BELGIA

http://www.revistamagazin.ro/content/view/11812/33/

Un fapt mai rar în istoria monarhiilor din Europa s-a petrecut dupa Revolutia din Belgia, din anul 1830. Guvernul venit la putere, dupa separarea de Olanda, l-a ales pe Leopold I drept rege al Regatului Belgiei la data de 4 iunie 1831. La 21 iulie 1831 s-a desfasurat ceremonia încoronarii, data care a devenit si sarbatoarea nationala a belgienilor. Amintim ca si astazi Belgia este monarhie federala, cu doua importante provincii: în nord este Flandra, cu vorbitori de limba olandeza, iar în sud este Wallonia, cu vorbitori de limba franceza.  Leopold I s-a nascut la Coburg (Bavaria de azi), la 16 decembrie 1790. A fost cel mai mic fiu al ducelui Francis de Saxa Coburg-Saafeld si al contesei Augusta Reuss. Ducatul sau a anexat în 1826 orasul Gotha, astfel încât familia a devenit Saxa Coburg-Gotha. În mod onorific, la 5 ani a primit rangul de colonel al Garzii imperiale. În perioada razboaielor napoleoniene, el a primit de la Napoleon Bonaparte un rang militar la Curtea Frantei, dar a refuzat. A preferat sa faca o cariera militara în Armata Rusiei, unde s-a remarcat în batalionul de cavalerie grea.  În 1815 primeste cetatenie britanica si se casatoreste cu Charlotte de Wales, primind si rangul de maresal si Cavaler al Ordinului Jartierei. Dar sotia a murit la prima nastere si Leopold a început o relatie cu actrita Caroline Bauer. Dupa rebeliunea grecilor împotriva turcilor, lui Leopold i se ofera tronul Greciei, dar refuza. În 1830 izbucneste Revolutia belgiana, odata cu revolta provinciilor sudice împotriva Olandei. Ulterior, guvernul republican decide ca tara sa fie o monarhie constitutionala si îi ofera tronul lui Leopold.  Principala preocupare a regelui a fost consolidarea proaspetei indepen-dente a tarii. El a strâns relatiile cu Franta, una dintre amenintarile la adresa Belgiei. Ca protestant, Leopold I a dus o politica liberala în ceea ce priveste economia si relatia cu Biserica. Dar existau conflicte cu pretentiile catolicilor pentru anumite privilegii. Revolutia de la 1848 din Belgia nu a putut rasturna monarhia, tocmai din cauza unui rege liberal cu vederi industriale largi. Leopold I a murit la 74 de ani, în 1865. El a înfiintat Casa regala Saxa-Coburg si Gotha, de confesiune lutherana. A fost succedat de fiul sau, Leopold al II-lea. PAUL IOAN

http://cultural.bzi.ro/batalia-de-la-oudenaarde-16842

Castelul Miranda – Belgia - FOTO

Turism


Bruxelles, orasul cu mii de surprize

Epopeea Ucigasilor nebuni din Brabantul valon
Intre 1982 si 1985, o banda de asasini neidentificati nici pana astazi, a semanat moarte si teroare in Belgia. Ei au lasat in urma lor 28 de morti si zeci de raniti in timpul atacurilor unor supermarketuri sau hanuri, magazine de arme si de bijuterii. Aceasta enigma judiciara incepe sa devina o veri...

http://www.revistamagazin.ro/content/view/9219/7/

Adevarat simbol al orasului Bruxelles, Primaria orasului este una dintre cele mai stralucitoare cladiri din faimoasa "Piata Mare", inconjurata de altfel de edificii a caror frumusete de necontestat atrage multimea vizitatorilor. Constructia a fost inceputa in 1402 dupa planurile arhitectului Jacques van Thienen. Initial a fost construita, in trei ani, numai aripa stanga, mai tarziu completata cu cea din dreapta a carei prima piatra a fost pusa in 1444 de catre Carol Temerarul. Solicitat sa perfectioneze ansamblul, Jean van Ruysbroeck a ridicat elegantul turn central in 1449. Dupa 16 ani Martin van Rode a impus ridicarea statuii Sfantului Mihail in varful turnului. Statuia de arama a devenit protectoarea orasului in credinta celor mai multi dintre locuitori. Cele mai frumoase piese sculpturale in piatra din secolul al XV-lea si-au gasit loc pe fatada edificiului.

