Sinaia

Sinaia de altădată- un Versailles românesc

http://www.evz.ro/poveste-nestiuta-despre-sinaia-capitala-de-vara-a-regilor-romaniei.html

Sinaia, oraşul cu trei gări

Una din enigmele Bucegilor: tunelul de la Sinaia

Transbucegi, drumul care leagă Sinaia de Sfinx şi Babe, s-a surpat înainte de inaugurare

Sinaia ramane statiunea favorita de pe Valea Prahovei
In weekend, hotelurile si cabanele de la munte sunt ocupate in proportie de peste 90%


Sinaia este statiunea montana cu cel mai mare aflux de turisti in aceasta perioada, comparativ cu restul destinatiilor de pe Valea Prahovei. Una dintre explicatiile posibile este accea a investitiilor efectuate aici in ultimii ani, care au dus la cresterea gradului de confort in hoteluri si la diversificarea ofertei.
Grad mediu de ocupare de 94%


"In aceasta vara, a mers mult mai bine decat anul trecut, si hotelurile sunt solicitate. Gradul mediu de ocupare este de 94%, fata de circa 85% in perioada similara din 2002. Raportat la numarul locurilor de cazare, inseamna aproximativ 4.000 de turisti pe serie", a declarat Ion Bucur, primarul localitatii Sinaia. In afara de investitiile pentru modernizarea principalelor hoteluri din statiune, in ultima perioada s-a dezvoltat exponential sectorul pensiunilor si cabanelor. "Hotelurile sunt preferate mai ales de oamenii de afaceri, fiind amenajate facilitati pentru conferinte, seminarii si alte evenimente. Un numar tot mai mare de turisti se orienteaza spre pensiuni, multe dintre ele avand deja clienti fideli", a spus Bucur. Printre unitatile modernizate in ultimii ani se numara hotelurile Palace, International, Paltinis, Montana si Furnica, valoarea medie a investitiilor fiind de 2-3 milioane de dolari pe unitate.
Trei hoteluri din Predeal se modernizeaza


In statiunea Predeal, dintr-un total de 5.500 de locuri de cazare, sunt ocupate, in prezent, aproximativ 4.000 de locuri, ceea ce reprezinta un grad mediu de ocupare de 70%. La finele saptamanii, statiunea este vizitata insa de un numar mai mare de turisti, structurile de cazare fiind ocupate aproape in intregime.
"Situatia este comparabila cu cea de anul trecut. Din cauza vremii, care a fost destul de rece in ultimele saptamani, s-a redus insa numarul celor care veneau pentru una sau doua zile. Anul trecut, inregistram in cursul saptamanii si grade de ocupare de 80-90%. Majoritatea turistilor prezenti actualmente in statiune au venit pe baza rezervarilor", a precizat Constantin Pop, directorul Centrului de Informare Predeal. In sezonul de iarna, turistii care vor veni in Predeal se vor putea caza in trei hoteluri modernizate, printre care Belvedere, fost Cioplea, si Hotelul Rozmarin.
Cabanele montane, preferatele turistilor


O situatie usor diferita se inregistreaza in cazul statiunii Busteni, unde gradul de ocupare al structurilor de cazare este mai scazut decat in vara anului trecut. Zilnic, in Busteni sunt inregistrati intre 1.000 si 2.000 de turisti. "Gradul mediu de ocupare a hotelurilor este de circa 50%, fata de 80% in iulie-august 2002. Principalul motiv este vremea foarte rece care a speriat turistii", a declarat Ilie Ilinca, primarul statiunii.
Potrivit acestuia, Hotelul Silva este ocupat in proportie de 35%, Caraiman - 30%, iar Margaritar - 60%. Un numar semnificativ de turisti prefera cabanele de pe traseele montane, la care gradul de ocupare este de circa 80%. Cele mai recente investitii in sectorul turistic local au vizat inaugurarea unui nou hotel in statiunea Busteni si inceperea lucrarilor de constructie a unui hotel in localitatea Poiana Tapului. Pe termen mediu, se are in vedere amenajarea unui hotel pe drumul spre Cascada Urlatoare, situata in apropiere de statiunea Busteni.

