Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
DESPRE FEMEI SI BARBATI
+2
anita47
Admin
6 participanți
Pagina 21 din 36
Pagina 21 din 36 • 1 ... 12 ... 20, 21, 22 ... 28 ... 36
DESPRE FEMEI SI BARBATI
Rezumarea primului mesaj :
Daca toti barbatii sunt la fel, de ce femeile aleg?
=====
Dacă îi reproşezi femeii nişte kilograme, ea o să-ţi reproşeze nişte...centimetri
Daca toti barbatii sunt la fel, de ce femeile aleg?
=====
Dacă îi reproşezi femeii nişte kilograme, ea o să-ţi reproşeze nişte...centimetri
Ultima editare efectuata de catre Admin in 22.03.14 10:55, editata de 7 ori
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
am gasit citeva discutii foarte interesante pe un forum si m-am gindit ca metidiscutii despre adropauza barbatilor intre 58-68
=========================================
Buna fetelor.
Vorbeam intr-o zi cu niste amice despre ceea ce traim fiecare dintre noi mai devreme sau mai tarziu, si anume ca suntem inselate de soti.Si s-a nascut atunci ideea ca barbatii trec in jurul varstei de 58-68 de ani printr-o perioada dificila, pe care specialistii o numesc ANDROPAUZA.Cica ar cam lua-o razna barbatii atunci si de aceea ajung sa -si si sa ne faca mult rau.Solutia ar fi ignorarea.Voi ce credeti?
"Termenul de andropauza desemneaza totalitatea manifestarilor psihologice si organice observate la barbatii intre 50 si 70 ani, datorita diminuarii progresive a productiei de androgeni. Termenul a fost creat prin analogie cu cel de "menopauza", desi barbatii nu dispun de un punct de reper, cum este incetarea menstruatiei la femei, pentru a marca aceasta tranzitie. Menopauza reprezinta intreruperea fiziologica a functiei menstruale la femeia intre 45 si 55 ani, insotita de simptome neplacute si de pierderea osoasa de-a lungul anilor.
Andropauza este definita drept o scadere a nivelului seric de testosteron, la barbatii de o anumita varsta, sub plaja de valori normale observate la barbatii tineri, asociata unui sindrom clinic ce corespunde unei deficiente de androgeni.
Sindromul clinic consta in anumite simptome (oboseala, capacitate redusa de concentrare, iritabilitate, pierderea interesului pentru actul sexual) si semne (anemie, pierderea fortei musculare, modificarea masei musculare, diminuarea densitatii osoase, disfunctia erectila)."
RESPUNSURI DE PE FORUM
==========================
Pai da pt ca femeile sunt tolerante...Dar nu doar asta..Barbatii sunt egoisti si reci...De asta daca vede ca femeia este slaba o domina in favoarea lui..Pt ca de obocei femeia gandeste cu inima...Nu gandeste cu creierul,,nu lupta ca sa fie si ea fericita...MAI BINE TINE IN EA SI SUFERA...Pai femeia este vinovata pt ca nu se impune,,ca nu este mai hotarata...Pt ca este si o vorba...Cand pisica nu este acasa...Soarecele joaca pe masa....Si de asta barbatii au devenit asa pt ca le merge,pt ca femeile sunt slabe si le permit
-------
Pt ca barbatii fiind reci pt ca le lispseste sensibilitatea...De asta pot face atata rau..Insela minti...singura solutie inteligenta ar fii...Daca femeia ar fii mai hotarata si sa puna piciorul in prag..Si sa nu arate ca este slaba..Pt ca atunci barbatul o domina in favoarea lui....Si daca faci copromisuri si intorci obrazul si nu te impui...urmeaza alte palme...ALTE GRESELI DIN CE IN CE MAI MARI...PANA SE AJUNGE LA PUMNI LA Violenta etc
-------
Nu ne credem, chiar suntem ...chiar ni se intampla fel de fel de rahaturi si voi sunteti vinovati, pentru ca nu va puteti tine pantalonii pe voi. De obicei povestim din experienta personala. Nu cred ca vreo femeie, la 50 -60 de ani, isi permite s-o ia razna uitand de casa si copii. Numai voi, barbatii, alergati dupa prospaturi. Noi avem simtul ridicolului si nu ne aruncam la tinerei si nu cautam virilitate ci multa tandrete. Ne multumim de regula cu tovarasul de viata.
--------------------------
ce este andropauza? sa fim seriosi ": incercarea unora de a-si explica prostiile barbatilor de la 40 de ani (fiziologic vorbind exista , dar nu ar trebui sa fie o explicatie). In afara de asta , barbatii trec prin tot felul de crize de-a lungul vietii...... la 20 cand li se urca hormonii la cap si se gandesc sa se insoare , la 30 cand majoritatea vad ca ii depaseste situatia , la 40 cand se gandesc sa incerce si cu alta, la 50 cand au situatie financiara si , isi refac viata cu o alta femeie (daca e de o varsta cu fii-sa nu e nimic anormal ), la 60 cand le scade potenta chiar de tot........si tot asa. Cine e vinovat de toate astea "??????? NOI ,femeile , mamele lor care ii cocolim si ii iubim mult si asa ajung ei niste nepregatiti pentru viata ta sa le cititi si voi
=========================================
Buna fetelor.
Vorbeam intr-o zi cu niste amice despre ceea ce traim fiecare dintre noi mai devreme sau mai tarziu, si anume ca suntem inselate de soti.Si s-a nascut atunci ideea ca barbatii trec in jurul varstei de 58-68 de ani printr-o perioada dificila, pe care specialistii o numesc ANDROPAUZA.Cica ar cam lua-o razna barbatii atunci si de aceea ajung sa -si si sa ne faca mult rau.Solutia ar fi ignorarea.Voi ce credeti?
"Termenul de andropauza desemneaza totalitatea manifestarilor psihologice si organice observate la barbatii intre 50 si 70 ani, datorita diminuarii progresive a productiei de androgeni. Termenul a fost creat prin analogie cu cel de "menopauza", desi barbatii nu dispun de un punct de reper, cum este incetarea menstruatiei la femei, pentru a marca aceasta tranzitie. Menopauza reprezinta intreruperea fiziologica a functiei menstruale la femeia intre 45 si 55 ani, insotita de simptome neplacute si de pierderea osoasa de-a lungul anilor.
Andropauza este definita drept o scadere a nivelului seric de testosteron, la barbatii de o anumita varsta, sub plaja de valori normale observate la barbatii tineri, asociata unui sindrom clinic ce corespunde unei deficiente de androgeni.
Sindromul clinic consta in anumite simptome (oboseala, capacitate redusa de concentrare, iritabilitate, pierderea interesului pentru actul sexual) si semne (anemie, pierderea fortei musculare, modificarea masei musculare, diminuarea densitatii osoase, disfunctia erectila)."
RESPUNSURI DE PE FORUM
==========================
Pai da pt ca femeile sunt tolerante...Dar nu doar asta..Barbatii sunt egoisti si reci...De asta daca vede ca femeia este slaba o domina in favoarea lui..Pt ca de obocei femeia gandeste cu inima...Nu gandeste cu creierul,,nu lupta ca sa fie si ea fericita...MAI BINE TINE IN EA SI SUFERA...Pai femeia este vinovata pt ca nu se impune,,ca nu este mai hotarata...Pt ca este si o vorba...Cand pisica nu este acasa...Soarecele joaca pe masa....Si de asta barbatii au devenit asa pt ca le merge,pt ca femeile sunt slabe si le permit
-------
Pt ca barbatii fiind reci pt ca le lispseste sensibilitatea...De asta pot face atata rau..Insela minti...singura solutie inteligenta ar fii...Daca femeia ar fii mai hotarata si sa puna piciorul in prag..Si sa nu arate ca este slaba..Pt ca atunci barbatul o domina in favoarea lui....Si daca faci copromisuri si intorci obrazul si nu te impui...urmeaza alte palme...ALTE GRESELI DIN CE IN CE MAI MARI...PANA SE AJUNGE LA PUMNI LA Violenta etc
-------
Nu ne credem, chiar suntem ...chiar ni se intampla fel de fel de rahaturi si voi sunteti vinovati, pentru ca nu va puteti tine pantalonii pe voi. De obicei povestim din experienta personala. Nu cred ca vreo femeie, la 50 -60 de ani, isi permite s-o ia razna uitand de casa si copii. Numai voi, barbatii, alergati dupa prospaturi. Noi avem simtul ridicolului si nu ne aruncam la tinerei si nu cautam virilitate ci multa tandrete. Ne multumim de regula cu tovarasul de viata.
--------------------------
ce este andropauza? sa fim seriosi ": incercarea unora de a-si explica prostiile barbatilor de la 40 de ani (fiziologic vorbind exista , dar nu ar trebui sa fie o explicatie). In afara de asta , barbatii trec prin tot felul de crize de-a lungul vietii...... la 20 cand li se urca hormonii la cap si se gandesc sa se insoare , la 30 cand majoritatea vad ca ii depaseste situatia , la 40 cand se gandesc sa incerce si cu alta, la 50 cand au situatie financiara si , isi refac viata cu o alta femeie (daca e de o varsta cu fii-sa nu e nimic anormal ), la 60 cand le scade potenta chiar de tot........si tot asa. Cine e vinovat de toate astea "??????? NOI ,femeile , mamele lor care ii cocolim si ii iubim mult si asa ajung ei niste nepregatiti pentru viata ta sa le cititi si voi
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Sa salvam o specie pe cale de disparitie: cuplul "pana la adanci batraneti"
Mai avem noi curajul sa visam ca putem ramane alaturi de persoana iubita pentru tot restul vietii? Descopera care sunt cele mai importante probleme care iti ataca cuplul si cum le poti face fata!
Dupa primele dezamagiri in dragoste avem tendinta de a nu ne mai ingadui sa speram in existenta cuplului "pana la adanci batraneti" si de a lua ca pe un dat frugalitatea relatiilor. Fara sa stim, ne facem o mare defavoare, pentru ca diferenta intre a visa cu naivitate la o relatie "pana la adanci batraneti" si a tinde - poate cu aceeasi naivitate, poate cu incapatanare - catre a avea o relatie de cuplu care sa dureze o viata este mica, dar poate face diferenta dintre o persoana care nu mai lupta cu aceeasi intensitate pentru ca nu mai crede 100% in faptul ca acest lucru e posibil.
Incepe cu… "Poti sa imi spui orice"
Specialistii insista, riscand sa ne faca sa credem ca le stim pe toate, numai ca nu le aplicam, asupra importantei comunicarii in cuplu. Cea mai buna fundatie de la care ar trebui construit un parteneriat pe viata intre doi oameni care se iubesc ar fi constituita din pactul initial de a-si dezvalui, spune si impartasi orice, de la cele mai mici griji, la marile sperante, la frustrarile care nu ne ocolesc pe niciunul, dar si la greselile facute. Adevarul este ca nu e lucru usor sa promitem - si sa ne si tinem de cuvant - ca nu vom avea niciun fel de retinere in a-l asculta si ca nu il vom judeca.
E vorba, daca vreti, de un parteneriat in care cei doi se "angajeaza" sa comunice si sa fie sinceri unul cu celalalt. In plus, tristetea in cuplu se face simtita (si) atunci cand ai impresia sau certitudinea ca nu mai esti inteles asa cum ti-ai fi dorit sa fii.
Timp bun la toate!
E foarte simplu ca, atunci cand relatia de cuplu este buna, partenerii sa inceapa sa depuna mult mai putine eforturi (decat ar fi necesare) pentru a-si pastra dragostea vie. Foarte simplu si destul de des intalnit. Ne inchipuim, mereu, ca oamenii care se despart nu se mai iubeau, poate, pe cat de tare ar fi trebuit. Eu cred ca, dimpotriva, fiecare despartire incepe cu o frumoasa poveste de dragoste si cu doi oameni care nu au muncit destul si impreuna pentru relatia lor.
Asa ca fa-ti o prioritate din a investi timp in relatia ta de cuplu, cu atat mai mult cu cat daca este o relatie de care esti multumita. E destul sa il scoti in oras dupa munca si sa petreci cateva ore razand si bucurandu-va unul de celalalt!
Luna de miere continua… se poate?
Conform celor care au analizat relatiile cuplurilor casatorite de mai bine de 20 de ani, se poate si chiar ar trebui sa facem eforturi pentru ca aceste perioade de la inceputul relatiei sa fie prezente pe toata durata relatiei de cuplu. Acesti cercetatori au descoperit ca activitatea cerebrala a cuplurilor casatorite de mult timp este asemanatoare cu aceea a tinerilor aflati in primele sase luni ale unei relatii.
Poarta-te in continuare ca si cum ai fi tanara indragostita: flirteaza cu el, ia-l de mana, arunca-i priviri seducatoare, trimite-i sms-uri si mailuri sexy… toate acestea constituie o parte importanta relatiei voastre de dragoste.
In mijlocul razboiului, tratat de non agresiune
Orice relatie trece prin momente frumoase si prin unele mai putin frumoase. Chiar si cele mai indragostite femei au momente in care isi doresc sa se ridice si sa plece sau, asa cum imi povestea o prietena "… de fiecare data cand se aseaza la calculator si ma lasa cu copiii imi vine sa deschid usa si sa plec."
Fiecare casatorie si fiecare relatie va trece prin aceste momente, mai tensionate si prin acele momente in care totul merge de la sine. Care ar fi cea mai buna strategie pentru ca aceste mici certuri sa nu capete proportiile unei tragedii de nivel international? Distantarea. Cu alte cuvinte, in timpul celui mai infocat conflict ar trebui sa lasi cearta balta si sa incerci sa te distantezi putin si sa incercati sa va pastrati (sau regasiti) calmul. Dar nu uita sa reiei discutia si sa incerci sa rezolvi problema peste putin timp, pentru ca simpla distantare nu rezolva si problema, ci doar va impiedica sa ia o turnura gresita, pe fundalul impulsivitatii.
Victoria va fi a celor care se incapataneaza
Ingredientul secret care sta la baza tuturor victoriilor repurtate pe taramul relatiilor de-o viata este determinarea. Din pacate, nu e suficient ca unul dintre parteneri sa fie foarte determinat pentru ca relatia sa functioneze, ci ca ambii sa fie dispusi sa lupte, sa (se) sacrifice si sa faca totul pentru relatia de cuplu.
Si, ca sa nu iti inchipui ca avand fundatia si ingredientele cele mai importante relatia va merge de la sine, trebuie sa stii ca vei avea nevoie si de flexibilitate, pentru ca proiectul relatiei voastre se va schimba de la o clipa la alta, in functie de felul in care fiecare dintre voi se va dezvolta si de ceea ce descoperiti impreuna unul despre celalalt si impreuna despre relatia voastra.
http://www.feminis.ro/dragoste-si-sex/cuplu/sa-salvam-o-specie-pe-cale-de-disparitie-cuplul-pana-la-adanci-batraneti-6705|pagina-2
Mai avem noi curajul sa visam ca putem ramane alaturi de persoana iubita pentru tot restul vietii? Descopera care sunt cele mai importante probleme care iti ataca cuplul si cum le poti face fata!
Dupa primele dezamagiri in dragoste avem tendinta de a nu ne mai ingadui sa speram in existenta cuplului "pana la adanci batraneti" si de a lua ca pe un dat frugalitatea relatiilor. Fara sa stim, ne facem o mare defavoare, pentru ca diferenta intre a visa cu naivitate la o relatie "pana la adanci batraneti" si a tinde - poate cu aceeasi naivitate, poate cu incapatanare - catre a avea o relatie de cuplu care sa dureze o viata este mica, dar poate face diferenta dintre o persoana care nu mai lupta cu aceeasi intensitate pentru ca nu mai crede 100% in faptul ca acest lucru e posibil.
Incepe cu… "Poti sa imi spui orice"
Specialistii insista, riscand sa ne faca sa credem ca le stim pe toate, numai ca nu le aplicam, asupra importantei comunicarii in cuplu. Cea mai buna fundatie de la care ar trebui construit un parteneriat pe viata intre doi oameni care se iubesc ar fi constituita din pactul initial de a-si dezvalui, spune si impartasi orice, de la cele mai mici griji, la marile sperante, la frustrarile care nu ne ocolesc pe niciunul, dar si la greselile facute. Adevarul este ca nu e lucru usor sa promitem - si sa ne si tinem de cuvant - ca nu vom avea niciun fel de retinere in a-l asculta si ca nu il vom judeca.
E vorba, daca vreti, de un parteneriat in care cei doi se "angajeaza" sa comunice si sa fie sinceri unul cu celalalt. In plus, tristetea in cuplu se face simtita (si) atunci cand ai impresia sau certitudinea ca nu mai esti inteles asa cum ti-ai fi dorit sa fii.
Timp bun la toate!
E foarte simplu ca, atunci cand relatia de cuplu este buna, partenerii sa inceapa sa depuna mult mai putine eforturi (decat ar fi necesare) pentru a-si pastra dragostea vie. Foarte simplu si destul de des intalnit. Ne inchipuim, mereu, ca oamenii care se despart nu se mai iubeau, poate, pe cat de tare ar fi trebuit. Eu cred ca, dimpotriva, fiecare despartire incepe cu o frumoasa poveste de dragoste si cu doi oameni care nu au muncit destul si impreuna pentru relatia lor.
Asa ca fa-ti o prioritate din a investi timp in relatia ta de cuplu, cu atat mai mult cu cat daca este o relatie de care esti multumita. E destul sa il scoti in oras dupa munca si sa petreci cateva ore razand si bucurandu-va unul de celalalt!
Luna de miere continua… se poate?
Conform celor care au analizat relatiile cuplurilor casatorite de mai bine de 20 de ani, se poate si chiar ar trebui sa facem eforturi pentru ca aceste perioade de la inceputul relatiei sa fie prezente pe toata durata relatiei de cuplu. Acesti cercetatori au descoperit ca activitatea cerebrala a cuplurilor casatorite de mult timp este asemanatoare cu aceea a tinerilor aflati in primele sase luni ale unei relatii.
Poarta-te in continuare ca si cum ai fi tanara indragostita: flirteaza cu el, ia-l de mana, arunca-i priviri seducatoare, trimite-i sms-uri si mailuri sexy… toate acestea constituie o parte importanta relatiei voastre de dragoste.
In mijlocul razboiului, tratat de non agresiune
Orice relatie trece prin momente frumoase si prin unele mai putin frumoase. Chiar si cele mai indragostite femei au momente in care isi doresc sa se ridice si sa plece sau, asa cum imi povestea o prietena "… de fiecare data cand se aseaza la calculator si ma lasa cu copiii imi vine sa deschid usa si sa plec."
Fiecare casatorie si fiecare relatie va trece prin aceste momente, mai tensionate si prin acele momente in care totul merge de la sine. Care ar fi cea mai buna strategie pentru ca aceste mici certuri sa nu capete proportiile unei tragedii de nivel international? Distantarea. Cu alte cuvinte, in timpul celui mai infocat conflict ar trebui sa lasi cearta balta si sa incerci sa te distantezi putin si sa incercati sa va pastrati (sau regasiti) calmul. Dar nu uita sa reiei discutia si sa incerci sa rezolvi problema peste putin timp, pentru ca simpla distantare nu rezolva si problema, ci doar va impiedica sa ia o turnura gresita, pe fundalul impulsivitatii.
Victoria va fi a celor care se incapataneaza
Ingredientul secret care sta la baza tuturor victoriilor repurtate pe taramul relatiilor de-o viata este determinarea. Din pacate, nu e suficient ca unul dintre parteneri sa fie foarte determinat pentru ca relatia sa functioneze, ci ca ambii sa fie dispusi sa lupte, sa (se) sacrifice si sa faca totul pentru relatia de cuplu.
Si, ca sa nu iti inchipui ca avand fundatia si ingredientele cele mai importante relatia va merge de la sine, trebuie sa stii ca vei avea nevoie si de flexibilitate, pentru ca proiectul relatiei voastre se va schimba de la o clipa la alta, in functie de felul in care fiecare dintre voi se va dezvolta si de ceea ce descoperiti impreuna unul despre celalalt si impreuna despre relatia voastra.
http://www.feminis.ro/dragoste-si-sex/cuplu/sa-salvam-o-specie-pe-cale-de-disparitie-cuplul-pana-la-adanci-batraneti-6705|pagina-2
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Probleme de familie uitate? Sociologii constata influenta parintilor asupra copiilor!
In incercarea de a intelege ce cauzeaza deteriorarea relatiei maritale unii cercetatori au analizat dezvoltarea relatiei dupa casatorie, pe cind altii au incercat sa analizeze ce trasaturi si abilitati de relationare aduc indivizii in relatiile maritale.
Presupunerea ca unele trasaturi pe care indivizii le aduc in relatia de casatorie sint preluate din familia de origine a condus spre convingerea ca satisfactia si insatisfactia maritala se transmit de la generatie la generatie. Sustinind notiunea de transmitere intre generatii, cercetarile arata ca divortul parental mareste riscul divortului la copiii ce devin adulti (Amato, 1996; Feng, Giarusso & Frye, 1999; Glenn & Kramer, 1987; Wolfinger, 1999). Un studiu din 1991 arata ca, daca numai sotia vine dintr-o familie divortata, riscul ca propria casatorie sa se sfirseasca in divort creste cu 69%, iar in cazul cind ambii soti vin din familii de origine dizolvate prin divort, riscul de a divorta creste cu 189%.
S-ar parea ca daca divortul se transmite de la generatie la generatie, atunci si calitatea maritala se transmite intre generatii. Aceasta concluzie este prematura, pentru ca nu toate divorturile sint precedate de un conflict deschis si unele casatorii intacte sint in mod continuu nesatisfacatoare pentru parteneri (Amato&Booth, 1997; Heaton&Albrecht, 1991).
Oare conflictul conjugal la parinti coreleaza pozitiv cu insatisfactia si conflictul conjugal la copiii deveniti adulti? Un test al adevaratei transmisii intre generatii presupune colectarea datelor de la parintii casatoriti, in timp ce copiii sint acasa, si, mai apoi, de la aceeasi copii – dupa ce ei au plecat de acasa si s-au casatorit. Voi da raspunsuri putin mai tirziu, prezentind un studiu semnificativ care a cercetat variabilele sus-numite. Pina atunci, haideti sa vedem ce informatie importanta ne ofera studiile anterioare care au tangenta cu tematica data.
Studiile au confirmat urmatoarele fapte:
Adultii, care au avut parinti nefericiti in casatorie, relateaza ca ei insisi au un numar mare de probleme in cuplurile conjugale din care fac parte. (Belsky & Isabella, 1985)
Exista o probabilitate inalta ca adultii care au fost expusi violentei intre parinti in timp ce cresteau vor deveni la rindul lor agresivi sau victime ale agresiunii in relatiile intime. (O'Leary & Cascardi, 1998)
Conflictul parental este premiza aparitiei la copii a problemelor comportamentale. Mai tirziu, acestia, fiind adulti, vor manifesta un stil interpersonal problematic, ceea ce va afecta calitatea relatiei maritale. (Caspi & Elder, 1998)
Comportamentul interpersonal al parintilor influenteaza comportamentul adolescentilor si tinerilor in relatiile romantice. Niste cercetatori au examinat 293 de familii intr-un studiu longitudinal, 1989-1992 (cind copiii erau in adolescenta) si in 1997 (cind copiii erau in tinerete timpurie). Astfel, afectiunea si suportul reciproc al parintilor au corelat pozitiv cu afectiunea si suportul din relatiile copiilor din adolescenta tirzie si tineretea timpurie. (Conger, Cui; Bryant & Elder, 2000)
Studiul realizat de Paul Amato si Alan Booth de la Universitatea din Pensylvania, S.U.A., pe un esantion national de indivizi casatoriti in anul 1980 si copiii lor care s-au casatorit in 1997, ofera rezultate in concordanta cu studiile sus mentionate. Populatia tinta a fost constituita din toate cuplurile casatorite din S.UA., care aveau telefon, ambii parteneri prezenti cu virsta mai mica de 55 de ani. Esantionul din 1980 a constat din 2033 persoane casatorite. Esantionul este reprezentativ privitor la virsta, rasa, prezenta copiilor, regiunea tarii, si tipul de domiciliu. Acest esantion a fost chestionat in 1980, 1983, 1988, 1992 si 1997. In 1997, dupa multe excluderi din cauze obiective, a fost analizat un esantion de 297 de parinti si 297 de copii deja casatoriti. Virsta medie a copiilor adulti era de 30 de ani.
Principala intrebare la care si-au dorit sa raspunda cercetatorii a fost:
a) Ce relatie exista intre calitatea maritala a parintilor si calitatea maritala a copiilor?
N.B. Termenul „calitate maritala” cuprinde in acest studiu urmatoarele componente: parerea partenerilor conjugali despre procesele maritale, satisfactia referitor la casatorie, cantitatea de interactiune pozitiva, frecventa certurilor si violentei, numarul problemelor percepute in casatorie, ginduri sau actiuni ce duc spre divort, etc.
Analiza studiului arata ca descrierile parintilor despre calitatea maritala din 1980 (cind copiii aveau in medie 13 ani) coreleaza pozitiv cu descrierile copiilor despre calitatea maritala din propriile cupluri in 1997 (cind copiii aveau in medie 30 de ani). Daca parintii au prezentat un grad de conflict inalt, mai multe probleme si mai multa instabilitate, copiii au descris respectiv in 1997 ca in propriile casatorii exista mai putina fericire, mai putina interactiune, mai mult conflict, instabilitate si probleme.
Aceste rezultate sint in concordanta cu alte doua studii care au cercetat generatii multiple (Caspi & Elder, 1988; Conger , 2000). Rezultatele completeaza recenta abordare care accentueaza rolul trasaturilor premaritale ale sotilor asupra calitatii maritale.
b) Ce procese mediaza transmiterea intre generatii a calitatii maritale?
Studiul dat a gasit prin dovezi indirecte ca cel mai important mediator a fost invatarea prin observatie. Alte procese ce ar putea media transmiterea dintre generatii ar putea fi: Relatiile parinte-copil, Afectul negativ al copiilor, Tranzitiile din cursul vietii copilului, Statutul socio-economic. Acestea, insa, nu au fost confirmate statistic in studiul dat.
c) Ce aspecte ale relatiei parintilor sint importante pentru copii?
Variabilele calitatii maritale a parintilor au influentat in parte pe toti cei 3 indicatori ai calitatii maritale: conflict, probleme si instabilitate. Dintre acestea, cel mai important prezicator a fost problemele maritale ale parintilor. Descompunerea si examinarea itemilor pe scala problemelor maritale ale parintilor a scos la iveala care itemi erau prezicatori semnificativi ai insatisfactiei si conflictului in casniciile copiilor. Itemii sint: „este gelos/geloasa”, ”este dominant/a”, „se enerveaza usor”, „este critic/a”, ”are dispozitie schimbatoare”, ”nu vorbeste cu partenerul”.
d) Sint casatoriile copiilor afectate de modificari in calitatea relatiilor parintilor?
In acest studiu s-a observat ca calitatea maritala a copiilor era sensibila la modificarile calitatii maritale ale parintilor. De exemplu, daca calitatea maritala a parintilor a crescut sau s-a diminuat intre 1980 si 1983 sau intre 1983 si 1988, copiii au relatat cresteri si, respectiv, descresteri a calitatii maritale in 1997. Aceste date sugereaza ca casatoriile de mai apoi a copiilor beneficiaza de schimbarile pozitive in relatia parintilor sau, dimpotriva, pot fi influentate negativ in cazul cind relatia parintilor s-a deteriorat.
Concluzii
Prin acest articol si aceasta analiza doresc sa-mi exprim convingerea, care este sustinuta de datele studiilor, precum ca nu putem avea in viitor familii fericite si oameni fericiti din moment ce aceste familii nu sint fericite astazi. Exista procese psihologice complicate care mediaza aceasta relatie si, desigur, aceste procese sint greu de analizat prin prisma unor date sociologice, dar aceste date sociologice reflecta o realitate a existentei umane si, deci, ar trebui sa ne ingrijoreze ca specialisti, cetateni, membri ai unor familii si promotori ai valorilor familiei
http://www.psihogen.ro/probleme-de-familie-uitate.html
In incercarea de a intelege ce cauzeaza deteriorarea relatiei maritale unii cercetatori au analizat dezvoltarea relatiei dupa casatorie, pe cind altii au incercat sa analizeze ce trasaturi si abilitati de relationare aduc indivizii in relatiile maritale.
Presupunerea ca unele trasaturi pe care indivizii le aduc in relatia de casatorie sint preluate din familia de origine a condus spre convingerea ca satisfactia si insatisfactia maritala se transmit de la generatie la generatie. Sustinind notiunea de transmitere intre generatii, cercetarile arata ca divortul parental mareste riscul divortului la copiii ce devin adulti (Amato, 1996; Feng, Giarusso & Frye, 1999; Glenn & Kramer, 1987; Wolfinger, 1999). Un studiu din 1991 arata ca, daca numai sotia vine dintr-o familie divortata, riscul ca propria casatorie sa se sfirseasca in divort creste cu 69%, iar in cazul cind ambii soti vin din familii de origine dizolvate prin divort, riscul de a divorta creste cu 189%.