Bruges, un muzeu cufundat in istorie

Gand - orasul emblema a Flandrei


http://www.revistamagazin.ro/content/view/9099/7/

Orasul Gand cum ii spun valonii sau Gent, in denumirea flamanda se afla in nord-vestul Belgiei si este al treilea port al tarii. Situat la jonctiunea canalului Leie cu fluviul Schelde este amintit documentar din secolul al VII-lea cand a inceput sa se dezvolte in jurul manastirilor. St. Bavon si St. Pierre, devenind cunoscut sub numele de Gauda. Vechiul oras, strabatut de stradute intortocheate, devastat de normanzi in secolul al IX-lea intra sub protectia contilor de Flandra care construiesc aici o fortareata de piatra pe amplasamentul actualului castel Gravensteen. Fortareata ridicata de contele Baudoin I a fost reconstruita mai tarziu din ordinul lui Phillippe de Alsacia.

Turism


Obiective de vizitat in Bruges

Turism


Obiective turistice in Bruxelles

Castelul Jehay
Ridicat nu departe de orasul Liege, castelul Jehay constituie una dintre cele mai cunoscute atractii turistice belgiene. Exemplu de evolutie a stilurilor arhitectonice de-a lungul secolelor, fortareata medievala, devenita resedinta de vara a unor familii nobile, este deschisa acum marelui public. Castelul, in forma in care ni se infatiseaza in zilele noastre, dateaza din secolul al XVI-lea. Acest monument in stilul renascentist de pe valea Meusei, pus sub protectia legii prin Decretul Regal din 4 octombrie 1974, este privit ca una dintre cele mai stralucite realizari ale arhitecturii valone.

Inconjurat de santuri este construit pe un taluz care se inalta printre terenurile impadurite, oferind o priveliste minunata calatorului care se abate prin aceste locuri. De un efect deosebit este fatada sa, asemanatoare unei table de sah, alcatuita din pietre albe si negre, realizare nemaiintalnita nicaieri altundeva in Europa.

In secolul al XI-lea exista aici o fortareata cunoscuta sub numele Jahin sau Jehaing, purtand practic numele intregului tinut. In jurul anului 1130 zona a fost ocupata de un oarecare Jehan care a devenit stapanul zonei. Ulterior, din zorii secolului al XV-lea pana spre sfarsitul secolului al XVII-lea, castelul a apartinut familiei De Merode. In 1680 a fost achizitionat de François van den Steen, al caruia ultim descendent, contele Guy van den Steen de Jehay a hotarat in 1978 sa vanda proprietatea Provinciei Liege. El isi mentinea totusi dreptul de a locui in castel pana la sfarsitul vietii.

Contele a luat aceasta hotarare din dorinta de a ocroti aceasta constructie de o mare valoare turistica si culturala, care ar fi fost poate prada lacomiei unor mostenitori gata s-o vanda in bucati, practic desfiintand-o. Dupa moartea contelui, la 20 decembrie 1999, provincia Liege a devenit singurul proprietar al castelului.

Sunt multe comori in interiorul zidurilor. Pot fi admirate aici piese rare de mobilier, obiecte vechi din diferite metale, portelanuri, tapiserii, tesaturi de matase, ceramica, picturi si sculpturi. Toate aceste pretioase obiecte au fost colectionate de contele Guy van den Steen si sotia sa, Lady Moyra Butler, marchiza de Ormonde.

Foarte inspirate sunt gradinile legate de castel printr-un pod cu cinci arcuri largi si intinzandu-si verdeata, pana departe. Aleea principala, lunga, este marginita pe o anumita portiune de o dubla cadere de apa, lacul format fiind impodobit cu nuferi, atat de dragi contelui Guy si mrchizei Moyra.

Vizitatorul este liber sa se plimbe in acest incantator peisaj folosind potecile umbrite de pomi si urmarind fantanile care, prin amplasamentul lor ii indica drumul. Aripile laterale ale castelului si cladirile anexe au fost construite in secolul al XVII-lea dar proiectele au evoluat de-a lungul timpului de la structurile simple la adevarate complexe independente. Faza finala a acestora a fost realizata in secolul al XIX-lea. Aceste ultime lucrari au fost conduse de arhitectul Alphonse Balat, care a dispus si demolarile din partea de sud si din alte locuri, considerate inutile, dand o noua perspectiva fatadei.