Perlele Carpaţilor de pe Valea Prahovei

http://www.agenda.ro/2005/01-05-turism.htm

l Sinaia, Buşteni, Azuga şi Predeal sunt asaltate de turişti şi în această iarnă
În partea superioară a judeţului Prahova, dominată de abruptul versanţilor de Est ai Munţilor Bucegi, s-a dezvoltat un şirag de staţiuni climaterice: Breaza, Sinaia, Poiana Ţapului, Buşteni, Azuga, în judeţul Prahova, şi Predeal, în Braşov. Regiunea este una dintre cele mai pitoreşti zone turistice din ţara noastră, fiind apreciată mai ales în timpul sezonului rece, de către mii de turişti din ţară şi din străinătate, amatori de practicarea sporturilor de iarnă, dar şi de către cei ce iubesc muntele în orice anotimp. O reţea densă de poteci marcate, cu numeroase variante, precum şi telefericele Sinaia - Cota 1 400 - Vârful cu Dor şi Buşteni - Babele - Peştera Ialomiţei, înlesnesc accesul turiştilor spre platoul Munţilor Bucegi, cu interesante forme megalitice, Sfinxul şi Babele, şi cu posibilităţi de ascensiune spre vârfurile Omu’ (2 505 m) şi Caraiman (2 384 m).
Staţiunea Sinaia este amplasată între Munţii Bucegi şi Baiului şi este supranumită şi „Perla Carpaţilor”, datorită peisajelor superbe şi condiţiilor deosebite pentru sporturile de iarnă. Domeniul schiabil existent este repartizat pe doi dintre versanţii muntelui Vârful cu Dor, versantul de Vest şi de Est. Versantul de Vest este cel care primeşte cel mai mare număr de schiori şi este echipat cu telescaunul Valea Dorului, completat de două teleschiuri. Versantul de Est, care domină Sinaia, se întinde de-a lungul liniei telecabinei, pârtia Carp (2 500 m) mai exact, care are pante abrupte, motiv pentru care este marcată cu culoarea neagră. Pârtia Vanturis (2 350 m) urmăreşte traseul unui fost drum forestier şi se prezintă sub forma unei benzi relativ omogene în pantă, amândouă pârtiile permiţând sosirea la Cota 1 400, oferind astfel un schi atractiv, rezervat schiorilor avansaţi şi foarte avansaţi. Celelalte pârtii din Sinaia sunt Papagal (2 140 m), Valea Dorului (1 180 m), pârtia Turistică (2800 m) şi Dorului (600 m). Instalaţiile tehnice de urcat pe cablu au o capacitate totală de 3 345 de persoane pe oră, lungimea traseelor este de 9 827 m, fiind disponibile cele două telecabine de care am amintit, două telescaune şi patru teleschiuri.
O altă staţiune de pe Valea Prahovei, apreciată mai ales de tineri, este Buşteni, situată la poalele Munţilor Caraiman, la o altitudine de 900 de metri. Emblema Buşteniului este Crucea Eroilor Neamului de pe Muntele Caraiman, ridicată din dorinţa Reginei Maria, în memoria eroilor ceferişti căzuţi la datorie în timpul primului război mondial. În staţiune a fost inaugurată, la începutul acestui sezon, cea mai modernă pârtie de schi de pe Valea Prahovei, Kalinderu, cu o lungime de 1500 m şi o lăţime de 40 m. Cabana de la Gura Giham, construită în anul 1906 şi distrusă în întregime în 2002, va fi redată circuitului turistic, probabil, după Sărbători. De altfel, a fost pus în funcţiune un minicar care parcurge traseul Buşteni - Gura Diham şi retur, preţul standard al unui bilet fiind de 20 000 de lei.
La 4 km amonte de Buşteni, la o altitudine de 950 m, se află o altă staţiune turistică de iarnă, Azuga, unde sezonul de schi durează din decembrie până în martie. Aici se găseşte singura pârtie olimpică de schi din ţara noastră, denumită chiar Olimpica, având o lungime de 3 042 m şi un grad de dificultate ridicat. Cealaltă pârtie din Azuga este Slalom Sorica, de 2 100 m, ambele pârtii fiind dotate cu teleschiuri.
Ultima dintre „perlele Carpaţilor” de pe Valea Prahovei este Predeal, renumită staţiune, amplasată la 1 100 m altitudine. Oraşul-staţiune Predeal este situat chiar în lăcaşul unde drumul trece dinspre sud către nord, peste Carpaţi, ceea ce îi conferă statutul de oraş situat la cea mai mare altitudine din România. Cadrul natural - depresiune bine adăpostită de munţii Bucegi, Baiu, Piatra Mare şi Postăvarul - se dovedeşte a fi benefic pentru oraş. Furtunile de zăpadă sunt o raritate în aceste locuri, însă stratul de omăt poate atinge câţiva metri şi poate dura mai mult de 100 de zile, ceea ce este ideal pentru sporturile de iarnă. În Predeal sunt disponibile mai multe pârtii de schi, printre care Clăbucet sosire beneficiază de instalaţii pentru zăpadă artificială, ca şi Clăbucet variantă, şi pentru iluminat nocturn.

Plăcerea de a călători
Peleş - inima Sinaiei
După 1870 şi înainte de abdicarea familiei regale, Sinaia era locul unde aristocraţia românească îşi petrecea vacanţa de vară. Cei cu posibilităţi financiare transferau viaţa de familie din Bucureşti la Sinaia, îndeosebi pauzele de vilegiatură de care se bucurau pe alte meleaguri, de regulă la vestitele băi din Europa Centrală, cum au fost cele de la Spa sau Karlsbad.

Ceva mai sus de Sinaia, la Predeal, se afla punctul de frontieră, unde vameşii verificau paşapoartele şi vizele pentru destinaţii îndepărtate, precum Viena, Berlin, Paris sau malurile Adriaticii.
Sinaia era însă staţiunea preferată de iubitorii sporturilor de iarnă. Începea aşadar să trăiască odată cu primii fulgii de zăpadă. În luna septembrie a anului 1933 s-a bucurat însă de o mare sărbătoare: Semicentenarul Castelului Peleş, organizat de Carol al II-lea.
Atunci s-au întâlnit la Sinaia cele mai multe capete încoronate: regii ţărilor nordice, Eduard al Angliei, familii imperiale din Rusia, familii regale din Balcani.
A avut loc o paradă la care au participat vânători de munte, vănători de câmp cu pană de cocoş la pălărie, Regimentul 4 Roşiori în dolmane roşii cu fireturi, Regimentul 32 Mircea Călări, cu arma în mână şi în cămăşi albe (fără veston), căci aşa fuseseră odată surprinşi de inamic.
În ziua următoare s-a dezvelit monumentul în cinstea regelui Carol I şi a reginei Elisabeta. Spre sfârşitul zilei, în timpul banchetului, diverşi muzicanţi au fost invitaţi să cânte pentru oaspeţi din solzi de peşte şi din nai. S-au emis medalii jubiliare cu figurile celor trei regi.
Parada s-a încheiat fastuos cu jandarmii din Garda Regală, în tunici albastre, pantaloni albi prinşi de înalte cizme negre şi coifuri argintii cu pampoane albe.
Un concert de-al lui George Enescu a precedat spectacolul din poiana din faţa castelului susţinut de fanfarele militare (600 de instrumentişti).