S-ar parea ca daca divortul se transmite de la generatie la generatie, atunci si calitatea maritala se transmite intre generatii. Aceasta concluzie este prematura, pentru ca nu toate divorturile sint precedate de un conflict deschis si unele casatorii intacte sint in mod continuu nesatisfacatoare pentru parteneri (Amato&Booth, 1997; Heaton&Albrecht, 1991).
Oare conflictul conjugal la parinti coreleaza pozitiv cu insatisfactia si conflictul conjugal la copiii deveniti adulti? Un test al adevaratei transmisii intre generatii presupune colectarea datelor de la parintii casatoriti, in timp ce copiii sint acasa, si, mai apoi, de la aceeasi copii – dupa ce ei au plecat de acasa si s-au casatorit. Voi da raspunsuri putin mai tirziu, prezentind un studiu semnificativ care a cercetat variabilele sus-numite. Pina atunci, haideti sa vedem ce informatie importanta ne ofera studiile anterioare care au tangenta cu tematica data.
Studiile au confirmat urmatoarele fapte:
Adultii, care au avut parinti nefericiti in casatorie, relateaza ca ei insisi au un numar mare de probleme in cuplurile conjugale din care fac parte. (Belsky & Isabella, 1985)
Exista o probabilitate inalta ca adultii care au fost expusi violentei intre parinti in timp ce cresteau vor deveni la rindul lor agresivi sau victime ale agresiunii in relatiile intime. (O'Leary & Cascardi, 1998)
Conflictul parental este premiza aparitiei la copii a problemelor comportamentale. Mai tirziu, acestia, fiind adulti, vor manifesta un stil interpersonal problematic, ceea ce va afecta calitatea relatiei maritale. (Caspi & Elder, 1998)
Comportamentul interpersonal al parintilor influenteaza comportamentul adolescentilor si tinerilor in relatiile romantice. Niste cercetatori au examinat 293 de familii intr-un studiu longitudinal, 1989-1992 (cind copiii erau in adolescenta) si in 1997 (cind copiii erau in tinerete timpurie). Astfel, afectiunea si suportul reciproc al parintilor au corelat pozitiv cu afectiunea si suportul din relatiile copiilor din adolescenta tirzie si tineretea timpurie. (Conger, Cui; Bryant & Elder, 2000)
Studiul realizat de Paul Amato si Alan Booth de la Universitatea din Pensylvania, S.U.A., pe un esantion national de indivizi casatoriti in anul 1980 si copiii lor care s-au casatorit in 1997, ofera rezultate in concordanta cu studiile sus mentionate. Populatia tinta a fost constituita din toate cuplurile casatorite din S.UA., care aveau telefon, ambii parteneri prezenti cu virsta mai mica de 55 de ani. Esantionul din 1980 a constat din 2033 persoane casatorite. Esantionul este reprezentativ privitor la virsta, rasa, prezenta copiilor, regiunea tarii, si tipul de domiciliu. Acest esantion a fost chestionat in 1980, 1983, 1988, 1992 si 1997. In 1997, dupa multe excluderi din cauze obiective, a fost analizat un esantion de 297 de parinti si 297 de copii deja casatoriti. Virsta medie a copiilor adulti era de 30 de ani.
Principala intrebare la care si-au dorit sa raspunda cercetatorii a fost:
a) Ce relatie exista intre calitatea maritala a parintilor si calitatea maritala a copiilor?
N.B. Termenul „calitate maritala” cuprinde in acest studiu urmatoarele componente: parerea partenerilor conjugali despre procesele maritale, satisfactia referitor la casatorie, cantitatea de interactiune pozitiva, frecventa certurilor si violentei, numarul problemelor percepute in casatorie, ginduri sau actiuni ce duc spre divort, etc.
Analiza studiului arata ca descrierile parintilor despre calitatea maritala din 1980 (cind copiii aveau in medie 13 ani) coreleaza pozitiv cu descrierile copiilor despre calitatea maritala din propriile cupluri in 1997 (cind copiii aveau in medie 30 de ani). Daca parintii au prezentat un grad de conflict inalt, mai multe probleme si mai multa instabilitate, copiii au descris respectiv in 1997 ca in propriile casatorii exista mai putina fericire, mai putina interactiune, mai mult conflict, instabilitate si probleme.
Aceste rezultate sint in concordanta cu alte doua studii care au cercetat generatii multiple (Caspi & Elder, 1988; Conger , 2000). Rezultatele completeaza recenta abordare care accentueaza rolul trasaturilor premaritale ale sotilor asupra calitatii maritale.
b) Ce procese mediaza transmiterea intre generatii a calitatii maritale?
Studiul dat a gasit prin dovezi indirecte ca cel mai important mediator a fost invatarea prin observatie. Alte procese ce ar putea media transmiterea dintre generatii ar putea fi: Relatiile parinte-copil, Afectul negativ al copiilor, Tranzitiile din cursul vietii copilului, Statutul socio-economic. Acestea, insa, nu au fost confirmate statistic in studiul dat.
c) Ce aspecte ale relatiei parintilor sint importante pentru copii?
Variabilele calitatii maritale a parintilor au influentat in parte pe toti cei 3 indicatori ai calitatii maritale: conflict, probleme si instabilitate. Dintre acestea, cel mai important prezicator a fost problemele maritale ale parintilor. Descompunerea si examinarea itemilor pe scala problemelor maritale ale parintilor a scos la iveala care itemi erau prezicatori semnificativi ai insatisfactiei si conflictului in casniciile copiilor. Itemii sint: „este gelos/geloasa”, ”este dominant/a”, „se enerveaza usor”, „este critic/a”, ”are dispozitie schimbatoare”, ”nu vorbeste cu partenerul”.
d) Sint casatoriile copiilor afectate de modificari in calitatea relatiilor parintilor?
In acest studiu s-a observat ca calitatea maritala a copiilor era sensibila la modificarile calitatii maritale ale parintilor. De exemplu, daca calitatea maritala a parintilor a crescut sau s-a diminuat intre 1980 si 1983 sau intre 1983 si 1988, copiii au relatat cresteri si, respectiv, descresteri a calitatii maritale in 1997. Aceste date sugereaza ca casatoriile de mai apoi a copiilor beneficiaza de schimbarile pozitive in relatia parintilor sau, dimpotriva, pot fi influentate negativ in cazul cind relatia parintilor s-a deteriorat.
Concluzii
Prin acest articol si aceasta analiza doresc sa-mi exprim convingerea, care este sustinuta de datele studiilor, precum ca nu putem avea in viitor familii fericite si oameni fericiti din moment ce aceste familii nu sint fericite astazi. Exista procese psihologice complicate care mediaza aceasta relatie si, desigur, aceste procese sint greu de analizat prin prisma unor date sociologice, dar aceste date sociologice reflecta o realitate a existentei umane si, deci, ar trebui sa ne ingrijoreze ca specialisti, cetateni, membri ai unor familii si promotori ai valorilor familiei
http://www.psihogen.ro/probleme-de-familie-uitate.html
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Femeia monstru, barbatul divin
publicat pe 11 Decembrie 2009Femeia monstru este sugestiv de rea si diabolica. Te face sa te indragostesti de ea prin autosugestie. Privirea ei indrazneata iti sugereaza ca e frumoasa in timp ce cuvintele tale se grabesc sa-i confirme. Ochii tai o cred. O stiu. Femeia monstru nu plange niciodata, dar boceste cu toata arta si tacamul ritualurilor pagane de altadata.
Monstrul cel frumos se ascunde intr-o pestera indepartata din mijlocul lumii, la capat de perfectiune, mistere si ceturi groase. Rareori, cand o napadesc tristetile cele mari si depresiile cele grele, femeia monstru iese din pestera. Iese pentru ca instinctele i-au dictat deja care o sa fie urmatoarea prada. Iese pentru ca isi doreste nespus sa iubeasca, iar singuratatea ofileste chiar si pe cei mai semeti dintre monstrii.
In afara lumii ei pure si bune, femeia monstru este sugestiv de rea si diabolica. Te face sa te indragostesti de ea prin autosugestie. Privirea ei indrazneata iti sugereaza ca e frumoasa in timp ce cuvintele tale se grabesc sa-i sopteasca adevarul pacatos. Ochii tai o cred. O stiu. Eva e cocheta. Femeia monstru nu se injoseste niciodata sa arunce cu sageata dupa tine. Degetele ei fine nu stiu sa se inclesteze pe arc... Ceva ramas din vechea demnitate de femeie ii pune frane in initierea seductiei. Dar cu cata gratie, inocenta si ipocrizie senina se impiedica in drumul ei spre iesirea din pesterea. Cu cata nonsalanta asteapta ca un cavaler de moda veche sa o prinda de mana, sa o conduca binevoitor inapoi.... Femeia monstru are obrajii mereu imbujorati. Inainte de inventia fardurilor, rosul era involuntar, pus pe piele de soiuri bizare de emotii si zguduiri zdravane de sentimente. N-ai mai putea sa stii cat natural, cat arficial...
Femeia monstru vrea sa faca din orice canapea locul cel mai romantic de pe pamant. Iti soarbe orice rasuflare, iti da cele mai groaznice sfasieri, te duce si iti spune ca l-ai prins pe Dumnezeu de mana ca sa te duca jos in cazne si sa-ti spuna ca greul e mai mult decat ai fi sperat.
Femeia monstru are zece degete la maini, dar, ca printr-o magie absurda coborata din lumi extraterestre, te face sa le vezi doar pe cele doua cum se misca cu talent, fastaceala si deprindere prin suvite de par galbene, rosii, mov, albastre, nazarite parca de un pictor celebru cu talente refulate. Privirile tale nu se tin scai la fustele ei caci a decis in urma cu ceva timp ca fustele sunt demodate. Pe tine, niste pantaloni banali cu dunga nu au picat niciodata atat de provocator, atatator si mincinos.
Femeia monstru nu plange niciodata, dar boceste cu toata arta si tacamul ritualurilor pagane de inmormantare si iti pomeneste vinele si vinovatiile incepand cu stramosul tau Adam. Dar ea, ea coasta din coasta Evei, splendoare din pacatul ei, vina rupta din eternitate? Monstrul te-a facut sa pierzi Paradisul, dar te consoleaza cu Pamantul... Si vrea ca impreuna sa-l stapaniti sanatosi si fericiti, in zumzet de bebelusi si manifestari de dragoste materna. Vrea, ca impreuna cu ea, sa dai esenta vietii. Monstrul nu-si arunca vinele si vinovatiile pe propria cocoasa decat in tacere. Sau cand orice urma de barbat, picior, ochi, os si dinte nu se afla prin preajm, la mai putin de 100 de metri de pestera...
Uneori, femeia monstru seamana prea bine cu un barbat, il face cu prea putin efort pe barbat sa semene prea rau cu o muiere. Dar monstrul de femeie vrea frumos si sublim in jurul ei, isi doreste prea mult bine, prea mult dulce si miere, prea multe visuri, simulari si imaginari ale unei fericiri pierdute in paradis, exagerat pentru o lume in care raul obisnuieste sa respire normal cot la cot cu raul. Prea mult complicat pentru o lume simpla.
Monstrul nu sufera niciodata, dar cunoaste mai bine decat Biblia arta suferintei celorlalti si a transformarii bunei dispozitii in Marea Criza si enervare. Femeia-monstru are ochii umflati, dar potiunile, borboroselile de E-uri si asa zisele esente naturiste aplicate sub colt de ei te pacalesc usor. Tantalau si gogoman ce esti, cand ai mai vazut tu ochi asa plini de frumos? Cand pe femeia-monstru o doare ceva si intotdeauna o dor multe sau toate, cauza durerii este eternul, neschimbatul, arhaicul si prozaiucl, cel dintotdeauna tu. Femeia este cel mai frumos si neobisnuit monstru pentru ca te face sa te simti tu, nemernicul si usuraticul, barbatul divin.
Uneori, femeia monstru seamana prea bine cu un barbat, il face cu prea putin efort pe barbat sa semene prea rau cu o muiere. Dar monstrul de femeie vrea frumos si sublim in jurul ei, isi doreste prea mult bine, prea mult dulce si miere, prea multe visuri, simulari si imaginari ale unei fericiri pierdute in paradis, exagerat pentru o lume in care raul obisnuieste sa respire normal cot la cot cu raul. Prea mult complicat pentru o lume simpla.
Monstrul nu sufera niciodata, dar cunoaste mai bine decat Biblia arta suferintei celorlalti si a transformarii bunei dispozitii in Marea Criza si enervare. Femeia-monstru are ochii umflati, dar potiunile, borboroselile de E-uri si asa zisele esente naturiste aplicate sub colt de ei te pacalesc usor. Tantalau si gogoman ce esti, cand ai mai vazut tu ochi asa plini de frumos? Cand pe femeia-monstru o doare ceva si intotdeauna o dor multe sau toate, cauza durerii este eternul, neschimbatul, arhaicul si prozaiucl, cel dintotdeauna tu. Femeia este cel mai frumos si neobisnuit monstru pentru ca te face sa te simti tu, nemernicul si usuraticul, barbatul divin.
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/2838/Femeia-monstru-barbatul-divin.html
publicat pe 11 Decembrie 2009Femeia monstru este sugestiv de rea si diabolica. Te face sa te indragostesti de ea prin autosugestie. Privirea ei indrazneata iti sugereaza ca e frumoasa in timp ce cuvintele tale se grabesc sa-i confirme. Ochii tai o cred. O stiu. Femeia monstru nu plange niciodata, dar boceste cu toata arta si tacamul ritualurilor pagane de altadata.
Monstrul cel frumos se ascunde intr-o pestera indepartata din mijlocul lumii, la capat de perfectiune, mistere si ceturi groase. Rareori, cand o napadesc tristetile cele mari si depresiile cele grele, femeia monstru iese din pestera. Iese pentru ca instinctele i-au dictat deja care o sa fie urmatoarea prada. Iese pentru ca isi doreste nespus sa iubeasca, iar singuratatea ofileste chiar si pe cei mai semeti dintre monstrii.
In afara lumii ei pure si bune, femeia monstru este sugestiv de rea si diabolica. Te face sa te indragostesti de ea prin autosugestie. Privirea ei indrazneata iti sugereaza ca e frumoasa in timp ce cuvintele tale se grabesc sa-i sopteasca adevarul pacatos. Ochii tai o cred. O stiu. Eva e cocheta. Femeia monstru nu se injoseste niciodata sa arunce cu sageata dupa tine. Degetele ei fine nu stiu sa se inclesteze pe arc... Ceva ramas din vechea demnitate de femeie ii pune frane in initierea seductiei. Dar cu cata gratie, inocenta si ipocrizie senina se impiedica in drumul ei spre iesirea din pesterea. Cu cata nonsalanta asteapta ca un cavaler de moda veche sa o prinda de mana, sa o conduca binevoitor inapoi.... Femeia monstru are obrajii mereu imbujorati. Inainte de inventia fardurilor, rosul era involuntar, pus pe piele de soiuri bizare de emotii si zguduiri zdravane de sentimente. N-ai mai putea sa stii cat natural, cat arficial...
Femeia monstru vrea sa faca din orice canapea locul cel mai romantic de pe pamant. Iti soarbe orice rasuflare, iti da cele mai groaznice sfasieri, te duce si iti spune ca l-ai prins pe Dumnezeu de mana ca sa te duca jos in cazne si sa-ti spuna ca greul e mai mult decat ai fi sperat.
Femeia monstru are zece degete la maini, dar, ca printr-o magie absurda coborata din lumi extraterestre, te face sa le vezi doar pe cele doua cum se misca cu talent, fastaceala si deprindere prin suvite de par galbene, rosii, mov, albastre, nazarite parca de un pictor celebru cu talente refulate. Privirile tale nu se tin scai la fustele ei caci a decis in urma cu ceva timp ca fustele sunt demodate. Pe tine, niste pantaloni banali cu dunga nu au picat niciodata atat de provocator, atatator si mincinos.
Femeia monstru nu plange niciodata, dar boceste cu toata arta si tacamul ritualurilor pagane de inmormantare si iti pomeneste vinele si vinovatiile incepand cu stramosul tau Adam. Dar ea, ea coasta din coasta Evei, splendoare din pacatul ei, vina rupta din eternitate? Monstrul te-a facut sa pierzi Paradisul, dar te consoleaza cu Pamantul... Si vrea ca impreuna sa-l stapaniti sanatosi si fericiti, in zumzet de bebelusi si manifestari de dragoste materna. Vrea, ca impreuna cu ea, sa dai esenta vietii. Monstrul nu-si arunca vinele si vinovatiile pe propria cocoasa decat in tacere. Sau cand orice urma de barbat, picior, ochi, os si dinte nu se afla prin preajm, la mai putin de 100 de metri de pestera...
Uneori, femeia monstru seamana prea bine cu un barbat, il face cu prea putin efort pe barbat sa semene prea rau cu o muiere. Dar monstrul de femeie vrea frumos si sublim in jurul ei, isi doreste prea mult bine, prea mult dulce si miere, prea multe visuri, simulari si imaginari ale unei fericiri pierdute in paradis, exagerat pentru o lume in care raul obisnuieste sa respire normal cot la cot cu raul. Prea mult complicat pentru o lume simpla.
Monstrul nu sufera niciodata, dar cunoaste mai bine decat Biblia arta suferintei celorlalti si a transformarii bunei dispozitii in Marea Criza si enervare. Femeia-monstru are ochii umflati, dar potiunile, borboroselile de E-uri si asa zisele esente naturiste aplicate sub colt de ei te pacalesc usor. Tantalau si gogoman ce esti, cand ai mai vazut tu ochi asa plini de frumos? Cand pe femeia-monstru o doare ceva si intotdeauna o dor multe sau toate, cauza durerii este eternul, neschimbatul, arhaicul si prozaiucl, cel dintotdeauna tu. Femeia este cel mai frumos si neobisnuit monstru pentru ca te face sa te simti tu, nemernicul si usuraticul, barbatul divin.
Uneori, femeia monstru seamana prea bine cu un barbat, il face cu prea putin efort pe barbat sa semene prea rau cu o muiere. Dar monstrul de femeie vrea frumos si sublim in jurul ei, isi doreste prea mult bine, prea mult dulce si miere, prea multe visuri, simulari si imaginari ale unei fericiri pierdute in paradis, exagerat pentru o lume in care raul obisnuieste sa respire normal cot la cot cu raul. Prea mult complicat pentru o lume simpla.
Monstrul nu sufera niciodata, dar cunoaste mai bine decat Biblia arta suferintei celorlalti si a transformarii bunei dispozitii in Marea Criza si enervare. Femeia-monstru are ochii umflati, dar potiunile, borboroselile de E-uri si asa zisele esente naturiste aplicate sub colt de ei te pacalesc usor. Tantalau si gogoman ce esti, cand ai mai vazut tu ochi asa plini de frumos? Cand pe femeia-monstru o doare ceva si intotdeauna o dor multe sau toate, cauza durerii este eternul, neschimbatul, arhaicul si prozaiucl, cel dintotdeauna tu. Femeia este cel mai frumos si neobisnuit monstru pentru ca te face sa te simti tu, nemernicul si usuraticul, barbatul divin.
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/2838/Femeia-monstru-barbatul-divin.html
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Femeile vor sa stie ce gandesc barbatii. As putea sa spun adevarul daca chiar vreti sa stiti. Vreti sa stiti? NIMIC. Nu ne gandim la nimic, pur si simplu mergem si ne uitam in jur, asta e singura tendinta naturala a barbatului. Ne plac femeile, le dorim, dar cam asta e tot. Asa suntem noi: ne proptim in claxonul masinii, tipam de pe schele, iar astea sunt cele mai bune idei care ne-au venit pana acum.
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Atracţia faţă de alt bărbat, sfârşitul relaţiei?
Adesea ne gândim la infidelitate şi relaţia de cuplu. Înainte de a avea o aventură însă, orice femeie are o intenţie. „Majoritatea femeilor trec cel puţin o dată în viaţă...se află într-o relaţie de lungă durată”, declară psihologul Petrică Alexa.
Potrivit lui, multe dintre ele aleg totuşi să bareze sentimentul de atracţie şi să continue relaţia de cuplu.
Te regăseşti şi tu în cele de mai sus? Eşti într-o relaţie de cuplu cu un bărbat, dar visezi la altul şi nu ştii ce să faci? Simţi că partenerul de cuplu nu te mai face la fel de fericită şi îţi imaginezi o legătură cu celălalt bărbat?
Află de ce a apărut atracţia faţă de alt bărbat, ce spune ea despre tine şi relaţia în care te afli, precum şi ce poţi face în continuare...
Atracţia faţă de alt bărbat este un semnal de alarmă
Deşi ai vrea să ascunzi totul sub preşuleţ, nu se poate. Dacă te atrage un alt bărbat, relaţia actuală s-a deteriorat şi nu neapărat doar pe plan sexual.
Potrivit lui Alexa apariţia atracţiei are mai degrabă legătură cu relaţia în care te afli, nu cu tine personal.
„Ea se manifestă ca o consecinţă a problemelor apărute în cuplu. Uneori, atât femeia cât şi bărbatul, aleg să-şi rezolve problemele de cuplu în afara lui”, specifică psihologul.
De ce apare atracţia faţă de alt bărbat şi ce spune ea despre tine şi relaţia de cuplu?
Psihologul Graţiela Albişor detaliază cauzele pentru care te simţi atrasă de alt bărbat.
„Contează foarte mult cum a debutat relaţia de cuplu. E posibil ca femeia să se fii implicat în acea relaţie dintr-o nevoie de stabilitate şi confort. În acest caz, relaţia de cuplu actuală poate fi construită pe criterii logice şi raţionale. O astfel de relaţie poate dura chiar şi ani de zile”, descrie psihologul.
Totuşi o relaţie nu poate fi susţinută la nesfârşit doar pe baza atracţiei emoţionale şi intelectuale. Într-o relaţie de cuplu este nevoie şi de atracţia erotică şi sexuală, atenţionează Albişor.
Aşadar, în momentul în care se manifestă această nevoie apare şi atracţia faţă de un alt bărbat.
Desigur, există şi situaţia în care relaţia a avut la baza toate tipurile de atracţie. În timp însă, atracţia erotică şi sexuală s-a diminuat, fapt ce a dat naştere unei noi atracţii.
Un alt factor descris de psiholog este cel în care relaţia a debutat din pricina unor temeri ale femeii, cum ar fi teama de singurătate sau de a fi „fată bătrână”. În timp, temerile s-au atenuat, iar femeia nu mai găseşte în prezent şi alte motive pentru a se simţi împlinită în cuplu.
„Este o nevoie structurală a fiecărui om să se simtă întreg, iar partenerul de cuplu ne poate ajuta în acest sens”, spune Albişor.
Psihologul Petrică Alexa consideră că atracţia faţă de un alt bărbat se manifestă atunci când intervine o modificare a sentimentelor pe care le nutreşti faţă de partener. Este vorba în special de cazul în care îl iubeşti pe partener, dar sentimentul de îndrăgostire a dispărut cu timpul.
El admite posibilitatea atracţiei faţă de un alt bărbat chiar şi atunci când sentimentul de iubire faţă de partenerul de cuplu este unul profund.
Mai mult, psihologul Albişor consideră că atracţia faţă de un alt bărbat nu este un indicator al lipsei de moralitate.
Ce poţi face atunci când apare atracţia faţă de alt bărbat?
Cei doi psihologi îţi spun ce aspecte să iei în considerare pentru a lua cea mai bună decizie.
Psihologul Alexa te avertizează că nu este indicat să barezi sentimentul de atracţie pentru alt bărbat.
„Efortul psihic pe care îl depui pentru a masca pasiunea faţă de alt bărbat poate duce la o şi mai mare degradare a relaţiei de cuplu”, susţine Alexa.
El afirmă că în urma mascării sentimentelor pot să apară regrete. Aşadar, Petrică Alexa se declară în favoarea consumării sentimentelor de atracţie.
Întrebat de ce ar sfătui femeia în cauză să dea curs atracţiei faţă de alt bărbat, psihologul răspunde:
„Încurajând cealaltă variantă, aceea de a bara atracţia şi de a rămâne în cuplu, fac mai mult rău decât bine. Peste ani şi ani femeia respectivă va veni la cabinetul meu cu probleme emoţionale, depresie sau atacuri de panică şi nu va ştii ce i-a declanşat starea. Va uita de momentul în care ea a ales să-şi învingă sentimentul de atracţie pentru alt bărbat...”, descrie Alexa.
Psihologul consideră că unele femei ajung să se resemneze cu faptul că „nicio relaţie de cuplu nu este perfectă”.
Dacă eziţi în a lua o decizie, psihologul Graţiela Albişor îţi spune ce aspecte trebuie să analizezi, înainte de a lua decizia.
Potrivit psihologului, trebuie să pui în balanţă ce-ţi oferă relaţia cu partenerul de cuplu şi ce ţi-ar putea oferi bărbatul de care te simţi atrasă.
„E important ca femeia în discuţie să conştientizeze atracţia faţă de celălalt bărbat şi să nu-şi reprime sentimentele. Totodată, e indicat ca ea să se gândească şi la sentimentele celor doi şi să acţioneze astfel încât să nu-i rănească”, spune Albişor.
Faptul că atracţia faţă de altcineva s-a produs denotă că relaţia actuală nu te mai completează, iar ceea ce te stimula odată nu mai are acelaşi efect. Aşadar, psihologul te sfătuieşte să analizezi unde anume s-a produs schimbarea din relaţia de cuplu, înainte de a lua o decizie.
http://www.unica.ro/detalii/
Adesea ne gândim la infidelitate şi relaţia de cuplu. Înainte de a avea o aventură însă, orice femeie are o intenţie. „Majoritatea femeilor trec cel puţin o dată în viaţă...se află într-o relaţie de lungă durată”, declară psihologul Petrică Alexa.
Potrivit lui, multe dintre ele aleg totuşi să bareze sentimentul de atracţie şi să continue relaţia de cuplu.
Te regăseşti şi tu în cele de mai sus? Eşti într-o relaţie de cuplu cu un bărbat, dar visezi la altul şi nu ştii ce să faci? Simţi că partenerul de cuplu nu te mai face la fel de fericită şi îţi imaginezi o legătură cu celălalt bărbat?
Află de ce a apărut atracţia faţă de alt bărbat, ce spune ea despre tine şi relaţia în care te afli, precum şi ce poţi face în continuare...
Atracţia faţă de alt bărbat este un semnal de alarmă
Deşi ai vrea să ascunzi totul sub preşuleţ, nu se poate. Dacă te atrage un alt bărbat, relaţia actuală s-a deteriorat şi nu neapărat doar pe plan sexual.
Potrivit lui Alexa apariţia atracţiei are mai degrabă legătură cu relaţia în care te afli, nu cu tine personal.
„Ea se manifestă ca o consecinţă a problemelor apărute în cuplu. Uneori, atât femeia cât şi bărbatul, aleg să-şi rezolve problemele de cuplu în afara lui”, specifică psihologul.
De ce apare atracţia faţă de alt bărbat şi ce spune ea despre tine şi relaţia de cuplu?
Psihologul Graţiela Albişor detaliază cauzele pentru care te simţi atrasă de alt bărbat.
„Contează foarte mult cum a debutat relaţia de cuplu. E posibil ca femeia să se fii implicat în acea relaţie dintr-o nevoie de stabilitate şi confort. În acest caz, relaţia de cuplu actuală poate fi construită pe criterii logice şi raţionale. O astfel de relaţie poate dura chiar şi ani de zile”, descrie psihologul.
Totuşi o relaţie nu poate fi susţinută la nesfârşit doar pe baza atracţiei emoţionale şi intelectuale. Într-o relaţie de cuplu este nevoie şi de atracţia erotică şi sexuală, atenţionează Albişor.
Aşadar, în momentul în care se manifestă această nevoie apare şi atracţia faţă de un alt bărbat.
Desigur, există şi situaţia în care relaţia a avut la baza toate tipurile de atracţie. În timp însă, atracţia erotică şi sexuală s-a diminuat, fapt ce a dat naştere unei noi atracţii.
Un alt factor descris de psiholog este cel în care relaţia a debutat din pricina unor temeri ale femeii, cum ar fi teama de singurătate sau de a fi „fată bătrână”. În timp, temerile s-au atenuat, iar femeia nu mai găseşte în prezent şi alte motive pentru a se simţi împlinită în cuplu.
„Este o nevoie structurală a fiecărui om să se simtă întreg, iar partenerul de cuplu ne poate ajuta în acest sens”, spune Albişor.
