în relaţii cu gruparea teroristă, mascaţi prin facturi false pentru servicii inexistente prestate de o societate japoneză specializată în informatică, se arată într-un raport al anchetatorului fiscal Vicente Gonzalez Mota, care a depus şi o reclamaţie, împotriva unui cetăţean algerian, rezident în Spania, acuzându-l de „spălare de bani“, „colaborare cu o grupare teroristă“ şi „falsificare de documente“. Algerianul deschisese mai multe conturi curente, în numele unei societăţi comerciale, în care intraseră, în 2004, peste 18.000 de euro, de la o bancă din Bahamas. Cheltuielile erau justificate prin facturi emise din Olanda şi Germania, pentru respectiva societate japoneză. Reprezentanţii acesteia au declarat că nu au niciun fel relaţii de afaceri cu persoana respectivă, iar facturile au fost utilizate pentru a da o acoperire legală transferurilor de fonduri către organizaţiile jihadiste.
Judecătorul Baltasar Garzon a emis un mandat de percheziţie şi captură asupra algerianului, dar, între timp, acesta părăsise ţara. Unul din anchetatorii fiscali a ţinut să precizeze că „în privinţa finanţării terorismului internaţional, trebuie găsit un echilibru, pentru a se evita arestările arbitrare, dar trebuie să rămânem mereu în alertă, deoarece, de cele mai multe ori, trebuie acţionat înainte de comiterea atentatului“.
Unele din cele mai sângeroase acţiuni al al-Qaeda au fost finanţate cu bani proveniţi din Spania. Cei care strâng contribuţiile de la peste 100.000 de musulmani din comunitatea pakistaneză, în special, au birouri clandestine în Barcelona, Tarragona, Lleida, Madrid, Valencia, Logrono, Jaen, Almeria şi Leon, iar mare parte din bani servesc finanţării jihadului.
Principala problemă a investigatorilor este dată de faptul că finanţarea atacurilor Al-Qaeda este făcută cu fonduri strânse din ţări aflate la mii de kilometri distanţă de locul unde mor oamenii. Khalid Sheikh Mohamed, creierul atacurilor din 11 septembrie 2001, a folosit bani strânşi şi Logrono şi Barcelona, pentru a finanţa atentatul din aprilie 2002, asupra unei sinagogi din Tunis, unde au murit 22 de turişti. S-a dovedit că Ahmed Rukhsar, un fermier de 42 ani, a transferat în contul de la Bancaja de Valencia, al unui pakistanez, suma de 9.500 de euro, cu care arabul a cumpă rat camionul-bombă folosit în atentat.
De asemenea, Enrique Cerda, un om de afaceri din Valencia, care gestiona conturile unui pakistanez fugit în Karachi, a primit pe telefonul mobil şase apeluri prin care fratele teroristului kamikaze, autorul masacrului de la Yerba, îi cerea 5.720 de euro, pentru finanţarea atentatului. Cerda, care a încasat comisioane pentru aceste plăţi făcute orbeşte, este condamnat la cinci ani de închisoare, pentru finanţarea terorismului.
Din Barcelona, Mohammad Choudry, cel care strângea „hawala“, i-a trimis bani lui Amjad Farooqi, unul din şefii al-Qaeda, care a încercat să-l asasineze pe preşedintele Pakistanului, Pervez Musarraf, şi care este răspunză tor de sechestrarea şi asasinarea lui Daniel Pearl, jurnalistul de la The Wall Street Journal. Grupul de pakistaneze din care făcea parte şi Choudry plănuia atentate în Barcelona, iar procesul lor se derulează, în prezent, în Spania.
Execuţii publice în Arabia Saudită
Execuţii publice în Arabia SaudităPatru persoane, condamnate la moarte, au fost executate, luni, în Arabia Saudită. Este vorba despre trei irakieni condamnaţi pentru trafic de droguri şi un saudit acuzat de crimă. De la începutul anului, în Arabia Saudită au avut loc peste 40 de execuţii, mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2006 sau 2005.
Potrivit legii islamice, care se respectă cu stricteţe în această ţară conservatoare, cei patru condamnaţi au fost decapitaţi într-o piaţă publică. Aşa păţesc toţi cei care sunt găsiţi vinovaţi pentru trafic de droguri, viol sau crimă.
Execuţiile au avut loc în oraşul Arar, situat în apropiere de graniţa cu Irakul. Organizaţiile locale şi internaţioanale pentru apărarea drepturilor omului consideră că această pedeapsă este mult prea drastică şi reflectă obiceiuri străvechi.
Cele mai multe execuţii din ultimul deceniu s-au înregistrat, în Arabia Saudită, în 2004, când 86 de persoane au fost spânzurate sau decapitate.
Potrivit legii islamice, care se respectă cu stricteţe în această ţară conservatoare, cei patru condamnaţi au fost decapitaţi într-o piaţă publică. Aşa păţesc toţi cei care sunt găsiţi vinovaţi pentru trafic de droguri, viol sau crimă.
Execuţiile au avut loc în oraşul Arar, situat în apropiere de graniţa cu Irakul. Organizaţiile locale şi internaţioanale pentru apărarea drepturilor omului consideră că această pedeapsă este mult prea drastică şi reflectă obiceiuri străvechi.
Cele mai multe execuţii din ultimul deceniu s-au înregistrat, în Arabia Saudită, în 2004, când 86 de persoane au fost spânzurate sau decapitate.
Musulmanii din Londra sunt fermi impotriva pacatului homosex
Musulmanii din Londra sunt fermi impotriva pacatului homosexualitatii
Pantalonii scurţi şi fustele strâmte, interzise în Iran
Pantalonii scurţi şi fustele strâmte, interzise în Iran
Poliţia şi armata iraniană coboară în stradă pentru a încerca să "convingă" femeile care se îmbracă în stil occidental sau pe cele care nu-şi pun vălul islamic corect, obligatoriu în Iran, să se
citeste...
Poliţia şi armata iraniană coboară în stradă pentru a încerca să "convingă" femeile care se îmbracă în stil occidental sau pe cele care nu-şi pun vălul islamic corect, obligatoriu în Iran, să se
citeste...
Nationalistii francezi au obtinut in instanta interzicerea c
Nationalistii francezi au obtinut in instanta interzicerea construirii unei moschei
Valul islamic, comparat cu svastica nazista
Valul islamic, comparat cu svastica nazista
Un deputat al Partidului Poporului Danez (PPD, extrema-dreapta), aliat in Parlament cu guvernul liberal-conservator, a provocat o controversa, ieri, comparand valul islamic cu svastica nazista, transmite AFP.
Un deputat al Partidului Poporului Danez (PPD, extrema-dreapta), aliat in Parlament cu guvernul liberal-conservator, a provocat o controversa, ieri, comparand valul islamic cu svastica nazista, transmite AFP.
Este Bosnia amenintata de fundamentalismul islamic?
Este Bosnia amenintata de fundamentalismul islamic?
Pagina 7 din 15 • 1 ... 6, 7, 8 ... 11 ... 15
Pagina 7 din 15
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum