DESPRE FEMEI

Rezumarea primului mesaj :

Catre femei


Invatati sa va descurcati cu capacul de la wc. Sunteti fete mari. Daca este ridicat, lasati-l jos. Noi avem nevoie de el ridicat, voi aveti nevoie de el jos. Nu ne auziti pe noi plangandu-ne ca l-ati lasat jos.

Aniversarile nu sunt niste teste care sa verifice daca putem sa gasim cadoul perfect, din nou!

Cateodata nu ne gandim la voi. Impacati-va cu ideea.

Duminica = sport. Este ca luna plina sau schimbarea anotimpurilor. Lasati-o asa.

Nu va taiati parul. Niciodata. Parul lung este intotdeauna mai seducator decat cel scurt. Unul dintre principalele motive pentru care barbatii se tem de insuratoare este acela ca femeile maritate isi taie intotdeauna parul, si apoi raman cu ea.

A face cumparaturi NU este un sport. Si nu, nu vom putea niciodata sa vedem lucrurile astfel.

A plange este santaj.

Cereti ce vreti. Sa ne lamurim: aluzii subtile nu merg! Aluzii normale nu merg! Aluzii puternice nu merg! Spuneti pur si simplu!

Nu tinem minte datele. Marcati datele de nastere si aniversarile in calendar. Aduceti-ne aminte dinainte.

Majoritatea barbatilor au doar trei perechi de pantofi-cel mult. Ce va face sa credeti ca va putem fi de vreun folos in a alege care din cele treizeci perechi de pantofi v-ar sta bine cu rochia aceea?

Da si Nu sunt raspunsuri acceptabile pentru aproape toate intrebarile.

Veniti la noi cu o problema doar daca vreti sa va ajutam sa o rezolvati. Asta putem face. Pentru compasiune sunt facute prietenele voastre.

O durere de cap care dureaza 17 luni este o problema. Duceti-va la un doctor.

Verificati presiunea la ulei! Va rugam.

Orice am fi spus acum 6 luni nu mai este relevant. De fapt, orice comentariu am fi facut se anuleaza dupa 7 zile.

Daca nu va imbracati precum fetele din catalogul Victoria’s Secret, nu va asteptati sa ne purtam precum personajele din telenovele.

Daca credeti ca sunteti grase, probabil sunteti. Nu ne intrebati pe noi. Refuzam sa raspundem.

Daca ceva ce am spus are dublu inteles, iar unul din ele te supara sau te enerveaza, intelesul corect este celalalt.

Puteti ori sa ne cereti sa facem ceva, ori sa ne spuneti cum vreti sa fie facut un lucru. Nu amandoua. Daca chiar stiti cum se face cel mai bine, faceti-l singure.

Cand este posibil, va rugam spuneti ce aveti de spus in timpul reclamelor.

Christopher Columb nu a avut nevoie sa i se indice directia, si nici noi nu avem.

Relatia noastra nu va fi niciodata asa cum a fost in primele doua luni. Treceti peste asta. Si nu va mai plangeti prietenelor.

TOTI barbatii vad in 16 culori, precum Windows default settings. Piersica, spre exemplu, este un fruct, nu o culoare. Visina este tot un fruct. Nu avem idee ce este “mov”. Sau “lila”.

Daca te mananca, trebuie scarpinat. Noi ne ocupam cu asta.

Nu citim gandurile, si nici nu o vom face niciodata. Chiar daca nu citim gandurile, nu inseamna ca nu tinem la voi.

Daca va intrebam ce s-a intamplat, si ne spuneti “nimic”, ne vom purta ca atare. Stim ca mintiti, dar nu merita sa ne batem capul.

Daca puneti o intrebare la care nu vreti un raspuns, asteptati-va la un raspuns pe care nu vreti sa-l auziti.

Cand trebuie sa mergem undeva, orice veti purta va fi in regula.

Nu ne intrebati la ce ne gandim, decat daca sunteti pregatite sa discutati despre sport, masini sau calculatoare.

Avem destule haine.

Aveti prea multe haine.

Nu este nici in interesul vostru, nici al nostru sa facem teste impreuna. Nu conteaza ce test.

Va multumesc daca ati citit aceste randuri. Da, stiu ca va trebui sa dorm pe canapea in seara aceasta, dar stiati ca pe noi chiar nu ne deranjeaza, este ca in camping.
Ma simt in forma. ROTUND este o forma.

http://www.resursadefun.ro/pov_ele_catre_femei.htm

Ce nu le place femeilor la barbati
Dar este oare adevarata teza lor? Cum iti dai seama daca intr-adevar toti sunt la fel? Cel mai simplu este sa analizezi lucrurile pe care nu le suporti la ei. Exercitiul pe care-l propunem este de ajutor si barbatilor, care isi pot da astfel seama daca sunt sau nu pe placul femeilor.

INCREDIBIL Femeilor li se măreşte creierul în timpul sarcinii!
Aceste date au fost constatate prin compararea radiografiilor din primele luni de sarcină cu cele de după naştere, la 19 femei. S-a descoperit astfel o creştere a cantităţii de materie cenuşie asemănătoare cu cea care se produce la un individ supus unui proces de studiu intens.

Femeile obţin tot ce vor la ora 18.00

Un studiu britanic a arătat că bărbaţii sunt mai dispuşi să cedeze dorinţelor femeilor dacă acestea sunt formulate la ora 18.00. O femeie s-ar putea să nu obţină întotdeauna ceea ce-şi doreşte, dar ar putea avea mai multe şanse dacă ştie când să ceară o favoare.
Orice dorinţă a unei doamne - ca soţul ei să ducă gunoiul, să facă toate cumpărăturile sau chiar să rezerve biletele de vacanţă - ar putea fi privită favorabil de bărbaţi dacă este formulată spre sfârşitul zilei, ideal la ora 18.00. Potrivit unui studiu publicat de „The Daily Mail", soţii ar trebui să evite şi certurile de după-amiază, din jurul orei 15.00, perioadă în care femeile câştigă în materie de argumente.
Dacă îşi doresc o creştere salarială sau o promovare, femeile ar face bine să nu se năpustească asupra şefului lor dimineaţa, atunci când acesta vine la serviciu, ci să aştepte până în jurul orei 13.00. Acesta este momentul în care managerii sunt mai receptivi la cerinţele angajaţilor, potrivit sondajului efectuat de o companie de farmaceutice.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.000 de femei şi de bărbaţi. Doamnele vor fi încântate să afle că nu doar ele sunt afectate de schimbări de dispoziţie, pentru că şi bărbaţii îşi schimbă starea de-a lungul zilei. 86% din cele 1.019 persoane chestionate au spus că sunt conştiente de aceste schimbări.
Totuşi, nici măcar jumătate dintre ele nu s-au gândit că ar putea să le valorifice. Studiul arată că, fiind conştienţi de bioritmul nostru, am putea obţine mai des ceea ce ne dorim. Starea de spirit este afectată atât de hormoni, cât şi de stres, de alimentaţie şi de alcool.
„Fiecare ciclu al bioritmului este reglementat de creier, care controlează ce hormoni şi ce cantitate din ei este produsă pentru a putea echilibra funcţiile corpului. O mare parte din felul în care o persoană se simte din punct de vedere fizic, intelectual şi emoţional depinde de bioritm", a explicat psihoterapeutul Evie Bentley, pentru „The Daily Mail".

10 motive pentru care femeile insala!
Potrivit statisticilor realizate la nivel mondial, reprezentantii sexului tare insala mai mult decat femeile.
Iar explicatia e simpla. Barbatii vad sexul ca pe o actiune fizica, in vreme ce femeile considera actul sexual drept o conexiune emotionala. Drept pentru care, pentru primii, a insela nu reprezinta un pacat capital.
Cu alte cuvinte, rareori barbatii se implica sentimental atunci cand isi insala iubita, ei cautand doar o partida de sex senzational, de care acasa probabil nu mai au parte.
La polul opus, majoritatea femeilor nu actioneaza dupa aceleasi principii ca ale barbatilor, preferand sa investeasca sentimente, vise sau sperante chiar si intr-o relatie extraconjugala.
Drept urmare, motivele lor sunt, in mare parte, diferite, de cele ale barbatilor. Dar care sunt acestea?
1. Pentru ca iubitul nu isi mai da interesul
Lipsa de apreciere din partea partenerului de viata este cel mai des intalnit motiv de infidelitate, apreciaza psihologul Terri Orbuch.
Daca iubitul nu mai ofera atentia necesara, relatia se goloste si apare nevoia de a umple golul cu ajutoare externe.
Psihologul Nancy O’Reilly sustine ca femeile insala in primul rand pentru ca partenerul de viata este sigur pe relatie, in asa maniera incat nu mai depune niciun efort si, mai mult, nici nu observa sau apreciaza eforturile venite din partea iubitei.
2. Pentru ca duc vieti paralele
Daca inainte nu exista o seara de sambata departe unul de celalalt, deseori se ajunge in situatia in care femeia iese cu prietenele la film, iar barbatul cu amicii la o bere.
Drept urmare, atunci cand interesele comune scad, femeia va fi tentata sa caute alte persoane care sa ii impartaseasca pasiunile, lucru care se poate transforma usor intr-o aventura.
3. Pentru ca a disparut atractia fizica
Daca nu mai apare golul din stomac, nu mai creste pulsul, nu mai exista impulsul de a imbratisa, de a saruta si de a atinge, inseamna ca atractia a disparut.
Atunci, femeia isi spune ca nu este normal sa fie cu cineva care nu le mai trezeste simturile, dar nici sa se desparta de cel pe care il iubeste din cauza partii fizice a relatiei.
Bineinteles, se gaseste o solutie echitabila, de compromis: o aventura sexuala!
4. Pentru ca dragostea nu mai este oarba
Exista un punct critic in orice relatie, atunci cand efectele indragostirii trec, fluturasii isi iau zborul si, atat femeile cat si barbatii, incep sa il vada pe celalalt asa cum este de fapt: cu calitati, dar mai ales cu defecte.
„Femeile care s-au hranit cu iluzii insala pentru ca nu si-au cunoscut niciodata cu adevarat partenerul, pentru ca au trait in negare, ori cu speranta ca celalalt se va schimba”, explica psihologul Stephany Alexander.
5. Pentru ca au nevoie de confirmare
Daca, in ciuda tuturor eforturilor, partenerul a devenit pasiv in plan sexual, femeile vor simti la un moment dat nevoia de o confirmare, indiferent de la cine vine ea.
Mai grav, dar posibil, aceasta nevoie apare chiar daca iubitul sau sotul ofera “feedback” pozitiv.
6. Din razbunare
Psihologul Stephany Alexander precizeaza ca, uneori, cea mai simpla cale de vindecare pentru o femeie inselata este plata cu aceeasi moneda.
Acesta este, de altfel, si unul dintre principalele motive pentru care barbatii isi insala partenerele.
7. Din curiozitate
Se intampla in primul rand in cazul femeilor implicate in relatii de lunga durata, in care actualul iubit este, totodata, primul si singurul barbat cu care au facut sex.
Astfel, mai devreme sau mai tarziu, isi va face aparitia curiozitatea de a vedea cum este sa faci amor cu altcineva.
Ramane insa de vazut daca acest sentiment se va transforma in realitate sau daca va ramane doar in stadiul de simpla curiozitate.
8. Din singuratate
Desi sunt implicate in relatii cat se poate de serioase si desi flacara pasiunii inca nu s-a stins, multe femei se simt singure.
Se intampla in principal in cazul cuplurilor in care unul dintre parteneri este plecat mai tot timpul din oras, in delegatii, sau pur si simplu, isi petrece majoritatea timpului la birou.
Involuntar, femeile vor simti nevoia de a cauta pe cineva care sa inlocuiasca golul lasat.
9. Pentru ca iubitul nu le mai satisface sexual
Sunt cazuri in care, desi sentimentele de iubire sunt in continuare la fel de intense, femeile nu se mai simt satisfacute in pat.
Avand de ales intre a-si parasi si a-si insela barbatul iubit, multe dintre reprezentantele sexului slab aleg varianta a doua.
10. Pentru ca nu isi mai iubesc partenerul
Acesta este unul dintre motivele intalnite si in cazul barbatilor. Cand iubirea dispare si, in locul ei, isi face aparitia obisnuinta, multe femei recurg la o aventura, pentru a reaprinde flacara pasiunii.