Psihologul Petrică Alexa consideră că atracţia faţă de un alt bărbat se manifestă atunci când intervine o modificare a sentimentelor pe care le nutreşti faţă de partener. Este vorba în special de cazul în care îl iubeşti pe partener, dar sentimentul de îndrăgostire a dispărut cu timpul.
El admite posibilitatea atracţiei faţă de un alt bărbat chiar şi atunci când sentimentul de iubire faţă de partenerul de cuplu este unul profund.
Mai mult, psihologul Albişor consideră că atracţia faţă de un alt bărbat nu este un indicator al lipsei de moralitate.
Ce poţi face atunci când apare atracţia faţă de alt bărbat?
Cei doi psihologi îţi spun ce aspecte să iei în considerare pentru a lua cea mai bună decizie.
Psihologul Alexa te avertizează că nu este indicat să barezi sentimentul de atracţie pentru alt bărbat.
„Efortul psihic pe care îl depui pentru a masca pasiunea faţă de alt bărbat poate duce la o şi mai mare degradare a relaţiei de cuplu”, susţine Alexa.
El afirmă că în urma mascării sentimentelor pot să apară regrete. Aşadar, Petrică Alexa se declară în favoarea consumării sentimentelor de atracţie.
Întrebat de ce ar sfătui femeia în cauză să dea curs atracţiei faţă de alt bărbat, psihologul răspunde:
„Încurajând cealaltă variantă, aceea de a bara atracţia şi de a rămâne în cuplu, fac mai mult rău decât bine. Peste ani şi ani femeia respectivă va veni la cabinetul meu cu probleme emoţionale, depresie sau atacuri de panică şi nu va ştii ce i-a declanşat starea. Va uita de momentul în care ea a ales să-şi învingă sentimentul de atracţie pentru alt bărbat...”, descrie Alexa.
Psihologul consideră că unele femei ajung să se resemneze cu faptul că „nicio relaţie de cuplu nu este perfectă”.
Dacă eziţi în a lua o decizie, psihologul Graţiela Albişor îţi spune ce aspecte trebuie să analizezi, înainte de a lua decizia.
Potrivit psihologului, trebuie să pui în balanţă ce-ţi oferă relaţia cu partenerul de cuplu şi ce ţi-ar putea oferi bărbatul de care te simţi atrasă.
„E important ca femeia în discuţie să conştientizeze atracţia faţă de celălalt bărbat şi să nu-şi reprime sentimentele. Totodată, e indicat ca ea să se gândească şi la sentimentele celor doi şi să acţioneze astfel încât să nu-i rănească”, spune Albişor.
Faptul că atracţia faţă de altcineva s-a produs denotă că relaţia actuală nu te mai completează, iar ceea ce te stimula odată nu mai are acelaşi efect. Aşadar, psihologul te sfătuieşte să analizezi unde anume s-a produs schimbarea din relaţia de cuplu, înainte de a lua o decizie.
http://www.unica.ro/detalii/
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Compromis sau familie monoparentala?
O femeie aflata la inceputul vietii nu stie niciodata care va fi drumul pe care il va urma. E usor sa spui "Eu? Niciodata..." dar nu ai de unde sa stii ce se va intampla si unde te va purta viata. Despre cuplurile care fac compromisuri si familiile monoparentale ne vorbeste psihoterapeutul Anda Pacurar.
Ne inchipuim ca noi nu vom repeta greselile parintilor nostri si, de multe ori, chiar reusim sa le evitam. Alteori, ne dam seama prea tarziu ca le repetam greselile sau ca nu luam deciziile corecte.
Cred ca aceasta nu va fi niciodata pentru nimeni o alegere. E foarte clar ca nimeni nu porneste in viata dorindu-si sa isi aiba o casnicie ratata sau sa fie parinte singur pentru copiii sai.
O discutie inceputa pe forum saptamanile trecute a fost punctul de plecare pentru acest articol, in care vom incerca sa descoperim, cu ajutorul psihoterapeutului de la PsihoCenter, Anda Pacurar.
Mai exista, in zilele noastre, familii in care parintii stau impreuna doar datorita copiilor ?
Ne raspunde Anda Pacurar, psihoterapeut: "Poate mult mai rar ca inainte de 1989. Totusi, si atunci si acum, cei care fac acest lucru inconstient o fac pentru ei, nu pentru copil. Pe de o parte, ei se supun unor traditii legate de familie si fac asta pentru a nu fi judecati, criticati, pentru a simti in continuare ca apartin comunitatii. Pe de alta parte, nu au curajul asumarii uneir relatii de cuplu si o familie, chiar si disfunctionala, le da iluzia ca fac ce trebuie. Sunt de exemplu femei inclinate spre suferinta, care neconstient aleg rolul de victima sau martir si astfel raman in relatie cu sotul pentru ca doar suferind simt ca apartin."
Una dintre cititoarele de pe forumul Feminis.ro raspundea la aceasta intrebarea referitoate la posibilele traume pe care copiii acestor familii le pot suferi spunand ca pentru copiii sai, acum mari, compromisul pe care ea si sotul sau l-au facut pentru a-si creste copiii nu a fost simtit niciodata. Ea adauga chiar faptul ca pentru copiii sai "noi suntem familia ideala".
Eu am intalnit oameni adulti care spun, vorbind despre parintii lor, "mi-am dorit toata copilaria sa se desparta". Majoritatea acestor persoane au trecut, sau cel putin asa pare, peste toate lucrurile negative pe care le-au trait si au ajuns, departe de dorinta cea mare din copilarie, sa se detaseze fortat de parinti, incercand astfel sa se protejeze de viitoare posibile traume.
Ceea ce este, cred eu, important, este sa realizam ca fiecare lucru pe care il decidem, fie acela de a ramane intr-o relatie care nu mai merge pentru ca cei mici sa aiba "si mama si tata", fie acela de a ne asuma singuri intreaga responsabilitate pentru copii, ii afecteaza pe acestia.
Ce invata copilul tau de la tine daca tu ai o relatie de compromis?
Am fost curioasa sa aflu daca un copil, fie el baiat sau fata, are ceva de castigat vazandu-si parintii implicati intr-o relatie de compromis si cum le-ar putea fi afectata dezvoltarea emotionala.
Psihoterapeutul de la PsihoCenter ne explica: "Desigur, copilul nu are nici un avantaj atunci cand intre parinti este o tensiune de lunga durata. Cei mai multi adulti care ajung in cabinet sunt copii ai caror parinti au fost mereu in conflict sau nu si-au exprimat niciodata afectiunea unul fata de altul."
Anda Pacurar ne spune care ar putea fi cel mai mare dezavantaj pentru dezvoltarea copiilor care au avut parte de astfel de relatii de familie. "Dezavantaje exista in ideea in care copilul ii poate lua drept model de relationare si va crede ca asa trebuie sa fie o relatie de cuplu. Sau daca se revolta impotriva lor decide sa "le dea o palma" prin casatoria pe care o face, o casatorie ce se dovedeste repede a fi nepotrivita."
Parerea mea personala este ca acesti copii descopera mult prea devreme cat de urata si de incordata poate deveni o relatie atunci cand dispare iubirea. Si daca imi doresc ceva pentru viitorii mei copii este sa creada in iubire si sa nu fie dezamagiti de la o varsta frageda - din experientele mele si nu din experientele lor.
Familia si felul in care ar "trebui" sa arate ea se redefinesc in ultimii ani. Nu am renuntat la ideea traditionala de familie formata din doi parinti, dar sunt tot mai numeroase cazurile familiilor monoparentale.
Specialistul PsihoCenter ne spune cateva caracteristici ale acestei familii, evidentiind si lucrurile negative care se pot petrece in sanul unei astfel de familii si care ii pot afecta pe copii.
"Familie monoparentala inseamna, in majoritatea cazurilor, familia formata din mama si copil sau copii. Cand se intampla asa si mama detine controlul si responsabilitatea relatiei exista riscul ca ea sa-si asume si rolul masculin. Multi din cei care au fost crescuti de mame nu au simtit o afectiune tipica celei oferite de femei. Au primit tot ce a avut nevoie, mai putin afectiunea. Sau, in extrema cealalta, au dezvoltat relatie de dependenta afectiva si o inabilitate de a face fata provocarilor vietii.
Se creeaza adesea o relatie foarte puternica ce se poate transforma intr-o lupta de putere. Din acest motiv e important ca in viata copilului sa existe si alte persoane semnificative, modele de barbati, de femei, chiar daca nu sunt modele ideale. Copilul nu trebuie crescut intr-o lume ideala pentru ca nu va reusi sa inteleaga mai tarziu de ce oamenii "se schimba" atat de tare."
Unde e tatal in familia monoparentala?
Anda Pacurar: "In zilele noastre tatii sunt mult mai implicati in viata copiilor. Chiar daca se despart de sotii, pastreaza o relatie cu copilul si acest lucru e important. Este insa vital ca relatia intre parinti sa fie finalizata, adica nici unul sa nu incerce sa ramana agatat de partener prin intermediul copilului. Un copil care va fi in permanenta intrebat de celalalt parinte, va fi criticat sau influentat va deveni vulnerabil emotional, descurajat si pasiv sau agresiv."
Familie aflata in conflict: toti membrii sunt victime sigure
Chiar daca persoanele cele mai afectate par a fi copiii intr-o relatie aflata in conflict, afectati - firesc - sunt si parintii. Iata ce spune specialistul Anda Pacurar, psihoterapeut la PsihoCenter.
"Toti membrii familiei traiesc intr-o atmosfera de razboi rece sau razboi deschis. Pe termen lung echilibrul emotional si sanatatea psihica in ansamblu sunt afectate. O astfel de situatie poate duce la afectarea personalitatii si la dezvoltarea unor mecanisme de aparare de genul: agresivitate, iritabilitate, evitare, retragere, depresie, anxietate etc".
Niciuna dintre variante nu este cea mai fericita. Dar familiile care stau impreuna "pentru copii" si care se afla mereu in conflict si familiile monoparentale sunt - pe langa familia traditionala - cele care ne invata rolurile pe care si noi le vom avea, mai tarziu.
http://www.feminis.ro/dragoste-si-sex/cuplu/compromis-sau-familie-monoparentala-3433|pagina-2
O femeie aflata la inceputul vietii nu stie niciodata care va fi drumul pe care il va urma. E usor sa spui "Eu? Niciodata..." dar nu ai de unde sa stii ce se va intampla si unde te va purta viata. Despre cuplurile care fac compromisuri si familiile monoparentale ne vorbeste psihoterapeutul Anda Pacurar.
Ne inchipuim ca noi nu vom repeta greselile parintilor nostri si, de multe ori, chiar reusim sa le evitam. Alteori, ne dam seama prea tarziu ca le repetam greselile sau ca nu luam deciziile corecte.
Cred ca aceasta nu va fi niciodata pentru nimeni o alegere. E foarte clar ca nimeni nu porneste in viata dorindu-si sa isi aiba o casnicie ratata sau sa fie parinte singur pentru copiii sai.
O discutie inceputa pe forum saptamanile trecute a fost punctul de plecare pentru acest articol, in care vom incerca sa descoperim, cu ajutorul psihoterapeutului de la PsihoCenter, Anda Pacurar.
Mai exista, in zilele noastre, familii in care parintii stau impreuna doar datorita copiilor ?
Ne raspunde Anda Pacurar, psihoterapeut: "Poate mult mai rar ca inainte de 1989. Totusi, si atunci si acum, cei care fac acest lucru inconstient o fac pentru ei, nu pentru copil. Pe de o parte, ei se supun unor traditii legate de familie si fac asta pentru a nu fi judecati, criticati, pentru a simti in continuare ca apartin comunitatii. Pe de alta parte, nu au curajul asumarii uneir relatii de cuplu si o familie, chiar si disfunctionala, le da iluzia ca fac ce trebuie. Sunt de exemplu femei inclinate spre suferinta, care neconstient aleg rolul de victima sau martir si astfel raman in relatie cu sotul pentru ca doar suferind simt ca apartin."
Una dintre cititoarele de pe forumul Feminis.ro raspundea la aceasta intrebarea referitoate la posibilele traume pe care copiii acestor familii le pot suferi spunand ca pentru copiii sai, acum mari, compromisul pe care ea si sotul sau l-au facut pentru a-si creste copiii nu a fost simtit niciodata. Ea adauga chiar faptul ca pentru copiii sai "noi suntem familia ideala".
Eu am intalnit oameni adulti care spun, vorbind despre parintii lor, "mi-am dorit toata copilaria sa se desparta". Majoritatea acestor persoane au trecut, sau cel putin asa pare, peste toate lucrurile negative pe care le-au trait si au ajuns, departe de dorinta cea mare din copilarie, sa se detaseze fortat de parinti, incercand astfel sa se protejeze de viitoare posibile traume.
Ceea ce este, cred eu, important, este sa realizam ca fiecare lucru pe care il decidem, fie acela de a ramane intr-o relatie care nu mai merge pentru ca cei mici sa aiba "si mama si tata", fie acela de a ne asuma singuri intreaga responsabilitate pentru copii, ii afecteaza pe acestia.
Ce invata copilul tau de la tine daca tu ai o relatie de compromis?
Am fost curioasa sa aflu daca un copil, fie el baiat sau fata, are ceva de castigat vazandu-si parintii implicati intr-o relatie de compromis si cum le-ar putea fi afectata dezvoltarea emotionala.
Psihoterapeutul de la PsihoCenter ne explica: "Desigur, copilul nu are nici un avantaj atunci cand intre parinti este o tensiune de lunga durata. Cei mai multi adulti care ajung in cabinet sunt copii ai caror parinti au fost mereu in conflict sau nu si-au exprimat niciodata afectiunea unul fata de altul."
Anda Pacurar ne spune care ar putea fi cel mai mare dezavantaj pentru dezvoltarea copiilor care au avut parte de astfel de relatii de familie. "Dezavantaje exista in ideea in care copilul ii poate lua drept model de relationare si va crede ca asa trebuie sa fie o relatie de cuplu. Sau daca se revolta impotriva lor decide sa "le dea o palma" prin casatoria pe care o face, o casatorie ce se dovedeste repede a fi nepotrivita."
Parerea mea personala este ca acesti copii descopera mult prea devreme cat de urata si de incordata poate deveni o relatie atunci cand dispare iubirea. Si daca imi doresc ceva pentru viitorii mei copii este sa creada in iubire si sa nu fie dezamagiti de la o varsta frageda - din experientele mele si nu din experientele lor.
Familia si felul in care ar "trebui" sa arate ea se redefinesc in ultimii ani. Nu am renuntat la ideea traditionala de familie formata din doi parinti, dar sunt tot mai numeroase cazurile familiilor monoparentale.
Specialistul PsihoCenter ne spune cateva caracteristici ale acestei familii, evidentiind si lucrurile negative care se pot petrece in sanul unei astfel de familii si care ii pot afecta pe copii.
"Familie monoparentala inseamna, in majoritatea cazurilor, familia formata din mama si copil sau copii. Cand se intampla asa si mama detine controlul si responsabilitatea relatiei exista riscul ca ea sa-si asume si rolul masculin. Multi din cei care au fost crescuti de mame nu au simtit o afectiune tipica celei oferite de femei. Au primit tot ce a avut nevoie, mai putin afectiunea. Sau, in extrema cealalta, au dezvoltat relatie de dependenta afectiva si o inabilitate de a face fata provocarilor vietii.
Se creeaza adesea o relatie foarte puternica ce se poate transforma intr-o lupta de putere. Din acest motiv e important ca in viata copilului sa existe si alte persoane semnificative, modele de barbati, de femei, chiar daca nu sunt modele ideale. Copilul nu trebuie crescut intr-o lume ideala pentru ca nu va reusi sa inteleaga mai tarziu de ce oamenii "se schimba" atat de tare."
Unde e tatal in familia monoparentala?
Anda Pacurar: "In zilele noastre tatii sunt mult mai implicati in viata copiilor. Chiar daca se despart de sotii, pastreaza o relatie cu copilul si acest lucru e important. Este insa vital ca relatia intre parinti sa fie finalizata, adica nici unul sa nu incerce sa ramana agatat de partener prin intermediul copilului. Un copil care va fi in permanenta intrebat de celalalt parinte, va fi criticat sau influentat va deveni vulnerabil emotional, descurajat si pasiv sau agresiv."
Familie aflata in conflict: toti membrii sunt victime sigure
Chiar daca persoanele cele mai afectate par a fi copiii intr-o relatie aflata in conflict, afectati - firesc - sunt si parintii. Iata ce spune specialistul Anda Pacurar, psihoterapeut la PsihoCenter.
"Toti membrii familiei traiesc intr-o atmosfera de razboi rece sau razboi deschis. Pe termen lung echilibrul emotional si sanatatea psihica in ansamblu sunt afectate. O astfel de situatie poate duce la afectarea personalitatii si la dezvoltarea unor mecanisme de aparare de genul: agresivitate, iritabilitate, evitare, retragere, depresie, anxietate etc".
Niciuna dintre variante nu este cea mai fericita. Dar familiile care stau impreuna "pentru copii" si care se afla mereu in conflict si familiile monoparentale sunt - pe langa familia traditionala - cele care ne invata rolurile pe care si noi le vom avea, mai tarziu.
http://www.feminis.ro/dragoste-si-sex/cuplu/compromis-sau-familie-monoparentala-3433|pagina-2
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Vorbe intelepte si adevarate despre despartiri
publicat pe 29 Decembrie 2009Nimic nu doare mai mult decat sa realizezi ca el a insemnat totul pentru tine, insa tu nu ai insemnat nimic pentru el. A incerca sa uiti o persoana pe care o iubesti este ca si cum ai incerca sa-ti amintesti de o persoana pe care nu ai cunoscut-o niciodata. Cei care nu stiu sa planga din toata inima, nu stiu nici sa rada.
-Incepem o relatie fiind cineva si o incheiem fiind nimeni.
-Dureaza o secunda sa spui “Buna” si o eternitate sa spui “La revedere”.
-A incerca sa uiti o persoana pe care o iubesti este ca si cum ai incerca sa-ti amintesti de o persoana pe care nu ai cunoscut-o niciodata.
-Nimic nu doare mai mult decat sa realizezi ca el a insemnat totul pentru tine, insa tu nu ai insemnat nimic pentru el.
-Durerea despartirii nu este atat de puternica incat sa te ucida, insa nici atat de nesemnificativa incat sa te lase in viata.
-Nu imi este dor de el, imi este dor de ceea ce credeam ca este.
-O relatie este precum o sticla sparta. Uneori este mai bine sa lasi cioburile nestranse decat sa te ranesti incercand sa le pui la loc.
-O persoana care te iubeste nu iti poate promite ca nu o sa te raneasca niciodata pentru ca la un moment dat o sa o faca. Adevarata promisiune este aceea ca timpul petrecut impreuna sa merite suferinta de apoi.
-Cel mai greu si dureros lucru atunci cand visezi persoana iubita este ca trebuie sa te trezesti.
-Nu realizam cat de mult tinem la o persoana decat in momentul in care acea persoana nu mai tine la noi.
-Niciun om nu este suficient de bogat incat sa isi cumpere inapoi trecutul. - Oscar Wilde
-De ce m-ai parasit? De ce m-ai parasit? Unde am fost cand s-a intamplat asta?
-Cei care nu stiu sa planga din toata inima, nu stiu nici sa rada. -Golda Meir
-Inima a fost creata ca sa fie calcata de picioare.
-Niciodata sa nu regreti nimic. Daca ceea ce ti s-a intamplat a fost frumos, atunci ai avut ceva minunat. Daca ceea ce ti s-a intamplat a fost rau, atunci a fost experienta. -Victoria Holt
-“Oricat de profunda ar fi fost dragostea ta, nu ajungi sa iti dai seama de profunzimea ei decat in clipele de despartire”. Kahlil Gibran
-Iubirile cele mai inflacarate au cel mai rece sfarsit. - Socrate
-Rol dificil, dar frumos: femeia care suporta cu eleganta o despartire. – Simone de Beauvoir
-Nimeni nu moare din cauza inimii frante- insa iti doresti atat de mult ca acest lucru sa se intample...
-Te desparti de cineva doar pentru ca un alt “cineva” te asteapta in alta parte.
-Cea mai stranie forma de a indeparta pe cineva este a sta langa el si a sti ca nu-l vei putea avea niciodata. -G Jose Garcia Marquez
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/2861/Vorbe-intelepte-si-adevarate-despre-despartiri.html
publicat pe 29 Decembrie 2009Nimic nu doare mai mult decat sa realizezi ca el a insemnat totul pentru tine, insa tu nu ai insemnat nimic pentru el. A incerca sa uiti o persoana pe care o iubesti este ca si cum ai incerca sa-ti amintesti de o persoana pe care nu ai cunoscut-o niciodata. Cei care nu stiu sa planga din toata inima, nu stiu nici sa rada.
-Incepem o relatie fiind cineva si o incheiem fiind nimeni.
-Dureaza o secunda sa spui “Buna” si o eternitate sa spui “La revedere”.
-A incerca sa uiti o persoana pe care o iubesti este ca si cum ai incerca sa-ti amintesti de o persoana pe care nu ai cunoscut-o niciodata.
-Nimic nu doare mai mult decat sa realizezi ca el a insemnat totul pentru tine, insa tu nu ai insemnat nimic pentru el.
-Durerea despartirii nu este atat de puternica incat sa te ucida, insa nici atat de nesemnificativa incat sa te lase in viata.
-Nu imi este dor de el, imi este dor de ceea ce credeam ca este.
-O relatie este precum o sticla sparta. Uneori este mai bine sa lasi cioburile nestranse decat sa te ranesti incercand sa le pui la loc.
-O persoana care te iubeste nu iti poate promite ca nu o sa te raneasca niciodata pentru ca la un moment dat o sa o faca. Adevarata promisiune este aceea ca timpul petrecut impreuna sa merite suferinta de apoi.
-Cel mai greu si dureros lucru atunci cand visezi persoana iubita este ca trebuie sa te trezesti.
-Nu realizam cat de mult tinem la o persoana decat in momentul in care acea persoana nu mai tine la noi.
-Niciun om nu este suficient de bogat incat sa isi cumpere inapoi trecutul. - Oscar Wilde
-De ce m-ai parasit? De ce m-ai parasit? Unde am fost cand s-a intamplat asta?
-Cei care nu stiu sa planga din toata inima, nu stiu nici sa rada. -Golda Meir
-Inima a fost creata ca sa fie calcata de picioare.
-Niciodata sa nu regreti nimic. Daca ceea ce ti s-a intamplat a fost frumos, atunci ai avut ceva minunat. Daca ceea ce ti s-a intamplat a fost rau, atunci a fost experienta. -Victoria Holt
-“Oricat de profunda ar fi fost dragostea ta, nu ajungi sa iti dai seama de profunzimea ei decat in clipele de despartire”. Kahlil Gibran
-Iubirile cele mai inflacarate au cel mai rece sfarsit. - Socrate
-Rol dificil, dar frumos: femeia care suporta cu eleganta o despartire. – Simone de Beauvoir
-Nimeni nu moare din cauza inimii frante- insa iti doresti atat de mult ca acest lucru sa se intample...
-Te desparti de cineva doar pentru ca un alt “cineva” te asteapta in alta parte.
-Cea mai stranie forma de a indeparta pe cineva este a sta langa el si a sti ca nu-l vei putea avea niciodata. -G Jose Garcia Marquez
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/2861/Vorbe-intelepte-si-adevarate-despre-despartiri.html
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Cum ne salvam cuplul de la divort?
Rata divorturilor in primii ani dupa casatorie a crescut in ultima perioada de timp. Am incercat sa descoperim, cu ajutorul psihoterapeutului Anda Pacurar de la Psihocenter, care sunt motivele care fac cuplurile sa ajunga la divort si cum ar trebui sa procedam pentru a nu face parte din statistici si pentru a ne salva cuplul de la despartire.
Oamenii au tendinta de a apela la divort din ce in ce mai des si pentru motive din ce in ce mai mici, iar acest lucru este demonstrat de statistici. In 2006, Global Times sustinea ca in America ratele de divort cresc de la an la an, cu toate ca aproximativ 59% dintre americani sunt casatoriti si cu toate ca peste 90% dintre adulti sustin ca isi doresc o viata conjugala fericita.
In timp ce mai mult de 90% dintre bunicii americanilor de astazi stateau casatoriti timp de 10 ani sau mai mult, daca se casatoreau in anii '50, in anii '90 acest procent scazuse sub 50%. Nici macar varsta inaintata a celor doi soti nu mai constituie o opreliste in calea neintelegerilor si inclusiv a divortului. In ultimii ani a crescut numarul divorturilor in care cei doi soti aveau peste 60 si chiar si peste 80 de ani, sustin sondajele realizate la nivel global.
Motivele care conduc cuplul spre divort
Specialistii americani aprecieaza ca exista foarte multe motive pentru care divorturile s-au inmultit, fiind vorba si de durata mai mare de viata a oamenilor, de noile valori si principii ale generatiilor si unul dintre factori fiind si independenta economica in crestere a femeilor. In plus, sistemul de divort a devenit din ce in ce mai usor de folosit, in sensul ca procesul de divort a fost simplificat. O alta posibila cauza a cresterii numarului divorturilor este criza economica, care ii face pe oameni sa isi pastreze slujbele mai greu si sa isi gaseasca noi locuri de munca mai greu iar tinerii sunt mai reticenti in a-si asuma responsabilitatea unei familii. Specialistii au observat, insa, ca in aceasta perioada, tinerii deja casatoriti nu sunt la fel de grabiti sa recurga la un divort, fiind conditionati (si) de aspectul financiar.
Psihoterapeutul Anda Pacurar ne explica: " Ideea divortului se poate contura inca din primul an de casnicie si asta pentru ca cei doi parteneri cauta sa-si defineasca si sa-si consolideze un nou rol si cred ca trebuie sa fie fermi, pentru a nu rata startul. Astfel, acordand atentie problemelor ce tin de ego si de statut in cuplu, partenerii uita sa stimuleze cei 4 C vitali ai relatiei, adica uita sa se simta si sa-l faca si pe celalta sa simta ca este: conectat, contribuie, capabil, are curaj.
Un alt motiv ce duce la divort este efortul prea mic al partenerilor de a-si armoniza personalitatile si a contura un scop comun. Prin acest scop nu inteleg obligatoriu copil sau casa sau ceva anume. Scopul ar putea fi: sa se sprijine reciproc, sa puna accentul pe rezolvarea problemelor si nu pe cearta, sa coopereze, sa fie utili etc."
Atunci cand un cuplu nu exerseaza cei 4C, sustine specialistul de la Psihocenter, nu exerseaza gasirea solutiilor, atunci cand apar probleme va apela la solutia cea mai usoara: divortul. Este mult mai usor sa renunti la o relatie decat sa depui efort pentru ca ea sa mearga. La fel cum intr-o scoala pare a fi mult mai usor sa fie exmatriculat un copil hiperactiv decat sa se gaseasca solutii pentru integrarea lui.
Studiile americane spun ca cei care tind sa divorteze in acesti primi ani si, deci, mult mai usor, fac parte din urmatoarele categorii:
- au un statut socio-economic scazut;
- au venituri mici;
- s-au casatorit la o varsta frageda;
- parintii lor au divortat, la randul lor.
Evident, spun autorii studiilor, orice persoana care face parte din acest grup se poate casatori si exista posibilitatea sa nu recurga niciodata la divort. Dar acesti factori, sau o combinatie a acestor factori poate facilita divortul la un anumit moment al vietii.
Ce faci pentru a evita divortul?
Anda Pacurar: "Relatia de cuplu este dinamica. E clar ca partenerii se schimba, se dezvolta si o fac in ritm diferit. Din acest motiv poate fi o solutie mai buna ca partenerii sa se asculte, sa se incurajeze reciproc si nu sa intre in competii de genul "cine sta mai mult la munca", "cine face sau nu face sarcini in casa".
E important ca fiecare se dezvolte un comportament atent fata de celalat si atunci cand doreste ceva de la el sa vada ce ar putea face el insusi pentru asta, aprecieaza specialistul.
Si, pentru cei care sunt decisi sa divorteze specialistul are un sfat: "Pentru partenerii care se pun intotdeauna pe ei pe primul loc si nu pun relatia pe acest loc, divortul este o solutie. Din pacate, problema nu e rezolvata si exista riscul ca si alte relatii sa se termine la fel."
http://www.feminis.ro/dragoste-si-sex/cuplu/cum-ne-salvam-cuplul-de-la-divort-4909|pagina-2
Rata divorturilor in primii ani dupa casatorie a crescut in ultima perioada de timp. Am incercat sa descoperim, cu ajutorul psihoterapeutului Anda Pacurar de la Psihocenter, care sunt motivele care fac cuplurile sa ajunga la divort si cum ar trebui sa procedam pentru a nu face parte din statistici si pentru a ne salva cuplul de la despartire.