Balcic – Sinaia de la mare
Vara este anotimpul în care este la modă să te faci văzut cu intelectualii ce conversează leneş pe plaja de la Balcic. Aici este locul unde Mihail Sebastian scriitorul dormea somnoros pe plajă şi înota senzual în mare, într-o „atmosferă de nepăsare, de neglijenţă, de jemanfisism într-adevăr recreator” (Jurnal).
Localitatea era însă în special renumită pentru faptul că regina Maria a României îşi petrecea aici mult timp. Regina a recunoscut că Balcicul devenise pentru ea „un colţ de linişte şi odihnă“ unde se ducea să-şi împrospăteze „sufletul şi trupul“.
Localitatea era de o frumuseţe rustică şi simplă, cu o climă minunată şi cu dar la prăjituri. Nicolae Steinhardt nu poate trece cu vederea cofetăria Avgherinides din Balcic, ce stătea mândră între cele mai bune din ţară: Embacher din Făgăraş, Dâmboviceanu din Câmpulung, Manzavinatto - Galaţi, Flagnerla Braşov, Tufli şi Georges – Iaşi.
Pe sârmele de telegraf ale oraşului odihneau păsări roşii necunoscute şi şoimi ce-şi prăjeau guşile la soare.
Marea care se zbătea neadormită într-o frenezie de lumină năştea pasiuni şi se bulbuca la margini în stânci albe de piatră rotundă. Nae Ionescu scrie în septembrie 1926 un manifest prin care îi invită pe oameni de ştiinţă, geografi, geologi, biologi şi istorici, sociologi, economişti şi mari întreprinzători să fie, alături de artişti şi poeţi, propagandiştii mării.
Ionescu justifică faptul că statul nu s-a interesat până în acel moment de situaţia mării, a ieşirii la mare, pentru că, „de când ne-am constituit ca stat modern, noi am avut o politică naţională mai mult de «bogdaprosti»”. Şi pentru că marea a fost abordată numai dintr-o manieră pasivă, venise vremea schimbării: un domn profesor Mosescu propunea înfiinţarea unei universităţi de vară, care să atragă atenţia opiniei publice asupra acestui oraş, asupra capitalei Coastei de Argint.
Regina a recunoscut că Balcicul devenise pentru ea „un colţ de linişte şi odihnă“ unde se ducea să-şi împrospăteze „sufletul şi trupul“.
Citeste

Stela si Arsinel nu s-au mai dezbracat la Cazinou
Prezentat ca intentie in ultima parte a anului trecut, proiectul aducerii unor spectacole...

Moare Sinaia!
Ordinul Arhitectilor din Romania atrage atentia ca pe strada Furnica se produc alunecari de teren, iar vilele de pe Soimului pot sa o ia la vale.

Sinaia sta sa se prabuseasca: "Se distruge peisajul, solul, se fac defrisari, astfel ca si cladirile istorice sunt puse in pericol", au constatat sutele de arhitecti din tara, reuniti sambata la Balul Arhitectilor, desfasurat la Sibiu.

Tocmai din acest motiv, ei au adoptat o re [...]

O frantuzoaica si un vietnamez, gazde la Sinaia

Familia Le Khac a venit sa faca turism de calitate pe Valea Prahovei.

La Sinaia,
Fostele cartiere ale Fabricii de cuie asteapta sa se faca oale si ulcele Doar doua cartiere de blocuri sunt in Sinaia pe partea stanga a raului Prahova - Clabucet si Prundului. E mult spus cartiere, pentru ca e vorba despre...

Sinaia - “Perla Carpatilor”
Statiunea Sinaia este asezata pe Valea superioara a raului Prahova, in plina zona carpatica, la poalele Muntilor Varful cu Dor si Piatra Arsa. Sinaia se afla la o distanta de 122 kilometri de Bucuresti, la 49 kilometri de Brasov si la 340 kilometri de Constanta. Coordonatele geografice ale localitatii sunt: 45 grade, 21 minute, 30 secunde latitudine nordica si 25 grade, 32 minute, 56 secunde longitudine estica. Altitudinea variaza de la un capat la altul al orasului: 767 metri in cartierul Izvor, 798 metri in zona Garii, 845 metri in Parcul Dimitrie Ghica, 860 metri la Manastirea Sinaia, 970 metri la Castelul Peles si 980 metri la Foisor. Localitatea este dispusa sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor si se intinde, in partea de nord, pana la locul numit Gura Padurii, unde se afla Hanul Vadul Cerbului, iar spre sud, pana dincolo de Valea Izvorul Dorului, unde in deceniul al noulea al acestui secol s-a ridicat cartierul Platoul Izvor. Cu exceptia cartierului turistic Cumpatu, a catorva cladiri razlete, a Uzinei Electrice, a unor cladiri ale S.C. Mefin S.A., Sinaia isi concentreaza vatra pe partea dreapta a raului Prahova. Muntii Bucegi, situati la vestul asezarii, domina Sinaia printr-un abrupt de peste 1.000 metri.
In est, Muntii Garbova se intind catre sud pana la Izvorul lui Bogdan. Celelalte doua masive muntoase, Bucegii si Garbova, inconjoara localitatea pe o lungime de 9 kilometri. Vilele cochete si originale prin arhitectura lor, ca si numeroasele hoteluri moderne, dau localitatii infatisarea unei adevarate statiuni turistice de interes national si international. Pentru a sosi in statiunea Sinaia din orice colt al tarii, exista cateva posibilitati de acces pe cai directe sau ocolite, pe calea ferata sau pe magistralele rutiere. Accesul pe calea ferata este asigurat de trenuri interne si internationale, care circula spre directiile Bucuresti, Ploiesti sau Brasov.
Incepand cu anul 1999, s-a reeditat traseul trenului Orient Express cu oprire in Gara Regala Sinaia. Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de la nord la sud este DN1, care face jonctiunea cu DN71, ce vine de la Targoviste prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni. Aceasta din urma, dupa ce traverseaza Muntele Paduchiosul, patrunde in Sinaia, in partea ei sudica, intre Podul Izvorul Dorului si Stadionul orasului. Distanta dintre Sinaia si Aeroportul International Otopeni este de 100 kilometri (aproximativ 60 minute pe DN1).
Dezvoltarea orasului Sinaia ca statiune turistica a luat amploare incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea, o data cu construirea soselei Sinaia-Brasov (1847), a caii ferate Bucuresti-Sinaia (1879) si, mai ales, a castelului Peles, care a transformat Sinaia intr-un centru al vietii politice si o zona rezidentiala privilegiata. In oras a fost construit un numar mare de resedinte private, amplasate in zone pitoresti si beneficiind de o arhitectura (exterioara si interioara) deosebita.
Dotarile de patrimoniu muzeistic si arhitectural ale orasului Sinaia se situeaza la un nivel de exceptie. Manastirea Sinaia, ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino, dateaza din anul 1695. O data cu ridicarea manastirii, asezarea a inceput sa se formeze, preluand numele de Sinaia. Intre anii 1875-1883 este construit Castelul Peles, devenit la vremea respectiva resedinta de vara a familiei lui Carol I, primul rege al Romaniei. Fiind resedinta de vara a Casei Regale, Sinaia a fost conceputa de Eforie ca o statiune de lux pentru vacante, punand la dispozitia vilegiaturistilor 10 hoteluri, 55 vile mari, 50 vile mijlocii si 60 case taranesti, doua cazinouri, bai de hidroterapie, o gradina zoologica, trasuri pentru plimbari, trei centre cu cai de calarie, manej si scoala de calarie, restaurante, berarii, cofetarii si magazine (majoritatea sezoniere), un parc de promenada, fiind supranumita “Perla Carpatilor”
Sinaia este prin excelenta o statiune in care primordiala este activitatea turistica. Valentele de statiune cu sezon permanent si dezvoltarea sa social-economica au contribuit la inzestrarea Sinaiei cu o baza materiala importanta: hoteluri, restaurante, pensiuni, telecabina, case de odihna, spatii culturale si tabere scolare, toate acestea contribuind la afirmarea puternica a turismului montan in zona. La zestrea edilitara a orasului s-au adaugat, in ultimile decenii, noi constructii scolare, obiective sociale, amenajari sportive, cartiere de locuinte, spatii comerciale si modernizari ale retelei de drumuri. Capacitatea actuala de cazare este de 4.273 de paturi, din care 2.590 in 16 hoteluri clasificate intre 1 si 4 stele.
Traditia culturala a orasului Sinaia s-a conturat o data cu construirea Ctitoriei Cantacuzine, Manastirea Sinaia, acesta fiind momentul initierii unei serii de activitati culturale prin infiintarea unor institutii de profil: “Casa de Citit”, “Cercul Cultural Mihai Cantacuzino”, “sectia din cadrul Ligii Culturale”. De asemenea, datorita renumelui sau de “Perla Carpatilor”, Sinaia a atras numeroase personalitati ale vietii culturale, care au vizitat localitatea ca turisti sau au locuit aici si au creat, inspirati de frumusetea locului: V. Alecsandri, N. Grigorescu, I. L. Caragiale, N. Iorga, G. Enescu si Yehudi Menuhin. Activitatea artistica a marilor personalitati care au ales Sinaia pentru odihna, dar si pentru creatie, a condus mai tarziu la organizarea unor manifestari devenite traditionale.
Din anul 1959 la Sinaia se desfasoara cursurile de vara ale Universitatii Bucuresti, cu participare internationala. Tot aici, anual, are loc Festivalul International de Chitara Clasica care se desfasoara atat la Cazinoul Sinaia, cat si in sala de concerte a Castelului Peles. Cazinoul, gazda a numeroase conferinte, simpozioane, congrese si reuniuni nationale si internationale, este, in acelasi timp, locul preferat pentru organizarea unor expozitii deosebite de arta plastica si fotografie, lansari de carte, concerte si spectacole.
Complexul Peles - ansamblul arhitectural (castelul Peles, Pelisorul, Foisorul, Corpul de garda si Economatul) construit de regele Carol I pe malul stang al paraului Peles, intr-un loc deosebit de pitoresc - reprezinta unul din obiectivele cele mai cautate de pe Valea Prahovei. Ca statiune montana, activitatile de agrement sunt orientate in primul rand pe excursii montane, trasee de alpinism si sporturi de iarna. Amatorii de excursii se pot delecta cu trasee montane usoare, cu un parcurs de 2-3 ore, care asigura o plimbare agreabila prin padurile de brad. De asemenea, Sinaia dispune de numeroase trasee turistice montane, trasee de alpinism sI partii de schi.
(N. CARBUNEANU)
http://www.actualitatea-romaneasca.ro/index.php?_init=art.view&art_key=2099&cat_load=turist&archive=yes

Cele sapte minuni ale Romaniei
http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=44&art=12504&cHash=d14a22e750

Asezare

Statiunea Sinaia este asezata pe valea superioara a Prahovei, in plina zona carpatica, la poalele muntilor Varful cu Dor, Furnica si Piatra Arsa.
Ea se afla la o distanta de 122 km de capitala tarii, si la 49 km de Brasov. Orasul, dispus sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor, se intinde in partea de nord la locul numit Gura Padurii, unde este plasat hanul “Vadul Cerbului”, iar spre sus, pana dincolo de valea Izvorul Dorului, unde s-a ridicat, in ultimii ani, noul cartier “Platoul Izvor”.

Bucegii, situati la vest, ca un urias “scut de paza” al asezarii, domina Sinaia printr-un abrupt de peste 1000 m. Varfuri tasnind dincolo de 2000 m, stralucind vara in bataia soarelui, iar iarna sub mantia alba a zapezii, sunt presarate la marginea marelui abrupt al Bucegilor, unul dintre cele mai impresionante din cate exista in Romania. In est, Muntii Garbova isi intind spinarile catre sud, inaitand pana la Izvorului lui Bogdan, in apropierea vestitelor si, altadata, temutelor “Oratii”. Cele doua masive muntoase, Bucegii si Garbova, “ocrotesc” localitatea, de-o parte si de alta, pe o lungime de peste 9 km.

Cai de acces
Pentru a sosii in Sinaia, din oricare colt al tarii, exista cateva posibilitati de acces pe cai directe sau mai ocolite, fie pe cale ferata fie pe magistralele rutiere. Trenurile care opresc in gara orasului, situata intre raul Prahova si DN1 (E 60) aproximitiv in fata hotelului “Caraiman” vin directiile Bucuresti, Ploiesti sau Brasov. Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de le nord la sud este DN1 (E 60) care face jonctiune cu DN 71 ce vine dinspre Targoviste, prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni. Aceasta din urma, dupa ce traverseaza Muntele Paduchiosul, patrunde in Sinaia in partea ei sudica, intre Podul Izvorul Dorului si stadionul orasului.

Relief

Vatra statiunii este dominata de doua masive muntoase inconjuratoare. In vest, stajuind ca o cetate, Bucegii, atingand inaltimi de 2000-25000 m, cu abrupturi impresionante pe margini si cu un plator de altitudine, cunoscut sub denumirea “Podul Bucegilor”.

In est, Muntii Garbova (Baiului) prezinta o culme orinentata nord-sud, lunga de mai bine de 30km si cu inaltimi de 1700 – 1800 m.

Muntii Bucegii sunt alcatuiti din roci foarte variate. Cele mai caracteristice sunt insa conglomeratele sedimento-detrice, alcatuite din fragmente rotunjitede roci, de minerale, cimentate intre ele prin silite, calcit, argila, marna, etc. acestea se sprijina in vest pe sisturile cristaline ale Muntilor Leaota si pe calcare jurasice. Conglomeratele de Bucegi sunt constituite din fragmente mai mari sau mai mici (unori depasind cativa metri cubi) rotunjite de calcarare galbui ( titonice) gresii, sisturi cristaline, etc, fiind de tipul poigen (fragmente de roci de natura diferita ). O mentiune aparte trebuie facuta si pentru calcarele ce apar sub forma unei bare continue in partea de vest a Bucegilor. Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul remarcam: Vanturisul (1 942m)Varfulcu Dor (2 006m), Furnica (2 102m), Piatra Arsa (2 044m), Jepii Mari (2 075m) Jepii Mici (2 143m)ec. Unele stanci, precum mecetul Turcesc, Sfanta Ana (aflata in aproprierea urcusului catre hotelul alpin “Cota 1400”), Piatra Arsa, sunt blocuri imense de calcar aparute sub aceasta forma datorita eroziunii. De asemenea, mai sunt stanci conglomerate, unele dintre ele avand forme ciudate si inaltimi intre 5-15m, cum sunt: Babele, Sfinxul, Masa Ciobanului s.a. Fizionomia Bucegilor, cu frma lor caracteristica de potcoava, cu deschiderea spre sud, tradeaza tructura (masivul in ansamblu este un imens sinclian suspendat) si litologia (prezenta calcarelor si conglomeratelor generand tipuri de relief specifice). In acelasi timp, trebuie sa remarcam actiunea exeritata de eroziunile: glaciara, fluviatila si eoliana, care au generat orme de relief ce constituie tot atatea atractii pentru turisti. Principala artera hidrografica ce dreneaza Bucegii este Ialomita. Aceasta isi are obarsia in cele doua cercuri glaciare aflate intre Culmea Doamnei, Varful Bucura, Mecetul Turcesc si Coltii Obarsiei. Unul dintre cele maifrumoase sectoare ale vaii este acela de la cascada Ialomitei, prag de roca ce face trecerea de la circul glaciar la valea glaciara. De aici in jos valea, cu o forma tipica de “U”, are la baza versantilor tivita de mantia grohotisurilor. In drumul ei catre sud, Ialomita a sectionat treptat barele de calcar ce i-au stat in cale si si-a creat unele dintre cele mai spectaculoase chei din Carpatii Meridionali. Celalalt masiv muntos, Garbova , este constituit, in principal, din strate de Sinaia (gresii, marne, marno-calacare) cutate si dispuse alternativ, intr-o succesiune de formatiuni grezos-marnos, de tip flis, constituit la baza de roci peltice (sisturi marnoase si argiloase, marne, calcare marnoase rosii sau cenusii-verzui), peste care se afla gresii si calcare grezoase. Culmea prinipala a Masivului Garbova poate fi impartita in trei sectoare:

* 1.Culmea Neamtu – are directie nord-sud sicuprinde varfurile Clabucetul Mare (1 466m), Tigaile (1 699m), Turcu (1 833m), Paltinu (1 900m), Neamtu (1 923m), Stevia (1 907m)si Rusu (1 902m).

* 2.Sectorul Central este cuprins intre varfurile Rusu si Cazacu. Culmea ia aici o directie este-vest, cu altitudini intre 1 500-1 600m.

* 3.Culmea Baiu – orientata spre nord-sud, prezinta varfurile Cazacu(1 753m), Zamora (1 826m), Baiu Mare (1 895m), Dragan (1 776m), Vornicu (1 627m), Gagu Mare (1 660m)si Piscul Cainelui (1 658m); in partea sudica se afla, complet impadurit Muntele Gurguiatu (1 339m).

In spatiul dintre Bustenbi si Sinaia, pe o lungime de circa 10 km si o latime de 2-3 km, valea se largeste formand depresiunea intramontana Sinaia. Aceasta s-a transformat in decursul erelor geologice, ca urmare a eroziunii raului Prahova si a afluentilor sai asupra flisului grezos (mai putin dur) prins intre stratele din Sinaia (E) si conglomeratele din Bucegi (V).

Clima
Clima este influentata de pozitia pe care o are statiunea in cadrul culoarului prahovean, ceea ce face ca aici sa se inregistreze cea mai slaba intensitate a curentilor de aer, o presiune atmosferica mai scazuta, iar iernile sa fie lipsite de geruri prea aspre. Racoarea lunilor de vara, toamnele lungi si inseninate, primaverile relativ blande sunt elemente ce constituie ca Sinaia sa fie preferata de numerosi turisti din tara si de peste hotare. In Muntii Bucegi clima si-a pus amprenta asupra reliefului, contribuind din plin la “construirea” unor forme tipice, mai putin intalnite in alte masive. Vantul, asociat cu apa precipitatilor, a actionat necontenit asupra rocilor, modelandu-le, transformandu-le mai repede sau mai incet, prin procesele de defilatie si coroziune. Efectele acestor procese se vad peste tot in Bucegi, stancile culmilor Gutan, Tiganesti, Bucsoiu, Caraiman, Costila, Furnica avand numeroase “fete” slefuite de vant. Temperatura medie anuala, inregistrata la statia meteorologica ce functioneaza la Sinaia din anul 1888, este de 6,10C, cu medii lunare cuprinse intre 3,90C in ianuarie, 3,10C in februarie si 15,70C in iulie. Precipitatile medii anuale insumeaza peste 800 mm, cu medii lunare cele mai mari in iunie (126 mm), in iulie (106 mm) si cu cele mai mici in februarie (37 mm) si ianuarie (38 mm) – cand, de fapt, cad sub forma de zapada. De asemenea si zapezileprezinta o importanta mare pentru statiunile montane, facilitand practicarea sporturilor de iarna. In acest sens, la Sinaiase inregistreza in medie 27 zile cu ninsoare pe an , durata medie a intervalului in care ninge fiind de 158 de zile (prima ninsoare in jur de 11 noiembrie si ultima ninsoare in jurul datei de 18 aprilie), iar cea a intervalului in care exista strat de zapada insumeaza 124 zile (primul strat de zapada in jurul de 26 noiembrie, iar ultimul in jurul datei de 30 martie).


http://www.daciajurnal.ro/index.php?pag=continuare&cheie=1671&dom=6&num=54&poza=102