Cum era bătută şi tratată femeia în Evul Mediu - FOTO
Potrivit Legii, în Evul Mediu românesc Femeia putea fi bătută de bărbat „cu blindeaţe“, „cu vrăjmăşie“, „cu toiagul“
Dacă în preistorie raritatea reprezentărilor masculine în arta plastică în comparaţie cu cele feminine pare să sugereze o subordonare a bărbatului în raport cu femeia, în epoca medievală criteriile valorice sunt altele, fiind mai puţin favorabile femeii, care devine prin excelenţă o fiinţă dependentă şi asistată social. Imaginea femeii, locul atribuit ei în ierarhia socială şi felul cum a fost percepută în epocă sunt reliefate în diverse acte oficiale, foi de zestre, testamente, coduri de legi şi alte documente.
În spaţiul românesc al Evului Mediu viaţa citadină era puţin răspândită, dezvoltarea târgurilor şi oraşelor fiind frânată de consecinţele dezastruoase ale dominaţiei otomane. Agricultura şi creşterea animalelor erau îndeletniciri practicate şi de o mare parte a orăşenilor, fenomen ce l-a determinat pe marele istoric Vasile Pârvan să afirme că „românii au fost întotdeauna un popor de ţărani“.
Într-o societate rurală chinuită, marcată de decăderea ţărănimii libere şi aservirea ei, în care principala grijă a bărbatului era să asigure mijloacele materiale necesare traiului familiei sale şi achitarea dăjdiilor către stăpânire, statutul social al femeii era tributar unei paradigme bazată pe cutume, unele dintre acestea bucurându-se de girul Bisericii. Dispoziţiile privitoare la unele fapte şi relaţii din viaţa socială a femeii, felul cum era percepută de colectivitate în raport cu locurile pe care le frecventa şi împrejurările în care erau aplicate sancţiunile în urma încălcării prevederilor sunt cuprinse şi descrise amănunţit în legislaţia timpului, cum ar fi pravila munteană „Îndreptarea Legii“, apărută în 1652, în vremea domnitorului Matei Basarab, sau „Cartea românească de învăţătură“, tipărită sub îngrijirea contemporanului său moldovean, Vasile Lupu, în anul 1646.
Exclusă din viaţa publică, femeia vremii îşi desfăşura existenţa în limitele spaţiului domestic. Considerată drept o fiinţă mai puţin înzestrată fizic şi intelectual, având în vedere „neputinţa şi slăbiciunea firii“ şi faptul că „iaşte mai proastă şi mai leasne spre cădere decît bărbatul“, femeia era supusă autorităţii bărbaţilor din familie, reprezentaţi în diferite stadii de-a lungul vieţii de tată, frate şi soţ. Pentru o femeie era imposibil să tindă către un scop propriu sau să aibă aspiraţii personale. Acestea erau drepturi de care se bucurau în exclusivitate bărbaţii. Din tinereţe, fetele erau ţintuite în casa părintească, dorindu-se păstrarea lor neprihănite şi virtuoase, prin apărarea bunelor moravuri împotriva păcatelor. Când o fată depăşea pragul admis al intimitaţii într-o relaţie înainte de căsătorie, onoarea acesteia era definitiv compromisă, stigmatul păcatului lipsind-o aproape de posibilitatea întemeierii unei familii.
Cum putea să rămână fără zestre

În urma căsătoriei, care de cele mai multe ori nu reflecta opţiunea fetei, ci mai degrabă era condiţionată de vrerea părinţilor şi de existenţa zestrei, femeia ajungea în slujba soţului. Prin starea naturală de inferioritate faţă de acesta, considerat capul familiei, femeia era „deposedată“ de partea ei din patrimoniul patern. Soţul avea drept deplin de administrare şi folosire a dotei, însă, din fericire, nu o putea vinde sau înstrăina în nicio circumstanţă. Potrivit pravilelor, chiar din vini minore ale soţiei, ca de exemplu: „de va mearge la vedearea jocurilor să privească fără de voia bărbatului ei“ sau de intra, fără încuviinţarea soţului, în „casă striină, unde nu-i vor fi rudeniile ei“, în caz de despărţire, soţul îi putea dobândi cu uşurinţă zestrea.
Cum la căsătorie fecioria fetelor era o valoare de netăgăduit oferită soţului şi familiei lui, pe parcurs, probitatea moralei matrimoniale şi bunul renume al femeii măritate reprezentau condiţii fundamentale pentru respectarea cinstei familiei şi a reputaţiei bărbatului.
Categorii de pedepse

Convieţuirea paşnică în fiecare casă ţinea de respectarea cu stricteţe a obligaţiilor ce îi reveneau femeii în raport cu bărbatul. Întreg comportamentul acesteia, de la obiceiul de a nu trece drumul tăind calea unui bărbat, până la locul ocupat la masă, corespundea unei anumite orânduieli doveditoare a cinstei, a respectului şi a atenţiei acordată bărbatului, precum şi a faptului că soţul îi era superior şi stăpân.
De cealaltă parte, bărbatul socotea că femeia îi aparţine în totalitate, că are drept de viaţă şi de moarte asupra ei, deşi legislaţia medievală românească „permitea“ uciderea femeii doar în caz de încălcare a fidelităţii conjugale sau de legături incestuoase cu rude „ce să sue sau de cealea ce se pogoară pînă a doa spiţă“. Plecând de la această concepţie învechită, legiuitorul îi recunoştea bărbatului dreptul în aplicarea corecţiilor asupra soţiei sale. De cădea în vină uşoară faţă de el, legea îi recomanda soţului să o bată „cu blindeaţe“, doar „cu pumnul sau cu palma“, paradoxal însă, „cît de mult şi cît de des“. „Iară de va fi vina mare“, „de o va afla în vreun lucru de preacurvie, sau de o va găsi făcînd vreun vicleşug de moartea lui“, bătaia chiar cu „vrăjmăşie“ era întemeiată şi acceptată prin acelaşi cod de legi. Bărbatul nu era dator să dea socoteală decât când o bătea „cu toiagul“, mai ales dacă „se va sfărma lemnul, sau să facă cu dînsul rane să meargă sîngele, sau cînd o va lovi cu lemnul în obraz sau în cap“.
În situaţii de nesupunere mai gravă, soţul era îndreptăţit de asemenea „să‑ş pue muiarea în fiară sau să o închiză, cum ar fi în temniţă“; iar cât priveşte adulterul descoperit de soţ înăuntrul casei lui, glava în care se menţiona „de va ucide pre dînsa şi pre curvariu, acela nu se pedepseaşte adevărat“ îl absolvea practic de orice incriminare. Toate acestea demonstrează cum atitudinea legiuitorului reflectă într-o oarecare măsură învăţătura Bisericii care condamnă orice abatere de la normele morale, dar nu ţine cont de drepturile naturale ale femeii, cum ar fi dreptul la viaţă şi dreptul la a doua şansă. În schimb, probabil pe considerente de fiinţă fără minte, în cazul săvârşirii unor fapte care reprezentau pericol social, precum „cînd în casa ei se vor face bani răi“, „cînd va cumpăra vreun lucru eftin ca să-l vînză mai scump“ ori „de se va mesteca în tocmeala ereticilor, sau la juramînt mincinos“, legea era mai îngăduitoare fiindcă „muiarea se va certa mai puţin decît bărbatul“.
Ce locuri puteau frecventa femeile
Înfăţişarea ademenitoare a femeilor noastre desfăta şi privirile celor din ţinuturile străine plaiurilor mioritice, după cum se poate afla din descrierea călătorului german Erasmus Heinrich Schneider von Weismantel: „În toată ţara femeile sînt peste măsură de frumoase, au părul negru cum e cărbunele, ochii şi sprîncenele la fel de negre, iar faţa lor este ca laptele şi sîngele. Pielea de pe tot trupul lor este albă şi subţire şi la multe din ele afli cele mai frumoase mîini. Chiar şi la ţărani găseşti fete şi femei atît de desăvîrşit de frumoase, cum nu se află nicicînd la noi în Germania.“ Frumuseţea lor proverbială, însă, le sporea acestora şi mai mult vulnerabilitatea existenţială, transformându-le în adevărate tentaţii, mai ales pentru bărbaţii de sorginte nobilă în casa cărora uneori erau nevoite să slujească.
Dominată de mentalităţile vremii, fiindu-i interzis orice rol în viaţa politică, comercială sau economică, precum şi accesul la educaţie, femeii din clasa ţărănească medievală îi rămânea drept cadru de socializare, din ce depăşea propria-i ogradă, locurile în care nu se semnala doar prezenţa masculină şi cele care nu erau asociate cu imoralitatea.
Fântâna, moara, albia râului unde îşi spălau rufele, biserica sau uliţa satului se numărau printre spaţiile colective îngăduite frecventării femeilor, cu acordul soţului, unde acestea se întâlneau şi să stea la taifas. De asemenea, puteau fi prezente, însoţite de bărbaţii lor, la hora din zilele de sărbătoare. Nu se cuvenea însă ca femeia să meargă la baia publică sau în oricare alt loc la „băuturi“ cu bărbaţii, „adecă pre la mease dă veselie“.
În caz contrar, comportamentul acestora, uneori inventat sau exagerat pe alocuri, căci „aşa umblă gura satului, nici că visezi din ce scorneşte o poveste“, devenea subiect de clevetiri, ceea ce le ştirbea reputaţia, stârnind oprobriul public şi agresivitatea soţului. Abaterile de la conduita unei femei măritate erau aspru judecate şi pedepsite de comunitate, pornind de la forme incipiente de şuşoteli şi bârfe pe uliţele satului, până la diverse sancţiuni, precum plimbarea prin sat a femeii necredincioase şi bătaia la tălpi în mijlocul târgului, spre deliciul publicului. De asemenea, dovedirea adulterului femeii îi oferea bărbatului privilegiu „să-şi gonească muiarea den casă cu puterea lui, fără de leage şi fără ştirea judecatorului“.
Succesiune de naşteri şi alăptări

În concepţia matrimoniului din societatea medievală, cu rădăcini în spiritul tradiţiilor străvechi, menirea femeilor era aceea de a procrea, maternitatea constituind adevărata lor identitate. Din vremuri imemoriale, femeii i-a fost atribuit rolul primordial de dăinuire a speciei, imaginea ei fiind transpusă în idoli ai fecundităţii şi adorată ca atare.
Această epocă, însă, mai mult ca oricare, reduce destinul femeii la acela de simplă reproducătoare. Viaţa adultă a femeii se constituia dintr-o succesiune de naşteri şi alăptări, fapt care nu o exonera însă de treburile din gospodărie sau de munca câmpului, aproape echivalentă cu cea a bărbatului. În ­atare condiţii, nu este de mirare că mănăstirile deveneau o alternativă pentru femeile care doreau să se detaşeze de atribuţiile sociale sau căutau să scape de violenţa domestică.
Deşi hărăzită să-i îngrijească, să-i servească şi să-i hrănească pe toţi cei alături de care-şi ducea existenţa, de multe ori, femeia era nevoită să asiste neputincioasă la moartea propriilor copii, survenită din diverse pricini, printre care boala sau sărăcia. Înfruntând greutăţile modului de trai, femeia-ţărancă a reprezentat pentru această vreme, ca de altfel pentru toate epocile istoriei, simbolul hărniciei, devotamentului, dârzeniei, smereniei şi blândeţii neamului.
„Româncele sînt supuse, prietenoase, îndatoritoare şi foarte harnice. Femeia munceşte la cîmp, vede de copii şi de casă, toarce şi ţese pentru nevoile casei şi pentru vînzare, îşi întocmeşte şi-şi curăţă ea însăşi îmbrăcămintea, creşte păsări, […] toarce din furcă în timp ce merge cu căruţa sau umblă pe jos“, spunea, la 1785, Christopher Seipp, călător străin pe meleagurile noastre.

Viaţă mai lungă pentru femeile care dorm ...

Femeile care dorm între cinci şi şase ore şi jumătate pe noapte au cea mai mare rată de supravieţuire, potrivit unui studiu publicat de „The Daily Mail".
Noile concluzii vin să contrazică studiile potrivit cărora cei care dorm cinci ore sau mai puţin au un potenţial de risc de 70% de deces din diverse cauze.
Cercetătorii de la Facultate de Medicină din San Diego, SUA, monitorizează încă din 1995, 459 de femei cu vârste cuprinse între 50 şi 81 de ani, în scopul de a stabili o legătură între somn şi mortalitate. Prin acest studiu, cercetătorii au urmărit, de asemenea, să demonteze teoria larg răspândită, potrivit căreia oamenii nu dorm suficient. Rezultatele arată că femeile care au dormit între cinci şi şase ore şi jumătate au înregistrat cea mai mare rată de supravieţuire.
„Surpriza a venit atunci când am măsurat obiectiv nivelul de somn, iar cea mai mare rată de supravieţuire a fost înregistrată la femeile care dormeau între cinci şi şase ore şi jumătate, ceea ce înseamnă că aceste femei nu ar trebui să se teamă, din moment ce cantitatea de somn este în mod evident asociată cu o rată excelentă de supravieţuire", declară cercetătorul Daniel Kripke.

8 din 10 femei prefera operatiile estetice

Opt din 10 reprezentante ale sexului frumos care intra in cabinetele de specialitate prefera sa slabeasca prin operatii, in loc sa tina un regim alimentar si sa faca sport. "Aceste paciente trebuie refuzate politicos, dupa ce li s-au adus suficiente argumente care sa demonteze falsa lor nevoie", spune dr. Silvia Stanculescu, specialist in chirurgie plastica.
http://www.cancan.ro/viata/sanatate/8-din-10-femei-prefera-operatiile-estetice-126848.html

Noul trend al migraţiei: pleacă femeile
În ultimii ani, migraţia spre Vest s-a feminizat; „supracalificarea" este o problemă pentru emigranţii din Italia; banii ONG-urilor franceze ajung în mâna romilor bogaţi din campuri. Acestea sunt doar câteva din temele discutate la o conferinţă care a adus la Bucureşti antropologi români şi străini.
Împreună cu Polonia, România a furnizat, după căderea comunismului, cel mai mare număr de emigranţi Vestului Europei. Ioana Vlase, de la Universitatea Neuchatel (Elveţia) a luat în discuţie feminizarea migraţiei româneşti după 2002 - dacă, în deceniul nouă, cei care-şi încercau norocul afară erau preponderent bărbaţi, după 2002 şi deschiderea graniţelor, femeile devin mult mai vizibile, ocupând piaţa muncii domestice (menajere, îngrijitori de bătrâni sau de copii). Pe de altă parte, înainte de deschiderea graniţelor, se mobilizau în special capii familiei: riscurile şi dificultăţile fiind mai mari, ei dormeau luni sau ani „la părăseală", în case abandonate - cercetătoarea prezintă cazul unui grup de 8 români care au fost lăsaţi să doarmă într-un astfel de imobil, cu condiţia ca locatarii să aibă grijă de animalele pe care proprietarul le creştea în casă. Studiul se bazează pe interviuri făcute cu emigranţi dintr-un sat din Vrancea; la începutul său, migraţia internaţională păstrează obiceiul migraţiei comuniste sat oraş: dacă înainte cei de la sat trimiteau alimente generaţiilor mai tinere de la oraş, acum „neamurile" din România trimit italienilor alimente făcute în casă (cârnat, tobă, carne afumată etc.).
Genul se află şi în centrul studiului lui Remus Anghel de la ISPN Cluj - însă mai interesante decât observaţiile de gen au fost cele referitoare la saşii din Timişoara stabiliţi în Nurnberg. După ce au ajuns în Germania, aceştia fie s-au simţit priviţi de sus, fie nu au reuşit să se adapteze, încât au început să-şi privească cu alţi ochi, mai toleranţi, „românitatea"; consecinţa e că au început să-şi caute soţii şi să se căsătorească cu româncele din oraşul de baştină, Timişoara. Monica Alexandru de la Universitatea Bucureşti discută despre o problemă cu care se confruntă cei mai mulţi români emigranţi - „inconsistenţa de status", joburile sub calificarea reală şi frustrările pe care le generează - astfel, o profesoară care lucrează ca menajeră în Italia şi-a găsit refugiul în înfinţarea unei asociaţii cu profil educaţional unde a început să predea ca voluntară pentru copiii celorlalţi emigranţi; „supracalificarea" este de multe ori o problemă în obţinerea unui job: ea nu e privită cu ochi buni de patroni şi creează dificultăţi suplimentare la muncă: un inginer din Târgu Jiu, sătul de ironiile tovarăşilor zidari („ce rahat de inginer eşti şi tu dacă nu poţi face un zid ca lumea?") a început să le spună că are doar liceul, că în România trăiesc maimuţe şi că se mânâncă banane.
Banii ONG-urilor franceze ajung la romii bogaţi
Emigraţia romilor în Franţa s-a aflat în centrul lucrării lui Marion Lievre de la Universitatea Motpellier 3 care, în calitate de voluntar al unui ONG francez, a lucrat cu taberele rome aproape un an. Antropolaga arată cum intervenţiile sociale accentuează inegalităţile din campuri - banii şi ajutoarele sociale ajung la cei bogaţi, la şefii interlopi care controlează intrările din campuri. Aceştia sunt şi mediatori în relaţia cu autorităţile, fiind mai integraţi în societatea franceză (îşi trimit, de pildă, copiii la şcoală) - argumente suficiente pentru a le adresa politicile sociale. Cristina Boboc de la SNSPA a vorbit despre procesul invers, al italienilor care au migrat în ţara noastră. După valul patronilor care şi-au deschis afaceri şi mici intreprinderi , la începutul anilor 2000, a venit rândul unui alt val: burlaci între 25 şi 35 de ani, care, datorită mobilităţilor studenţeşti, s-au reîntors în România pentru a se angaja în multinaţionale. Profilul lor este mai degrabă de travelleri - din 28 de oameni luaţi în studiu, doar trei s-au implicat în relaţii stabile aici şi şi-au pus problema de a stabili definitiv în Bucureşti; au prieteni printre francezi şi polonezi şi nu sunt interesaţi de evenimentele comunitare de la Biserica italiană sau de la Institutul Cultural al ţării din Peninsulă. Motivul pentru care preferă ţara noastră e că viaţa e mai ieftină - pe de altă parte,câştigă cu peste 300 de euro mai mult decât colegii români angajaţi în joburi similare.
Ţăranii din Apuseni, îmbogăţiţi din tăierea pădurilor
Monica Vasile de la Max Planck Institute for Social Anthropology din Halle analizează „comerţul cu lemne, criza şi riscul", într-un sat din Munţii Apuseni care, după '89, a început să trăiască exclusiv din tăierea lemnului. Şi nu oricum, ci foarte bine - dacă, înainte de ‘89, oamenii abia îşi duceau zilele dintr-o agricultură sărăcăcioasă şi din comerţul semilegal cu lemnele din pădurile din jur, după Revoluţie, în plin haos legislativ şi corupţie, vânzarea de lemne s-a transformat într-o adevărată industrie, aducătoare de prosperitate. Satul s-a umplut de gatere; cel mai mare s-a dovedit şi cel mai profitabil, îmbogăţindu-l pe proprietar şi, în anii 2000, făcându-l deputat PDL. Deşi bărbatul e perceput acum ca un factor de protecţie la nivel înalt, oamenii locului încearcă să rezolve problemele pe plan local - „cu poliţistul, pădurarul etc". Deputatul şi „Studentul" sunt eroii comunei („au plecat din sat şi s-au realizat", spun mândri oamenii); „Studentul" locuieşte la Timişoara şi este dealerul principal pentru lemnul din zonă. Lemnul este în continuare valuta forte pentru săteni, transformaţi, după 20 de ani de exploatare intensivă a pădurilor, în antreprenori obişnuiţi cu riscurile. Riscul le-a intrat în sânge - unul dintre ei, simţind boom-ul, nu a ezitat ca, în 2000, să-şi vândă casa; într-un an, şi-a scos de şase ori banii. Criza economică nu-i atinge, declară ţăranii, „ce au crescut sunt doar riscurile"; unul din cei intervievaţi spune că a făcut profit de 23.000 euro anul acesta - cu 17.000 euro şi-a luat maşină. „Pădurea şi muierile", se încurajează oamenii cu o zicală populară, „nu se termină niciodată".
DEZBATERI
De la urbanizare la ritualuri
Conferinţa SACR, asociaţia care adună majoritatea antropologilor români, s-a desfăşurat în acest weekend la Casa Universitarilor din Bucureşti şi a avut mai multe secţiuni - „urbanizare", „migraţie", „etnicitate", „corp", „economie", „reprezentare", „ritualuri", „mass-media"; dezbaterile şi studiile despre emigraţie s-au dovedit cele mai interesante.
Dacă, în deceniul nouă, cei care-şi încercau norocul afară erau preponderent bărbaţi, după 2002 femeile devin mult mai vizibile, ocupând piaţa muncii domestice.

O dulce durere de cap




Adesea catalogată de autosuficienţa masculină drept haotică şi total incoerentă în situaţii-limită, femeia, de fapt, e cea care generează chiar autosuficienţa masculină însăşi, căci fără de ea bărbatul nu ar avea sens.
Cum ar arăta o frunză, dacă nu ar exista formele feminine? Ori un delfin? Ori stiloul pe care-l ţin acum în mână? Totul ar fi gri, dar un gri urât, întunecat şi plin de ascunzişuri, aşa cum ar arăta mintea umană, neseparată în sexe, o minte încuiata de singurătate şi lipsită de întrebări existenţiale... O poartă închisă cu un lacăt ce nu acceptă nicio cheie, din simplul motiv că aceasta n-a fost concepută.
Ne dau multe dureri de cap. Dacă femeia ar trebui premiată pentru merite deosebite în câmpul existenţial al bărbatului, durerile de cap pe care ni le provoacă uneori sunt în mod clar motivaţia cea mai potrivită pentru o asemenea distincţie. Dar crezi tu, bărbatul care citeşte probabil
la toaletă aceste pagini uitate de soţie prin cameră, că fără acele dulci dureri de cap ai trăi mai bine? Am trecut prin relaţii incredibil de frumoase, graţie cărora am devenit Doctor în Psihologia Cuplului, prin perioade în care am învăţat de la ele ce însemn eu. Am învăţat ce înseamnă de fapt diplomaţia, dorinţa de a conlucra, de a realiza cu adevărat ceva, de a deveni imun la durerile de cap provocate de isteria feminină ocazional prezentă în viaţa mea liniştită de bărbat autosuficient. Am luat-o nu o dată peste picior pentru fisa care nu-i cădea la momentul potrivit sau pentru simţul dezastruos al orientării în spaţiul urban al capitalei şi m-a enervat la culme cu episoadele ei de gelozie. Dar fără aşa ceva parcă trăiesc degeaba.
Femeia nu este precum sarea-n bucate. Ea este elementul ce stă la baza formarii celui mai mic cristal de sare, fără de care nu ar exista marile saline ori apa mării. Dulceaţa ei poate fi menţinută atâta timp, cât bărbatul reuşeşte să-i asigure armonia necesară, căci, în caz contrar, ea poate deveni extrem de sărată, chiar amară pe alocuri, cu tente acre. Forţa ei interioară nu poate fi egalată de niciun vulcan, moliciunea atingerii sale o întrece pe cea a mătăsii, instinctul ei matern poate măcelari haite întregi de lei înfometaţi din dorinţa de a-i apăra pe cei dragi, iar sărutul ei este capabil să-l îmblânzească până şi pe cel mai mare tiran, pentru că autosuficienţa lui ar fi în van fără prezenţa ei la braţul său...
Aceasta e femeia privită cu ochii unui bărbat de doar 26 de ani, care mai are multe vârfuri montane de cucerit. Ştiu doar că nu aş face nimic, dacă nu aş avea cu cine împărtăşi bucuria victoriei, la un pahar de vin roşu, în faţa unui şemineu aprins şi mângâiat de căldura atingerii fiinţei ce a reuşit să înglobeze cele mai frumoase calităţi pe care Dumnezeu le-a aruncat, aparent aleatoriu, pe Pământ.

Tot articolul ...

Cele mai frecvente gafe vestimentare la femei
Orice femeie îşi doreşte să arate bine, să se îmbrace cu stil şi să fie admirată. Există însă câteva greşeli vestimentare care ar putea distruge chiar şi cea mai grozavă ţinută. Nu mă refer la regulile deja banale, cum ar fi că nu trebuie să porţi haine supradimensionate sau pantofi murdari.
Iată cele mai frecvente greşeli pe care le fac femeile în materie de modă, potrivit site-ului geniusbeauty.com. Citeşte-le, reţine-le, iar data viitoare alegeţi hainele cu mai multă grijă.
O bluză decoltată în combinaţie cu o fustă mini
Nu este nimic mai vulgar decât o ţinută formată dintr-o bluză cu un decolteu adânc şi o fusta mini mulată. În cel mai bun caz, oamenii vor crede că nu ai deloc simţ estetic, iar în cel mai rău caz, vei fi considerată o femeie
cu moravuri uşoare. Această costumaţie este potrivită pentru modele din videoclipurile R'n'B, dar nu şi ca să ieşi pe stradă. Aşa cum spune fashion icon-ul Victoria Beckham nu îţi arăta niciodată toate farmecele!

Chiloţii tanga la vedere
Criticii de modă americani folosesc expresia "whale tail" pentru a descrie moda chiloţiilor tanga ridicaţi peste talia blugilor. Acum câţiva ani, când au apărut blugii cu talie joasă, multe tinere îşi arătau "cozile de peşte", dar din fericire, moda a trecut. "Nimic nu este mai puţin atrăgător decât nişte bikini prespălaţi lăsaţi la vedere!", spune Camilla Morton, autoarea unor cărţi de modă foarte populare în America.
Sandale cu şosete sau ciorapi
Sandale au fost concepute pentru a fi purtate cu picioarele goale, aşa că respectă această regulă. Cusăturile şosetelor, chiar şi cele ale ciorapilor din lycra, se văd pe vârful degetelor care ies din pantofii decupaţi şi nu arată deloc frumos. Este adevărat că în unele prezentările de modă, modele poartă sandale şi papuci cu şosete. Dar unele modele defilează cu sânii goi pe scenă. Asta înseamnă că poţi să ieşi pe stradă aşa? Nu.
Haine care nu ţi se potrivesc
Colanţii au fost până de curând au fost foarte la modă şi apăreau în toate revistele. Deşi toate femeile îşi doresc să fie în pas cu moda, trebuie să recunoaştem ca nu oricine poate purta colanţi. Aceştia arată bine pe picioarele slabe, însă accentuează defectul femeilor care au picioarele mai groase. Acelaşi lucru este valabil pentru mai multe haine. Fii sinceră cu tine însuţi - dacă o rochie
nu ţi se potriveşte, nu o cumpăra doar pentru că este la modă!

Imprimeurile animale, carouri sau dungi
Imprimeurile cu dungi şi carouri sunt frumoase şi stilate, dar numai atunci când sunt purtate separat. Aceste imprimeuri, pur şi simplu nu merg împreună. Combinaţia lor poate să distrugă orice stil şi să deformeze orice siluetă.
De asemenea, trebuie să fi atentă la imprimeurile animale. Chiar dacă petele de leopard de pe rochia ta se asortează perfect cu cele de pe pantofii, numai una dintre haine ar trebui să aibă un imprimeu ca să nu transformi ţinuta în kitsch.
Pantaloni scurţi şi adidaşi
Dacă porţi pantaloni scurţi, asigură-te că te încalţi cu sandale sau balerini ca să îţi pui în evidenţă picioarele. Combină pantalonii scurţi cu adidaşi, numai atunci când mergi la sală sau la alergat. Adidaşii sau tenişii nu sunt încălţămintea potrivită pentru a-ţi pune în valoare picioarele. De asemenea, pantalonii scurţi nu trebuie să fie prea strâmţi ca să araţi sexy.
Haină de blană lungă şi cizme fără toc
O haină de blană atrage atenţia asupra unei femei şi indică un anumit statut social, aşa că nu strica toată vestimentaţia purtând cizme fără toc. În plus
, aceste cizme sunt, de obicei, butucănoase şi nu se potrivesc deloc cu o haină de blană elegantă. Alege o haină de blană lungă atunci când mergi la o petrecere sau la un bal şi vrei să impresionezi.

Paiete şi sclipici
Paietele şi mărgele strălucitoare arată grozav pe unele haine. Chiar şi o şapcă cu paiete ar arăta drăguţ dacă restul hainelor tale ar fi simple. În ceea ce priveşte stilul glamour, este foarte important să ştii ce înseamnă destul. Dacă alegi să porţi o bluză cu ştrasuri, asigură-te că blugii tăi nu au aplicaţii din paiete sau mărgele, iar pantofii nu sunt din lac. În acest caz, ar fi bine, de asemenea, să nu porţi accesorii strălucitoare.
Şlapi din plastic
Poţi să porţi şlapi din plastic sau papuci Crocs pe plajă, dar nu şi prin oraş. Din comoditate, vara, foarte multe femei fac această greşeală vestimentară. Alege în loc de papuci din plastic sandale cu breteluţe subţiri ca să fii mai feminină. Toamna în schimb, poţi să îţi cumperi cu încredere o pereche de cizme din plastic care sunt foarte utile în anotimpul polios şi în acelaşi timp chic.

Cum influenţează hormonii pofta de cumpărături a femeilor
http://www.gandul.info/magazin/cum-influenteaza-hormonii-pofta-de-cumparaturi-a-femeilor-7358674

Din ziua a 13-a şi până în ziua a 21-a de ovulaţie, femeile sunt predispuse la tot felul de modificări comportamentale, spune prof. dr. Constantin Dumitrache, medic endocrinolog la Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon”


Din ziua a 13-a şi până în ziua a 21-a de ovulaţie, femeile sunt predispuse la tot felul de modificări comportamentale, spune prof. dr. Constantin Dumitrache, medic endocrinolog la Institutul de Endocrinologie "C.I. Parhon".
Potrivit specialistului, în acest interval de opt zile femeile pot deveni cheltuitoare, extrem de posesive, geloase şi pot avea un apetit sexual mai ridicat. De altfel, un studiu recent al cercetătorilor britanici de la Universitatea Hertfordshire vine să susţină cu cifre spusele prof. dr. Dumitrache.
Cercetarea, realizată on-line pe un eşantion de 450 de voluntare cu vârsta cuprinsă între 18 şi 50 de ani, arată că femeile resimt un impuls puternic de a merge la cumpărături atunci când se află în perioada fertilă, mai exact în intervalul cuprins între cea de-a 13-a şi cea de-a 21-a zi a ovulaţiei.
Cercetătorii au constatat că dincolo de faptul că aruncă banii pe tot felul de lucruri, voluntarele nu prea erau mulţumite de alegerile făcute la shopping, ceea ce demonstrează că, mânate de hormoni, femeile fac alegeri neinspirate, scrie "Daily Mail".
În perioada fertilă, masa e mai bogată cu 500 de kilocalorii
Studiile anterioare au demonstrat şi că, în perioada fertilă, femeile se îmbracă provocator, tocmai pentru a atrage atenţia bărbaţilor. "În acest interval de timp, anumite simţuri ale femeilor sunt mai dezvoltate decât în mod normal.
Auzul şi mirosul se numără printre ele", spune prof. dr. Dumitrache. Durerile de cap şi nervozitatea se află şi ele pe lista modificărilor comportamentale întâlnite la femeile aflate în perioada fertilă. Endocrinologul adaugă că în acest inteval de zile femeile se mai confruntă şi cu tulburări ale somnului.
Şi apetitul pentru mâncare se modifică. Potrivit nutriţionistului Mihaela Bilic, femeile mănâncă cu până la 500 de kilocalorii mai mult decât în mod normal. "În perioada de maximă fertilitate a femeii, organismul începe să secrete progesteron, care are rolul de a induce menstruaţia, însă, ca efect secundar, duce la apariţia căldurii în organism.
Acest consum caloric suplimentar se reflectă în apetit, femeile crescându-şi involuntar apetitul alimentar cu 250 până la 500 de kilocalorii pe zi", explică medicul nutriţionist Bilic.

3 boli mintale frecvente la femei
http://www.unica.ro/detalii/articole/boli-mintale-femei-6936.html
Depresia este cea mai frecventă şi mai cunoscută boală psihică a femeilor, dar nu e singura. Panica, stresul post-traumatic sau obsesiile sunt la fel de periculoase.

Conform OMS, bolnavii mintal sunt printre grupurile cele mai marginalizate în multe ţări. Deşi se ocupă de şomeri, săraci sau minorităţi, puţine guverne se gândesc să realizeze programe speciale pentru bolnavii psihic.


Pe lângă faptul că sunt marginalizaţi, stigmatizaţi sau nu îşi permit un tratament adecvat, mulţi dintre aceşti oameni nici măcar nu au ocazia să afle că sunt bolnavi, atât de puţin cunoscute sunt bolile mintale. E foarte ciudat, având în vedere că un om din patru are cel puţin o problemă psihică de-a lungul vieţii.
Femeile, cele mai expuse bolilor mintale




Numai doi din cinci bolnavi mintal se adresează medicului, iar dintre cei care au acest curaj, doar jumătate primesc diagnosticul corect. O mare parte din cei care suferă în tăcere sunt femei. Inegalitatea şi discriminarea, sărăcia, violenţa dmestică, inferioritatea socială, presiunea şi stresul create de asumarea unor roluri multiple sunt numai câţiva din factorii care le fac pe femei mai vulnerabile în faţa bolilor mintale.


Toată lumea a auzit de depresie, anorexie şi bulimie, însă există şi alte boli psihice care sunt mai frecvente la femei.
Sindromul de stres post traumatic




Violenţa sexuală şi domestică şi practicile mutilante din ţările lumii a treia fac ca femeile să fie cea mai importantă categorie afectată de sindromul stresului post traumatic. Acesta se declanşează în urma unui eveniment traumatizant fizic sau psihic: un viol sau o încercare de viol, un accident, episoade de violenţă domestică etc.


Persoanele atinse de această boală au aminitiri şi coşmaruri persistente legate de episodul traumatizant, se sperie uşor, au insomnii, răbufniri de furie sau perioade de depresie, nu mai simt bucuria sau apropierea faţă de alte persoane.


Deşi nu e uşor să uiţi un eveniment atât de dureros cum este un viol sau un accident grav, există soluţii pentru ca persoanele care au trecut prin aşa ceva să poată duce o viaţă normală. Tratamentul constă în psihoterapie şi medicamente dacă este cazul. Important este ca fiecare persoană care a trăit o experienţă traumatizantă să fie evaluată de un psiholog sau psihiatru. Din păcate, la noi în ţară nu prea se întâmplă, iar coşmarurile şi teama sunt considerate simptome normale care nu primesc atenţia cuvenită.
Tulburarea de panică




Ca şi depresia, această tulburare este de două ori mai frecventă la femei decât la bărbaţi.


Atacurile de panică se declanşează de obicei din senin şi sunt caracterizate de o frică intensă, însoţită de transpiraţii, slăbiciune, ameţeală, amorţeala mâinilor, senzaţia de sufocare. Nu se ştie de ce unii au această problemă şi alţii nu, dar se crede că este legată de genetică şi declanşată de evenimnte sau medii stresante.


Poate că pare puţin, dar un atac de panică se poate declanşa oricând, de exemplu atunci când eşti la volan sau într-o şedinţă importantă, deci întreagă viaţă poate fi afectată.


Uneori tulburarea de panică însoţeşte alte boli mintale precum tulburarea bipolară sau o dependenţă. Tratamentul constă şi de această dată în terapie cognitiv comportamentală şi, în cazuri mai grave, medicamente specifice.
Tulburarea obsesiv-compulsivă






Ca şi precedentele, TOC este o tulburare de anxietate, caracterizată prin gânduri persistente, nedorite – obsesiile – sau comportamente repetitive – compulsiile. Torturat de gânduri pe care nu le poate alunga, bolnavul îşi găseşte eliberarea prin gesturi şi ritualuri, dar numai pentru moment.


TOC se manifestă în multe forme, care mai de care mai ciudată. De exemplu, unii bolnavi au o teamă permanentă de microbi, care îi face să se spele pe mâini de sute de ori pe zi, refuzând să atingă anumite obiecte sau persoane. Alţii se tem de explozii şi nu pot adormi sau pleca de acasă decât după ce au verificat de zeci de ori aragazul sau le e atât de teama de înec încât nu pot suporta să vadă o găleată cu apă şi trebuie să golească toate recipientele pe care le văd.


Sunt gesturi şi ritualuri de la care bolnavii nu se pot abţine, chiar dacă uneori par amuzante, şi care le pot acapara întreaga viaţă, lăsându-i fără loc de muncă sau partener de viaţă. Tulburarea obsesiv-compulsivă poate fi însoţită de depresie, anorexie sau bulimie, atacuri de panică.


Chiar dacă boala nu poate fi întotdeauna vindecată, bolnavii pot cel puţin să o ţină sub control cu ajutorul terapiei cognitiv comportamentale sau al medicamentelor.

Româncele, neveste mondiale
http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Romancele-neveste_mondiale_0_333567039.html

Femeile din România sunt favoritele europenilor care-şi caută soţii în străinătate şi le-au detronat pe rusoaice în preferinţele francezilor. Ele sunt apreciate pentru frumuseţea lor, dar şi pentru că păstrează valorile tradiţionale ale familiei, susţin cei care intermediază astfel de mariaje mixte.
România are 2,7 milioane de cetăţeni plecaţi în străinătate, conform ultimului bilanţ realizat de Eurostat, institutul european de statistică. Numai anul trecut au plecat legal peste 360.000 de persoane. Dintre aceştia, însă, doar 10.211 şi-au schimbat în acte adresa de domiciliu.

Dacă în cazul celor care se duc la muncă predomină bărbaţii, în subcategoria românilor care îşi stabilesc domiciliul în străinătate conduc detaşat femeile. Anul trecut, numărul lor a fost dublu faţă de cel al bărbaţilor, adică de 6.443, comparativ cu 3.768.

Cătălin Ghinăraru, secretar ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, explică: „Este simplu. Căsătoria este principala explicaţie pentru numărul mai mare al femeilor din această statistică. De regulă, femeia urmează bărbatul",
spune sociologul.

Reputaţie de familiste

În ultimii ani, româncele au câştigat reputaţia de „femei frumoase şi care încă respectă valorile tradiţionale ale familiei", ceea ce a dus la dezvoltarea unei adevărate industrii de intermediere a căsătoriilor mixte. Ionel Ana a stat 12 ani în Belgia şi, dintr-o întâmplare, a ajuns să le ajute pe românce să se lanseze în cariera de neveste internaţionale .

În 2006, un prieten belgian l-a rugat să-i prezinte „o fată din România, pentru căsătorie". După câteva vizite în ţară, belgianul şi-a găsit nevasta ideala, undeva prin Moldova.

Succesul l-a făcut pe Ionel să-şi caute şi el sufletul pereche în Româna. A deschis pe internet o agenţie matrimonială, www.rombest.com, şi aşa a întâlnit-o pe Raluca, actuala sa soţie. De atunci, amândoi se ocupă de site, iar în doi ani au reuşit să intermedieze o mulţime de căsătorii între cetăţeni străini şi românce.

Integrarea în UE le-a propulsat în top

De ce preferă unii occidentali femeile din România? „Ei susţin că româncele sunt persoane cu valori tradiţionale, conservatoare, în timp ce franţuzoaicele, de exemplu, nu mai respectă standardele unei soţii. După ce nasc, ele se întorc imediat la muncă", spune Ionuţ Ana.

Până acum câţiva ani, rusoaicele erau preferatele francezilor care-şi căutau neveste în estul Europei. Din 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană, cererile de soţii românce au crescut continuu, iar de vreo doi ani, spune Ionel Ana, acestea le-au detronat pe rusoaice.

„Există o barieră culturală şi una administrativă, în cazul acestor relaţii. Se circulă mult mai uşor între România şi Franţa, în timp ce rusoaicele au nevoie de viză pentru a ajunge la Paris. Faptul că româncele nu au nevoie de viză le dă multă încredere bărbaţilor că femeia chiar vrea să întemeieze o familie şi nu doar să ajungă în Occident", explică patronul www.rombest.com .

Sexy şi de casă, o imagine care se vinde bine

Mihaela Miroiu, cea mai importantă reprezentantă a activismului feminist românesc şi profesor universitar la Şcoala de Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti, spune că această situaţie este specifică tuturor ţărilor din estul Europei. „Căsătoriile cu bărbaţi din Occident sunt un fenomen foarte răspândit în această zonă a Europei, în Ucraina, de exemplu, ţări care au ajuns să livreze tipul ăsta de imagine în care se asociază două trăsături - femeie foarte sexy şi, totodată, tradiţionalistă", explică experta în feminism.

Fenomenul s-a propagat din mai multe motive. În primul rând, enumeră Miroiu, în România n-a existat o mişcare de amploare pentru demnitatea femeilor. Pe de altă parte, femeile au fost foarte puternic lovite în cei 20 de ani de postcomunism: „Ele lucrează, de obicei, în domenii prost plătite, precum învăţământul şi sănătatea. De asemenea, sunt încă foarte puţine femei în posturi de conducere, în afaceri sau în politică", spune Mihaela Miroiu.

De aceea, alegerea femeilor de a găsi un soţ străin, care să le ofere siguranţă materială, este una raţională, crede Miroiu: „Nu au resurse, din păcate".

În momentul de faţă, câteva sute de mii de românce sunt înscrise pe tot felul de site-uri de profil. Numărul celor care s-au înregistrat pe www.rombest.com a crescut de când a început criza mondială, un argument în plus că mariajul în străinătate este o variantă de scăpa de insecuritatea din România.

„Uneori, ele doar mimează tradiţionalismul"

Imaginea sexy şi familistă se vinde, aşa încât româncele au grijă să se prezinte ca atare, frumoase şi adepte ale patriarhatului. Ce se află în spatele cuvintelor scrise în profilul persoanelor înscrise pe un astfel de site? „De cele mai multe ori, femeile mimează acest conservatorism", este de părere Mihaela Miroiu.

Nici portretul real al bărbatului care-şi caută nevastă în acest fel nu se potriveşte întotdeauna cu cel declarat, povesteşte Ionel Ana, proprietarul www.rombest.com. „Toţi spun că-i interesează în primul rând ca femeia să fie de casă. Unii visează însă «perle rare», fotomodele din reviste şi majoritatea vor soţii cu 10 sau 15 ani mai tinere decât ei. Dacă ar cere asta la o agenţie franceză ar fi refuzaţi imediat", explică Ionel Ana.

„Un mic macho"

Cum îi descrie feminista Mihaela Miroiu pe cei care-şi caută neveste conservatoare din ţări sărace? „Aceştia nu s-au împăcat cu ideea de parteneriat dintre bărbat şi femeie. Sunt mici „macho" care se cenzurează în viaţa lor profesională, în societate şi care vor să fie stăpâni măcar la ei acasă, stăpânii femeilor lor".

Tot aici se încadrează şi românii plecaţi demult în străinătate, care au obţinut cetăţenia ţării de adopţie şi apoi îşi caută neveste pe meleagurile natale.

Nu numai nostalgia după sărmăluţe şi alte mâncăruri tradiţionale îi determină pe aceştia să scormonească internetul în căutarea soţiei ideale, ci mai ales tipul acesta de relaţie în cuplu, construit pe dependenţă: „Sut bărbaţi care nu au procesat că trebuie să existe competiţie în sfera publică şi parteneriat în viaţa privată", explică Mihaela Miroiu.

Indiferent de explicaţiile psihologice aflate în spatele acestor cupluri, Ionel Ana susţine că marea majoritatea căsniciilor mijlocite de ei sunt un succes: „Sunt mariaje solide. Păstrăm legătura cu ei, au devenit prietenii noştri".

"Aceşti bărbaţi care‑şi caută soţii în estul Europei vor să fie stăpâni măcar la ei acasă, stăpânii femeilor lor."
Mihaela Miroiu
politolog

Topul ţărilor de destinaţie în 2009

Canada - 2.045 de persoane
Germania - 1.938 de persoane
SUA - 1.793 de persoane
Italia - 984 de persoane

Numărul românilor care şi-au stabilit domiciliul afară

Anul Femei Bărbaţi

2006 8.856 5.341
2007 5.471 3.088
2008 5.670 3.069
2009 6.443 3.768

Apelativele pe care femeile le urăsc la serviciu
http://www.adevarul.ro/societate/viata/
Angajatele urăsc să fie strigate „dragoste“ sau„iubire“, aceşti termeni afectivi enervându-le la culme. Una din patru femei crede că utilizarea acestor apelative drăgăstoase este o dovadă a lipsei de profesionalism.
Cercetătorii britanici au vrut să arate ce cred femeile atunci când li se vorbeşte în termeni afectivi la serviciu. Studiul realizat pe un eşantion de 3.000 de femei a demonstrat că mai bine de trei sferturi dintre ele cred că sunt inacceptabili, iar pe unele chiar le enervează cumplit, scrie „The Daily Mail".
„DRAGĂ", LIPSIT DE RESPECT
„Totul ne arată că femeile nu sunt deloc fericite dacă sunt strigate altfel decât pe nume. Bărbaţii ar putea crede că este o dovadă de afecţiune dacă le spun «gagico» sau «dragoste », dar lor li se pare că sunt tratate umilitor, cu un aer de superioritate", spune purtătorul de cuvânt al companiei de cercetare de piaţă www.onepoll.com, care a realizat studiul.
„Multe exprimă falsitate, aşa că nu e de mirare că majoritatea femeilor nu suportă să fie strigate «pisi» sau «păpuşă» de şeful lor de peste 50 de ani", adaugă reprezentantul site-ului.
Cercetătorii au arătat că „dragoste" este considerat un termen prea familiar, în timp ce „gagico" exprimă de departe superioritate. „Scumpo" este agasant, iar „nevastă" este prea personal. „Dragă",spun doamnele, este un cuvânt care demonstrează lipsă de respect.
Numele de animale sunt folosite cel mai frecvent în conversaţiile faţă în faţă, spun două treimi dintre femeile chestionate. Totuşi, uneia din zece i se spune aşa prin telefon, iar în cazul a 15% din ele, prin intermediul e-mailurilor. Una din 20 de femei a considerat că şeful ei a ajuns atât de departe cu aceste apelative încât s-a plâns superiorilor.
Cele mai insuportabile porecle
1 Dragoste
2 Iubito
3 Gagico
4 Nevastă
5 Scumpo
6 Puştoaico
7 Puişor
8 Dragă
9 Păpuşă
10 Pisi

Ghid de seducţie pentru neveste




Eşti o fire romantică şi-ţi doreşti să ai o noapte de dragoste memorabilă? Iată un plan cu care sigur nu vei da greş!

Se întâmplă ca după o vreme relaţia să intre într-un fel de rutină şi ai nevoie de puţină variaţie. O variantă ar fi să pregăteşti o seară-surpriză.

Mici surprize incitante

Scrie bileţele haioase, care să sugereze cu umor ce-l aşteaptă, fără însă a dezvălui surpriza. Plasează-le în locuri strategice, în care ştii sigur că le va găsi: în sertarul cu lenjerie, în buzunarul pantalonilor, în portofel.

Atmosfera perfectă

Încearcă să ajungi acasă înaintea lui. Dacă aveţi copii mici, roagă bunicii să stea cu ei. Dacă sunt mari... vor fi mai mult decât fericiţi să poată lipsi o seară de-acasă.

Pregăteşte dormitorul pentru a crea o atmosferă romantică: câteva lumânări parfumate, o lumină difuză, o muzică plăcută (eventual melodia pe care aţi dansat prima oară). Îmbracă-te cu ceva sexy şi foloseşte parfumul care-i place.

O cină romantică

O zicală din bătrâni spune că dragostea trece prin stomac. Ţine cont de preferinţele lui culinare, dar pregăteşte un meniu uşor, sigur nu vrei să adoarmă după o cină prea copioasă!

Alege un vin bun şi, nu uita, de pe masă trebuie să nu lipsească lumânările. Ca desert, poţi servi fructe pe care să le mâncaţi în vârful patului.

Lasă fantezia să zburde

Dacă rutina, stresul şi grijile zilnice au făcut ca flacăra pasiunii să pălească, încearcă să-i aduci aminte de primii ani ai relaţiei. Fii îndrăzneaţă şi pune-ţi fanteziile în practică.

Precis ai avut unele în care te-ai imaginat având altă identitate sau făcând lucruri îndrăzneţe. E momentul să le pui în practică. Poţi juca orice rol.

Trăieşte fiecare clipă

Toate pregătirile ar fi complet inutile dacă nu te vei desprinde de grijile cotidiene. Închide telefoanele, goleşte-ţi mintea şi bucură-te de aceste momente numai ale voastre. Fii spontană, lasă inhibiţiile deoparte, relaxează-te şi arată-i ce simţi.

Acordă suficient timp preludiului, aceasta nu este doar o simplă excitare, ci crearea unei tensiuni sexuale care se va finaliza cu un orgasm. Sau mai multe...

Somnul de după

Pentru unii bărbaţi, postludiul nu prea există. Se relaxează şi adorm. Nu-l condamna prea tare, de vină este oxitocina, un hormon care se eliberează în cantitate mare în timpul actului sexual.

Nu-l lăsa să se scufunde în somn imediat după orgasm. Vorbeşte-i despre ce ai simţit, mângâie-l, sărută-l, faceţi duş împreună şi va dori, cu siguranţă, să repetaţi aceste clipe în doi.

http://www.clickpentrufemei.ro/Cuplu-si-Relatii/ghid-de-seductie-pentru-neveste

Iată 7 reguli pentru a fi feminină!


“Conform DEX, feminitatea e ansamblul trăsăturilor care constituie specificul caracterului feminin. Din punctul meu de vedere, feminitatea e marele atu al nostru, al femeilor, care ne face atât de speciale”, este de părere designerul şi stilistul Andreea Buzdugan de la Reigna Couture.
Feminitatea înseamnă delicateţe, graţie, mister. Nu înseamnă slăbiciune, lipsă de personalitate, cum, de asemenea, feminitatea nu înseamnă frumuseţe.
Pentru a fi feminină, trebuie să respecţi câteva reguli esenţiale:

1. NATURALEŢEA

Fii naturală în tot. Exagerările, extremele sunt duşmani ai feminităţii. Cum, de asemenea, natural nu înseamnă neîngrijit sau nearanjat.

2. PĂRUL

Alege o culoare şi o coafură care îţi pun trăsăturile în evidenţă. Nu trebuie să ai părul colorat strident sau tuns ciudat. Scopul tău nu este să frapezi.

3. MACHIAJUL

Pentru a evita stridenţa, machiajul trebuie să pună în evidenţă doar o anumită parte a fizionomiei: ochii sau gura. Iar culorile tari merg doar la o ocazie şi o ţinută speciale.
4. VESTIMENTAŢIA

Poartă haine adecvate momentului zilei şi activităţii pe care o desfăşori. Simbolul feminităţii e rochia. Dar evită să fie prea scurtă, prea decoltată sau prea mulată.

5. ACCESORIILE

La o ţinută care iese în evidenţă nu trebuie adăugate accesorii. Doar la haine cu o linie simplă şi în culori neutre poţi accesoriza bijuterii, care să pună şi ţinuta în valoare. Un accesoriu important e ceasul de mână, căci are şi o funcţie practică.

6. PARFUMUL

Nu exagera în ceea ce priveşte cantitatea de parfum folosit. Acesta trebuie să fie perceput doar de persoanele din imediata apropiere.

7. IGIENA

Niciodată să nu miroşi a transpiraţie. Ţine în geantă şerveţele umede, ca să te poţi reîmprospăta în orice loc şi în orice moment al zilei. Nu parfuma pielea care miroase a transpiraţie. Rezultatul e dezastruos.

"Nu uita de maniere când eşti în public"

Feminitatea nu ţine doar de ţinută, ci şi de comportament.

Nu folosi un limbaj vulgar, oricât de supărată ai fi.

Nu consuma mult alcool, pentru a evita să ameţeşti.

Nu gesticula excesiv.

Nu fuma pe stradă.

Nu vorbi cu mâncare în gură.

Mestecă gumă cu gura închisă şi nu plescăi sau sorbi.

Nu ronţăi seminţe pe stradă.

Nu povesti bărbaţilor despre tabieturile tale sau menstruaţie.

http://www.clickpentrufemei.ro/frumusete/iata-7-reguli-pentru-a-fi-feminina

8 gadget-uri performante pentru femei



nu mai sunt demult un moft, pentru că multifuncţionalitatea lor te convinge că merită să dai toţi banii. Şi cum să te controlezi când femeile se descurcă...mai bine cu tehnologia decât bărbaţii? Iată care sunt cele mai noi noi şi elegante gadget-uri care îţi fac viaţa mai uşoară atât la serviciu, cât şi în vacanţă.


1.iPad




Milioane de filme, tone de muzică şi kilograme de cărţi, toate acestea încap într-un kilogram şi mai puţin de jumătate cât cântăreşte un iPad. Cu o viteză de procesare incredibilă, netbook-ul îţi uşurează practic viaţa, în timp ce îţi dă de lucru.


Extrem de util şi în vacanţă, cu iPad-ul de la Apple ai acces la peste 140.000 de aplicaţii care te ajută să nu te rătăceşti - accesând ghidul turistic - să înţelegi urdu - prin funcţia de traducere - să economiseşti banii pe cărţi - prin aplicaţia iBooks - şi să citeşti corespondenţa fără întârziere - cu ajutorul funcţiei iPad eMail.


Dacă nu este mare greutate să îl cari în bagaje, pentru că are mai puţin de un kilogram şi jumătate, poate fi însă o povară pentru buget. Cea mai ieftină versiune costă 2.399 lei, iar preţul ajunge şi la 3.399 lei.


2. iPhone 4




Dacă tot îţi place iPhone, de ce să nu îţi iei ultimul model? Vizibil îmbunătăţit faţă de iPhone-ul 3GS, cele două versiuni de 16 GB, respectiv 32 GB, lansate în această vară, trezesc din nou pasiunea pentru video chat de pe telefon cu ajutorul funcţiei FaceTime Video Chat.

Aşadar, poţi să vorbeşti faţă în faţă cu persoana pe care o suni, poţi să înregistrezi momentele speciale în HD şi să faci editări video prin iMovie. În plus, nici nu mai trebuie să îi porţi de grijă în geantă pentru că ecranul este tratat chimic împotriva zgârieturilor, care se prezintă, în plus, cu o rezoluţie uriaşă de 640 x 960 pixeli (aproape cât cea a unui monitor de calculator).

Nu doar noile funcţii te vor surprinde, ci şi preţul, pentru că cele două modele costă 5.000 şi respectiv 5.700 de lei.


3. iPod Nano




Dacă până acum player-ul se ocupa doar de terapia prin muzică, acum poţi să filmezi şi să faci înregistrezi audio fără reportofon. iPod Nano este cel mai performant player, ce reuneşte muzica şi filmul cu noua cameră video încorporată.

Cu iPod Nano nu mai trebuie să îţi selectezi cu atenţie fişierele cu muzică, pentru că are o capacitate de 16 GB şi dispune şi de un ecran mai mare pentru o regie perfectă. Cel mai nou player de la Apple este şi mai uşor de operat, fişierele sunt mai uşor de organizat, şi mai mult, VoiceOver spune numele melodiilor şi artiştilor, aşa că poţi naviga fără să te uiţi la ecran.

Preţul iPod Nano se situează între 790 şi 900 de lei.


4. Laptop-ul Dell Latitude




Cel mai subţire laptop cu ecran de 16 inch din lume, Dell Latitude se potriveşte perfect pe biroul unei femei, dar la fel de uşor va fi aşezat şi în geantă.


Cu un design expresiv şi elegant, Dell Latitude Z600 este atât de uşor, că aproape nu îţi vei da seama că ai luat laptopul cu tine.



Cântăreşte doar 2 kg, are 14,5 milimetri grosime şi este pe gustul celor prietenoşi cu mediul, consumul de energie fiind mult diminuat.

Dacă scapi laptopul pe jos, Dell Latitude dispune de un amortizor de şocuri care îţi va proteja datele, chiar dacă acesta este oprit. Laptop-ul vine la pachet şi cu unităţi opţionale SSD (Solid State Drive) ce permit stocarea mai rapidă a datelor, iar pentru siguranţa lor, acesta are şi cititor de amprente.


Pentru toate acestea, pregăteşte-te să uşurezi portofelul de 10.000 lei.

STOP! Sa nu ne mai sexualizam fetitele!


Exclamatia din titlu este de fapt o preluare a unei teme prezente in ultima perioada in dezbaterea publica americana, dupa ce milioane de parinti s-au scandalizat la vederea unui video postat pe YouTube, unde fetite de 7 ani danseaza de-a dreptul provocator, avand ca fundal sonor hit-ul "Single Ladies" al lui Beyonce.

Filmuletul (vezi pagina 2 ) a fost preluat de catre cele mai importante posturi de televiziune din State. Comentatori si jurnalisti se intreaba daca este normal ca niste fetite de 7 ani, foarte talentate de altfel, sa execute miscari de dans total nepotrivite varstei lor, imbracate in costumatii extrem de provocatoare, in timp ce parintii aflati in sala striga si aplauda, la miscarile lor deochiate. “Cati pedofili au vazut filmuletul cu pricina? Incotro ne poarta societatea?”, se intreaba parinti ce dezaproba modul in care au fost prezentate fetitele intr-o competitie de dans.

Un tatic care s-a aflat intamplator in sala de spectacol, in timpul concursului de dans, a scris un articol dezaprobator pe site-ul Digital Dads. “Am participat impreuna cu fetita mea la acest concurs. M-am bucurat sa vad atatea fetite, de diferite varste de un talent uluitor. Nu am fost insa pregatit pentru un lucru. Sa le vad pe aceste fetite imbracate in plase, pantalonasi scurti si cizmulite cu toc, cu parul indreptat si cu gene false, miscandu-se languros pe scena. (…) Nu ma intelegeti gresit. Departe de mine puritanismul, insa in timp ce stateam in public si le vedeam pe fetitele de 6 si 7 ani care executau miscari mai potrivite pentru un club de striptease decat pentru o scena de scoala, a trebuit sa ma opresc si sa reflectez. De ce ne lasam copiii sa faca asta? Si mai rau: de ce parintii din audienta fluierau si aclamau de cate ori fetele faceau o miscare extra sexy? Cum de, dintr-o data, sexualizarea fetitelor este ok pentru parinti?”, se intreaba retoric, tatal in cauza.

Doi dintre parintii fetelor aflate pe scena pentru acest performance deja devenit celebru, au gasit o modalitate pentru a-si apara copiii, in emisiunea Good Morning America, de la ABC News

Acest video a fost scos complet din contextul competitional. Dansul fetitelor nu trebuia vazut de milioane de oameni”, a spus unul dintre parinti. Au gasit si un motiv rezonabil pentru a explica de ce fetitele erau imbracate in pantaloni scurti stramti, din satin, imitand stilul prostituatelor (hooker look). “Costumele au fost create pentru miscare , pentru a permite miscarile spectaculoase si pentru a arata liniile corpului”, au explicat parintii.

Cat despre alegerea unui cantec considerat nepotrivit, gandindu-ne ca niste fetite nu pot fi “single ladies” la... 7 anI: “ Este unul dintre cele mai populare cantece. Face parte din cultura populara”, a spus mama uneia dintre componentele trupei de dans.

Chiar daca acest “scandal” american pare a fi departe de noi, fara indoiala, sexualizarea fetelor de la varste fragede, de care se fac vinovati chiar parintii lor, se intampla si la noi. Ma gandesc aici la un caz foarte cunoscut cand o mama romanca postase pe internet poze cu fetita ei in ipostaze foarte sexy. (Vezi poze aici)

Pare un lucru destul de comun acesta, printre parintii iresponsabili si, cu siguranta nu este o scuza faptul ca rutina sociala ne-a adus intr-un punct in care sexualitatea a devenit un fapt comun. Cu certitudine, sexualitatea nu ar trebui sa fie un fapt comun pentru copii. Aceasta societate ar trebui sa fie in fapt o mare provocare pentru parinti, aceea de a sti cum sa isi creasca copiii corect si echilibart. “Dansul fetitelor ne-a facut sa ne simtim murdari”, noteaza o alta mamica pe un blog american.

http://www.garbo.ro/articol/Familie/3311/STOP-Sa-nu-ne-mai-sexualizam-fetitele/pagina-2.html

10 secrete despre creierul femeilor



Specialiştii în neurologie lămuresc ce anume ar trebui să ştie bărbaţii despre modul în care funcţionează mintea doamnelor. Neuropsihiatrul Louann Brizendine de la Universitatea California din San Francisco arată principalele momente din viaţa unei femei care-i afectează atât corpul, cât şi creierul.
Louann Brizendine explică în cartea sa, „Creierul femeilor", citată de LiveScience, cele mai importante lucruri pe care trebuie să le ştie un bărbat despre o femeie, pentru a-i înţelege comportamentul.
1 Sindromul premenstrual afectează peste 80% din femei. Stările lor de spirit sunt într-o schimbare permanentă din cauza nivelului hormonal fluctuant. La 10 zile de la instalarea menstruaţiei, înainte de ovulaţie, femeile se dichisesc şi caută oportunităţi sexuale, din cauza creşterii nivelului de estrogen şi de testosteron. Cea mai proastă stare de spirit a femeilor survine cu 12-24 de ore înaintea instalării menstruaţiei.
2 Intuiţia feminină este mai degrabă o chestiune biologică decât una mistică. Studiile arată că femeile pot identifica fără greşeală mesajele ascunse în expresiile feţei, în tonalităţile vocii sau în ţinuta corpului. Ele ştiu adesea ce plănuiesc sau gândesc şefii, soţii sau chiar străinii.
3 Femeia urăşte conflictele, dar şi mai mult detestă lipsa de reacţie. Potopul de chimicale ce-i inundă femeii creierul în timpul unui conflict o paralizează. Asta cu atât mai mult cu cât conflictul vizează relaţia cu persoana iubită. Doamnele preferă o reacţie urâtă decât lipsa acesteia.
4 Răspunde diferit la durere şi anxietate. Studiile realizate în ultimii zece ani arată că bărbaţii reacţionează diferit la durere şi frică faţă de femei. Mai mult, creierul femeilor este mai sensibil decât cel al bărbaţilor, acesta fiind afectat de cel mai mic stimul de stres. Aşa se poate explica de ce femeile sunt mai predispuse la depresie şi la tulburări de anxietate.
5 Evită violenţa. În faţa unei ameninţări, bărbaţii reacţionează după principiul „bătaie sau fugă", în timp ce femeile preferă „ofertă sau prietenie". Ele vor mai degrabă alianţe strategice cu posibilii agresori decât să poarte o bătălie fizică.
6 Îi scade rapid libidoul. Anumite zone din creierul unei femei trebuie să intre în repaus pentru ca aceasta să poată avea orgasm. Studiile arată că dorinţa sexuală a unei femei poate dispărea chiar şi pentru că îi este frig la picioare, este nervoasă sau are o stimă scăzută de sine.
7 Maternitatea îi micşorează creierul. În perioada sarcinii, creierul femeilor scade cu circa 4% , potrivit unui studiu din 2002, publicat în „American Journal of Neuroradiology". El revine la dimensiunea normală la şase luni după naştere. Alte studii susţin că, din cauza hormonilor, mămicile au probleme de memorie.
8 Alăptatul, mai tare decât cocaina. O mamă simte nevoia ca totul în jurul ei să fie predictibil. Şi pentru că dezvoltarea sistemului nervos al copilului depinde de modul în care mama răspunde nevoilor sale, femeia îşi găseşte relaxarea în alăptat. Potrivit unui studiu din 2005 publicat în „Journal of Neuroscience", alăptatul relaxează creierul femeii mai bine decât cocaina.
9 Trăieşte adolescenţa de două ori. Pe la 43 de ani, femeia retrăieşte stările schimbătoare din adolescenţă, din cauza schimbărilor hormonale bruşte. Perioada se numeşte „perimenopauză" şi durează între doi şi nouă ani. Punctul culminant al acesteia se instalează în jurul vârstei de 47-48 de ani, cea de-a doua adolescenţă fiind depăşită până la vârsta de 52 de ani.
10 Iubeşte riscul la bătrâneţe. După 50 de ani, apetitul femeii pentru aventură creşte. În timp ce la această vârstă bărbaţii caută socializarea, doamnele se avântă în conflicte, se implică în problemele comunităţii sau găsesc noi activităţi care să le facă plăcere.

Femeile deştepte beau cel puţin patru pahare cu vin în fiecare săptămână!
Un studiu realizat de oamenii de ştiinţă din Norvegia, în decursul a şapte ani, a demonstrat că femeile cu un coeficient de inteligenţă mai mare aleg să consume licoarea de cel puţin patru ori pe săptămână, scrie site-ul Perfecte.ro. Persoanele care beau alcool în

Barbatul toxic, lupta ta cu tine


Tu esti acolo pentru el. Intotdeauna. Parca dintotdeauna. Nascocindu-i scuze, cautandu-ti vini, incercand sa te schimbi, minimalizandu-ti identitatea, devenind femeia pe care si-o doreste alaturi, urandu-l pret de o secunda, parandu-ti rau si iubindu-l de doua ori mai mult in urmatoare, facandu-te ca nu auzi reprosurile, ca nu vezi ca de fapt nu sunteti compatibili, ca iubirea voastra se poate numi de fapt obsesie, o relatie care merge pe o sfoara de care doar tu mai tragi cu dintii.

A trantit usa din nou. Din nou ti-a tresarit inima. Are prostul obicei, in fata caruia tot inchizi ochii, de a te face sa te simti mizerabil. Nici tu nu stii cum, nici el nu pare sa isi dea seama…. Dar maine o sa vina spasit, cu flori in mana, cu ochii tulburi si tristi, incercand sa-ti obtina iertarea. Iar tu i-o acorzi atat de usor… Cum ai putea sa fii suparata, macar o clipa, pe el – barbatul vietii tale, cel care ti-a deschis pentru prima oara cu adevarat drumul iubirii? Ai lacrimi in ochi. Iti dai seama in momentul in care s-au prelins pana aproape de coltul buzelor. Au un gust amar, aproape gustul pe care il are suferinta din iubire.

Te indrepti catre oglinda. Erau vremuri in care oglinda prezenta un chip radiant, cu ochi care sclipeau de entuziasmul si caldura pe care ti-o da fericire. Sunt cam umflati si adancituri prelungi si vinetii le estompeaza din frumusete. Nu-i nimic, putin corector anticearcan, un iluminator de ten si urmele suferintei si ale iubirii or sa dispara intr-o ora, cand trebuie sa te aduni si sa te indrepti catre serviciu. Nu ti-a invinetit ochiul, nu ai pe trup urme ale iubirii sau ale geloziei, plagile tale nu supureaza in vederea tuturor… De ce ar spune Maria, fosta ta prietena, prietena cea mai buna, ca esti prinsa intr-o relatie toxica? De ce ar spune asta si ce anume te-a dat de gol? Suferi uneori, e drept, dar a doua zi o sa te faca din nou atat de fericita… Suferinta merge mana in mana cu iubirea. Dar nu a fost dintotdeauna asa?

Barbatii au curajul de a fugi de iubirile nebune, nesanatoase, femeile sunt lase si le imbratiseaza cu tot sufletul. Este un infern sa traiesti alaturi de un barbat toxic si sa nu ai curajul sa admiti ca de fapt te face nefericita. Sa te trezesti in fiecare dimineata gandindu-te ca poate azi o sa fie mai bine, ca poate maine o sa fii la fel de fericita cum erai la inceput, ca poate poimaine o sa-si aduca aminte sa-si faca timp si pentru rugamintile tale. Cum incepe insa raul frumos? Dansul distrugerii incepe in doi. Raul incepe cu binele, inca din momentul in care i-ai permis sa se infiltreze in viata ta. Barbatul toxic parea barbatul potrivit pentru tine. Odata il numeai barbatul vietii tale…

Parea o personalitate putin dificila si inabordabila, insa intotdeauna te-au atras relatiile care nu ti se ofereau pe tava. Provocarile s-au nascut ca sa fie trecute de o femeie puternic a ca tine. Doamne, si cat de mult iti placeau gropitele din obrajii lui... Si cum te facea sa razi, in hohote, cu gura pana la urechi, din orice nimic, facand zilele tale mai vesele, mai colorate, spulberand in patru zari monotonia zilelor care semanau prea mult unele cu altele. Si cum reusea sa te faca sa crezi ca intr-o buna zi toate visurile tale or sa devina realitate. Si cand iti spunea ca esti frumoasa, ca nu ar schimba nici un fir de par la tine si ca te iubeste asa cum esti… chiar il credeai. Ochii lui deveneau cea mai puternica confirmare. Niciodata nu minteau. Adormeai in bratele celui cu care faceai dragoste si trezeai tot in stramtoarea lor, gandindu-te ca poate ai facut totusi ceva bun intr-o viata anterioara daca iti este dat sa traiesti o asemenea fericire

Dar peste noapte, nu stii cum, nu iti aduci aminte cand, poate din vina lui, dar cu siguranta mai mult a ta, te-ai trezit nefericita. Unele din glumele lui te vizeaza si pe tine. Trupul tau frumos a capatat peste noapte cativa colacei pe abdomen si celulita pe coapse. L-ai iertat prima data cand te-a numit grasa, desi stia ca pentru tine este un subiect fragil, ca te lupti cu dietele de slabire de ani de zile... Nu e prima data cand rade de ispravile tale cot la cot cu amicii sai de bere. Felul tau de a te imbraca pe care il gasea sexy si irezistibil il gaseste demodat si aiuristic. In pauzele de serviciu, incep noile sedinte de shopping. Era timpul pentru o reinventare. Garderoba este plina ochi de haine despre care el considera ca iti vin bine.

Cand ti-a reprosat pentru a treia oara ca petreci prea mult timp alaturi de prieteni si prea putin cu el, ai inceput sa treci prietenia pe planuri secundare. Peste toti si toate, iubirea este prioritatea vietii tale. Din toata puterea si siguranta de sine s-a ales praful. Te simti puternica doar cand ai sprijinul lui. Si dorintele tale nu mai conteaza, conteaza exclusiv ce isi doreste el. O singura data te-a batut gandul de a intrerupe jocul, dar la urma urmei, el este ratiunea ta de a fi. Daca proiectezi putin gandul in realitate te bufneste plansul... Iti concepi viata de una singura? Cum o sa mergi mai departe fara el?... Dintr-o data, traiul zilnic alaturi de el devine suportabil.

Tu esti in permanenta disponibila, dar el nu are niciodata timp sa te asculte. Are probleme in familie, serviciul e o sursa continua de stres, etc. Dar tu esti acolo pentru el. Intotdeauna. Parca dintotdeauna. Nascocindu-i scuze, cautandu-ti vina, incercand sa-i faci pe plac, sa te schimbi, minimalizandu-ti identitatea, devenind femeia pe care si-o doreste alaturi, urandu-l pret de o secunda, parandu-ti rau si iubindu-l de doua ori mai mult in urmatoare, facandu-te ca nu auzi reprosurile, ca nu vezi ca de fapt nu sunteti compatibili si ca iubirea voastra se poate numi de fapt obsesie, o relatie care merge pe o sfoara de care doar tu tragi cu dintii. Si timpul petrecut in preajma lui este uneori supliciu si durere, frustrari si nervi intinsi la maxim. Dar in numele clipelor scurte in care obisnuia -inca obisnuieste sa te faca fericita-, stergi totul cu buretele. Preferi uitarea si durerea muta in locul rupturii. Pana cand o sa faci asta? Relatia ta este obosita si respira sacadat, din ce in ce mai greu, la fel ca tine... De multe ori ai impresia ca iti dai viata odata cu ea. Si pana cand ai de gand sa o resuscitezi doar tu?

http://www.garbo.ro/articol/Psihologie/5776/Barbatul-toxic-lupta-ta-cu-tine/pagina-3.html

Crezi ca o palma e rupta din rai? S-ar putea sa gresesti


Palmuirea si alte pedepse corporale aplicate copiilor trebuie sa fie interzise in toate tarile europene, inainte ca acestea sa devina adevarate probleme sociale sau de sanatate, a avertizat recent Consiliul Europei, in cadrul unei conferinte desfasurate la Viena. Oare oficialii europeni au fost marcati de vizionarea ultimului film al aclamatului regizor austriac Michael Haneke - "Panglica alba" (Palme d'Or in 2009 la Cannes)?

"Trebuie sa explicam ca autoritatea parentala nu este pusa in discutie, si nici necesitatea de a supune copilul disciplinarii", a spus de Boer-Buquicchio, adjunctul secretarului general al consiliului.

Oficialii europeni subliniaza ca parintii ar trebui sa utilizeze alte metode pentru a-si educa copiii."Umilirea, aspectul degradant al pedepsirii pot face mult rau si pot avea consecinte pe termen mai lung decat durerea fizica", a subliniat de Boer-Buquicchio. (Romania Libera)

In filmul lui Haneke este redata chiar aceasta problematica a ideologiei opresiunii. Aceea pe care o exercita parintii asupra copiilor lor, dupa dictonul macabru “eu te-am facut, eu te omor”. Plasata inaintea inceperii Celui de-al doilea Razboi Mondial, actiunea filmului vorbeste despre modul in care educatia copiilor poate fi inteleasa gresit. Generatii intregi de nemti au fost crescuti sub teroarea brutalitatii propriilor parinti.

Am sa il parafrazez pe filosoful indian Osho, care se intreba retoric intr-una dintre cartile sale: “oare cum a fost posibil ca un popor de oameni inteligenti precum germanii, sa fi fost capabil de oribilitatile petrecute in timpul regimului Hitlerist, ascultand orbeste de ideile unui nebun?”. Cum a fost posibil asa ceva? Ei bine, invatatul indian pune aceasata pe seama educatiei opresive pe care au primit-o nemtii, dupa rigoarea impusa de moda momentului. Opresiunea si umilinta copiilor este magistral redata de catre regizorul austriac in "Panglica alba". Batuti, injositi, copiii au devenit capabili de cele mai cruntre si insensibile torturi. In comunitatea in care se petrece actiunea se intampla lucruri ciudate: cineva tortureaza crunt copii mai mici, incearca sa il ucida pe doctor si da foc hambarelor. Sunt chiar copiii care in casele lor primeau acelasi tratament crunt din partea parintilor convinsi ca acesta este modul exemplar in care ii pot educa. Sentimentul de apropiere dintre fii si parinti nu se manifesta mai mult decat printr-un sarut discret, pe mana, inainte de culcare… Sunt memorabile clipirile lor, teama de a-si privi parintii in ochi. Trebuie sa vedeti acest film.

Iata de ce, propunerea Consiliului Europei o privesc ca pe un semn al preschimbarii societatii, o primenire a valorilor, chiar daca, la peste un secol de la intamplarile povestite de Haneke, mai sunt inca parinti care considera ca “bataia e rupta din rai”. Este si o interventie la nivelul privat al convietuirii dintre oameni, nereglementat atat de multa vreme, dar care isi pune clar amprenta asupra felului in care oamenii actioneaza ulterior in spatiul public. Un copil batut de exemplu, poate avea grave problem de socializare in societate.

O statistica mai veche arata ca peste 65% dintre parintii romani isi bat copiii considerand ca pedeapsa fizica aplicata copilului este acceptabila si ca aceasta reprezinta o forma de educare. (vezi 9am.ro: Romanii isi agreseaza copiii pentru ca 'bataia este rupta din rai')

Ei bine nu e asa, “bataia nu este rupta din rai”. Daca observati ca aveti un copil fragil, timid, interiorizat e cazul sa va puneti niste intrebari si poate, sa va faceti si niste procese de constiinta. O spun si studiile de moment din psihologie. Toate acestea se pot transforma in ceva si mai rau. Copiii abuzati de catre parintii lor tind sa devina mult mai agresivi si sa aiba grave problem interpersonale.

Avand ca repere cateva lecturi pasagere in zona psihologiei si amintirea recenta a unei mame care mi-a marturisit ca regreta tratamentul uneori militaresc pe care l-a aplicat fetelor ei ajunse acum la maturitate, dar cu o infatisare si cu mod de a fi care tradeaza foarte multa fragilitate, am cautat mai departe informatii despre abuzurile pe care le fac parintii asupra copiilor. Va recomand site-ul psiholoagei Alice Miller care s-a preocupat pana la sfarsitul vietii de studierea diverselor forme de abuz pe care le pot suferi copiii si care a scris mai multe carti pe aceasta tema.

Umilirea, lovirea, bataia, palemele trase peste fata, abuzul sexual, batjocura, neglijarea copiilor, etc. sunt toate forme de abuz, ale caror consencinte nu le vezi imediat. Ca adulti, multi copii abuzati vor suferi si ii vor face si pe altii sa sufere din cauza ranilor facute de parinti. Aceasta dinamica a violentei ii poate deforma pe copiii victime care pot deveni la randul lor, calai. Copiii batuti ajung sa aplice acelasi tratament copiilor lor, crezand ca acestia isi merita pedepsele si ca de fapt, bataia este o forma de iubire.

Pe un forum dedicat parintilor am descoperit si un argument foarte sensibil, cu privire la respingerea oricarei forme de violenta care ar putea fi aplicata copiilor, scris de o mamica:

“Am si eu un fecior de un an si opt luni, foarte zvapaiat si foarte ghidus care testeaza limite mereu si care nu are inca o noapte in care sa nu se fi trezit macar de cateva ori... cu toate astea nu am simtit niciodata impulsul de a-l lovi. Pentru mine, violenta de orice fel e absolut inacceptabila.

Solutii nu stiu, ce stiu insa e ca intotdeauna vinovati de palmuta peste pampers sunt parintii, iar bataia nu exprima altceva decat neputinta acestora de a gestiona corect conflictele cu copilul.

Mai stiu de asemenea ca banala palmuta umileste copilul, il tine mic si nu-l lasa sa creasca, il indeparteaza si-i provoaca frica, il face sa se simta neinteles, neinsemnat si sa poarte pe nedrept povara vinovatiei parintilor. Il invata sa-i loveasca la randul sau pe cei lipsiti de aparare. Il face sa ajunga un adult atat de nesigur pe el incat sa fie convins ca a meritat-o pe deplin”…

http://www.garbo.ro/articol/Familie/3317/Crezi-ca-o-palma-e-rupta-din-rai-S-ar-putea-sa-gresesti/pagina-3.html