Oamenii au tendinta de a apela la divort din ce in ce mai des si pentru motive din ce in ce mai mici, iar acest lucru este demonstrat de statistici. In 2006, Global Times sustinea ca in America ratele de divort cresc de la an la an, cu toate ca aproximativ 59% dintre americani sunt casatoriti si cu toate ca peste 90% dintre adulti sustin ca isi doresc o viata conjugala fericita.
In timp ce mai mult de 90% dintre bunicii americanilor de astazi stateau casatoriti timp de 10 ani sau mai mult, daca se casatoreau in anii '50, in anii '90 acest procent scazuse sub 50%. Nici macar varsta inaintata a celor doi soti nu mai constituie o opreliste in calea neintelegerilor si inclusiv a divortului. In ultimii ani a crescut numarul divorturilor in care cei doi soti aveau peste 60 si chiar si peste 80 de ani, sustin sondajele realizate la nivel global.
Motivele care conduc cuplul spre divort
Specialistii americani aprecieaza ca exista foarte multe motive pentru care divorturile s-au inmultit, fiind vorba si de durata mai mare de viata a oamenilor, de noile valori si principii ale generatiilor si unul dintre factori fiind si independenta economica in crestere a femeilor. In plus, sistemul de divort a devenit din ce in ce mai usor de folosit, in sensul ca procesul de divort a fost simplificat. O alta posibila cauza a cresterii numarului divorturilor este criza economica, care ii face pe oameni sa isi pastreze slujbele mai greu si sa isi gaseasca noi locuri de munca mai greu iar tinerii sunt mai reticenti in a-si asuma responsabilitatea unei familii. Specialistii au observat, insa, ca in aceasta perioada, tinerii deja casatoriti nu sunt la fel de grabiti sa recurga la un divort, fiind conditionati (si) de aspectul financiar.
Psihoterapeutul Anda Pacurar ne explica: " Ideea divortului se poate contura inca din primul an de casnicie si asta pentru ca cei doi parteneri cauta sa-si defineasca si sa-si consolideze un nou rol si cred ca trebuie sa fie fermi, pentru a nu rata startul. Astfel, acordand atentie problemelor ce tin de ego si de statut in cuplu, partenerii uita sa stimuleze cei 4 C vitali ai relatiei, adica uita sa se simta si sa-l faca si pe celalta sa simta ca este: conectat, contribuie, capabil, are curaj.
Un alt motiv ce duce la divort este efortul prea mic al partenerilor de a-si armoniza personalitatile si a contura un scop comun. Prin acest scop nu inteleg obligatoriu copil sau casa sau ceva anume. Scopul ar putea fi: sa se sprijine reciproc, sa puna accentul pe rezolvarea problemelor si nu pe cearta, sa coopereze, sa fie utili etc."
Atunci cand un cuplu nu exerseaza cei 4C, sustine specialistul de la Psihocenter, nu exerseaza gasirea solutiilor, atunci cand apar probleme va apela la solutia cea mai usoara: divortul. Este mult mai usor sa renunti la o relatie decat sa depui efort pentru ca ea sa mearga. La fel cum intr-o scoala pare a fi mult mai usor sa fie exmatriculat un copil hiperactiv decat sa se gaseasca solutii pentru integrarea lui.
Studiile americane spun ca cei care tind sa divorteze in acesti primi ani si, deci, mult mai usor, fac parte din urmatoarele categorii:
- au un statut socio-economic scazut;
- au venituri mici;
- s-au casatorit la o varsta frageda;
- parintii lor au divortat, la randul lor.
Evident, spun autorii studiilor, orice persoana care face parte din acest grup se poate casatori si exista posibilitatea sa nu recurga niciodata la divort. Dar acesti factori, sau o combinatie a acestor factori poate facilita divortul la un anumit moment al vietii.
Ce faci pentru a evita divortul?
Anda Pacurar: "Relatia de cuplu este dinamica. E clar ca partenerii se schimba, se dezvolta si o fac in ritm diferit. Din acest motiv poate fi o solutie mai buna ca partenerii sa se asculte, sa se incurajeze reciproc si nu sa intre in competii de genul "cine sta mai mult la munca", "cine face sau nu face sarcini in casa".
E important ca fiecare se dezvolte un comportament atent fata de celalat si atunci cand doreste ceva de la el sa vada ce ar putea face el insusi pentru asta, aprecieaza specialistul.
Si, pentru cei care sunt decisi sa divorteze specialistul are un sfat: "Pentru partenerii care se pun intotdeauna pe ei pe primul loc si nu pun relatia pe acest loc, divortul este o solutie. Din pacate, problema nu e rezolvata si exista riscul ca si alte relatii sa se termine la fel."
http://www.feminis.ro/dragoste-si-sex/cuplu/cum-ne-salvam-cuplul-de-la-divort-4909|pagina-2
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
El, cel pe care l-ai ales, asupra caruia te-ai oprit, e acolo, langa tine, si te sustine cum stie el, dar nu poate fi in locul tau. Alegi sa te dedici familiei si sa lasi la o parte cariera inceputa? E doar hotararea ta. Fireste ca lui ii convine mai mult asa, ca se simte poate mai bine intr-o astfel de postura. Insa apoi, dupa ce trec anii, nu ai de ce sa ii reprosezi ca ai ramas la cratita si crescut copii si te-ai sacrificat pe tine. Copiii oricum nu iti pot intelege sacrificiile, nu pot intelege motivatia lor. Ei iau lucrurile asa cum vin si, de cele mai multe ori cred ca li se cuvin.
Gandeste-te bine inainte de a lua hotarari pe termen lung, care iti vor schimba si transforma viata. Experimenteaza si, daca te descoperi nefericita si neimplinita, schimba. Sta in puterea ta sa faci toate astea. Nu astepta pasiva, cu speranta ca el te va vedea cat esti de amarata si nemultumita si va face ceva pentru tine. Singura persoana in masura sa te poata ajuta esti tu. Fericirea ta depinde in primul rand de tine, de alegerile tale.
http://www.garbo.ro/articol/
Gandeste-te bine inainte de a lua hotarari pe termen lung, care iti vor schimba si transforma viata. Experimenteaza si, daca te descoperi nefericita si neimplinita, schimba. Sta in puterea ta sa faci toate astea. Nu astepta pasiva, cu speranta ca el te va vedea cat esti de amarata si nemultumita si va face ceva pentru tine. Singura persoana in masura sa te poata ajuta esti tu. Fericirea ta depinde in primul rand de tine, de alegerile tale.
http://www.garbo.ro/articol/
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Cum sa te razbuni pe amanta sotului
publicat pe 9 Decembrie 2009Ai cateva lucruri de aflat despre ea: unde locuieste – ca sa-i dai foc casei si sa o ineci cu fum, ce varsta are – ca sa o imbatranesti cu cativa ani in cazul in care este mai tanara ca tine, la cate sau la cine este dispusa sa renunte pentru sotul tau - ca sa stii ce pret are, daca este dezechilibrata mintal - ca sa poti sa-i gasesti scuze, in ce stadiu de stricaciune morala se afla - ca sa nu ai remuscari ulterior, ce motive o indeamna sa se simta bine in rolul de amanta - ca sa te asiguri ca nu o ravneasca niciodata la statutul de sotie.
Ziua 1: Am aflat. Ca ursul pacalit de circumstante, la final de lista. Ca toate sotiile cu ochelari de vedere si de incredere, printre ultimii. Am aflat dintr-o vorba goala, dezbracata si urata, scapata aiurea si aruncata in vant de un cunoscut. Am inteles-o din schimbarile la fata si fastacelile de pustan ale sotului matur. Pentru prima oara, banuiala a inceput sa-si teasa radacini adanci in somnul si linistea mea. Apoi venirile intarziate ale sotului au inceput sa imi bage zanzanie in minte.
Si incetul cu incetul incepi sa-ti pui niste intrebari pentru care nu vrei raspunsul. La un moment dat constati ca toata lume stie. Apoi, vrei sa afli cat de bine stie si sotul. Si, in sfarsit, cu groaza primesti confirmarea. In prima secunda vezi negru in fata ochilor si casnicia ta cea normala si de toate zilele transformata intr-una ratata. In secunda urmatoare: negru, galben, verde, rosu, toate culorile geloziei si ale razvratirii. Gol. Pica. Nelamurire. Cum? De ce? Ura mai ales fata de sine. Invinovatire. Binecuvantari si trimiteri de bine in cele mai groaznice locuri din lume. Invocarea tututor relelor pamantului si aruncate in capul cui se afla mai aproape. In the end, verdictul: ea e vinovata si singura lumina, unica speranta, cea dintai alinare a sufletului si cel din urma cuvant magic care iti aduce linistea este doar... RAZBUNAREA!
Ziua 2: Dupa ce se potolesc tipetele si adorm nervii, dupa ce se inghit cele mai sarate si amare lacrimi, peste noapte vrei sa stergi totul cu buretele. In ziua urmatoare, esti ceva mai degajata, un pic mai stapana pe situatie, stiind cat de cat ce am de facut de acum incolo, cam cum trebuie sa lupti. Ai cateva lucruri de aflat despre ea: unde locuieste – ca sa-i dai foc casei si sa o ineci cu fum, ce varsta are – ca sa o imbatranesti cu cativa ani in cazul in care este mai tanara ca tine, pe cine mai iubeste in afara sotului – ca sa umpli cartierul cu megastirea zilei, la cate sau la cine este dispusa sa renunte pentru sotul tau - ca sa stii ce pret are, daca este dezechilibrata mintal - ca sa poti sa-i gasesti scuze, in ce stadiu de stricaciune morala se afla - ca sa nu ai remuscari ulterior, ce motive o indeamna sa se simta bine in rolul de amanta - ca sa te asiguri ca nu o ravneasca niciodata la statutul de sotie, ce situatie financiara are - ca sa vezi daca ii poti cumpara fidelitatea parasirii sotului tau cu bani, cu ce reputatie de distrugator de camine se lauda - ca sa te consolezi ca le-a stricat si pe ale altora. Doar asa, doar asa... o sa-ti iei inapoi viata de sotie de la amanta sotului.
Ziua 3: Iti faci curaj si pui tara la cale. Ce o sa faci tu de acum incolo? Care este solutia ta salvatoare? Te duci cu tupeu si hotarata sa o dai in judecata. Vrei sa ii spargi usa de la bloc si sa ii bati cu zgomot in usa, sa o tragi de par, sa-ti lasi educatia si cuvintele frumoase la usa si sa injuri ca la usa targului, sa intri tiptil si sa-i arunci in obrazul gros si neobrazat portelanele de prost gust de prin casa, sa-i strici franele de la masina sau sa-i spargi parbrizul, sa o inviti prieteneste la o cafea cu matraguna, sa o rogi pe mama ghicitoare sa-i infiga ace in papusa croita dupa chipul ei, sa-i strigi nelegiuirile direct la usa sotului si in urechile vecinilor, sa o faci de rusine in fata cunoscutilor, sa-ti suni cea mai buna prietena ca sa o ameninte, sa-ti pierzi controlul total asupra sentimentelor, sa lupti pentru casnicia ta si pentru o cauza nobila, sa-ti pui prietena cea mai buna sa o sune. Dar unde e castigul meu de cauza?...
Restul zilelor: Nu m-am dus. N-am pus nimic din planurile copilaresti, visatoare si meschine in functiune. In realitate nu pot sa fac haz de necaz si de situatie. Totul doare. Inca ma intreb de ce mie. Sunt lucruri care ma ranesc, lucruri pe care nu vreau si nu pot sa le mai vad in ochii sotului. Nu ma consoleaza ca a fost o aventura trecatoare, ca dragostea si sexul au fost "just for fun", dar as incerca sa le uit. Nu as putea ierta o relatie in toata regula, o iubire care s-a cladit peste a mea. Nici sa tac, nici sa inghit, dar nici sa sterg demnitatea mea si ceea ce a mai ramas din orgoliul si mandria mea de picioarele unei necunoscute. Lucrurile nu stau deloc bine nici acum si habar n-am ce o sa fie si cum o sa fie. O sa lupt, dar nu asa. O sa renunt daca o sa vad ca nu mai este loc de mine, dar nu asa usor. Vinovati suntem si noi. Unde dragoste, intelegere si dorinta de a face lucrurile sa mearga sunt suficiente, amantele nu isi pot vari pentru totdeauna coada.
http://www.garbo.ro/articol/Familie/2828/Cum-sa-te-razbuni-pe-amanta-sotului/pagina-2.html
publicat pe 9 Decembrie 2009Ai cateva lucruri de aflat despre ea: unde locuieste – ca sa-i dai foc casei si sa o ineci cu fum, ce varsta are – ca sa o imbatranesti cu cativa ani in cazul in care este mai tanara ca tine, la cate sau la cine este dispusa sa renunte pentru sotul tau - ca sa stii ce pret are, daca este dezechilibrata mintal - ca sa poti sa-i gasesti scuze, in ce stadiu de stricaciune morala se afla - ca sa nu ai remuscari ulterior, ce motive o indeamna sa se simta bine in rolul de amanta - ca sa te asiguri ca nu o ravneasca niciodata la statutul de sotie.
Ziua 1: Am aflat. Ca ursul pacalit de circumstante, la final de lista. Ca toate sotiile cu ochelari de vedere si de incredere, printre ultimii. Am aflat dintr-o vorba goala, dezbracata si urata, scapata aiurea si aruncata in vant de un cunoscut. Am inteles-o din schimbarile la fata si fastacelile de pustan ale sotului matur. Pentru prima oara, banuiala a inceput sa-si teasa radacini adanci in somnul si linistea mea. Apoi venirile intarziate ale sotului au inceput sa imi bage zanzanie in minte.
Si incetul cu incetul incepi sa-ti pui niste intrebari pentru care nu vrei raspunsul. La un moment dat constati ca toata lume stie. Apoi, vrei sa afli cat de bine stie si sotul. Si, in sfarsit, cu groaza primesti confirmarea. In prima secunda vezi negru in fata ochilor si casnicia ta cea normala si de toate zilele transformata intr-una ratata. In secunda urmatoare: negru, galben, verde, rosu, toate culorile geloziei si ale razvratirii. Gol. Pica. Nelamurire. Cum? De ce? Ura mai ales fata de sine. Invinovatire. Binecuvantari si trimiteri de bine in cele mai groaznice locuri din lume. Invocarea tututor relelor pamantului si aruncate in capul cui se afla mai aproape. In the end, verdictul: ea e vinovata si singura lumina, unica speranta, cea dintai alinare a sufletului si cel din urma cuvant magic care iti aduce linistea este doar... RAZBUNAREA!
Ziua 2: Dupa ce se potolesc tipetele si adorm nervii, dupa ce se inghit cele mai sarate si amare lacrimi, peste noapte vrei sa stergi totul cu buretele. In ziua urmatoare, esti ceva mai degajata, un pic mai stapana pe situatie, stiind cat de cat ce am de facut de acum incolo, cam cum trebuie sa lupti. Ai cateva lucruri de aflat despre ea: unde locuieste – ca sa-i dai foc casei si sa o ineci cu fum, ce varsta are – ca sa o imbatranesti cu cativa ani in cazul in care este mai tanara ca tine, pe cine mai iubeste in afara sotului – ca sa umpli cartierul cu megastirea zilei, la cate sau la cine este dispusa sa renunte pentru sotul tau - ca sa stii ce pret are, daca este dezechilibrata mintal - ca sa poti sa-i gasesti scuze, in ce stadiu de stricaciune morala se afla - ca sa nu ai remuscari ulterior, ce motive o indeamna sa se simta bine in rolul de amanta - ca sa te asiguri ca nu o ravneasca niciodata la statutul de sotie, ce situatie financiara are - ca sa vezi daca ii poti cumpara fidelitatea parasirii sotului tau cu bani, cu ce reputatie de distrugator de camine se lauda - ca sa te consolezi ca le-a stricat si pe ale altora. Doar asa, doar asa... o sa-ti iei inapoi viata de sotie de la amanta sotului.
Ziua 3: Iti faci curaj si pui tara la cale. Ce o sa faci tu de acum incolo? Care este solutia ta salvatoare? Te duci cu tupeu si hotarata sa o dai in judecata. Vrei sa ii spargi usa de la bloc si sa ii bati cu zgomot in usa, sa o tragi de par, sa-ti lasi educatia si cuvintele frumoase la usa si sa injuri ca la usa targului, sa intri tiptil si sa-i arunci in obrazul gros si neobrazat portelanele de prost gust de prin casa, sa-i strici franele de la masina sau sa-i spargi parbrizul, sa o inviti prieteneste la o cafea cu matraguna, sa o rogi pe mama ghicitoare sa-i infiga ace in papusa croita dupa chipul ei, sa-i strigi nelegiuirile direct la usa sotului si in urechile vecinilor, sa o faci de rusine in fata cunoscutilor, sa-ti suni cea mai buna prietena ca sa o ameninte, sa-ti pierzi controlul total asupra sentimentelor, sa lupti pentru casnicia ta si pentru o cauza nobila, sa-ti pui prietena cea mai buna sa o sune. Dar unde e castigul meu de cauza?...
Restul zilelor: Nu m-am dus. N-am pus nimic din planurile copilaresti, visatoare si meschine in functiune. In realitate nu pot sa fac haz de necaz si de situatie. Totul doare. Inca ma intreb de ce mie. Sunt lucruri care ma ranesc, lucruri pe care nu vreau si nu pot sa le mai vad in ochii sotului. Nu ma consoleaza ca a fost o aventura trecatoare, ca dragostea si sexul au fost "just for fun", dar as incerca sa le uit. Nu as putea ierta o relatie in toata regula, o iubire care s-a cladit peste a mea. Nici sa tac, nici sa inghit, dar nici sa sterg demnitatea mea si ceea ce a mai ramas din orgoliul si mandria mea de picioarele unei necunoscute. Lucrurile nu stau deloc bine nici acum si habar n-am ce o sa fie si cum o sa fie. O sa lupt, dar nu asa. O sa renunt daca o sa vad ca nu mai este loc de mine, dar nu asa usor. Vinovati suntem si noi. Unde dragoste, intelegere si dorinta de a face lucrurile sa mearga sunt suficiente, amantele nu isi pot vari pentru totdeauna coada.
http://www.garbo.ro/articol/Familie/2828/Cum-sa-te-razbuni-pe-amanta-sotului/pagina-2.html
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Vorbe intelepte si adevarate despre despartiri
Nimic nu doare mai mult decat sa realizezi ca el a insemnat totul pentru tine, insa tu nu ai insemnat nimic pentru el. A incerca sa uiti o persoana pe care o iubesti este ca si cum ai incerca sa-ti amintesti de o persoana pe care nu ai cunoscut-o niciodata. Cei care nu stiu sa planga din toata inima, nu stiu nici sa rada.
Incepem o relatie fiind cineva si o incheiem fiind nimeni.
-Dureaza o secunda sa spui “Buna” si o eternitate sa spui “La revedere”.
-A incerca sa uiti o persoana pe care o iubesti este ca si cum ai incerca sa-ti amintesti de o persoana pe care nu ai cunoscut-o niciodata.
-Nimic nu doare mai mult decat sa realizezi ca el a insemnat totul pentru tine, insa tu nu ai insemnat nimic pentru el.
-Durerea despartirii nu este atat de puternica incat sa te ucida, insa nici atat de nesemnificativa incat sa te lase in viata.
-Nu imi este dor de el, imi este dor de ceea ce credeam ca este.
-O relatie este precum o sticla sparta. Uneori este mai bine sa lasi cioburile nestranse decat sa te ranesti incercand sa le pui la loc.
-O persoana care te iubeste nu iti poate promite ca nu o sa te raneasca niciodata pentru ca la un moment dat o sa o faca. Adevarata promisiune este aceea ca timpul petrecut impreuna sa merite suferinta de apoi.
-Cel mai greu si dureros lucru atunci cand visezi persoana iubita este ca trebuie sa te trezesti.
-Nu realizam cat de mult tinem la o persoana decat in momentul in care acea persoana nu mai tine la noi.
-Niciun om nu este suficient de bogat incat sa isi cumpere inapoi trecutul. - Oscar Wilde
-De ce m-ai parasit? De ce m-ai parasit? Unde am fost cand s-a intamplat asta?
-Cei care nu stiu sa planga din toata inima, nu stiu nici sa rada. -Golda Meir
-Inima a fost creata ca sa fie calcata de picioare.
-Niciodata sa nu regreti nimic. Daca ceea ce ti s-a intamplat a fost frumos, atunci ai avut ceva minunat. Daca ceea ce ti s-a intamplat a fost rau, atunci a fost experienta. -Victoria Holt
-“Oricat de profunda ar fi fost dragostea ta, nu ajungi sa iti dai seama de profunzimea ei decat in clipele de despartire”. Kahlil Gibran
-Iubirile cele mai inflacarate au cel mai rece sfarsit. - Socrate
-Rol dificil, dar frumos: femeia care suporta cu eleganta o despartire. – Simone de Beauvoir
-Nimeni nu moare din cauza inimii frante- insa iti doresti atat de mult ca acest lucru sa se intample...
-Te desparti de cineva doar pentru ca un alt “cineva” te asteapta in alta parte.
-Cea mai stranie forma de a indeparta pe cineva este a sta langa el si a sti ca nu-l vei putea avea niciodata. -G Jose Garcia Marquez
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/2838/Femeia-monstru-barbatul-divin.html
Nimic nu doare mai mult decat sa realizezi ca el a insemnat totul pentru tine, insa tu nu ai insemnat nimic pentru el. A incerca sa uiti o persoana pe care o iubesti este ca si cum ai incerca sa-ti amintesti de o persoana pe care nu ai cunoscut-o niciodata. Cei care nu stiu sa planga din toata inima, nu stiu nici sa rada.
Incepem o relatie fiind cineva si o incheiem fiind nimeni.
-Dureaza o secunda sa spui “Buna” si o eternitate sa spui “La revedere”.
-A incerca sa uiti o persoana pe care o iubesti este ca si cum ai incerca sa-ti amintesti de o persoana pe care nu ai cunoscut-o niciodata.
-Nimic nu doare mai mult decat sa realizezi ca el a insemnat totul pentru tine, insa tu nu ai insemnat nimic pentru el.
-Durerea despartirii nu este atat de puternica incat sa te ucida, insa nici atat de nesemnificativa incat sa te lase in viata.
-Nu imi este dor de el, imi este dor de ceea ce credeam ca este.
-O relatie este precum o sticla sparta. Uneori este mai bine sa lasi cioburile nestranse decat sa te ranesti incercand sa le pui la loc.
-O persoana care te iubeste nu iti poate promite ca nu o sa te raneasca niciodata pentru ca la un moment dat o sa o faca. Adevarata promisiune este aceea ca timpul petrecut impreuna sa merite suferinta de apoi.
-Cel mai greu si dureros lucru atunci cand visezi persoana iubita este ca trebuie sa te trezesti.
-Nu realizam cat de mult tinem la o persoana decat in momentul in care acea persoana nu mai tine la noi.
-Niciun om nu este suficient de bogat incat sa isi cumpere inapoi trecutul. - Oscar Wilde
-De ce m-ai parasit? De ce m-ai parasit? Unde am fost cand s-a intamplat asta?
-Cei care nu stiu sa planga din toata inima, nu stiu nici sa rada. -Golda Meir
-Inima a fost creata ca sa fie calcata de picioare.
-Niciodata sa nu regreti nimic. Daca ceea ce ti s-a intamplat a fost frumos, atunci ai avut ceva minunat. Daca ceea ce ti s-a intamplat a fost rau, atunci a fost experienta. -Victoria Holt
-“Oricat de profunda ar fi fost dragostea ta, nu ajungi sa iti dai seama de profunzimea ei decat in clipele de despartire”. Kahlil Gibran
-Iubirile cele mai inflacarate au cel mai rece sfarsit. - Socrate
-Rol dificil, dar frumos: femeia care suporta cu eleganta o despartire. – Simone de Beauvoir
-Nimeni nu moare din cauza inimii frante- insa iti doresti atat de mult ca acest lucru sa se intample...
-Te desparti de cineva doar pentru ca un alt “cineva” te asteapta in alta parte.
-Cea mai stranie forma de a indeparta pe cineva este a sta langa el si a sti ca nu-l vei putea avea niciodata. -G Jose Garcia Marquez
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/2838/Femeia-monstru-barbatul-divin.html
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Catre ursitul din realitate
publicat pe 6 Ianuarie 2010Tu nu ranesti cu rea credinta, nu jignesti, nu adresezi cuvinte pe care nu le mai poti lua inapoi niciodata, tu vezi si dincolo de sani si picioare dezgolite, tu nu ma dai uitarii, nu ma dezamagesti fara sa-ti para rau.
Te-am pierdut. Demult. Intr-o file de poveste, intr-un vis magic, intr-o secunda ratacita, in urma cu cateva vieti cand oamenii se priveau, se gaseau si isi spuneau ca nici moartea nu poate sa ii desparta. Si nimic nu ii despartea atat cat sa-i tina prea departe unul de altul: nici romantismul rasuflat pe care il invoc astazi, nici sufletele dezamagite si triste, nici soarta, nici Dumnezeu, nici rasucirile de soarta, nici schimbarile climatice. Demult, ursitii se regaseau in apa, pe pamant si treceau prin foc, vant, lumanari, lacrimi si sange. Cu ochii plini, sufletul valvoi, parul ravasit, privirea tulburata, convingerea ca dincolo de soarta exista de dincolo de ei. Dar eu, eu nu te-am gasit niciodata. Nici atunci. Si nici astazi...
Fac des confuzii caci nu stiu cine esti. Stiu cum ti se spune: ursitul, cel trimis de soarta. Te cautam copila. Ne cautam in vise cu busuioc si somnuri cu perne dulci, dar rar ai venit asa cum mi te imaginez. Te-am cautat cu pasiune in prima mea iubire si te gasisem la un moment dat, dar te-am confundat cu romantismul si visarea. Te-am cautat a doua oara cu dor de iubire si dorindu-mi de-a binelea sa iubesc, dar te-am confundat cu vointa si autoimpunerea. Te caut acum in cea de a treia iubire, dar sufletul matur nu mai crede de ceva timp in magia iubirii. Pamantul e rece si dur cand esti trantit dintr-un norisor de puf si zambetele vii parca iti devin si ele mai triste cu fiecare cadere in gol. Povestile nu vrei doar sa le auzi, vrei sa le simti pe pielea ta, dar viata insasi este o doar o poveste cu inceput si sfarsit. Restul ei pana la tine este basm...
In urma cu ceva timp, m-am oprit sa mai plec in cautarea rabdarii pierdute. Timpul mi-l ocup traind, plangand, razand, zambind, trecand peste dezamagiri, facandu-mi planuri, privind, mirosind, mintind, spunand adevarul, dorindu-mi tastele, apasand tastele, facand parte din univers, visand, lucrand la viata din pura pasiune si destin, simtind real intr-o lume reala, care uita uneori sa mai existe. Si fiecare inceput de iubire ma aduce mai aproape de tine.
De fiecare data, inima incepe sa imi bata din ce in ce mai tare si pupilele imi freamata de bucurie. Si naiva si fericita, cred ca te-am gasit pe tine. Atunci -timpul pentru mine sta mereu in loc. Apoi, in rest, cand ma trezesc -imbatranesc, imi traiesc timpul. Nu ma chinui sa ma lupt cu soarta, sa o bat in piept, cerandu-i sa apari odata. Ma fac ca astept, ca rabdarea e mai infinita decat dragostea... Oare tu stii cum este?...
Iar tu...tu... nu stiu ce faci. Nu stiu daca ai timp, daca esti tanar, daca ai inca un corp, daca viata te-a schimbat, daca te impotmolesti si tu ca mine si parasesti drumul destinului pentru ochi care aduc cu ai mei, pentru trupuri care iti promit un suflet mai plin decat am putut sa-l am vreodata. Daca macar existi. Daca nu esti prea romantios, naiv, mandru sau prost. Sau mai ratacit chiar decat mine.
Te astepti poate sa-ti vorbesc intr-un limbaj sofisticat, dar cuvintele catre tine nu pot fi decat banale. In vise nu ai atingeri, si nici mangaieri si nici priviri infiervantate. In vis nu ai chip, nu reusesc sa-ti simt prezenta. Apari rar, pleci des. Dar vii vreodata cu adevarat?...
Iar tu... nu cred ca tu ranesti sau jignesti cu rea credinta, nu cred ca adresezi cuvinte pe care nu le mai poti lua inapoi niciodata, nu cred ca nu vezi si dincolo de sani si picioare dezgolite, nu cred ca ma dai uitarii cu una doua, nu cred ca ai putea sa ma dezamagesti fara sa-ti para rau. Te-am asteptat. Nu secole, caci timpul ne este dat cu masura. Nu mereu, caci am gasit alte lucruri mai bune de facut. Au fost si alte lucruri palpabile, vii care m-au tinut departe de tine. Uneori. Cand nu am plans de dorul altora. Dar nu mai am rabdare...
Astept acum un semn sa ma contactezi, o chemare care sa-mi spuna pe nume, stiind ca sunt eu. Astept. Oricat. Un semn. Un gest. O soapta. O vorba. Ceva. Orice. Dar de la tine primul.
http://www.garbo.ro/articol/Familie/2472/Cat-tine-iubirea.html
publicat pe 6 Ianuarie 2010Tu nu ranesti cu rea credinta, nu jignesti, nu adresezi cuvinte pe care nu le mai poti lua inapoi niciodata, tu vezi si dincolo de sani si picioare dezgolite, tu nu ma dai uitarii, nu ma dezamagesti fara sa-ti para rau.
Te-am pierdut. Demult. Intr-o file de poveste, intr-un vis magic, intr-o secunda ratacita, in urma cu cateva vieti cand oamenii se priveau, se gaseau si isi spuneau ca nici moartea nu poate sa ii desparta. Si nimic nu ii despartea atat cat sa-i tina prea departe unul de altul: nici romantismul rasuflat pe care il invoc astazi, nici sufletele dezamagite si triste, nici soarta, nici Dumnezeu, nici rasucirile de soarta, nici schimbarile climatice. Demult, ursitii se regaseau in apa, pe pamant si treceau prin foc, vant, lumanari, lacrimi si sange. Cu ochii plini, sufletul valvoi, parul ravasit, privirea tulburata, convingerea ca dincolo de soarta exista de dincolo de ei. Dar eu, eu nu te-am gasit niciodata. Nici atunci. Si nici astazi...
Fac des confuzii caci nu stiu cine esti. Stiu cum ti se spune: ursitul, cel trimis de soarta. Te cautam copila. Ne cautam in vise cu busuioc si somnuri cu perne dulci, dar rar ai venit asa cum mi te imaginez. Te-am cautat cu pasiune in prima mea iubire si te gasisem la un moment dat, dar te-am confundat cu romantismul si visarea. Te-am cautat a doua oara cu dor de iubire si dorindu-mi de-a binelea sa iubesc, dar te-am confundat cu vointa si autoimpunerea. Te caut acum in cea de a treia iubire, dar sufletul matur nu mai crede de ceva timp in magia iubirii. Pamantul e rece si dur cand esti trantit dintr-un norisor de puf si zambetele vii parca iti devin si ele mai triste cu fiecare cadere in gol. Povestile nu vrei doar sa le auzi, vrei sa le simti pe pielea ta, dar viata insasi este o doar o poveste cu inceput si sfarsit. Restul ei pana la tine este basm...
In urma cu ceva timp, m-am oprit sa mai plec in cautarea rabdarii pierdute. Timpul mi-l ocup traind, plangand, razand, zambind, trecand peste dezamagiri, facandu-mi planuri, privind, mirosind, mintind, spunand adevarul, dorindu-mi tastele, apasand tastele, facand parte din univers, visand, lucrand la viata din pura pasiune si destin, simtind real intr-o lume reala, care uita uneori sa mai existe. Si fiecare inceput de iubire ma aduce mai aproape de tine.
De fiecare data, inima incepe sa imi bata din ce in ce mai tare si pupilele imi freamata de bucurie. Si naiva si fericita, cred ca te-am gasit pe tine. Atunci -timpul pentru mine sta mereu in loc. Apoi, in rest, cand ma trezesc -imbatranesc, imi traiesc timpul. Nu ma chinui sa ma lupt cu soarta, sa o bat in piept, cerandu-i sa apari odata. Ma fac ca astept, ca rabdarea e mai infinita decat dragostea... Oare tu stii cum este?...
Iar tu...tu... nu stiu ce faci. Nu stiu daca ai timp, daca esti tanar, daca ai inca un corp, daca viata te-a schimbat, daca te impotmolesti si tu ca mine si parasesti drumul destinului pentru ochi care aduc cu ai mei, pentru trupuri care iti promit un suflet mai plin decat am putut sa-l am vreodata. Daca macar existi. Daca nu esti prea romantios, naiv, mandru sau prost. Sau mai ratacit chiar decat mine.
Te astepti poate sa-ti vorbesc intr-un limbaj sofisticat, dar cuvintele catre tine nu pot fi decat banale. In vise nu ai atingeri, si nici mangaieri si nici priviri infiervantate. In vis nu ai chip, nu reusesc sa-ti simt prezenta. Apari rar, pleci des. Dar vii vreodata cu adevarat?...
Iar tu... nu cred ca tu ranesti sau jignesti cu rea credinta, nu cred ca adresezi cuvinte pe care nu le mai poti lua inapoi niciodata, nu cred ca nu vezi si dincolo de sani si picioare dezgolite, nu cred ca ma dai uitarii cu una doua, nu cred ca ai putea sa ma dezamagesti fara sa-ti para rau. Te-am asteptat. Nu secole, caci timpul ne este dat cu masura. Nu mereu, caci am gasit alte lucruri mai bune de facut. Au fost si alte lucruri palpabile, vii care m-au tinut departe de tine. Uneori. Cand nu am plans de dorul altora. Dar nu mai am rabdare...
Astept acum un semn sa ma contactezi, o chemare care sa-mi spuna pe nume, stiind ca sunt eu. Astept. Oricat. Un semn. Un gest. O soapta. O vorba. Ceva. Orice. Dar de la tine primul.
http://www.garbo.ro/articol/Familie/2472/Cat-tine-iubirea.html
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
articolul ar fi trebuit sa se numeasca de ce sa ne mutam impreuna fara sa fim casatoriti?
articolul ar fi trebuit sa se numeasca de ce sa ne mutam impreuna fara sa fim casatoriti!!nu inteleg de unde si pana unde aceasta...campanie impotriva casatoriei??
pe toate site-urile numai articole impotriva casatoriei cand de fapt ar trebui sa fie impotriva concubinajului??de ce??pt ca acel concubinaj de care vorbesc e cel daunator...e o asa zisa casatorie de proba pe care noi femeile o acceptam pt ca ...BARBATILOR LE E FRICA DE CASATORIE o acceptam sau ma rog...unele o accepta...de parca ar fi o pereche de pantofi pe care o probeaza pt cateva zile...sunt de parere ca femeile ar trebui sa aiba mai mult respect pentru sine!
da stiu placa...casatoria e un pas important...concubinajul ajuta partenerii de cuplu sa-si dea seama cu exactitate daca se potrivesc sau nu...bla bla bla..
.toata lumea incearca sa arate partile pozitive....dar ma intreb de ce nu spune nimeni nimic de cele negative...de ce nu spune nimeni ca (cel putin pt femei) acest concubinaj vine pt a substituii casatoria aceea pe care si-o doresc atat de mult(cu toate ca sunt multe care nu recunosc asta)..
ca printr-un concubinaj trebuie sa te porti oricum ca o sotie...,trebuie sa gatesti ca o sotie, trebuie sa-l astepti seara tarziu ca o sotie, trebuie sa-i speli ca o sotie, trebuie sa-i calci ca o sotie, trebuie sa fi intelegatoare ca o sotie etc etc doar ca NU ESTI SOTIE
,iar el, cu cat dureaza mai mult relatia cu atat refuza sa-si asume responsabilitatea sociala si morala atat pentru felul in care merge acea relatie cat si fata de tine ca femeie....da stiu...multi dintre cei care vor citii acest coment vor fi critici! poate ca ceea ce spun nu e chiar corect...si poate ca azi vad eu lucrurile intr-un mod mai sumbru...poate din cauza ca acum cateva luni am pus capat unei relatii care dura de mai bine de 13 ani... ..NU VROIA CASATORIE...insa vroia neaparat sa ne mutam impreuna..nu era o problema...il iubeam si credeam ca si el ma iubeste...si am spus OK...nu vrei sa ne casatorim...nu ne casatorim...stam impreuna cateva luni maxim un an si apoi facem nunta..
.dar inainte sa ne mutam impreuna..i-am propus sa declaram peste tot ca sintem impreuna nici aceasta idee nu i-a suris asa ca...l-am rugat ca in momenttul in care va fi sigur de sentimentele pe care mi le poarta ,atunci cand va fi sigur ca vrea s-si asume si el responsabilitatea unui trai comun ,cand crede ca e capabil sa-si asume responsabilitatea din punct de vedere social si moral fata de mine...sa spuna ! Nu numai ca nu a spus dar ma parasit pentru o lata mult mai tinara
am gresit ca imi apar pricipiile?am gresit ca am vrut sa fac lucrurile asa cum trebuie(sau ma rog...asa cum trebuie din punctul meu de vedere)??
Asa ca dragele mele nu va complaceti in asemenea situatii. Daca va iubeste cu adevarat , daca doreste sa setea cu tine pina la adinci batrinete adunci va merge la altar imediat fara aminari si fara principii.
articolul ar fi trebuit sa se numeasca de ce sa ne mutam impreuna fara sa fim casatoriti!!nu inteleg de unde si pana unde aceasta...campanie impotriva casatoriei??
pe toate site-urile numai articole impotriva casatoriei cand de fapt ar trebui sa fie impotriva concubinajului??de ce??pt ca acel concubinaj de care vorbesc e cel daunator...e o asa zisa casatorie de proba pe care noi femeile o acceptam pt ca ...BARBATILOR LE E FRICA DE CASATORIE o acceptam sau ma rog...unele o accepta...de parca ar fi o pereche de pantofi pe care o probeaza pt cateva zile...sunt de parere ca femeile ar trebui sa aiba mai mult respect pentru sine!
da stiu placa...casatoria e un pas important...concubinajul ajuta partenerii de cuplu sa-si dea seama cu exactitate daca se potrivesc sau nu...bla bla bla..
.toata lumea incearca sa arate partile pozitive....dar ma intreb de ce nu spune nimeni nimic de cele negative...de ce nu spune nimeni ca (cel putin pt femei) acest concubinaj vine pt a substituii casatoria aceea pe care si-o doresc atat de mult(cu toate ca sunt multe care nu recunosc asta)..
ca printr-un concubinaj trebuie sa te porti oricum ca o sotie...,trebuie sa gatesti ca o sotie, trebuie sa-l astepti seara tarziu ca o sotie, trebuie sa-i speli ca o sotie, trebuie sa-i calci ca o sotie, trebuie sa fi intelegatoare ca o sotie etc etc doar ca NU ESTI SOTIE
,iar el, cu cat dureaza mai mult relatia cu atat refuza sa-si asume responsabilitatea sociala si morala atat pentru felul in care merge acea relatie cat si fata de tine ca femeie....da stiu...multi dintre cei care vor citii acest coment vor fi critici! poate ca ceea ce spun nu e chiar corect...si poate ca azi vad eu lucrurile intr-un mod mai sumbru...poate din cauza ca acum cateva luni am pus capat unei relatii care dura de mai bine de 13 ani... ..NU VROIA CASATORIE...insa vroia neaparat sa ne mutam impreuna..nu era o problema...il iubeam si credeam ca si el ma iubeste...si am spus OK...nu vrei sa ne casatorim...nu ne casatorim...stam impreuna cateva luni maxim un an si apoi facem nunta..
.dar inainte sa ne mutam impreuna..i-am propus sa declaram peste tot ca sintem impreuna nici aceasta idee nu i-a suris asa ca...l-am rugat ca in momenttul in care va fi sigur de sentimentele pe care mi le poarta ,atunci cand va fi sigur ca vrea s-si asume si el responsabilitatea unui trai comun ,cand crede ca e capabil sa-si asume responsabilitatea din punct de vedere social si moral fata de mine...sa spuna ! Nu numai ca nu a spus dar ma parasit pentru o lata mult mai tinara
am gresit ca imi apar pricipiile?am gresit ca am vrut sa fac lucrurile asa cum trebuie(sau ma rog...asa cum trebuie din punctul meu de vedere)??
Asa ca dragele mele nu va complaceti in asemenea situatii. Daca va iubeste cu adevarat , daca doreste sa setea cu tine pina la adinci batrinete adunci va merge la altar imediat fara aminari si fara principii.
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Cand fostii se agata-n cui, iar cuiul devine legenda
publicat pe 8 Ianuarie 2010Cand nu mai ai nevoie de el ca sa existi si sa te simti bine. Cand demnitatea ta nu trebuie sa spele picioarele unuia caruia ii place sa vietuiasca cu sosetele murdare. Cand sexul minunat si spontan cel de toate zilele se transforma in sexul cel de o data pe luna, rugat si “hai sa o facem si pe asta”.
Cand nu mai ai nevoie de el ca sa existi si sa te simti bine. Cand demnitatea ta nu trebuie sa spele picioarele unuia caruia ii place sa vietuiasca cu sosetele murdare. Cand sexul minunat si spontan cel de toate zilele se transforma in sexul cel de o data pe luna, rugat, chemat, invocat cu mila si daruit cu “hai sa o facem si pe asta”. Cand complimentele sunt murmurate doar ca sa-ti aminteasca ca de data asta ciorba a iesit buna si sarata. Cand puterea ta l-ar intimida pe un bebelus ca el asa ca prefera sa te simta slaba si neajutorata. Cand uiti ca esti speciala pentru ca in fiecare zi tine sa-ti aminteasca ca esti doar o femeie normala si ca mai mult de atat chiar nu o sa poti.
Cand frica si panica ca o sa mori singura te face sa-i dai inainte cu agatatul de El si sa nu privesti inapoi decat ca sa vezi cu cei mai diformi ochelari de cap. Cand balta are pesti multi si in urma cu ceva timp ti-ai ales pestisorul tau de aur, dar baltatul tau cu solzi de azur incepe sa intre din ce in ce mai bine in pielea monstrului din Loch Ness. Cand te sperie chipul de pe jumatatea dreapta a patului in fiecare dimineata pentru ca pe zi ce trece nu-l mai recunosti si nu te mai recunosti. Cand uiti ca odinioara ai promis sa iei tot ce-i bun de la viata. Si azi te multumesti doar cu atat...
Cand cel care te-a facut sa ai incredere in tine face din increderea ta felul principal la masa. Cand devii doar femeia care tine ordine in casa. Cand rufele nu mai sunt spalate cu cap, ci in ploaie de injurii si reprosuri. Cand te scotea de cateva ori pe luna la restaurant, iar acum se numeste rasfat daca iti cumpara shaorma de la magazinul nou-deschis pe colt, in cartier.
Cand mortilor le sta mai bine in mormant, dar mortul asta insista sa bantuie de colo colo prin linistea ta. Cand umflatul lui in pene devine pierderea ta de rabdare. Cand barbatul care te ridica la statutul de sfanta devine porc, iar tu femeia curva. Cand singuratatea apartamentului devine mai atragatoare decat jumatatea intinsa in tine langa pat. Cand te gandesti cu groaza ca nici incalzirea globala combinata cu cea din calorifere nu ar mai putea incalzi ciorba ta racita de mult.
Plimbatul cu ochii inchisi pe timp de ziua si viata poate fi periculos. Agatatul de un "actual" de care nu te mai leaga nimic te poate ucide lent, strop cu strop, statul langa cineva care nu te mai iubeste si pe care nu-l mai iubesti te poate stoarce picatura cu picatura de dorinta de a mai iubi. Atunci niciun ex-prezent nu mai bantuie. Atunci este momentul potrivit. Atunci este timpul... Cand se intampla toate aastea. E timpul sa te dezlegi de cineva care nu te mai merita. Atunci toti fostii devin legenda, iar tu o femeie vie.
http://www.coffeechat.ro/2010/01/
publicat pe 8 Ianuarie 2010Cand nu mai ai nevoie de el ca sa existi si sa te simti bine. Cand demnitatea ta nu trebuie sa spele picioarele unuia caruia ii place sa vietuiasca cu sosetele murdare. Cand sexul minunat si spontan cel de toate zilele se transforma in sexul cel de o data pe luna, rugat si “hai sa o facem si pe asta”.
Cand nu mai ai nevoie de el ca sa existi si sa te simti bine. Cand demnitatea ta nu trebuie sa spele picioarele unuia caruia ii place sa vietuiasca cu sosetele murdare. Cand sexul minunat si spontan cel de toate zilele se transforma in sexul cel de o data pe luna, rugat, chemat, invocat cu mila si daruit cu “hai sa o facem si pe asta”. Cand complimentele sunt murmurate doar ca sa-ti aminteasca ca de data asta ciorba a iesit buna si sarata. Cand puterea ta l-ar intimida pe un bebelus ca el asa ca prefera sa te simta slaba si neajutorata. Cand uiti ca esti speciala pentru ca in fiecare zi tine sa-ti aminteasca ca esti doar o femeie normala si ca mai mult de atat chiar nu o sa poti.
Cand frica si panica ca o sa mori singura te face sa-i dai inainte cu agatatul de El si sa nu privesti inapoi decat ca sa vezi cu cei mai diformi ochelari de cap. Cand balta are pesti multi si in urma cu ceva timp ti-ai ales pestisorul tau de aur, dar baltatul tau cu solzi de azur incepe sa intre din ce in ce mai bine in pielea monstrului din Loch Ness. Cand te sperie chipul de pe jumatatea dreapta a patului in fiecare dimineata pentru ca pe zi ce trece nu-l mai recunosti si nu te mai recunosti. Cand uiti ca odinioara ai promis sa iei tot ce-i bun de la viata. Si azi te multumesti doar cu atat...
Cand cel care te-a facut sa ai incredere in tine face din increderea ta felul principal la masa. Cand devii doar femeia care tine ordine in casa. Cand rufele nu mai sunt spalate cu cap, ci in ploaie de injurii si reprosuri. Cand te scotea de cateva ori pe luna la restaurant, iar acum se numeste rasfat daca iti cumpara shaorma de la magazinul nou-deschis pe colt, in cartier.
Cand mortilor le sta mai bine in mormant, dar mortul asta insista sa bantuie de colo colo prin linistea ta. Cand umflatul lui in pene devine pierderea ta de rabdare. Cand barbatul care te ridica la statutul de sfanta devine porc, iar tu femeia curva. Cand singuratatea apartamentului devine mai atragatoare decat jumatatea intinsa in tine langa pat. Cand te gandesti cu groaza ca nici incalzirea globala combinata cu cea din calorifere nu ar mai putea incalzi ciorba ta racita de mult.
Plimbatul cu ochii inchisi pe timp de ziua si viata poate fi periculos. Agatatul de un "actual" de care nu te mai leaga nimic te poate ucide lent, strop cu strop, statul langa cineva care nu te mai iubeste si pe care nu-l mai iubesti te poate stoarce picatura cu picatura de dorinta de a mai iubi. Atunci niciun ex-prezent nu mai bantuie. Atunci este momentul potrivit. Atunci este timpul... Cand se intampla toate aastea. E timpul sa te dezlegi de cineva care nu te mai merita. Atunci toti fostii devin legenda, iar tu o femeie vie.
http://www.coffeechat.ro/2010/01/
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
20 de semne că relaţia e pe sfârşite
Este chiar surprinzător cum ajung cuplurile să se despartă. Semnele că relaţia e pe sfârşite sunt o mulţime, iar despărţirea nu vine niciodată neanunţată. Ce ne face să ignorăm...
... semnele şi să ajungem la despărţire? Gândirea de tipul: „E normal ca după ani de convieţuire să nu mai fie la fel ca la început”. Ei bine, nu-i aşa de „normal” dacă ne oprim să admirăm cuplurile formate din oameni de vârsta a treia care se ţin de mâna şi se sărută uşor pe obraz.
Adesea relaţiile nu se sfârşesc pentru că s-a sfârşit iubirea. Motivele despărţirii sunt mult mai variate, invariabil fiind faptul că le poţi preveni.
Iată care sunt cele mai comune semne că relaţia de cuplu e pe sfârşite, pentru a preveni despărţirea şi pentru a vindeca relaţia de cuplu şi nu o „inimă” rănită.
Semnele principale ţin de interesul pentru celălalt şi sunt chiar uşor de elucidat. E nevoie de o simplă conştientizare.
1. Dispare interesul romantic
Chiar dacă florile şi bileţele cu declaraţii de iubire au dispărut din peisaj, un interes romantic trebuie să rămână viu într-o relaţie de durată. Relaţia voastră e, cel mai probabil, într-o curbă descendentă, dacă vă permiteţi să faceţi orice fel de lucruri, mai mult sau mai puţin dizgraţioase, pentru că vă simţiţi confortabil unul cu celălalt.
Chiar dacă gesturile romantice nu mai au trecere pe la voi, nevoia de a-l ţine pe celălalt interesat de tine nu ar trebui să dispară într-un cuplu stabil. În mod evident, gesturile dizgraţioase nu dovedesc că-ţi pasă de interesul celuilalt faţă de tine.
2. Dispare interesul sexual
Nu numai că nu mai simţiţi nevoia să faceţi sex, dar gesturile tandre, săruturile şi ţinutul de mână pe stradă nu mai sunt obiceiuri, ci rarităţi. Indiferent care sunt motivele înstrăinării pe plan sexual, e important să recunoşti faţă de tine, chiar dacă nu-ţi convine, că pasiunea în cuplu a dispărut şi să acţionezi. Cea mai mare greşeală este pasivitatea şi aşteptarea unui gest din partea partenerului.
3. Dispare interesul pentru aspectul fizic
Mai ţii minte dacă iubitul tău era ras ultima oară când v-aţi strecurat între aşternuturi sau cum s-a îmbrăcat ieri? Dacă nu mai dai importanţă acestor lucruri înseamnă că nu mai eşti foarte interesată de aspectul lui fizic. Ori, într-o relaţie de viitor, acest interes nu moare pur şi simplu.
Totodată, poţi lua drept semn al deteriorării relaţiei şi faptul că ţie nu-ţi mai pasă ce va considera el dacă, de exmplu, creşti cu mult în greutate. Potrivit socyberty.com, cuplurile cu un viitor în faţă îşi admiră unul altuia fizicul şi după ani de convieţuire, încercând de asemenea să aibă grijă de aspectul fizic personal.
4. Dispare interesul intelectual
Puteţi sta ore întregi schimbând două, trei vorbe, simţindu-vă perfect confortabil cu tăcerea instalată? Nu te bucura. Gândeşte-te câte şi mai câte discuţi cu prietenii tăi pe care îi cunoşti de ani de zile, poate chiar dinainte să-l cunoşti pe iubitul tău. Chiar dacă aţi dezbate ultima ştire auzită la televizor, acest lucru denotă că încă vă mai stimulaţi unul pe celălalt intelectual şi găsiţi interesante ideile partenerului.
Ei bine, pe lângă semnele principale există şi semne mai subtile care arată faptul că relaţia de cuplu e pe sfârşite.
1. Conversaţiile voastre sunt foarte scurte, funcţionale: „ai luat pâine azi?” şi politicoase. S-a schimbat felul în care comunicaţi. Poate au dispărut discuţiile la o cafea de dimineaţă sau seara, în dormitor sau poate vă adresaţi altfel unul altuia. Mai mult, indiferent ce ai spune, nu poţi clădi o conversaţie deoarece răspunsul lui este mereu monosilabic, „aha”.
2. În timpul liber faceţi ceva anume, cum ar fi uitatul la televizor, nemaigăsind relaxare şi plăcere în braţele celuilalt şi... atât.
3. Amândoi sunteţi în mod constant obsedaţi de ideea că-l veţi supăra pe celălalt şi vă scuzaţi din motive nejustificate într-un cuplu de lungă durată. La polul opus, nu vă mai pasă ce a făcut celălalt în timpul zilei şi vă ignoraţ.
4. Eşti atât de preocupată cu gândurile tale încât replicile lui trec pe lângă tine. Abia aştepţi să-şi termine fraza pentru a-i reaminti că nu a făcut ceva anume. În general, te porţi mai egoist faţă de cum erai altă dată.
5. Nu te mai bucuri la vederea lui aşa cum o făceai înainte şi nici nu ţi se mai face dor. Mai mult, te simţi uşurată când eşti doar cu prietenele. Atunci când eşti cu el te simţi singură, neînţeleasă şi neacceptată de iubitul tău.
6. Ai început să ai fantezii cu alţi bărbaţi, lucru străin ţie până acum.
7. A crescut considerabil numărul discuţiilor în contradictoriu, a certurilor sau a criticilor. Brusc, nu vă mai convine felul în care celălalt se îmbracă, vorbeşte… şi vă corectaţi în permanenţă unul pe celălalt. Pur şi simplu, cu el eşti mai arţăgoasă şi iritată decât de obicei.
8. Nu mai găsiţi activităţi distractive de făcut împreună, iar timpul trece mai greu în doi. Acele activităţi din trecut ţi se par acum plictisitoare sau exagerate dintr-un motiv sau altul.
9. Nu mai găsiţi timp unul pentru celălalt, chiar dacă nu au apărut copiii în peisaj sau vreun program mai încărcat la locul de muncă. Atunci când el se plânge că nu mai petreceţi mult timp împreună, în loc să-ţi pară şi ţie rău de acest lucru, începi cu justificările şi cu argumentarea motivelor pentru care nu mai ai timp de cuplu.
10. Devii suspicioasă, tu care aveai încredere deplină în el. Începi să-l verifici şi să ai senzaţia că-ţi ascunde lucruri.
11. Aţi uitat să vă mai faceţi cadouri, surprize sau complimente.
12. Nu mai eşti la fel de relaxată şi voioasă în prezenţa lui. Anumite lucruri pe care le făceai cu plăcere, cum ar fi un striptease, acum ţi se par obligaţii.
13. Apar replici mai tăioase ca de obicei sau remarci de genul: „Omul se mai schimbă”, ori generalizări: „Întotdeauna faci aşa…”.
14. Te sărută mai rar, nu te mai ţine de mână pe stradă şi nu mai este la fel de afectuos.
15. Îşi face tot mai multe planuri fără să te consulte sau să-ţi ofere vreo invitaţie. Totodată, îşi face tot mai mulţi prieteni şi cunoştinţe.
16. În timpul conflictelor, nemulţumirilor sau suspiciunilor din relaţie nu discuţi cu partenerul pentru soluţionare, ci cu prietenii tăi. Atunci când ei îl critică pe iubitul tău, te simţi răzbunată şi ai o senzaţie de „bine”, chiar dacă ţi se confirmă nişte aspecte urâte ale relaţiei tale şi ale partenerului de cuplu.
http://www.unica.ro/detalii/articole/semne-ca-relatia-e-pe-sfarsite.html
Este chiar surprinzător cum ajung cuplurile să se despartă. Semnele că relaţia e pe sfârşite sunt o mulţime, iar despărţirea nu vine niciodată neanunţată. Ce ne face să ignorăm...
... semnele şi să ajungem la despărţire? Gândirea de tipul: „E normal ca după ani de convieţuire să nu mai fie la fel ca la început”. Ei bine, nu-i aşa de „normal” dacă ne oprim să admirăm cuplurile formate din oameni de vârsta a treia care se ţin de mâna şi se sărută uşor pe obraz.
Adesea relaţiile nu se sfârşesc pentru că s-a sfârşit iubirea. Motivele despărţirii sunt mult mai variate, invariabil fiind faptul că le poţi preveni.
Iată care sunt cele mai comune semne că relaţia de cuplu e pe sfârşite, pentru a preveni despărţirea şi pentru a vindeca relaţia de cuplu şi nu o „inimă” rănită.
Semnele principale ţin de interesul pentru celălalt şi sunt chiar uşor de elucidat. E nevoie de o simplă conştientizare.
1. Dispare interesul romantic
Chiar dacă florile şi bileţele cu declaraţii de iubire au dispărut din peisaj, un interes romantic trebuie să rămână viu într-o relaţie de durată. Relaţia voastră e, cel mai probabil, într-o curbă descendentă, dacă vă permiteţi să faceţi orice fel de lucruri, mai mult sau mai puţin dizgraţioase, pentru că vă simţiţi confortabil unul cu celălalt.
Chiar dacă gesturile romantice nu mai au trecere pe la voi, nevoia de a-l ţine pe celălalt interesat de tine nu ar trebui să dispară într-un cuplu stabil. În mod evident, gesturile dizgraţioase nu dovedesc că-ţi pasă de interesul celuilalt faţă de tine.
2. Dispare interesul sexual
Nu numai că nu mai simţiţi nevoia să faceţi sex, dar gesturile tandre, săruturile şi ţinutul de mână pe stradă nu mai sunt obiceiuri, ci rarităţi. Indiferent care sunt motivele înstrăinării pe plan sexual, e important să recunoşti faţă de tine, chiar dacă nu-ţi convine, că pasiunea în cuplu a dispărut şi să acţionezi. Cea mai mare greşeală este pasivitatea şi aşteptarea unui gest din partea partenerului.
3. Dispare interesul pentru aspectul fizic
Mai ţii minte dacă iubitul tău era ras ultima oară când v-aţi strecurat între aşternuturi sau cum s-a îmbrăcat ieri? Dacă nu mai dai importanţă acestor lucruri înseamnă că nu mai eşti foarte interesată de aspectul lui fizic. Ori, într-o relaţie de viitor, acest interes nu moare pur şi simplu.