Provincia Liege a executat renovarile acestei exceptionale constructii, reusind sa-i redea stralucirea de odinioara. Printre alte realizari s-a reusit crearea unui spatiu de receptie si pregatirea unor minunate camere cu bolti si coloane pentru a fi vizitate. Printre acestea trebuie amintite „camerele hartilor”, numite astfel pentru numarul mare de harti si manuscrise stravechi care faceau parte din mostenirea locului. De o valoare inestimabila sunt considerate planurile de batalie ale Ducelui de Marlborough, datand din secolul al XVIII-lea.

Camera mica a hartilor mentine vechile caracteristici ale constructiei datand din timpul cand aceasta aripa a constructiei era folosita drept grajd pentru cai. Camera mare a hartilor, cu tavan de caramida rosie este impodobita cu doua coloane de piatra sculptata. Castelul gazduieste si o serie de expozitii temporare.

Marea piata din Bruxelles
Una dintre cele mai frumoase piete europene este, fara indoiala, Piata Mare (La Grand’ Place// Grote Markt) din Bruxelles. Considerata „inima orasului”, are o forma rectangulara cu o lungime de 100 metri si o latime de 68. A fost primul centru industrial al orasului, datand din secolul al XII-lea cand era frecventata de gradinari, meseriasi, macelari si pescari. Casele de lemn nu au fost aliniate pana in secolul al XIII-lea cand totul a fost sistematizat conform unui anume plan.

Turism


Festivalul sculpturilor din gheata

Bruxelles, oraşul ciocolatei şi al benzii desenate
200 de opere de artă, 172.000 tone de ciocolată sau 81 de ani de benzi desenate sunt ...

De ce trebuie să vezi Bruxelles

Considerat capitală a Uniunii Europene, Bruxelles este unul dintre cele mai atrăgătoare oraşe ale Europei. Printre...

Cultul Fecioarei la Bruges
Cu un trecut plin de culoare si un prezent plin de o intelegere profunda a sacralitatii, orasul belgian Bruges, „Bijuteria Flandrei” este dominat de biserici si capele. Catolic prin excelenta, orasul pare a fi inchinat Sfintei Fecioare, imaginea ei imprumutand o nota melancolica turnurilor filigranate. Considerata o adevarata patroana a cetatii, Maica Domnului vegheaza asupra locuitorilor prin cele 600 de statui care o reprezinta. Asezate pe socluri de piatra sau pe fatadele cladirilor, in nise special amenajate, ele sunt opere extrem de frumoase, purtand semnaturile unor mesteri vestiti iar primavara si vara sunt impodobite cu flori.

Turism


Capitala Europei, in topul UAI

Bruxelles, capitala Europei
Puţine oraşe se pot compara cu Bruxelles în ceea ce priveşte cosmopolitismul, un sfert din locuitori sunt străini şi cu greu se poate găsi un amestec mai variat de etnii. De asemenea, foarte mulţi români pot fi întâlniţi în capitala Europei, aceştia având o gamă foarte largă de ocupaţii, de la cei care lucrează la instituţiile europene până la cei care cerşesc la colţ de stradă.
Arhitectura capitalei Belgiei este caracterizată de un amestec de vechi şi nou, mergând de la clădirile medievale cu străduţele înguste şi întortocheate din centrul vechi, uşor de diferenţiat de construcţiile de mai târziu, precum bulevardele largi în stil parizian proiectate pe vremea regelui Leopold al II-lea, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, sau de construcţiile ultramoderne din secolul trecut.
În centrul vechi, străduţe pietruite şi înguste se deschid în Grand-Place. Imensa piaţă medievală, cu clădiri bogat ornate şi o atmosferă plină de viaţă, este una dintre cele mai frumoase din Europa. Piaţa este dominată de clădirea Primăriei şi de Muzeul Oraşului Bruxelles (Casa Regelui).

Manneken Pis
Aşa cum Turnul Eiffel este emblema Parisului sau Statuia Libertăţii a New York-ului, Manneken Pis (statuia unui băieţei care urinează) este simbolul oraşului Bruxelles. Nu se ştie exact povestea statuii, aceasta fiind înconjurată de numeroase legende.
Cea mai populară spune că este statuia unui copil care a salvat Bruxelles-ul de la nimicire. La sfârşitul Evului Mediu, olandezii asediau oraşul şi doreau să îl incendieze. Când au dat foc fitilului, un copil rătăcit, a urinat pe fitil, salvând astfel cetatea şi intrând în legendă. O altă legendă spune că acest copil s-a rătăcit de părinţii săi. După lungi căutări, tatăl sau l-a găsit în această poziţie.
Încă din secolul al XV-lea exista o statuie similară, din piatră, care a fost furată de mai multe ori. În anul 1916 a fost înlocuită de actuala statuie de bronz, creată de sculptorul Jerome Duquesnoy.
Manneken Pis are o garderobă impresionantă de peste 750 de costume care sunt păstrate în Casa Regelui din Piaţa Mare vis-a-vis de Primărie.
Din anul 1987, Manneken are şi un echivalent feminin, Jeanneke Pis (fetiţa pişăcioasă).

Atomium
Alături de Manneken Pis, Atomium este cel mai cunoscut obiectiv turistic al Capitalei Belgiei. Conceput de către arhitectul André Waterkeyn pentru Expoziţia Internaţională din Bruxelles, aceasta structura din otel şi aluminiu reprezintă o molecula de fier, mărită la o scară de 165 milioane ori.
Atomium este situat la marginea de nord-est a oraşului, în vecinătatea stadionului Heysel, celebru în urma tragediei din mai 1985. Pe 29 mai 1985, cu o oră înainte de fluierul de deschidere a finalei Cupei Campionilor Europeni (actuala Champions League) dintre Liverpool şi Juventus, încăierarea dintre suporterii celor doua echipe a provocat caderea unui zid care a ucis 39 de persoane, majoritatea suporteri ai echipei italiene.
Pe lângă acestea, capitala Belgiei mai oferă numeroase alte atracţii turistice şi locuri de distracţie, Palatul Regal (Palais Royal), Sediul NATO, Parlamentul European, Galeriile Saint Hubert (primele galerii comerciale din lume), Les Marolles (Cartierul tradiţional al oraşului, dominat de Palatul Justiţiei, cu numeroase restaurante, baruri şi magazine de antichităţi) şi multe altele.
Dacă ajungeţi la Bruxelles, nu rataţi bomboanele de ciocolată (ciocolateriile sunt la tot pasul în centrul oraşului), berea belgiană (în general foarte tare şi aromată) şi waffle (prăjituri tradiţionale cu diverse topinguri, ciocolată, miere, cremă de fructe).
Capitala Belgiei nu este cel mai prietenos loc din Europa, când vine vorba de buzunarul turiştilor, însă puteţi găsi cazare la un hotel de 3 stele, în apropierea Centrului, începând de la 60 de euro (cameră dublă). Dacă doriţi să mâncaţi copios cu mai puţin de 10 euro pentru o masă, puteţi încerca restaurantele tip fast-food cu specific oriental, preferate şi de localnici. În ceea ce priveşte transportul, dacă cumpăraţi biletele din timp, vă poate costa sub 150 de euro/persoană, dus-întors.
mai mult

10 motive sa vizitezi Capitala Europei

Turism



Hotel plutitor in Orasul rebel

Muzeul slipului din Bruxelles

Bruges
http://www.travelmagazine.ro/articol/honey-week/1/66/7/bruges.html
Un orasel ca din basme ce trebuie trecut neaparat la categoria bijuterii nedescoperite, cam asa poate fi descris Bruges in cateva cuvinte. Si ce loc mai bun pentru o saptamana de miere decat un orasel din basme?

Cum ajungi acolo: nimic complicat. Avionul te poate duce la Bruxelles, Paris sau Amsterdam de unde poti calatori la Bruges cu trenul. Pretul unui bilet de avion, daca e achizitionat din timp, poate fi in jur de 200 euro in timp ce biletul de tren nu depaseste 30 euro plecand din oricare dintre orasele enumerate mai sus. De exemplu, de la Bruxelles pana la Bruges biletul de tren dus-intors costa 13 euro iar calatoria nu depaseste o ora.

Cu un aer specific medieval, Bruges isi imbie turistii aproape la fiecare colt de strada la o ceasca de ciocolata calda servita pe o terasa inchisa unde atmosfera creata de lumanarile aprinse la orice ora din zi si din noapte sunt amestecate cu cele mai proaspete flori albe aduse din Olanda. Considerat adevarata Venetie a Europei de Nord, micutul oras cu numai 45.000 locuitori isi merita numele, imprumutand mult din atmosfera romantica a orasului din laguna Marii Adriatice.

Bruges este un loc unic in Europa pentru ca autoritatile locale au facut absolut tot ce le-a stat in putere sa pastreze imaginea medievala a orasului, desi nu fiecare piatra folosita in constructii dateaza din evul mediu. Stilul neo-gotic al secolului XIX de exemplu este mult mai prezent decat te-ai astepta, iar imbinarea cu alte stiluri fascineaza pe oricine ii calca strazile pietruite ale Bruge-ului.

Actualele limite ale centrului orasului coincid cu cele din evul mediu, iar spatiile si structurile au fost pastrate in stilul lor vechi. In anul 2000 Bruges a fost inclus in patrimoniul UNESCO, iar in 2002 a fost capitala europeana a culturii si cateva elemente arhitecturale stau marturie acestui lucru: Sala de concerte a orasului, Podul Barge in forma de reptila si Podul Conzett.

Desi atat de mic, peste 100 de hoteluri de toate categoriile isi asteapta oaspetii sa le calce pragul in fiecare zi. Recomandarea mea este sa alegi unul dintre urmatoarele doua hoteluri si ai sa intelegi de ce.

Hotel Egmond, un hotel de 3 stele foarte intim cu numai 8 camere, fiecare decorata diferit, dar in acelasi stil. Cladirea hotelului dateza din secolul 18, are toate semineele originale intacte si podele de lemn si este localizata chiar in centrul orasului. Aproape toate camerele au vedere in curtea interioara care este de fapt o foarte frumoasa gradina cu mese pentru doi unde cafeaua si ceaiul sunt oferite gratuit celor ce locuiesc in hotel. Pretul unei camere duble cu vedere la superba gradina interioara si castelul din apropiere este de numai 105 euro pe noapte.

Hotel Jan Brito este probabil perla orasului, un hotel de lux cotat la 4 stele deschis intr-o cladire din secolul 16 la numai 50 de metri de cele mai romantice si pitoresti canale ale orasului. Hotelul este manageriat chiar de proprietari ceea ce face ca primirea sa fie mult mai calduroasa decat in alte parti. Hotelul are mai multe tipuri de camere, dar pentru o adevarata saptamana de miere iti recomand sa alegi una dintre cele doua suite Ducesa aflate in gradina hotelului. La sosire, in suita veti gasi o sticla de sampanie, flori si ciocolata traditionala din Bruges. Patul dublu cu baldachin si jacuzzi-ul inclus te vor face sa nu iti doresti sa parasesti camera prea mult. Pretul unei suite Ducesa este de 315 euro pe noapte. Pentru un pret mai mic dar aceeasi atmosfera romantica, poti opta pentru Suita Marchizului sau camerele de lux ale Baronesei si nu vei regreta nicio clipa alegerea.

Mare parte a orasului este pietonala asa ca atunci cand pui piciorul in prin labirintul de alei si stradute iti imaginezi ca te afli in evul mediu. Numeroase canale pline de barcute traverseaza centrul orasului si poti alege sa faci turul orasului in doi cu barca, va fi la fel de romantic ca la Venetia.

Alocati-va suficient timp sa va puteti plimba linistiti in piatelele aglomerate in weekend, prin parcurile linistite si stradutele intime si nu uita sa intri in cateva din multele muzee ale orasului.

Vizitand “Beguine’s House” va puteti face o imagine a vietii de zi cu zi a fostilor sai locuitori, iar la “Bladelin Court” veti putea vedea pe gardurile ce imprejmuiesc frumoasa gradina interioara medalioane de piatra ce reprezinta portretele fostilor proprietari.

Nu ratati “Basilica of the Holy Blood” ce are la parter Capela “St. Basil” in stil roman, iar la primul etaj o capela transformata in stil gotic in secolul XV.

La “Choco-Story” veti patrunde in vechea lume a mayasilor si aztecilor pentru care ciocolata era bautura zeilor iar boabele de cacao o moneda de schimb. Aici veti afla totul despre producerea trufelor, a figurinelor si a tabletelor de ciocolata. Si toate astea pentru o suma de 6 euro. Iar daca va hotarati sa mergeti si la muzeul diamantelor un bilet comun costa 10 euro. In muzeul diamantelor este ilustrata extraordinara istorie a orasului ca fiind cel mai vechi centru European al comertului cu diamante. De altfel vizitatorii sunt informati aici ca produsul cel mai de pret exportat de Belgia este diamantul. Evident, asa veti descoperi ca magazine de bijuterii de unde poti cumpara diamante veritabile sunt aruncate peste tot in oras.

Bruges mentine un standard foarte ridicat in ceea ce priveste bucataria, orasul fiind impanzit de zeci de restaurante excelente si cafenele unde te poti relaxa si unde poti intalni localnicii despre care se stie ca au un nivel de trai ridicat. Pentru o cina in doi in centrul orasului iti recomand restaurantul De Karmeliet, cotat cu trei stele Michelin, un restaurant unde puteti descoperi gastronomia traditionala belgiana.

Lebada de Bruges, cea mai faimoasa ciocolata a orasului a carei reteta este un secret bine pastrat, fiind cunoscute doar cateva ingrediente printre care se numara pasta de alune, o faina locala condimentata si “kletskoppen”, biscuiti traditionali. Desi ciocolata in sine este relativ tanara fiind creata pentru prima data in 2006, legenda pe baza careia a fost creata este veche de cateva sute de ani.

Fie toamna tarzie, iarna inzapezita, primavara cu flori sau vara insorita cu timp de mers la plaja in luxoasa statiune Ostende aflata in apropiere, Bruges are atmosfera potrivita pentru cateva zile pline de romantism pe care nu vi-l puteti refuza intr-o saptamana de miere.

Belgia, idealul gourmet: mult si bun

Cererea cosmopolită obligă restaurantele de lux să servească porţii neobisnuit de mari

În peisajul gourmet european, Belgia încalcă multe reguli ale bucătăriei fine, restaurantele fiind puse în situaţia de a mulţumi clienţi proveniţi din zeci de ţări cu obiceiuri radical diferite. Se spune despre bucătăria belgiană că ar consta în „porţii mari ca în Germania si bune ca în Franţa“. Nu e de mirare, deci, că până si cele mai fiţoase restaurante oferă cantităţi serioase de mâncare la preţuri la care francezii abia decorează platourile.
Alt lucru care deosebeste Belgia - sau măcar zona Bruxelles-ului - de restul lumii este faptul că interacţiunea de decenii dintre toate neamurile Europei a creat o atmosferă de amabilitate generală, în care nimeni nu se miră de nimic. Oamenii sunt prietenosi ca într-un sat uitat de lume, unde fiecare îi cunoaste pe toţi ceilalţi. Implicit, si servirea în restaurante se face mult mai relaxat, fără chelneri înţepaţi, maître d’hotel cu beton armat în loc de coloană vertebrală si chef-i care să explice un sfert de oră cât de norocos e clientul care va fi servit cu alesele bucate. Drept rezultat, Belgia numără foarte puţine restaurante cu trei stele Michelin: în 2004 existau patru asemenea stabilimente, însă două dintre ele au fost declasate la două stele. În schimb, restaurantele adună puncte consistente, deseori aproape de maximum posibil, din partea ghidului Gault-Millau, care punctează mâncarea separat de ambient. Zeci de restaurante belgiene se găsesc pe palierul de excelenţă, de 18-20 de puncte, al ghidului consacrat ca fiind cel mai dur din Europa (bucătarul Bernard Loiseau s-a sinucis când a aflat că a fost retrogradat de la 19 la 17 puncte).
Din punctul de vedere al cârcotasilor de la Michelin, mai există astăzi doar două restaurante de trei stele: De Karmeliet, în Bruges, si Hof van Cleve, în Krouishoutem. Fostele vedete din Bruxelles, Bruneau si Comme chez Soi, au pierdut a treia stea în 2005, respectiv 2007. Despre Bruneau s-a zvonit în ultimele luni chiar că ar fi scos la vânzare, însă chef-ul-proprietar, Jean-Pierre Bruneau, neagă vehement că ar fi adevărat.
Legendă vie a gourmandise, Bruneau îsi bazează bucătăria pe o filosofie simplă, dar eficientă: bucătarul găteste ce găseste dimineaţa în piaţă. Zi de zi, Jean Pierre Bruneau merge personal la piaţă, la ora la care muncitorii abia descarcă marfa, pentru a alege cele mai proaspete si mai bune ingrediente. Cu 18-19 puncte Gault-Millau, patru toci (bonete) în Guide Delta, patru coroane Lemaire si două stele Michelin, Bruneau este o destinaţie cu satisfacţie garantată pentru orice iubitor de mâncare.
Principalul concurent al lui Bruneau este Comme chez Soi (Ca la tine’acasă), unde peste bucătărie tronează o altă legendă, Pierre Wynants, singurul belgian ceva mai bine cotat decât Bruneau (19-19,5 puncte Gault-Millau). Marea diferenţă dintre cele două este serviciul: la Comme chez Soi lucrează 60 de oameni pentru maximum 80 de clienţi, pe când la Bruneau, la acelasi număr de locuri, sunt doar 18 angajaţi.
Specialităţile celor doi însă sunt mai presus de orice atmosferă sau serviciu. Practic, asemenea mâncăruri merită plătite si dacă sunt servite în bol de tablă, la marginea drumului. Pierre Wynants a fost făcut faimos de către ale sale Filets de Sole si muselinele în Riesling cu creveţi „grises“. Restaurant Ranking recomandă un meniu compus din felii de „coquilles Saint-Jacques“ si langustine cu trufe albe (ca antreuri), prepeliţe rotisate în foi de viţă (fel principal) si felii de mango în crustă fragipan la desert.
La Bruneau, devenit celebru datorită mâncărurilor si gustărilor construite pentru sau în jurul caviarului iranian, este recomandată masa compusă din homar cu trufe de Carpentras, plăcuţe de porumbel de Vendee în carcasă caramelizată în soia si croustilland cu cafea. Oricum, ambele oferă si meniuri fixe, între 35 si 195 de euro, cu 2-6 vinuri asortate, sau degustări de câte sase-opt feluri de mâncare, astfel încât, oricâţi bani aţi avea si oricât de puţin aţi sti despre cele două restaurante, e greu să daţi gres cu vreo comandă.

Fiţele „din provincie“
Hof van Cleve, în Krouishoutem (foarte aproape de Bruxelles, în fapt), este un simbol al aristocraţiei, fiind si un refugiu pentru înalţii demnitari din Capitală. Este restaurantul care i-a produs o impresie extrem de puternică altui critic culinar consacrat, Andy Hayler (i-a acordat 9 puncte din 10), meniul fiind extrem de variat, chiar si pentru un restaurant de trei stele Michelin. Fosta fermă flamandă a ajuns un etalon de bun-gust, din 17 mâncăruri degustate 8 fiind punctate cu 10 puncte, trei cu 9, trei cu 8 puncte si două cu 7 puncte. Meniul este extrem de scurt (două pagini), denotând o stăpânire perfectă a fiecărui fel de mâncare în parte. Practic, fiecare tip de carne este gătit într-un singur fel, reţetele schimbându-se periodic. Fazanul cu cicoare, măr si ţelină, iepurele cu mure, hribi si trufă albă sau crabul regal cu caviar sev-ruga sunt la mare cinste, însă nici micile gustări nu-s de lepădat (mai ales chiflele de pâine dulce cu foie gras topit sau crema de trufe).
Al doilea restaurant de trei stele Michelin, De Karmeliet, este vârful bucătăriei tipic belgiene, cu prea puţine influenţe străine. Tot de 9 puncte la Andy Hayler, locul este micul regat al lui Geert van Hecke (18 puncte Gault Millau, 4 coroane Lemaire si 4 binete Delta). Marea sa specialitate este iepurele de Flandra gătit timp de sapte ore, însă criticii spun că aici se găsesc unele dintre cele mai bune coquillies Saint-Jacques cu trufe din lume. Pentru un restaurant de trei stele Michelin, preţurile sunt incredibil de accesibile: 30 sau 50 de euro meniurile „a la carte“, 50-135 de euro meniurile complete (la 135 de euro fiind vorba de opt feluri de mâncare) sau 225 de euro degustarea de 10 feluri de mâncare.