Totodată, poţi lua drept semn al deteriorării relaţiei şi faptul că ţie nu-ţi mai pasă ce va considera el dacă, de exmplu, creşti cu mult în greutate. Potrivit socyberty.com, cuplurile cu un viitor în faţă îşi admiră unul altuia fizicul şi după ani de convieţuire, încercând de asemenea să aibă grijă de aspectul fizic personal.
4. Dispare interesul intelectual
Puteţi sta ore întregi schimbând două, trei vorbe, simţindu-vă perfect confortabil cu tăcerea instalată? Nu te bucura. Gândeşte-te câte şi mai câte discuţi cu prietenii tăi pe care îi cunoşti de ani de zile, poate chiar dinainte să-l cunoşti pe iubitul tău. Chiar dacă aţi dezbate ultima ştire auzită la televizor, acest lucru denotă că încă vă mai stimulaţi unul pe celălalt intelectual şi găsiţi interesante ideile partenerului.
Ei bine, pe lângă semnele principale există şi semne mai subtile care arată faptul că relaţia de cuplu e pe sfârşite.
1. Conversaţiile voastre sunt foarte scurte, funcţionale: „ai luat pâine azi?” şi politicoase. S-a schimbat felul în care comunicaţi. Poate au dispărut discuţiile la o cafea de dimineaţă sau seara, în dormitor sau poate vă adresaţi altfel unul altuia. Mai mult, indiferent ce ai spune, nu poţi clădi o conversaţie deoarece răspunsul lui este mereu monosilabic, „aha”.
2. În timpul liber faceţi ceva anume, cum ar fi uitatul la televizor, nemaigăsind relaxare şi plăcere în braţele celuilalt şi... atât.
3. Amândoi sunteţi în mod constant obsedaţi de ideea că-l veţi supăra pe celălalt şi vă scuzaţi din motive nejustificate într-un cuplu de lungă durată. La polul opus, nu vă mai pasă ce a făcut celălalt în timpul zilei şi vă ignoraţ.
4. Eşti atât de preocupată cu gândurile tale încât replicile lui trec pe lângă tine. Abia aştepţi să-şi termine fraza pentru a-i reaminti că nu a făcut ceva anume. În general, te porţi mai egoist faţă de cum erai altă dată.
5. Nu te mai bucuri la vederea lui aşa cum o făceai înainte şi nici nu ţi se mai face dor. Mai mult, te simţi uşurată când eşti doar cu prietenele. Atunci când eşti cu el te simţi singură, neînţeleasă şi neacceptată de iubitul tău.
6. Ai început să ai fantezii cu alţi bărbaţi, lucru străin ţie până acum.
7. A crescut considerabil numărul discuţiilor în contradictoriu, a certurilor sau a criticilor. Brusc, nu vă mai convine felul în care celălalt se îmbracă, vorbeşte… şi vă corectaţi în permanenţă unul pe celălalt. Pur şi simplu, cu el eşti mai arţăgoasă şi iritată decât de obicei.
8. Nu mai găsiţi activităţi distractive de făcut împreună, iar timpul trece mai greu în doi. Acele activităţi din trecut ţi se par acum plictisitoare sau exagerate dintr-un motiv sau altul.
9. Nu mai găsiţi timp unul pentru celălalt, chiar dacă nu au apărut copiii în peisaj sau vreun program mai încărcat la locul de muncă. Atunci când el se plânge că nu mai petreceţi mult timp împreună, în loc să-ţi pară şi ţie rău de acest lucru, începi cu justificările şi cu argumentarea motivelor pentru care nu mai ai timp de cuplu.
10. Devii suspicioasă, tu care aveai încredere deplină în el. Începi să-l verifici şi să ai senzaţia că-ţi ascunde lucruri.
11. Aţi uitat să vă mai faceţi cadouri, surprize sau complimente.
12. Nu mai eşti la fel de relaxată şi voioasă în prezenţa lui. Anumite lucruri pe care le făceai cu plăcere, cum ar fi un striptease, acum ţi se par obligaţii.
13. Apar replici mai tăioase ca de obicei sau remarci de genul: „Omul se mai schimbă”, ori generalizări: „Întotdeauna faci aşa…”.
14. Te sărută mai rar, nu te mai ţine de mână pe stradă şi nu mai este la fel de afectuos.
15. Îşi face tot mai multe planuri fără să te consulte sau să-ţi ofere vreo invitaţie. Totodată, îşi face tot mai mulţi prieteni şi cunoştinţe.
16. În timpul conflictelor, nemulţumirilor sau suspiciunilor din relaţie nu discuţi cu partenerul pentru soluţionare, ci cu prietenii tăi. Atunci când ei îl critică pe iubitul tău, te simţi răzbunată şi ai o senzaţie de „bine”, chiar dacă ţi se confirmă nişte aspecte urâte ale relaţiei tale şi ale partenerului de cuplu.
http://www.unica.ro/detalii/articole/semne-ca-relatia-e-pe-sfarsite.html
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Prima iubire nu e de uitat
Primele iubiri au subtil si brutal in ele, un ceva care nu te lasa sa le lasi in pace. Nu mereu. Si nu doar cele frumoase. Nu doar cele cu final de basm. Nu in toiul aducerilor aminte, nu neaparat cand te convingi ca au fost doar povesti de adormit povesti. Primele iubiri, uitate, ingropate, dezgropate si ingropate la loc sunt precum vinul vechi.
Cu cat anii si timpul trec peste ele, cu atat nostalgia si amintirea lor iti trezesc fiori pe sira spinarii. Cu atat devin mai parfumate, parte din persoana care esti acum, din iubirea pe care o traiesti actualmente. Ar curge lacrimi peste lacrimi si s-ar epuiza toate cuvintele din lume pentru a descrie prima iubirea, cea care te-a initiat cu adevarat in tainele trairii. In acest caz, topicul deschis de prietenii nostri pe lumeaemica, in cadrul forumului ar fi insuficient. Dar nu este, pentru ca te asteptam si pe tine sa-ti exprimi gandurile si sentimentele.
"Prima iubire nu se va uita niciodata, iti va ramane mereu in suflet si in minte. Prima iubire nu se uita niciodata pentru ca ai avut multe de invatat de la ea: ai invatat cum este sa iubesti, cum este sa suferi, ce inseamna gelozia, bucuria, tristetea, cum te bucuri de fiecare clipa petrecuta cu persoana iubita, cum timpul ti se pare ca trece mult mai repede cand esti cu el, cum acea persoana te face sa ai incredere in tine, cum te consoleaza si te linisteste atunci cand ai o problema, cum uiti de tot cand esti in preajma ei", deschide un indraznet discutia pe lumeaemica.
marfyll se intreaba: "Oare de ce nu putem ramane cu prima iubire si astfel sa fie toata lumea fericita? Nu ar fi mai bine din toate punctele de vedere? PRIMA IUBIRE este imposibil de uitat. Trecutul este insa trecut. Ramanem doar cu amintirile frumoase, placute. Cu mintea putem face aproape orice ne dorim. Inimii insa nu-i putem dicta ce sa faca si cum sa faca."
"Prima iubire nu se uita, undeva acolo in suflet continua sa existe o ramasita din ea. Odata ce s-a terminat iti va aduce intodeauna aminte care a fost motivul care a dus la sfarsitul ei. La urma urmei, ceea ce simti este de fapt un gust amar lasat de ceva care odata obisnuia sa fie frumos, sustine claudia.
"Trecutul nu-l poti uita niciodata. Prima iubire la fel. Odata ce ai aprins flacara in inima ta, nu o mai poti stinge. Indiferent ca o sa intalnesti o alta iubire, tot el o sa fie cel pe care o sa-l iubesti pana la moarte. Voi la ce varsta ati invatat sa iubiti? Odata ce iubesti, incepi sa suferi, sa-ti faci griji pentru el, sa traiesti viata in DOI. Primul sarut n-o sa-l uiti niciodata, ramane imprimat in mintea ta, iti amintesti mereu cu drag de el. Iubirea e frumoasa,dar cate nopti ai plans din cauza lui? De cate ori ai cedat ca sa va fie amandurora bine? De cate ori ai zis ca renunti si a intervenit cate ceva si nu ai renuntat? De multe ori... In momentul in care esti cu el, totul e perfect, minunat. Stai noaptea cu capul pe perna si cu ochii pe tavan, iti amintesti ce frumos era, cum va plimbati de mana seara, cum stateai pe iarba si priveati stelele, cum va sarutati noaptea in intuneric. Persoanele se schimba si unul din doi va avea de suferit. Pacat.", spune un alt utilizator.
karinausa este si ea de parere ca "prima iubire, primele fioruri ale fericirii, primul sarut, prima data cand te daruiesti celuilalt trup si suflet sunt trairi ce nu le vei uita niciodata. Cel mai placut e ca aceste trairi sa le experimentezi alaturi de o singura persoana pana la adanci bartaneti. Atunci poti zice intr-adevar ca prima iubire a fost perfecta."
"Pana sa afli ce inseamna cu adevarat iubirea, CREZI ca iubesti de mai multe ori in viata. Iubirea e un lucru prea mare si important despre care din pacate, vorbim mult prea usor. Nu putem stii ce este iubirea PRIMA DATA, pentru simplul motiv ca nu avem termene de comparatie. Adeseori este confundata cu atractia. Multi, foarte multi dintre noi nu avem SANSA sa ne intalnim prima iubire. Poate niciodata. Iubirea este un lucru prea mare si important, despre care, din pacate, vorbim prea usor... spune Nora.
dracoaika crede si ea ca "prima iubire nu se uita. Oricat de fericit ai fi in prezent, atunci cand renunti prea usor la prima iubire, exista intotdeauna o intrebare: cum ar fi fost daca? Cum ar fi fost daca ai fi luptat pentru iubirea ta mai mult?
"Fiecare iubire e unica in felul ei. De ce nu se uita prima iubire? E simplu. Pentru prima data ai inceput sa iubesti, sa daruiesti indiferent de ceea ce primeai in schimb, ai simtit gustul iubirii. Iubeai si era suficient, insa dupa ce s-a terminat relatia ai ramas cu unele goluri, indoieli, intrebari care vor aparea ori de cate ori vei incerca sa iubesti din nou. Prima iubire a fost pura, fara prea multe intrebari sau indoieli", sustine un alt utilizator.
http://www.garbo.ro/articol/Familie/2472/Cat-tine-iubirea.html
Primele iubiri au subtil si brutal in ele, un ceva care nu te lasa sa le lasi in pace. Nu mereu. Si nu doar cele frumoase. Nu doar cele cu final de basm. Nu in toiul aducerilor aminte, nu neaparat cand te convingi ca au fost doar povesti de adormit povesti. Primele iubiri, uitate, ingropate, dezgropate si ingropate la loc sunt precum vinul vechi.
Cu cat anii si timpul trec peste ele, cu atat nostalgia si amintirea lor iti trezesc fiori pe sira spinarii. Cu atat devin mai parfumate, parte din persoana care esti acum, din iubirea pe care o traiesti actualmente. Ar curge lacrimi peste lacrimi si s-ar epuiza toate cuvintele din lume pentru a descrie prima iubirea, cea care te-a initiat cu adevarat in tainele trairii. In acest caz, topicul deschis de prietenii nostri pe lumeaemica, in cadrul forumului ar fi insuficient. Dar nu este, pentru ca te asteptam si pe tine sa-ti exprimi gandurile si sentimentele.
"Prima iubire nu se va uita niciodata, iti va ramane mereu in suflet si in minte. Prima iubire nu se uita niciodata pentru ca ai avut multe de invatat de la ea: ai invatat cum este sa iubesti, cum este sa suferi, ce inseamna gelozia, bucuria, tristetea, cum te bucuri de fiecare clipa petrecuta cu persoana iubita, cum timpul ti se pare ca trece mult mai repede cand esti cu el, cum acea persoana te face sa ai incredere in tine, cum te consoleaza si te linisteste atunci cand ai o problema, cum uiti de tot cand esti in preajma ei", deschide un indraznet discutia pe lumeaemica.
marfyll se intreaba: "Oare de ce nu putem ramane cu prima iubire si astfel sa fie toata lumea fericita? Nu ar fi mai bine din toate punctele de vedere? PRIMA IUBIRE este imposibil de uitat. Trecutul este insa trecut. Ramanem doar cu amintirile frumoase, placute. Cu mintea putem face aproape orice ne dorim. Inimii insa nu-i putem dicta ce sa faca si cum sa faca."
"Prima iubire nu se uita, undeva acolo in suflet continua sa existe o ramasita din ea. Odata ce s-a terminat iti va aduce intodeauna aminte care a fost motivul care a dus la sfarsitul ei. La urma urmei, ceea ce simti este de fapt un gust amar lasat de ceva care odata obisnuia sa fie frumos, sustine claudia.
"Trecutul nu-l poti uita niciodata. Prima iubire la fel. Odata ce ai aprins flacara in inima ta, nu o mai poti stinge. Indiferent ca o sa intalnesti o alta iubire, tot el o sa fie cel pe care o sa-l iubesti pana la moarte. Voi la ce varsta ati invatat sa iubiti? Odata ce iubesti, incepi sa suferi, sa-ti faci griji pentru el, sa traiesti viata in DOI. Primul sarut n-o sa-l uiti niciodata, ramane imprimat in mintea ta, iti amintesti mereu cu drag de el. Iubirea e frumoasa,dar cate nopti ai plans din cauza lui? De cate ori ai cedat ca sa va fie amandurora bine? De cate ori ai zis ca renunti si a intervenit cate ceva si nu ai renuntat? De multe ori... In momentul in care esti cu el, totul e perfect, minunat. Stai noaptea cu capul pe perna si cu ochii pe tavan, iti amintesti ce frumos era, cum va plimbati de mana seara, cum stateai pe iarba si priveati stelele, cum va sarutati noaptea in intuneric. Persoanele se schimba si unul din doi va avea de suferit. Pacat.", spune un alt utilizator.
karinausa este si ea de parere ca "prima iubire, primele fioruri ale fericirii, primul sarut, prima data cand te daruiesti celuilalt trup si suflet sunt trairi ce nu le vei uita niciodata. Cel mai placut e ca aceste trairi sa le experimentezi alaturi de o singura persoana pana la adanci bartaneti. Atunci poti zice intr-adevar ca prima iubire a fost perfecta."
"Pana sa afli ce inseamna cu adevarat iubirea, CREZI ca iubesti de mai multe ori in viata. Iubirea e un lucru prea mare si important despre care din pacate, vorbim mult prea usor. Nu putem stii ce este iubirea PRIMA DATA, pentru simplul motiv ca nu avem termene de comparatie. Adeseori este confundata cu atractia. Multi, foarte multi dintre noi nu avem SANSA sa ne intalnim prima iubire. Poate niciodata. Iubirea este un lucru prea mare si important, despre care, din pacate, vorbim prea usor... spune Nora.
dracoaika crede si ea ca "prima iubire nu se uita. Oricat de fericit ai fi in prezent, atunci cand renunti prea usor la prima iubire, exista intotdeauna o intrebare: cum ar fi fost daca? Cum ar fi fost daca ai fi luptat pentru iubirea ta mai mult?
"Fiecare iubire e unica in felul ei. De ce nu se uita prima iubire? E simplu. Pentru prima data ai inceput sa iubesti, sa daruiesti indiferent de ceea ce primeai in schimb, ai simtit gustul iubirii. Iubeai si era suficient, insa dupa ce s-a terminat relatia ai ramas cu unele goluri, indoieli, intrebari care vor aparea ori de cate ori vei incerca sa iubesti din nou. Prima iubire a fost pura, fara prea multe intrebari sau indoieli", sustine un alt utilizator.
http://www.garbo.ro/articol/Familie/2472/Cat-tine-iubirea.html
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
9 sfaturi de aur în căsnicie
Cine nu-şi doreşte să fie fericit cu partenerul de viaţă? Specialistul Click!, psiholog Liliana Lupu, vă învaţă cum să aveţi o relaţie perfectă.
1. Separaţi-vă emoţional de familia de origine (mamă, tată, fraţi, surori). Nu trebuie să vă înstrăinaţi de ei, dar conturaţi-vă propria identitate.
2. Construiţi o alianţă clădită pe intimitate dar, în acelaşi timp, păstraţi şi limitele ce dau autonomia partenerilor.
3. Stabilizaţi o relaţie sexuală bogată şi satisfăcătoare şi protejaţi-o de intruziunea obligaţiilor legate de slujbă sau familiale;
4. Diminuaţi impactul naşterii copiilor asupra mariajului. Continuaţi să vă protejaţi intimitatea cuplului şi după ce aţi devenit părinţi.
5. Confruntaţi şi administraţi inevitabile crize ale vieţii.
6. Menţineţi puterea legăturii maritale în faţa tentaţiilor. Mariajul trebuie să fie un „loc sfânt”, unde partenerii se simt liberi să-şi exprime neliniştile, conflictele ori opiniile diferite.
7. Folosiţi umorul şi buna dispoziţie pentru a evita monotonia şi izolarea.
8. Liniştiţi-vă reciproc, satisfăcând nevoia fiecăruia dintre parteneri de apartenenţă, oferind încurajare şi suport.
9. Menţineţi viu romantismul momentului iniţial, când v-aţi îndrăgostit unul de celălalt.
http://clicksanatate.ro/Psiho/9-sfaturi-de-aur-in-casnicie
Cine nu-şi doreşte să fie fericit cu partenerul de viaţă? Specialistul Click!, psiholog Liliana Lupu, vă învaţă cum să aveţi o relaţie perfectă.
1. Separaţi-vă emoţional de familia de origine (mamă, tată, fraţi, surori). Nu trebuie să vă înstrăinaţi de ei, dar conturaţi-vă propria identitate.
2. Construiţi o alianţă clădită pe intimitate dar, în acelaşi timp, păstraţi şi limitele ce dau autonomia partenerilor.
3. Stabilizaţi o relaţie sexuală bogată şi satisfăcătoare şi protejaţi-o de intruziunea obligaţiilor legate de slujbă sau familiale;
4. Diminuaţi impactul naşterii copiilor asupra mariajului. Continuaţi să vă protejaţi intimitatea cuplului şi după ce aţi devenit părinţi.
5. Confruntaţi şi administraţi inevitabile crize ale vieţii.
6. Menţineţi puterea legăturii maritale în faţa tentaţiilor. Mariajul trebuie să fie un „loc sfânt”, unde partenerii se simt liberi să-şi exprime neliniştile, conflictele ori opiniile diferite.
7. Folosiţi umorul şi buna dispoziţie pentru a evita monotonia şi izolarea.
8. Liniştiţi-vă reciproc, satisfăcând nevoia fiecăruia dintre parteneri de apartenenţă, oferind încurajare şi suport.
9. Menţineţi viu romantismul momentului iniţial, când v-aţi îndrăgostit unul de celălalt.
http://clicksanatate.ro/Psiho/9-sfaturi-de-aur-in-casnicie
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Cat tine iubirea?
publicat pe 18 August 2009Atat cat ne dorim noi - doua persoane care pot sa comunice, sa-si impartaseaca gandurile, ideile, sentimentele, planurile, visele, sperantele, parerile, lucrurile frumoase.
Fetele noastre se lumineaza cand ne amintim de prima noastra intalnire, de primul sarut, de prima noapte petrecuta impreuna, de nasterea primului copil, de nasterea celui de-al doilea copil, de seri romantice petrecute in doi sau cu familia, de vacante la mare sau la munte, la Paris, Roma sau Bucuresti sau undeva la tara admirand impreuna rasaritul sau apusul soarelui, numarand stelele si admirand luna...
Nu este usor, dar cu siguranta este foarte interesant sa recladesti templul iubirii in fiecare zi, numai ca fiind un templu cu totul deosebit e nevoie de participarea a doua suflete. Am fost educati si unul si altul in familii in care a existat cultul si respectul pentru familie. Nu stiu cum e sa fie altfel, dar nu cred ca daca provii dintr-o familie destramata nu poti sa-ti impui sa ai o familie frumoasa. Tatal meu mi-a spus multe lucruri extraordinare...
Imi zicea la un moment dat-cand mergi pe drum si vezi un barbat nu zici ca -”uite vine un om!” zici -”vine un barbat”, iar cand vezi o femeie nu zici “vine un om”, ci respectiv - “vine o femeie”! OM - este atunci cand barbatul si femeia sunt impreuna!
Era prima primavara de studentie. M-a invitat la un film - "Despre stranietatile dragostei" - se numea filmul, dar nu mai tin minte nimic, deoarece tot filmul m-a tinut de mana si s-a jucat cu degetele mele. Am strabatul orasul pe jos, ne-am despartit in fata usii si eu, chear daca aveam doar 19 ani am fost foarte indignata ca nici macar nu m-a pupat. In schimb in dimineata urmatoare m-am trezit cu el in fata usii si de atunci in fiecare zi ma saruta si-mi zice ca ma iubeste. Iar eu il cred pentru ca si eu il iubesc foarte mult. Si amandoi iubim enorm de mult FAMILIA - FAMILIA NOASTRA!
Nu am nimic cu nimeni, dar sunt foarte indignata cand aud de familii destramate, copii care plang dupa parinti, femei rauvoitoare care distrug casele fara sa se gandeasca ca vor fi si ele la randul lor parasite datorita ,,eforturilor" altor femei rauvaitoare. Sunt convinsa ca familie perfecta nu exista, dar aceasta nu este o scuza sa nu ne facem o relatie, un cuplu sau o familie care macar tinde spre perfectiune. Multi imi vor spune ca este foarte greu, pentru multi chiar imposibil. Dar orice-ati zice va asigur ca - merita sa incercati si cu siguranta veti reusi!
Trebuie sa aveti incredere in fortele proprii si sa ,,contaminati" si persoana iubita cu acest virus. Sa ne amintim de lucrurile simple care ne fac viata frumoasa si sa incercam sa le gasim loc in casa si in sufletele noastre. O floare daruita din suflet cu o imbratisare calda si un sarut fierbinte topeste orice ghetar si pregateste sufletul, inima si trupul pentru o partida fierbinte de amor. Preludiul nu inseamna 5 minute inainte si un sforait ametitor dupa... Daca am putea sa ne facem un preludiu din toata existenta noastra, cred ca toata lumea ar fi fericita.
Avem un cabinet de chirurgie estetica si psihologie. Sunt unele persoane care se plang ca din cauza stresului de la serviciu, a sefilor nemultumiti (sau complexati, nerezolvati emotional sau sexual) au probleme in viata de cuplu... Este necesar sa stii tu ca persoana ce este mai important pentru tine si sa discuti cu persoana iubita deciziile tale.
Cand m-am casatorit (intr-o zi frumoasa de toamna) i-am zis sotului meu ca am nevoie de 2 lucruri din partea lui - de flori si de iubire, acum am suplimentat lista cu inca o rugaminte - mai multe cuvinte frumoase (pentru rezistenta templului). Si el face tot ce poate ca eu si copiii nostri sa fim fericiti. Iar eu atunci cand pregatesc ceva bun ma gandesc ca cel mai deosebit lucru pentru mine este cand toata familia este impreuna... Impreuna incercam sa facem multe lucruri frumoase si in acest fel am adunat o desaga imensa de amintiri - amintirile noastre...
Cat tine iubirea? Atat cat ne dorim noi - doua persoane care pot sa comunice, sa-si impartaseaca gandurile, ideile, sentimentele, planurile, visele, sperantele, parerile, lucrurile frumoase... Si florile, multe, multe flori de toate culorile, de toate aromele, care mi-au facut casa, viata si sufletul mai frumoase, mai primitoare si mai iubitoare.
Iubirea noastra a implinit 25 de ani. Sotul meu mi-a promis ca atunci cand sufletele noastre se vor inalta spre cer- ne vom transforma in 2 porumbei care vor zbura alaturi mereu...
Trebuie sa aveti incredere in fortele proprii si sa ,,contaminati" si persoana iubita cu acest virus. Sa ne amintim de lucrurile simple care ne fac viata frumoasa si sa incercam sa le gasim loc in casa si in sufletele noastre. O floare daruita din suflet cu o imbratisare calda si un sarut fierbinte topeste orice ghetar si pregateste sufletul, inima si trupul pentru o partida fierbinte de amor. Preludiul nu inseamna 5 minute inainte si un sforait ametitor dupa... Daca am putea sa ne facem un preludiu din toata existenta noastra, cred ca toata lumea ar fi fericita.
Avem un cabinet de chirurgie estetica si psihologie. Sunt unele persoane care se plang ca din cauza stresului de la serviciu, a sefilor nemultumiti (sau complexati, nerezolvati emotional sau sexual) au probleme in viata de cuplu... Este necesar sa stii tu ca persoana ce este mai important pentru tine si sa discuti cu persoana iubita deciziile tale.
Cand m-am casatorit (intr-o zi frumoasa de toamna) i-am zis sotului meu ca am nevoie de 2 lucruri din partea lui - de flori si de iubire, acum am suplimentat lista cu inca o rugaminte - mai multe cuvinte frumoase (pentru rezistenta templului). Si el face tot ce poate ca eu si copiii nostri sa fim fericiti. Iar eu atunci cand pregatesc ceva bun ma gandesc ca cel mai deosebit lucru pentru mine este cand toata familia este impreuna... Impreuna incercam sa facem multe lucruri frumoase si in acest fel am adunat o desaga imensa de amintiri - amintirile noastre...
Cat tine iubirea? Atat cat ne dorim noi - doua persoane care pot sa comunice, sa-si impartaseaca gandurile, ideile, sentimentele, planurile, visele, sperantele, parerile, lucrurile frumoase... Si florile, multe, multe flori de toate culorile, de toate aromele, care mi-au facut casa, viata si sufletul mai frumoase, mai primitoare si mai iubitoare.
Iubirea noastra a implinit 25 de ani. Sotul meu mi-a promis ca atunci cand sufletele noastre se vor inalta spre cer- ne vom transforma in 2 porumbei care vor zbura alaturi mereu...
Trebuie sa aveti incredere in fortele proprii si sa ,,contaminati" si persoana iubita cu acest virus. Sa ne amintim de lucrurile simple care ne fac viata frumoasa si sa incercam sa le gasim loc in casa si in sufletele noastre. O floare daruita din suflet cu o imbratisare calda si un sarut fierbinte topeste orice ghetar si pregateste sufletul, inima si trupul pentru o partida fierbinte de amor. Preludiul nu inseamna 5 minute inainte si un sforait ametitor dupa... Daca am putea sa ne facem un preludiu din toata existenta noastra, cred ca toata lumea ar fi fericita.
Avem un cabinet de chirurgie estetica si psihologie. Sunt unele persoane care se plang ca din cauza stresului de la serviciu, a sefilor nemultumiti (sau complexati, nerezolvati emotional sau sexual) au probleme in viata de cuplu... Este necesar sa stii tu ca persoana ce este mai important pentru tine si sa discuti cu persoana iubita deciziile tale.
Cand m-am casatorit (intr-o zi frumoasa de toamna) i-am zis sotului meu ca am nevoie de 2 lucruri din partea lui - de flori si de iubire, acum am suplimentat lista cu inca o rugaminte - mai multe cuvinte frumoase (pentru rezistenta templului). Si el face tot ce poate ca eu si copiii nostri sa fim fericiti. Iar eu atunci cand pregatesc ceva bun ma gandesc ca cel mai deosebit lucru pentru mine este cand toata familia este impreuna... Impreuna incercam sa facem multe lucruri frumoase si in acest fel am adunat o desaga imensa de amintiri - amintirile noastre...
Cat tine iubirea? Atat cat ne dorim noi - doua persoane care pot sa comunice, sa-si impartaseaca gandurile, ideile, sentimentele, planurile, visele, sperantele, parerile, lucrurile frumoase... Si florile, multe, multe flori de toate culorile, de toate aromele, care mi-au facut casa, viata si sufletul mai frumoase, mai primitoare si mai iubitoare.
Iubirea noastra a implinit 25 de ani. Sotul meu mi-a promis ca atunci cand sufletele noastre se vor inalta spre cer- ne vom transforma in 2 porumbei care vor zbura alaturi mereu...
http://www.garbo.ro/articol/Familie/2472/Cat-tine-iubirea.html
publicat pe 18 August 2009Atat cat ne dorim noi - doua persoane care pot sa comunice, sa-si impartaseaca gandurile, ideile, sentimentele, planurile, visele, sperantele, parerile, lucrurile frumoase.
Fetele noastre se lumineaza cand ne amintim de prima noastra intalnire, de primul sarut, de prima noapte petrecuta impreuna, de nasterea primului copil, de nasterea celui de-al doilea copil, de seri romantice petrecute in doi sau cu familia, de vacante la mare sau la munte, la Paris, Roma sau Bucuresti sau undeva la tara admirand impreuna rasaritul sau apusul soarelui, numarand stelele si admirand luna...
Nu este usor, dar cu siguranta este foarte interesant sa recladesti templul iubirii in fiecare zi, numai ca fiind un templu cu totul deosebit e nevoie de participarea a doua suflete. Am fost educati si unul si altul in familii in care a existat cultul si respectul pentru familie. Nu stiu cum e sa fie altfel, dar nu cred ca daca provii dintr-o familie destramata nu poti sa-ti impui sa ai o familie frumoasa. Tatal meu mi-a spus multe lucruri extraordinare...
Imi zicea la un moment dat-cand mergi pe drum si vezi un barbat nu zici ca -”uite vine un om!” zici -”vine un barbat”, iar cand vezi o femeie nu zici “vine un om”, ci respectiv - “vine o femeie”! OM - este atunci cand barbatul si femeia sunt impreuna!
Era prima primavara de studentie. M-a invitat la un film - "Despre stranietatile dragostei" - se numea filmul, dar nu mai tin minte nimic, deoarece tot filmul m-a tinut de mana si s-a jucat cu degetele mele. Am strabatul orasul pe jos, ne-am despartit in fata usii si eu, chear daca aveam doar 19 ani am fost foarte indignata ca nici macar nu m-a pupat. In schimb in dimineata urmatoare m-am trezit cu el in fata usii si de atunci in fiecare zi ma saruta si-mi zice ca ma iubeste. Iar eu il cred pentru ca si eu il iubesc foarte mult. Si amandoi iubim enorm de mult FAMILIA - FAMILIA NOASTRA!
Nu am nimic cu nimeni, dar sunt foarte indignata cand aud de familii destramate, copii care plang dupa parinti, femei rauvoitoare care distrug casele fara sa se gandeasca ca vor fi si ele la randul lor parasite datorita ,,eforturilor" altor femei rauvaitoare. Sunt convinsa ca familie perfecta nu exista, dar aceasta nu este o scuza sa nu ne facem o relatie, un cuplu sau o familie care macar tinde spre perfectiune. Multi imi vor spune ca este foarte greu, pentru multi chiar imposibil. Dar orice-ati zice va asigur ca - merita sa incercati si cu siguranta veti reusi!
Trebuie sa aveti incredere in fortele proprii si sa ,,contaminati" si persoana iubita cu acest virus. Sa ne amintim de lucrurile simple care ne fac viata frumoasa si sa incercam sa le gasim loc in casa si in sufletele noastre. O floare daruita din suflet cu o imbratisare calda si un sarut fierbinte topeste orice ghetar si pregateste sufletul, inima si trupul pentru o partida fierbinte de amor. Preludiul nu inseamna 5 minute inainte si un sforait ametitor dupa... Daca am putea sa ne facem un preludiu din toata existenta noastra, cred ca toata lumea ar fi fericita.
Avem un cabinet de chirurgie estetica si psihologie. Sunt unele persoane care se plang ca din cauza stresului de la serviciu, a sefilor nemultumiti (sau complexati, nerezolvati emotional sau sexual) au probleme in viata de cuplu... Este necesar sa stii tu ca persoana ce este mai important pentru tine si sa discuti cu persoana iubita deciziile tale.
Cand m-am casatorit (intr-o zi frumoasa de toamna) i-am zis sotului meu ca am nevoie de 2 lucruri din partea lui - de flori si de iubire, acum am suplimentat lista cu inca o rugaminte - mai multe cuvinte frumoase (pentru rezistenta templului). Si el face tot ce poate ca eu si copiii nostri sa fim fericiti. Iar eu atunci cand pregatesc ceva bun ma gandesc ca cel mai deosebit lucru pentru mine este cand toata familia este impreuna... Impreuna incercam sa facem multe lucruri frumoase si in acest fel am adunat o desaga imensa de amintiri - amintirile noastre...
Cat tine iubirea? Atat cat ne dorim noi - doua persoane care pot sa comunice, sa-si impartaseaca gandurile, ideile, sentimentele, planurile, visele, sperantele, parerile, lucrurile frumoase... Si florile, multe, multe flori de toate culorile, de toate aromele, care mi-au facut casa, viata si sufletul mai frumoase, mai primitoare si mai iubitoare.
Iubirea noastra a implinit 25 de ani. Sotul meu mi-a promis ca atunci cand sufletele noastre se vor inalta spre cer- ne vom transforma in 2 porumbei care vor zbura alaturi mereu...
Trebuie sa aveti incredere in fortele proprii si sa ,,contaminati" si persoana iubita cu acest virus. Sa ne amintim de lucrurile simple care ne fac viata frumoasa si sa incercam sa le gasim loc in casa si in sufletele noastre. O floare daruita din suflet cu o imbratisare calda si un sarut fierbinte topeste orice ghetar si pregateste sufletul, inima si trupul pentru o partida fierbinte de amor. Preludiul nu inseamna 5 minute inainte si un sforait ametitor dupa... Daca am putea sa ne facem un preludiu din toata existenta noastra, cred ca toata lumea ar fi fericita.
Avem un cabinet de chirurgie estetica si psihologie. Sunt unele persoane care se plang ca din cauza stresului de la serviciu, a sefilor nemultumiti (sau complexati, nerezolvati emotional sau sexual) au probleme in viata de cuplu... Este necesar sa stii tu ca persoana ce este mai important pentru tine si sa discuti cu persoana iubita deciziile tale.
Cand m-am casatorit (intr-o zi frumoasa de toamna) i-am zis sotului meu ca am nevoie de 2 lucruri din partea lui - de flori si de iubire, acum am suplimentat lista cu inca o rugaminte - mai multe cuvinte frumoase (pentru rezistenta templului). Si el face tot ce poate ca eu si copiii nostri sa fim fericiti. Iar eu atunci cand pregatesc ceva bun ma gandesc ca cel mai deosebit lucru pentru mine este cand toata familia este impreuna... Impreuna incercam sa facem multe lucruri frumoase si in acest fel am adunat o desaga imensa de amintiri - amintirile noastre...
Cat tine iubirea? Atat cat ne dorim noi - doua persoane care pot sa comunice, sa-si impartaseaca gandurile, ideile, sentimentele, planurile, visele, sperantele, parerile, lucrurile frumoase... Si florile, multe, multe flori de toate culorile, de toate aromele, care mi-au facut casa, viata si sufletul mai frumoase, mai primitoare si mai iubitoare.
Iubirea noastra a implinit 25 de ani. Sotul meu mi-a promis ca atunci cand sufletele noastre se vor inalta spre cer- ne vom transforma in 2 porumbei care vor zbura alaturi mereu...
Trebuie sa aveti incredere in fortele proprii si sa ,,contaminati" si persoana iubita cu acest virus. Sa ne amintim de lucrurile simple care ne fac viata frumoasa si sa incercam sa le gasim loc in casa si in sufletele noastre. O floare daruita din suflet cu o imbratisare calda si un sarut fierbinte topeste orice ghetar si pregateste sufletul, inima si trupul pentru o partida fierbinte de amor. Preludiul nu inseamna 5 minute inainte si un sforait ametitor dupa... Daca am putea sa ne facem un preludiu din toata existenta noastra, cred ca toata lumea ar fi fericita.
Avem un cabinet de chirurgie estetica si psihologie. Sunt unele persoane care se plang ca din cauza stresului de la serviciu, a sefilor nemultumiti (sau complexati, nerezolvati emotional sau sexual) au probleme in viata de cuplu... Este necesar sa stii tu ca persoana ce este mai important pentru tine si sa discuti cu persoana iubita deciziile tale.
Cand m-am casatorit (intr-o zi frumoasa de toamna) i-am zis sotului meu ca am nevoie de 2 lucruri din partea lui - de flori si de iubire, acum am suplimentat lista cu inca o rugaminte - mai multe cuvinte frumoase (pentru rezistenta templului). Si el face tot ce poate ca eu si copiii nostri sa fim fericiti. Iar eu atunci cand pregatesc ceva bun ma gandesc ca cel mai deosebit lucru pentru mine este cand toata familia este impreuna... Impreuna incercam sa facem multe lucruri frumoase si in acest fel am adunat o desaga imensa de amintiri - amintirile noastre...
Cat tine iubirea? Atat cat ne dorim noi - doua persoane care pot sa comunice, sa-si impartaseaca gandurile, ideile, sentimentele, planurile, visele, sperantele, parerile, lucrurile frumoase... Si florile, multe, multe flori de toate culorile, de toate aromele, care mi-au facut casa, viata si sufletul mai frumoase, mai primitoare si mai iubitoare.
Iubirea noastra a implinit 25 de ani. Sotul meu mi-a promis ca atunci cand sufletele noastre se vor inalta spre cer- ne vom transforma in 2 porumbei care vor zbura alaturi mereu...
http://www.garbo.ro/articol/Familie/2472/Cat-tine-iubirea.html
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Te iubesc, dar... pana cand?
publicat pe 6 Octombrie 2009Il iubesc, asa cum stiu si cum pot eu, dar pana cand va inceta sa ma respecte, pana la primele cuvinte urate, pana la primele tipete. Pana atunci cand vor aparea primele semne ale egoismului si nepasarii, pana la prima minciuna serioasa, pana la prima inselare, pana la primul semn de violenta, pana cand ma va speria, pana cand armonia dintre noi nu va mai putea fi tinuta, pana cand va deveni slab, intretinut, dependent sau poate prea posesiv.
Te iubesc” ii jur, dar juramintele sunt valabile doar in acel moment. Cum am putea pune certitudinea deasupra iubirii? Cum am putea castiga o siguranta: “ne iubim, pentru totdeauna, sau cel putin pana la moarte”?
Nu, nu pot face asta. Stiu ca oamenii se schimba si tot ce imi doresc este ca amandoi sa ne schimbam in acelasi sens. Pentru unii, poate prea putini, iubirea nu are termen de valabilitate.
Poti iubi, dar pana la limite clare, limitele tale si de atatea ori ramai uimita cand le vezi trecute cu asa multa lejeritate de altii, admise de altele. Sunt limitele armoniei, ale prostiei, ale bunului simt, ale respectului... Unele femei pot ramane, cel putin periodic, langa barbati violenti, alcoolici, care de mult au uitat ce este respectul, sclipirile inteligentei au pierit cu ceva timp in urma, umorul la fel si tot ceea ce ramane e... orice, numai fericire nu. Poti iubi si raul cand crezi ca alta varianta n-ai, dar eu cred ca decat in situatii urate in doi, mai bine unele bune, dar singura.
Nu ma sperie singuratatea, dar imi place dualitatea. Da, fac parte din acele femei care se tem de casatorie, dar nu ma tem de ea ca act in sine, nu mi-e greu sa semnez niste acte si eventual, la un moment dat, cand consider ca nu mai merge, sa le “reziliez”... Mi-e frica insa de faptul ca voi crede atat de mult in ele, ca imi voi agata sperantele in ideea casniciei, ca voi evolua pe un drum care ar putea sa nu-mi apartina, ma tem de acel termen de valabilitate al iubirii si tocmai pentru ca iau in calcul si varainta asta practic nu pot trai in doi: nu pot investi in comun (sau daca o fac, va fi pe lucuri mici), nu imi pot sacrifica eu ceva de pret din viata mea pentru el, fiindca n-am incredere in el... De fapt nu cred ca pot trai in doi, ci poate cel mai mult pot trai langa el, odata cu el. Mi-e frica sa traiesc in doi...
Il iubesc, asa cum stiu si cum pot eu, dar pana cand va inceta sa ma respecte, pana la primele cuvinte urate, pana la primele tipete. Pana atunci cand vor aparea primele semne ale egoismului si nepasarii, pana la prima minciuna serioasa, pana la prima inselare, pana la primul semn de violenta, pana cand ma va speria, pana cand armonia dintre noi nu va mai putea fi tinuta, pana cand va deveni slab, intretinut, dependent sau poate prea posesiv. Pana cand va uita ca focul dragostei trebuie intretinut in fiecare zi, pana cand va uita sa ma admire, pana cand va uita ca avem nevoie si de timp petrecut in doi.
Cand acestea incep sa apara, iubirea isi scrie testamentul si suferinta se naste... Cred ca pana atunci putem iubi si asa ar trebui probabil sa sune juramintele de dragoste.
http://www.garbo.ro/articol/Familie/2472/Cat-tine-iubirea.html
publicat pe 6 Octombrie 2009Il iubesc, asa cum stiu si cum pot eu, dar pana cand va inceta sa ma respecte, pana la primele cuvinte urate, pana la primele tipete. Pana atunci cand vor aparea primele semne ale egoismului si nepasarii, pana la prima minciuna serioasa, pana la prima inselare, pana la primul semn de violenta, pana cand ma va speria, pana cand armonia dintre noi nu va mai putea fi tinuta, pana cand va deveni slab, intretinut, dependent sau poate prea posesiv.
Te iubesc” ii jur, dar juramintele sunt valabile doar in acel moment. Cum am putea pune certitudinea deasupra iubirii? Cum am putea castiga o siguranta: “ne iubim, pentru totdeauna, sau cel putin pana la moarte”?
Nu, nu pot face asta. Stiu ca oamenii se schimba si tot ce imi doresc este ca amandoi sa ne schimbam in acelasi sens. Pentru unii, poate prea putini, iubirea nu are termen de valabilitate.
Poti iubi, dar pana la limite clare, limitele tale si de atatea ori ramai uimita cand le vezi trecute cu asa multa lejeritate de altii, admise de altele. Sunt limitele armoniei, ale prostiei, ale bunului simt, ale respectului... Unele femei pot ramane, cel putin periodic, langa barbati violenti, alcoolici, care de mult au uitat ce este respectul, sclipirile inteligentei au pierit cu ceva timp in urma, umorul la fel si tot ceea ce ramane e... orice, numai fericire nu. Poti iubi si raul cand crezi ca alta varianta n-ai, dar eu cred ca decat in situatii urate in doi, mai bine unele bune, dar singura.
Nu ma sperie singuratatea, dar imi place dualitatea. Da, fac parte din acele femei care se tem de casatorie, dar nu ma tem de ea ca act in sine, nu mi-e greu sa semnez niste acte si eventual, la un moment dat, cand consider ca nu mai merge, sa le “reziliez”... Mi-e frica insa de faptul ca voi crede atat de mult in ele, ca imi voi agata sperantele in ideea casniciei, ca voi evolua pe un drum care ar putea sa nu-mi apartina, ma tem de acel termen de valabilitate al iubirii si tocmai pentru ca iau in calcul si varainta asta practic nu pot trai in doi: nu pot investi in comun (sau daca o fac, va fi pe lucuri mici), nu imi pot sacrifica eu ceva de pret din viata mea pentru el, fiindca n-am incredere in el... De fapt nu cred ca pot trai in doi, ci poate cel mai mult pot trai langa el, odata cu el. Mi-e frica sa traiesc in doi...
Il iubesc, asa cum stiu si cum pot eu, dar pana cand va inceta sa ma respecte, pana la primele cuvinte urate, pana la primele tipete. Pana atunci cand vor aparea primele semne ale egoismului si nepasarii, pana la prima minciuna serioasa, pana la prima inselare, pana la primul semn de violenta, pana cand ma va speria, pana cand armonia dintre noi nu va mai putea fi tinuta, pana cand va deveni slab, intretinut, dependent sau poate prea posesiv. Pana cand va uita ca focul dragostei trebuie intretinut in fiecare zi, pana cand va uita sa ma admire, pana cand va uita ca avem nevoie si de timp petrecut in doi.
Cand acestea incep sa apara, iubirea isi scrie testamentul si suferinta se naste... Cred ca pana atunci putem iubi si asa ar trebui probabil sa sune juramintele de dragoste.
http://www.garbo.ro/articol/Familie/2472/Cat-tine-iubirea.html
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
De ce imi urasc sotul?
publicat pe 27 Noiembrie 2009Daca ar fi sa plec eu vreodata, nu as fi decat o femeie fara discernamant si judecata, inconstienta de ceea ce a pierdut. Daca ar fi sa pleci tu vreodata, nu ai fi o fire indrazneata si curajoasa, boemul ratacit care a ales sa faca un gest dramatic. Daca ar fi sa plec acum de langa tine, nu as fi decat o femeie care tocmai si-a pierdut fericirea.
Mi-ai promis mie, femeie slaba, ca ma protejezi de tot raul, ca ma sprijini mereu si neconditionat si iata-ma aici, acum, intrebandu-ma daca singura, fara tine, as putea sa ma descurc. Mi-ai promis ca fara mine nu ai putea sa traiesti, dar pe zi ce trece ma conving ca barbatii isi sunt suficient siesi pentru a face dintr-o existenta banala una frumoasa si reala. Mon cher, mi-ai jurat ca doar eu te fac senin si fericit, dar constat ca orice lucru lumesc -o sticla rece de bere, o minge rotunda, un joc scurt pe calculator, o discutie seaca cu un amic, o poza deocheata cu un trup fals sau placut de femeie, toate acestea te rup total de griji. Atunci nu ai nevoie de nimeni, nici macar de mine ca sa fii fericit. Copil in lumea ta de jucarii, tu ai avea un sens complet si fara mine, ai putea in continuare sa existi placut...
M-ai promis ca nu o sa ma faci niciodata nefericita si iata-ma in aceasta dimineata, cand nu esti aici, cum sunt cea mai amarata femeie de pe pamant. Si doar pentru ca esti plecat, ca existi temporar in alta parte.. Mi-ai spus ca nu o sa te deranjeze cand ridurile or sa-si faca aparitia, ca tu o sa ma iubesti oricum, insa iata cum imi aplic cu constiinciozitate, pas cu pas, tratamentul zilnic pentru a le intarzia cat mai mult cu putinta. Iar tu, cu ridurile tale mijind in colt de gura, in ciuda mea si a naturii, devii pe zi ce trece mai atragator. Mi-ai promis ca niciodata nu o sa fiu trista din cauza ta, insa problemele tale au devenit de mult ale noastre. Motive de intristare de doua ori in plus. Mi-ai promis ca nu vrei sa-mi schimb niciodata frumusetea, dar voila... cum stau la coafor docila si zambind gandului ca da, de data aceasta, o sa te surprind placut. O sa-ti par de zece ori mai frumoasa.
Mi-ai spus ca prietenia conteaza inainte de toate, insa de mult timp pun iubirea ta in locul ei, fara sa stau prea mult pe ganduri, fara sa-mi para de ceva rau. Prietenii nu tin decat partial de rost, de sens si de lumina. Mi-ai promis ca ma iubesti neconditionat, dar daca mi-as lua saptamani la rand concediu conjugal - sosete aruncate prin casa, puhoi de camasi punga in cosul de rufe, gunoi nedus, facturi neplatite, daca nu as clati cada dupa ce fac dus, daca as uita sa-l iau pe Tibi de la scoala- oare m-ai mai iubit la fel de mult? Daca ar fi sa plec eu vreodata, nu as fi decat o femeie fara discernamant si judecata, inconstienta de ceea ce a pierdut. Daca ar fi sa pleci tu vreodata, nu ai fi decat o fire indrazneata si curajoasa, boemul ratacit care a ales sa faca un gest dramatic. Daca as vrea sa plec acum de langa tine, nu as fi decat femeia care tocmai si-a pierdut fericirea si sensul de a fi.
http://www.garbo.ro/articol/Familie/2791/De-ce-imi-urasc-sotul.html
publicat pe 27 Noiembrie 2009Daca ar fi sa plec eu vreodata, nu as fi decat o femeie fara discernamant si judecata, inconstienta de ceea ce a pierdut. Daca ar fi sa pleci tu vreodata, nu ai fi o fire indrazneata si curajoasa, boemul ratacit care a ales sa faca un gest dramatic. Daca ar fi sa plec acum de langa tine, nu as fi decat o femeie care tocmai si-a pierdut fericirea.
Mi-ai promis mie, femeie slaba, ca ma protejezi de tot raul, ca ma sprijini mereu si neconditionat si iata-ma aici, acum, intrebandu-ma daca singura, fara tine, as putea sa ma descurc. Mi-ai promis ca fara mine nu ai putea sa traiesti, dar pe zi ce trece ma conving ca barbatii isi sunt suficient siesi pentru a face dintr-o existenta banala una frumoasa si reala. Mon cher, mi-ai jurat ca doar eu te fac senin si fericit, dar constat ca orice lucru lumesc -o sticla rece de bere, o minge rotunda, un joc scurt pe calculator, o discutie seaca cu un amic, o poza deocheata cu un trup fals sau placut de femeie, toate acestea te rup total de griji. Atunci nu ai nevoie de nimeni, nici macar de mine ca sa fii fericit. Copil in lumea ta de jucarii, tu ai avea un sens complet si fara mine, ai putea in continuare sa existi placut...
M-ai promis ca nu o sa ma faci niciodata nefericita si iata-ma in aceasta dimineata, cand nu esti aici, cum sunt cea mai amarata femeie de pe pamant. Si doar pentru ca esti plecat, ca existi temporar in alta parte.. Mi-ai spus ca nu o sa te deranjeze cand ridurile or sa-si faca aparitia, ca tu o sa ma iubesti oricum, insa iata cum imi aplic cu constiinciozitate, pas cu pas, tratamentul zilnic pentru a le intarzia cat mai mult cu putinta. Iar tu, cu ridurile tale mijind in colt de gura, in ciuda mea si a naturii, devii pe zi ce trece mai atragator. Mi-ai promis ca niciodata nu o sa fiu trista din cauza ta, insa problemele tale au devenit de mult ale noastre. Motive de intristare de doua ori in plus. Mi-ai promis ca nu vrei sa-mi schimb niciodata frumusetea, dar voila... cum stau la coafor docila si zambind gandului ca da, de data aceasta, o sa te surprind placut. O sa-ti par de zece ori mai frumoasa.
Mi-ai spus ca prietenia conteaza inainte de toate, insa de mult timp pun iubirea ta in locul ei, fara sa stau prea mult pe ganduri, fara sa-mi para de ceva rau. Prietenii nu tin decat partial de rost, de sens si de lumina. Mi-ai promis ca ma iubesti neconditionat, dar daca mi-as lua saptamani la rand concediu conjugal - sosete aruncate prin casa, puhoi de camasi punga in cosul de rufe, gunoi nedus, facturi neplatite, daca nu as clati cada dupa ce fac dus, daca as uita sa-l iau pe Tibi de la scoala- oare m-ai mai iubit la fel de mult? Daca ar fi sa plec eu vreodata, nu as fi decat o femeie fara discernamant si judecata, inconstienta de ceea ce a pierdut. Daca ar fi sa pleci tu vreodata, nu ai fi decat o fire indrazneata si curajoasa, boemul ratacit care a ales sa faca un gest dramatic. Daca as vrea sa plec acum de langa tine, nu as fi decat femeia care tocmai si-a pierdut fericirea si sensul de a fi.
http://www.garbo.ro/articol/Familie/2791/De-ce-imi-urasc-sotul.html
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
9 tabieturi zilnice la care femeile destepte nu pot renunta
Daca am analiza in amanunt programul unei zile obsinuite de lucru, am descoperi fara indoiala o multime de actiuni marunte care, repetate zi de zi, au devenit deja deprinderi. Sa renuntam la ele? In niciun caz! Ele pot fi atu-urile noastre pentru o zi reusita!
Gimnastica de inviorare
1-2, 1-2! O femeie puternica trebuie sa inceapa ziua in forta, mai ales daca are un program incarcat. Lenevitul in pat, oricat de tentant pare, iti diminueaza din entuziasmul si capacitatea de a face lucruri. Iar o femeie puternica trebuie sa fie mereu contra-cronometru, incepand de la gimnastica de inviorare pana la intalnirea de afaceri de la care nu poate intarzia.Iar 30 de minute de gimanstica pe zi fac minuni pentru conditia fizica dar si pentru sanatate.
Tinuta impecabila, coafura rezista.
Si rezista. Si rezista. Sau cel putin asa ar trebui sa fie, pentru ca urmeaza o zi grea in care trebuie sa dai clasa prin tinuta si atitudine. Prin urmare, unul din tabieturile matinale ale femeilor de succes este sa petreaca cel putin 10-20 de minute in fata garderobei. Si cum se poate altfel cand alegerea tinutei depinde foarte mult de context si de starea de spirit? Iar coafura (chiar si una simpla, realizata acasa) ar trebui sa vina ca o incununare a operei!
Cafeaua de dimineata
Este motorasul care te tine activa pe parcursul intregii zile. Nu vei vedea insa niciodata o femeie distinsa bandu-si cafeaua pe fuga, la autoservire sau, si mai rau, in trafic. Cafeaua de dimineata este un ritual care, facut in graba, poate sa-ti dea dureri de cap sau palpitatii.
Horoscopul
Unele femei cred, altele nu, prin urmare cititul horoscopului este ceva optional. Doamnele care au acordat vot de incredere astrelor isi vor creiona programul tinand cont de previzuni, cele care fac parte din a doua categorie, a scepticelor, vor incepe ziua sub semnul bunei-dizpozitii facand haz de unele previziuni care li s-ar putea parea exagerate.
Blogul preferat
Este o sursa inestimabila de informatii dar si de optimism. Fie ca este vorba despre un blog de business sau unul personal, avem intotdeauna ceva de invatat din experienta celorlati. Ai grija insa: blogurile sunt o lectura placuta si antrenanta si s-ar putea sa te captiveze, in detrimentul sarcinilor de lucru.
Portia zilnica de informatii
O femeie desteapta nu-si permite sa ramana izolata de realitatea societatii in care traieste. Fie ca citesc un ziar sau intra pe site-ul unei agentii de presa, ele sunt la curent cu noutatile zilei, astfel incat o discutie pe orice tema, lansata de o persoana mai bine informata, sa nu le ia prin surprindere.
Mersul pe jos face piciorul frumos
Orice femeie care tine la conditia sa fizica ar trebui sa profite de faptul ca vremea este in continuare acceptabila si sa o ia la pas prin oras. Nu ai timp? De acord, dimineata esti mai mereu grabita sa ajungi la lucru, insa la sfarsitul programului ce te impiedica sa faci cativa pasi pe jos? Daca mergi cu masina, renunta macar pentru o zi la serviciile ei si incearca sa apelezi la mijloacele de transport in comun sau, daca distantele nu sunt prea mari, fa o plimbare. Vei descoperi un pic de magie in toate lucrurile care te inconjoara si carora pana atunci probabil ca nu le acordai atentia cuvenita.
La telefon, cu mama
Nu radeti, mama ar trebui sa ramana cea mai buna prietena a unei femei, indiferent de varsta. Desigur, o femeie desteapta va evita sa ramana pe vecie "fetita alintata a mamei" insa un sfat venit din partea cuiva trecut prin viata sau o barfa mica si nevinovata pot sa-ti schimbe starea de spirit.
Salata la cina
O femeie care tine la conditia fizica va respecta cu regularitate orele de masa si va adopta un regim alimentar sanatos. Poate ca ti se va parea greu la inceput sa bei doi litri de apa pe zi si sa-ti axezi alimentatia pe fructe si legume, insa cu timpul, toate aceste exercitii de vointa se vor transforma in deprinderi iar beneficiile unui stil de viata echilibrat nu-i sunt deloc straine unei femei inteligente
http://www.feminis.ro/feminis-cariera/
Daca am analiza in amanunt programul unei zile obsinuite de lucru, am descoperi fara indoiala o multime de actiuni marunte care, repetate zi de zi, au devenit deja deprinderi. Sa renuntam la ele? In niciun caz! Ele pot fi atu-urile noastre pentru o zi reusita!
Gimnastica de inviorare
1-2, 1-2! O femeie puternica trebuie sa inceapa ziua in forta, mai ales daca are un program incarcat. Lenevitul in pat, oricat de tentant pare, iti diminueaza din entuziasmul si capacitatea de a face lucruri. Iar o femeie puternica trebuie sa fie mereu contra-cronometru, incepand de la gimnastica de inviorare pana la intalnirea de afaceri de la care nu poate intarzia.Iar 30 de minute de gimanstica pe zi fac minuni pentru conditia fizica dar si pentru sanatate.
Tinuta impecabila, coafura rezista.
Si rezista. Si rezista. Sau cel putin asa ar trebui sa fie, pentru ca urmeaza o zi grea in care trebuie sa dai clasa prin tinuta si atitudine. Prin urmare, unul din tabieturile matinale ale femeilor de succes este sa petreaca cel putin 10-20 de minute in fata garderobei. Si cum se poate altfel cand alegerea tinutei depinde foarte mult de context si de starea de spirit? Iar coafura (chiar si una simpla, realizata acasa) ar trebui sa vina ca o incununare a operei!
Cafeaua de dimineata
Este motorasul care te tine activa pe parcursul intregii zile. Nu vei vedea insa niciodata o femeie distinsa bandu-si cafeaua pe fuga, la autoservire sau, si mai rau, in trafic. Cafeaua de dimineata este un ritual care, facut in graba, poate sa-ti dea dureri de cap sau palpitatii.
Horoscopul
Unele femei cred, altele nu, prin urmare cititul horoscopului este ceva optional. Doamnele care au acordat vot de incredere astrelor isi vor creiona programul tinand cont de previzuni, cele care fac parte din a doua categorie, a scepticelor, vor incepe ziua sub semnul bunei-dizpozitii facand haz de unele previziuni care li s-ar putea parea exagerate.
Blogul preferat
Este o sursa inestimabila de informatii dar si de optimism. Fie ca este vorba despre un blog de business sau unul personal, avem intotdeauna ceva de invatat din experienta celorlati. Ai grija insa: blogurile sunt o lectura placuta si antrenanta si s-ar putea sa te captiveze, in detrimentul sarcinilor de lucru.
Portia zilnica de informatii
O femeie desteapta nu-si permite sa ramana izolata de realitatea societatii in care traieste. Fie ca citesc un ziar sau intra pe site-ul unei agentii de presa, ele sunt la curent cu noutatile zilei, astfel incat o discutie pe orice tema, lansata de o persoana mai bine informata, sa nu le ia prin surprindere.
Mersul pe jos face piciorul frumos
Orice femeie care tine la conditia sa fizica ar trebui sa profite de faptul ca vremea este in continuare acceptabila si sa o ia la pas prin oras. Nu ai timp? De acord, dimineata esti mai mereu grabita sa ajungi la lucru, insa la sfarsitul programului ce te impiedica sa faci cativa pasi pe jos? Daca mergi cu masina, renunta macar pentru o zi la serviciile ei si incearca sa apelezi la mijloacele de transport in comun sau, daca distantele nu sunt prea mari, fa o plimbare. Vei descoperi un pic de magie in toate lucrurile care te inconjoara si carora pana atunci probabil ca nu le acordai atentia cuvenita.
La telefon, cu mama
Nu radeti, mama ar trebui sa ramana cea mai buna prietena a unei femei, indiferent de varsta. Desigur, o femeie desteapta va evita sa ramana pe vecie "fetita alintata a mamei" insa un sfat venit din partea cuiva trecut prin viata sau o barfa mica si nevinovata pot sa-ti schimbe starea de spirit.
Salata la cina
O femeie care tine la conditia fizica va respecta cu regularitate orele de masa si va adopta un regim alimentar sanatos. Poate ca ti se va parea greu la inceput sa bei doi litri de apa pe zi si sa-ti axezi alimentatia pe fructe si legume, insa cu timpul, toate aceste exercitii de vointa se vor transforma in deprinderi iar beneficiile unui stil de viata echilibrat nu-i sunt deloc straine unei femei inteligente
http://www.feminis.ro/feminis-cariera/
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Scrisoare de despartire
publicat pe 31 Decembrie 2009Iti trimit aceasta scrisoare pentru a-ti multumi pentru tot ce ai facut pentru mine... M-ai tinut in brate, m-ai alintat, m-ai incurajat, m-ai iubit atatea zile si nopti in sir... Nu mai zic de stralucirea din ochii tai, care incerca sa-mi transmita toata caldura si profunzimea sentimentelor venite din adancul inimii. Momente unice ce-mi invaluie si acum sufletul de bucurie...
Iti trimit aceasta scrisoare pentru a-ti multumi pentru tot ce ai facut pentru mine... M-ai tinut in brate, m-ai alintat, m-ai incurajat, m-ai iubit atatea zile si nopti in sir... Mai tii minte iarna trecuta pe partia de la Azuga ce bine a fost? Brazii, schiorii, muntii-toate erau desavarsite. Iar vinul fiert cu aroma de scortisoaraparca doar acolo este atat de bun! Nu mai zic de stralucirea din ochii tai, care incerca sa-mi transmita toata caldura si profunzimea sentimentelor venite din adancul inimii. Momente unice ce-mi invaluie si acum sufletul de bucurie...
Apoi a fost primavara-cu atatea flori multicolore: ghiocei, narcise, zambile, lalele, iasomie, lacramioare... Si livada plantata cu atata dragoste acum cativa ani in urma a inflorit mai frumos ca niciodata, dar din pacate a venit un gerulet si a scuturat fara mila o parte din flori...
La marginea livezii am reusit sa facem o casuta-mica, dar cocheta si primitoare... Seri romantice si nopti interminabile am petrecut acolo impreuna cu familia, cu rudele, cu prietenii, cu vecinii. Ne-am bucurat de fiecare musafir si de fiecare vorba buna. Seara, dupa apusul fascinant al soarelui, asteptam sa apara luna, apoi stelele pe care le admiram imbratisati si sarutandu-ne pasional... Parfumul trandafirilor plutea in aer, iar cateii si pisicile vecinilor asteptau sa le dam de mancare. Cu cata nerabdare asteptam sa creasca iepurasii, ne jucam cu ei de-a valma cu copiii, iar cand ii pierdeam prin curte alergam cu totii sa-i cautam...
Iar vara a fost minunata... Apa marii de un albastru infinit, soarele arzator si nisipul fierbinte. Doamne - cat de mult iubesc marea ! Daca-as putea sa ma trezesc in fiecare dimineata pe malul marii, cred ca as fi enorm de fericita ! Am prins meduze, chiar am reusit sa prindem un crab micut, dar cu pestii nu am avut noroc, oricum erau destul de mici, dar extrem de rapizi. Distractia a fost maxima!
Cu cata dragoste am savurat fructele din livada-chiar daca nu au fost multe, dar cu siguranta au fost delicioase. Cirese, caise, mere, piersici si chiar si o para-care a fost savuroasa, mai ales ca ea a incheiat parada fructelor si chiar am reusit sa gustam cu totii cate o feliuta parfumata...
Toamna- lunga si frumoasa, crizanteme, dalii si trandafiri de toate aromele si de toate culorile. Au profitat si ele de vremea frumoasa, rasfatandu-se in toata splendoarea lor si etalandu-si petalele fine. Stoluri de pasari calatoare isi luau zborul -le priveam impreuna cum dadeau din aripi luandu-si parca ramas bun de la noi. Erau impreuna cu puii lor, care crescusera peste vara si nu se mai deosebeau deloc de parintii lor.
Tinandu-ne de mana ne-am plimbat de mai multe ori prin padurea din spatele casei noastre... Am vazut intr-o zi un mistret alergand, iar altadata trei caprioare zburdalnice. Saruturile tale patimase le-am depozitat pentru totdeauna in inima mea, iar imbratisarile tale ma vor incalzi mereu. A venit si zapada, acoperind cu un covor alb, pufos totul in jur.
Crizantemele au ramas o pata de culoare deasupra troienelor, iar frunzele trandafirilor au ramas pe tufele cataratoare. Cativa trandafirasi am reusit sa-i salvez de frigul de afara si acum stau si-i admir cu mult nesat-prin frumusetea si gingasia lor amintindu-mi cat de frumoasa si tandra poate fi iubirea... Acesti trandafiri i-am pastrat pentru tine si vreau sa-i primesti in dar de la mine impreuna cu aceasta scrisoare de despartire, scumpul si dragul meu an 2009!
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/2838/Femeia-monstru-barbatul-divin.html
publicat pe 31 Decembrie 2009Iti trimit aceasta scrisoare pentru a-ti multumi pentru tot ce ai facut pentru mine... M-ai tinut in brate, m-ai alintat, m-ai incurajat, m-ai iubit atatea zile si nopti in sir... Nu mai zic de stralucirea din ochii tai, care incerca sa-mi transmita toata caldura si profunzimea sentimentelor venite din adancul inimii. Momente unice ce-mi invaluie si acum sufletul de bucurie...
Iti trimit aceasta scrisoare pentru a-ti multumi pentru tot ce ai facut pentru mine... M-ai tinut in brate, m-ai alintat, m-ai incurajat, m-ai iubit atatea zile si nopti in sir... Mai tii minte iarna trecuta pe partia de la Azuga ce bine a fost? Brazii, schiorii, muntii-toate erau desavarsite. Iar vinul fiert cu aroma de scortisoaraparca doar acolo este atat de bun! Nu mai zic de stralucirea din ochii tai, care incerca sa-mi transmita toata caldura si profunzimea sentimentelor venite din adancul inimii. Momente unice ce-mi invaluie si acum sufletul de bucurie...
Apoi a fost primavara-cu atatea flori multicolore: ghiocei, narcise, zambile, lalele, iasomie, lacramioare... Si livada plantata cu atata dragoste acum cativa ani in urma a inflorit mai frumos ca niciodata, dar din pacate a venit un gerulet si a scuturat fara mila o parte din flori...
La marginea livezii am reusit sa facem o casuta-mica, dar cocheta si primitoare... Seri romantice si nopti interminabile am petrecut acolo impreuna cu familia, cu rudele, cu prietenii, cu vecinii. Ne-am bucurat de fiecare musafir si de fiecare vorba buna. Seara, dupa apusul fascinant al soarelui, asteptam sa apara luna, apoi stelele pe care le admiram imbratisati si sarutandu-ne pasional... Parfumul trandafirilor plutea in aer, iar cateii si pisicile vecinilor asteptau sa le dam de mancare. Cu cata nerabdare asteptam sa creasca iepurasii, ne jucam cu ei de-a valma cu copiii, iar cand ii pierdeam prin curte alergam cu totii sa-i cautam...
Iar vara a fost minunata... Apa marii de un albastru infinit, soarele arzator si nisipul fierbinte. Doamne - cat de mult iubesc marea ! Daca-as putea sa ma trezesc in fiecare dimineata pe malul marii, cred ca as fi enorm de fericita ! Am prins meduze, chiar am reusit sa prindem un crab micut, dar cu pestii nu am avut noroc, oricum erau destul de mici, dar extrem de rapizi. Distractia a fost maxima!
Cu cata dragoste am savurat fructele din livada-chiar daca nu au fost multe, dar cu siguranta au fost delicioase. Cirese, caise, mere, piersici si chiar si o para-care a fost savuroasa, mai ales ca ea a incheiat parada fructelor si chiar am reusit sa gustam cu totii cate o feliuta parfumata...
Toamna- lunga si frumoasa, crizanteme, dalii si trandafiri de toate aromele si de toate culorile. Au profitat si ele de vremea frumoasa, rasfatandu-se in toata splendoarea lor si etalandu-si petalele fine. Stoluri de pasari calatoare isi luau zborul -le priveam impreuna cum dadeau din aripi luandu-si parca ramas bun de la noi. Erau impreuna cu puii lor, care crescusera peste vara si nu se mai deosebeau deloc de parintii lor.
Tinandu-ne de mana ne-am plimbat de mai multe ori prin padurea din spatele casei noastre... Am vazut intr-o zi un mistret alergand, iar altadata trei caprioare zburdalnice. Saruturile tale patimase le-am depozitat pentru totdeauna in inima mea, iar imbratisarile tale ma vor incalzi mereu. A venit si zapada, acoperind cu un covor alb, pufos totul in jur.
Crizantemele au ramas o pata de culoare deasupra troienelor, iar frunzele trandafirilor au ramas pe tufele cataratoare. Cativa trandafirasi am reusit sa-i salvez de frigul de afara si acum stau si-i admir cu mult nesat-prin frumusetea si gingasia lor amintindu-mi cat de frumoasa si tandra poate fi iubirea... Acesti trandafiri i-am pastrat pentru tine si vreau sa-i primesti in dar de la mine impreuna cu aceasta scrisoare de despartire, scumpul si dragul meu an 2009!
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/2838/Femeia-monstru-barbatul-divin.html
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
De ce se schimba barbatii?
se plang ca barbatii obisnuiesc sa isi schimbe comportamentul in anumite situatii, dupa ce fac sex, dupa casatorie sau dupa nasterea unui copil. Am incercat sa aflam de ce si care sunt lucrurile care aduc aceste schimbari.
Mai tii minte cat de diferit se comporta barbatii atunci cand te curteaza? Te suna mereu, nu exista sa spuna "Sunt ocupat. Nu pot vorbi acum", iti dadea mesaje sau te suna numai ca sa iti auda vocea si ca sa iti spuna cat de dor ii este de tine, ieseati in oras de mai multe ori pe saptamana…Multe lucruri tind sa se schimbe dupa ce deveniti, cu adevarat, un cuplu. Probabil ca iti amintesti ca partenerul tau de acum era cu totul altfel inainte ca voi doi sa faceti dragoste sau sa va casatoriti.
De ce se schimba dupa sex?
Cred ca nu exista femeie care sa nu se fi intrebat ce ii face pe barbati sa isi schimbe total comportamentul dupa ce ajung sa aiba relatiisexuale cu o femeie. Sunt atat de draguti si atat de dornici sa ne faca pe plac inainte de a ajunge la relatii sexuale incat multe femei sunt uimite de felul in care acestia renunta la aceasta atitudine si devin mult mai putin atenti la noi.
Nu este, insa, vorba de o schimbare adevarata a structurii lor, ci de propria noastra perceptie care afecteaza felul in care vedem si intelegem lucrurile. Nu poti spune ca e vorba de o schimbare, ci doar de un accent pus pe alte lucruri. Totul tine de ritualul de seductie!
Barbatii sunt vanatori. Din cele mai vechi timpuri barbatii s-au simtit fericiti atunci cand aveau de trecut obstacole si atunci cand aveau in fata un obiectiv: prada. De aceea ei sunt astazi capabili de eforturi majore pentru a-si atinge scopul suprem: cucerirea fetei. Ei se vor simti impliniti atunci cand prada va fi cucerita, pentru ca acela este momentul in care ei isi traiesc la maxim victoria.
Stiind aceste lucruri, nu ne mai mira faptul ca ei sunt extrem de competitivi si de hotarati sa faca tot ce le sta in puteri pentru a invinge. Nu as putea spune -pentru ca nu cred acest lucru- ca ei se prefac doar pentru a obtine ce isi doresc. Cred ca ei sunt astfel construiti si ca dupa perioada de cucerire, in care par a sti -instinctiv- ce dorim sa auzim si ce ne-ar face fericite, urmeaza momentele in care ei se multumesc pur si simplu cu roadele cuceririi. Este, daca vreti, la fel cum ne comportam cu totii atunci cand mergem la interviuri de angajare.
Barbatii se schimba imediat dupa ce vanatoarea se incheie si trofeul -adica tu- le apartine. Au incredere in fortele lor si nu mai simt nevoia sa dovedeasca nimic. Dar exista si cupluri care au invatat ca vanatoarea nu trebuie sa se termine niciodata! Cum fac aceste lucruri, cum isi mentin viu interesul?
Femeile sunt cele care reusesc sa faca acest lucru, daca nu se daruiesc pe de-a-ntregul. E vorba de a nu accepta jumatati de masura din partea lui -nici sentimental, nici sexual- si de a-i da mereu impresia ca mai exista ceva in tine de cucerit, ca nu ii apartii. Cel mai bun sfat este sa il faci sa simta ca esti inca premiul pe care trebuie sa il vaneze, nu un trofeu prafuit, deja asezat undeva pe perete.
Dupa casatorie
Unele femei ca imediat dupa casatorie barbatii se schimba dramatic: devin alte persoane, mai putin interesate de noi si mai libere in miscari si in exprimare, isi permit lucruri pe care inainte nici nu le-ar fi visat.
Toate astea tin de momentul in care cei doi au inceput sa locuiasca impreuna. Daca acest eveniment se produce imediat dupa casatorie, atunci cei doi au toate motivele sa creada ca cel de langa ei s-a schimbat: nu au stat niciodata inainte impreuna pentru a avea cum sa compare aceste momente.
Am putea spune, chiar daca nu ne place sa auzim asta, ca nu va cunoasteti inca foarte bine si de aceea pot exista si unele surprize. Dar schimbarile nu sunt structurale, pentru ca este vorba de partenerul tau care iti arata o alta fata, asa cum si tu ii arati o alta fateta a personalitatii tale.
Adevarul este ca fiecare cuplu se va schimba, macar in atitudine, dupa casatorie. Fie ca sunt schimbari de finete, fie ca sunt schimbari profunde, aceasta noua etapa va aduce cu ea si schimbari.
Singurul fel in care poti influenta aceste schimbari este prin cunoasterea cat mai buna a partenerului tau inainte de casatorie.
Copilul - noua profunzime a cuplului
Venirea pe lume a unui copil schimba extrem de multe intr-un cuplu. Adriana, mamica unui baietel de patru anisori ne povesteste: "Stiu ca se spune ca toti barbatii se schimba. Al meu nu s-a schimbat. Ne-am schimbat impreuna in multe feluri dupa ce am devenit parinti: de la obiceiuri sociale -ieseam mereu inainte si acum preferam sa ramanem acasa sau sa petrecem la prieteni, nu in cluburi-. In plus, amandoi ne preocupam acum numai de baietelul nostru. El e pe primul loc, nimic altceva nu e nici macar pe aproape."
Chiar daca partenerul tau nu a avut parte de o schimbare dupa ce ati devenit parinti, multi barbati se concentreaza mai mult pe aspectele care tin de cuplu si de familie, lasand cariera pe planul al doilea.
Pentru a-ti da seama ce impact a avut nasterea asupra voastra e bine sa iti pui urmatoarele intrebari:
Oamenii de care ne indragostim nu se schimba niciodata: exista acolo, undeva in ei o sclipire a celor de care ne-am indragostit. Numai ca se intampla ca uneori sa nu mai fim capabili sa observam acea sclipire familiara.
http://www.feminis.ro/dragoste-si-sex/cuplu/ce-il-face-sa-se-schimbe-5207|pagina-2
se plang ca barbatii obisnuiesc sa isi schimbe comportamentul in anumite situatii, dupa ce fac sex, dupa casatorie sau dupa nasterea unui copil. Am incercat sa aflam de ce si care sunt lucrurile care aduc aceste schimbari.
Mai tii minte cat de diferit se comporta barbatii atunci cand te curteaza? Te suna mereu, nu exista sa spuna "Sunt ocupat. Nu pot vorbi acum", iti dadea mesaje sau te suna numai ca sa iti auda vocea si ca sa iti spuna cat de dor ii este de tine, ieseati in oras de mai multe ori pe saptamana…Multe lucruri tind sa se schimbe dupa ce deveniti, cu adevarat, un cuplu. Probabil ca iti amintesti ca partenerul tau de acum era cu totul altfel inainte ca voi doi sa faceti dragoste sau sa va casatoriti.
De ce se schimba dupa sex?
Cred ca nu exista femeie care sa nu se fi intrebat ce ii face pe barbati sa isi schimbe total comportamentul dupa ce ajung sa aiba relatiisexuale cu o femeie. Sunt atat de draguti si atat de dornici sa ne faca pe plac inainte de a ajunge la relatii sexuale incat multe femei sunt uimite de felul in care acestia renunta la aceasta atitudine si devin mult mai putin atenti la noi.
Nu este, insa, vorba de o schimbare adevarata a structurii lor, ci de propria noastra perceptie care afecteaza felul in care vedem si intelegem lucrurile. Nu poti spune ca e vorba de o schimbare, ci doar de un accent pus pe alte lucruri. Totul tine de ritualul de seductie!
Barbatii sunt vanatori. Din cele mai vechi timpuri barbatii s-au simtit fericiti atunci cand aveau de trecut obstacole si atunci cand aveau in fata un obiectiv: prada. De aceea ei sunt astazi capabili de eforturi majore pentru a-si atinge scopul suprem: cucerirea fetei. Ei se vor simti impliniti atunci cand prada va fi cucerita, pentru ca acela este momentul in care ei isi traiesc la maxim victoria.
Stiind aceste lucruri, nu ne mai mira faptul ca ei sunt extrem de competitivi si de hotarati sa faca tot ce le sta in puteri pentru a invinge. Nu as putea spune -pentru ca nu cred acest lucru- ca ei se prefac doar pentru a obtine ce isi doresc. Cred ca ei sunt astfel construiti si ca dupa perioada de cucerire, in care par a sti -instinctiv- ce dorim sa auzim si ce ne-ar face fericite, urmeaza momentele in care ei se multumesc pur si simplu cu roadele cuceririi. Este, daca vreti, la fel cum ne comportam cu totii atunci cand mergem la interviuri de angajare.
Barbatii se schimba imediat dupa ce vanatoarea se incheie si trofeul -adica tu- le apartine. Au incredere in fortele lor si nu mai simt nevoia sa dovedeasca nimic. Dar exista si cupluri care au invatat ca vanatoarea nu trebuie sa se termine niciodata! Cum fac aceste lucruri, cum isi mentin viu interesul?
Femeile sunt cele care reusesc sa faca acest lucru, daca nu se daruiesc pe de-a-ntregul. E vorba de a nu accepta jumatati de masura din partea lui -nici sentimental, nici sexual- si de a-i da mereu impresia ca mai exista ceva in tine de cucerit, ca nu ii apartii. Cel mai bun sfat este sa il faci sa simta ca esti inca premiul pe care trebuie sa il vaneze, nu un trofeu prafuit, deja asezat undeva pe perete.
Dupa casatorie
Unele femei ca imediat dupa casatorie barbatii se schimba dramatic: devin alte persoane, mai putin interesate de noi si mai libere in miscari si in exprimare, isi permit lucruri pe care inainte nici nu le-ar fi visat.
Toate astea tin de momentul in care cei doi au inceput sa locuiasca impreuna. Daca acest eveniment se produce imediat dupa casatorie, atunci cei doi au toate motivele sa creada ca cel de langa ei s-a schimbat: nu au stat niciodata inainte impreuna pentru a avea cum sa compare aceste momente.
Am putea spune, chiar daca nu ne place sa auzim asta, ca nu va cunoasteti inca foarte bine si de aceea pot exista si unele surprize. Dar schimbarile nu sunt structurale, pentru ca este vorba de partenerul tau care iti arata o alta fata, asa cum si tu ii arati o alta fateta a personalitatii tale.
Adevarul este ca fiecare cuplu se va schimba, macar in atitudine, dupa casatorie. Fie ca sunt schimbari de finete, fie ca sunt schimbari profunde, aceasta noua etapa va aduce cu ea si schimbari.
Singurul fel in care poti influenta aceste schimbari este prin cunoasterea cat mai buna a partenerului tau inainte de casatorie.
Copilul - noua profunzime a cuplului
Venirea pe lume a unui copil schimba extrem de multe intr-un cuplu. Adriana, mamica unui baietel de patru anisori ne povesteste: "Stiu ca se spune ca toti barbatii se schimba. Al meu nu s-a schimbat. Ne-am schimbat impreuna in multe feluri dupa ce am devenit parinti: de la obiceiuri sociale -ieseam mereu inainte si acum preferam sa ramanem acasa sau sa petrecem la prieteni, nu in cluburi-. In plus, amandoi ne preocupam acum numai de baietelul nostru. El e pe primul loc, nimic altceva nu e nici macar pe aproape."
Chiar daca partenerul tau nu a avut parte de o schimbare dupa ce ati devenit parinti, multi barbati se concentreaza mai mult pe aspectele care tin de cuplu si de familie, lasand cariera pe planul al doilea.
Pentru a-ti da seama ce impact a avut nasterea asupra voastra e bine sa iti pui urmatoarele intrebari:
Oamenii de care ne indragostim nu se schimba niciodata: exista acolo, undeva in ei o sclipire a celor de care ne-am indragostit. Numai ca se intampla ca uneori sa nu mai fim capabili sa observam acea sclipire familiara.
http://www.feminis.ro/dragoste-si-sex/cuplu/ce-il-face-sa-se-schimbe-5207|pagina-2
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Re: DESPRE FEMEI SI BARBATI
Femeile nu insala. Fac comparatii
publicat pe 6 Mai 2009Femeile nu insala, compara? La fel de bine putem spune ca nici barbatii nu insala, ci experimenteaza. Oricat de frumos am impacheta noi si oricum am exprima-o in cuvinte, fapta ramane fapta, iar infidelitatea se numeste tot infidelitate
Despre iubire si greselile care se savarsesc in numele, in lipsa sau din cauza ei se discuta multe pe lumeaemica, in cadrul forumului. Conversatiile pornesc si se invart mai ales in jurul unei probleme cu care multe dintre cupluri actuale si dintotdeauna se confrunta.
"Femeile nu insala, compara. Adevar sau minciuna?", intreaba utilizatorul raul. Femeile nu au trairile si sentimentele barbatilor. Intre noi exista anumite diferente. Unii sunt albi si altii sunt negri. Barbatii sunt ingeri si femeile demoni. E rasism sau pur adevar", spune mariogmg.
Pe de alta parte, Lili Elle este de parere "ca nu ai cum sa generalizezi. Exista situatii in care compari fara sa vrei, sunt situatii in care compari pentru ca trebuie si sunt situatii cand nu compari deloc pentru ca pur si simplu asa este situatia. Tradarea nu este neaparat ceva voluntar. Situatia este similara si la barbati. Faptul ca nu constientizezi ca faci niste comparatii, nu inseamna ca nu le faci."
"Femeile nu insala, compara? La fel de bine putem spune ca nici barbatii nu insala, ci experimenteaza. Oricat de frumos am impacheta noi si oricum am exprima-o in cuvinte, fapta ramane fapta, iar infidelitatea se numeste tot infidelitate", este de parere un alt utilizator.
raptor considera ca "femeile nu stiu sa-si ascunda aventurile mai bine decat barbatii. Barbatii sunt mult mai intuitivi din acest punct de vedere. In plus, pe latura afectiva, femeile sunt mult mai implicate si din aceasta cauza se tradeaza mai usor. Barbatii cauta mai mult aventura fizica decat afectiva, dar se intorc mereu la persoanele de care sunt legate afectiv".
"Probabil ca femeile compara, dar barbatii aleg pana culeg. Cert este ca balanta are talerele la acelasi nivel numai ca sub o alta forma. Nu cred ca este ceva rau in a face comparatie, dar depinde cum si in ce fel. Sunt diferite metode, printre care si cele neortodoxe. Important este sa ne alegem termenul de comparatie fara a folosi sexul deoarece in acest caz totul se naruie si nu se pot face comparatii. Se poate insela sub mai multe forme, depinde insa de gandirea celui inselat", afirma amda.
http://www.garbo.ro/articol/
publicat pe 6 Mai 2009Femeile nu insala, compara? La fel de bine putem spune ca nici barbatii nu insala, ci experimenteaza. Oricat de frumos am impacheta noi si oricum am exprima-o in cuvinte, fapta ramane fapta, iar infidelitatea se numeste tot infidelitate
Despre iubire si greselile care se savarsesc in numele, in lipsa sau din cauza ei se discuta multe pe lumeaemica, in cadrul forumului. Conversatiile pornesc si se invart mai ales in jurul unei probleme cu care multe dintre cupluri actuale si dintotdeauna se confrunta.
"Femeile nu insala, compara. Adevar sau minciuna?", intreaba utilizatorul raul. Femeile nu au trairile si sentimentele barbatilor. Intre noi exista anumite diferente. Unii sunt albi si altii sunt negri. Barbatii sunt ingeri si femeile demoni. E rasism sau pur adevar", spune mariogmg.
Pe de alta parte, Lili Elle este de parere "ca nu ai cum sa generalizezi. Exista situatii in care compari fara sa vrei, sunt situatii in care compari pentru ca trebuie si sunt situatii cand nu compari deloc pentru ca pur si simplu asa este situatia. Tradarea nu este neaparat ceva voluntar. Situatia este similara si la barbati. Faptul ca nu constientizezi ca faci niste comparatii, nu inseamna ca nu le faci."
"Femeile nu insala, compara? La fel de bine putem spune ca nici barbatii nu insala, ci experimenteaza. Oricat de frumos am impacheta noi si oricum am exprima-o in cuvinte, fapta ramane fapta, iar infidelitatea se numeste tot infidelitate", este de parere un alt utilizator.
raptor considera ca "femeile nu stiu sa-si ascunda aventurile mai bine decat barbatii. Barbatii sunt mult mai intuitivi din acest punct de vedere. In plus, pe latura afectiva, femeile sunt mult mai implicate si din aceasta cauza se tradeaza mai usor. Barbatii cauta mai mult aventura fizica decat afectiva, dar se intorc mereu la persoanele de care sunt legate afectiv".
"Probabil ca femeile compara, dar barbatii aleg pana culeg. Cert este ca balanta are talerele la acelasi nivel numai ca sub o alta forma. Nu cred ca este ceva rau in a face comparatie, dar depinde cum si in ce fel. Sunt diferite metode, printre care si cele neortodoxe. Important este sa ne alegem termenul de comparatie fara a folosi sexul deoarece in acest caz totul se naruie si nu se pot face comparatii. Se poate insela sub mai multe forme, depinde insa de gandirea celui inselat", afirma amda.
http://www.garbo.ro/articol/
anita47- Numarul mesajelor : 1296
Data de inscriere : 04/11/2006
Pagina 21 din 36 • 1 ... 12 ... 20, 21, 22 ... 28 ... 36
Pagina 21 din 36
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum