Nationalism/Extremism/Totalitarism/Rasism

Rezumarea primului mesaj :

Extremistii de dreapta au fraternizat

http://www.ziarulprahova.ro/articol~categorie-lumea-in-care-traim~stire-2237~extremistii-de-dreapta-au-fraternizat.html

Cind arheologia devine motiv de disputa politica
http://www.hotnews.ro/articol_49169-Cind-arheologia-devine-motiv-de-disputa-politica.htm

Rasismul explodeaza pe stadioane
http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=1992&art=3338

Bolsevism, rasism, kaghebism...
http://www.ziarultricolorul.ro/arhiva/?module=displaystory&story_id=3748&edition_id=98&format=html

Complexul “cetatii asediate”
Despre complexul “cetatii asediate” ca fenomen politic, cultural s-a scris. El explica exacerbarea tendintelor nationaliste, xenofobe ale unei culturi, prin cultivarea sentimentului de frica, atat fata de vecini, cat si fata de straini in general.
In optica celor ce incurajeaza acest complex, vinovatia “strainului” si necesitatea apararii impotriva lui este un fapt mai presus de orice demonstratii.
De asemenea, cliseul “strainului cu ganduri rele” a fost o omniprezenta, in cultura romana, inclusiv la unele din piscurile ei emblematice, si se regaseste in toate etapele istorice ale statului national. In poezia Doina, Mihai Eminescu da glas acestui sentiment: “De la Nistru pan-la Tisa/tot romanul plansu-mi-s-a/ca nu mai poate strabate/de-atata strainatate”. Inaintea lui, Vasile Alecsandri crea unul din cliseele de baza negative ale strainului, cel de lacusta, ce se referea in primul rand la evrei, dar erau inclusi si alti minoritari.
In perioada comunista minoritatile erau amintite doar in contexte festive, problemele lor reale erau ascunse sub un covor rosu, intins de activistii Sectiei de Propaganda. Tavalugul nivelator acoperea tot ce era legat de diferente. Si apoi, era un adevar ce nu putea fi pus in discutie faptul ca partidul (singurul si atotputernicul) rezolvase definitiv problema nationala in Romania. Asa ca tacerea se lasa grea peste un nod de probleme reale. Dar, in acelasi timp, sentimentul “cetatii asediate” era inoculat opiniei publice. De altfel, Ceausescu - si comunismul in general - dispar de pe scena istoriei Romaniei, evocand pericolul din afara (“agenturile straine”!).
Dupa 1990, ies din nou, si cu deosebita putere, miasmele xenofobiei. Nici un cliseu clasic nu lipseste. Cel mai uzitat este: “Ardealul este in pericol”, ce exploata o sensibilitate reala, lasata de istorie, dar si altele, in special referiri la tot felul de oculte internationale, guverne supranationale, ce sunt indreptate impotriva Romaniei.
Din pacate, in atmosfera infierbantata postrevolutionara, propaganda nationalista a unor factori iresponsabili a facut sa curga sange, atat romanesc cat si unguresc, la Targu Mures, in martie 1990.
Xenofobia a fost imbratisata de o serie de forte politice extremiste si a inveninat primul deceniu postrevolutionar.
Parea, in anii de dupa 2000, ca atmosfera xenofoba a slabit. Opinia publica era preocupata de o serie de probleme grave pe care le puneau economia, viata sociala etc., iar intrarea in NATO si drumul - mai lung sau mai scurt - catre Europa impuneau preluarea unui sistem de valori morale in care xenofobia, ura impotriva celui diferit nu-si mai gasesc loc. Inseamna a fi orb sa nu constati o anume schimbare de ton. Excesele antisemite, rasiste se mai aud, dar in marginile societatii sau in publicatii sub cota de onorabilitate a publicului. O anume oboseala fata de galagia nationalista a dat loc la o anume stare de normalitate si bun-simt.
Se pare ca aceasta viziune optimista - careia i-am fost si eu tributar - nu era reala sau, cel putin, nu reala in intregime.
Dorinta de normalitate te face cateodata sa ignori anumite semnale de alarma.
Astfel, in plin centru al Bucurestilor, inclusiv, intr-un loc incarcat de semnificatii atat de profunde ca treptele ce duc la Teatrul National - adica tocmai acolo unde am vedea o Agora democratica a capitalei - sta scris cu litere de-o schioapa: “Moarte Tiganilor!”. Si nu de o zi, de doua, ci de peste un an. La cativa pasi de acolo, la coltul elegantelor strazi Dianei si Italiana, te intampina o zvastica, ce e privita, zilnic, de sute de elevi ai Colegiului National “Spiru Haret”, aflat la cativa metri de acel loc. Oare e sanatoasa o asemenea familiarizare? Oare nici un profesor sau parinte, in drum spre scoala, nu a fost stanjenit de prezenta odiosului simbol nazist?
Aparitia acestor fenomene este facilitata de o anume ambiguitate ce domneste in discursul public, fata de problema relatiei cu minoritatile, o anume suspiciune, un anume sentiment de “gata, e prea mult”. Nu este in intentia mea de a face - acum si aici - un inventar - de altfel foarte necesar - al derapajelor in directie nationalist-xenofoba. Destul de grav ca ziare considerate “de consens”, foarte citite, receptate de public ca democrate, gazduiesc rabufniri xenofobe. Cea mai recenta iesire de acest fel a aparut in ziarul Ziua.
Aici, cititorul are ocazia sa vada concretizarea sentimentului “cetatii asediate” intr-un articol cu titlul sugestiv Batalia anti-Romania, sub semnatura lui Victor Roncea. In fapt un serial, ce cuprinde - pana in prezent - doua episoade.
Articolul e menit sa sublinieze pericolul - pentru tara - al prezentei minoritatilor nationale, cat si al “colaborationismului” societatii civile.
Asa ca... domnul Roncea face un istoric - in optica nationalista - al conflictelor etnice din Romania, in special din “Transsylvania” - dupa cum ortografiaza domnia sa - trimitand si prin aceasta la modelul sau ideologic, care este Romania Mare, care ne-a invatat cu schimbari de ortografie sugestive.
Dar atacurile impotriva Romaniei, sustine domnul Roncea, au sanse de reusita din cauza colaborationismului... elitei - ce nume de rusine: Elita “imbracata europeneste”, dupa cum se spune, indicandu-ne, astfel, un al doilea pol negativ: Europa. Domnul Roncea are, probabil, nostalgia adevaratei elite, orientale, cu caftan si fes!
Dar culmea acuzarii sta in secretul dezvaluit de autor, adevarat scoop, si anume ca: majoritatea “elitistilor”... “sunt incadrati in structuri de tip militar”. Demascarea este completa! Nu ar urma decat sentinta, care se va da, poate, intr-un... episod urmator! Ce pacat ca imaginea cu “impuscarea intr-un stadion” a fost folosita de altcineva. Altfel... O alta acuzatie la adresa societatii civile este si cea de “antiortodoxism”. Motivul ar fi protestul acesteia impotriva punerii in libertate a vinovatilor de omucidere de la manastirea Tanacu. Ne explica, doct, autorul articolului despre existenta “prezumtiei de nevinovatie” pana la judecata. Domnia sa uita ca in orice caz similar, in toata lumea civilizata, un vinovat de asasinat este incarcerat si inainte de sentinta, fiind considerat periculos pentru public. Ceea ce nu prejudiciaza, in proces, “prezumtia de nevinovatie” a acuzatului.
Si, ma intreb, de ce este catalogat acest protest ca indreptat impotriva Bisericii, cand reprezentantii autorizati ai BOR au declarat ca este vorba de “un fals preot”. Mie mi s-ar parea ca punerea in libertate este o sfidare atat a bunului-simt, cat si a pozitiei oficiale a Bisericii, care a condamnat clar actul de barbarie de la Tanacu.
Domnul Roncea, incercand sa fie “political correct”, aminteste de manifestari cu caracter negationist in lumea maghiara, mai precis incercarea de reabilitare a lui Albert Wass. E adevarat, este un fenomen foarte grav, numai ca societatea civila, acei “neo-comisari” cum ii numeste domnia sa, a luat de mult atitudine impotriva acestor incercari. Amintesc in context articolele foarte documentate ale lui William Totok.
Finalul celui de-al doilea episod al domnului Roncea dezvaluie conceptia sa asupra felului in care trebuie sa actioneze “statul de drept”: el il indeamna pe presedintele tarii sa actioneze impreuna cu organele de informatii pentru reprimarea “tradatorilor”, adica a reprezentantilor minoritatilor nationale si, mai ales, a societatii civile. Autorul spera la “...arestari pe capete”. Deci factorul constitutional suprem este indemnat la folosirea serviciilor de informatii ca “politie politica”. O viziune macabra asupra dinamicii democratice, greu de inteles, acum si aici, la portile Europei.
Prin felul in care foloseste diversele clisee, atat al pericolului “minoritatilor” cat si al “colaborationismului” societatii civile, articolul se inscrie intr-o serie clasica a incitarii nationaliste. Felul in care isi dozeaza mesajul, in special prin centralizarea atacului impotriva elitei intelectuale romanesti, ne aduce aminte de structura mesajului nationalist interbelic, in forma sa cea mai radicala, care avea ca principal pol negativ al propagandei sale pe “vanduti”. O asemanare care poate ingrijora pe cei cu o buna memorie istorica. Sigur ca asemenea inventare de clisee nationaliste si antieuropene au mai aparut. Dar, in primul rand, in presa extremista. Faptul ca ele apar intr-un ziar important, dintre cele mai citite, ne pune pe ganduri. Ca autorul este si un analist politic respectat si, in acelasi timp, sef de departament al acelui ziar este o circumstanta agravanta.
Articolul este in fond o pastila concentrata a virusului fricii. Oare cui ii foloseste raspandirea acestui microb in opinia publica?
Citind articolele domnului Roncea, brusc mi-am adus aminte ca prin cafenelele bucurestene, in primavara, umbla un zvon: cum ca domnul V. Roncea ar fi fost candidat pentru o importanta demnitate guvernamentala. Poate erau vorbe de claca, multe se spun la cafenea, dar poate... nu. Si atunci...
http://www.revista22.ro/html/index.php?art=2014&nr=2005-09-07

Fundamentalismul religios în Islam şi Statele Unite
http://www.cadranpolitic.ro/view_article.asp?item=614&title=Fundamentalismul_religios_în_Islam_şi_Statele_Unite

Le Pen vrea reintroducerea pedepsei capitale
http://www.adevarulonline.ro/2006-05-22/Externe/le-pen-vrea-reintroducerea-pedepsei-capitale_185485.html

Neonazistii slovaci au defilat cu faclii
http://www.ziarultricolorul.ro/arhiva/?module=displaystory&story_id=17776&format=html

Peste 6.000 de tineri radicali in Rusia
http://ro.novopress.info/?p=1348

Europa infiereaza sovinismul rusilor
http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=5307&art=12812&cHash=0cda79a58d

Maestrul genocidului
http://www.gazetademaramures.ro/fullnews.php?ID=3924

4 000 de nationalisti au marsaluit in memoria lui Rudolf Hess
http://ro.novopress.info/?p=467

O brosura a Partidului Progresului starneste controverse in Norvegia
http://ro.novopress.info/?p=427

Incercari de interzicere a unui partid nationalist
http://ro.novopress.info/?p=443

Vom canta „Internet-ionala“ ?
http://www.lumeam.ro/nr7_2000/plus_minus_2000.html

Peste 20 de milioane de rusi sunt xenofobi

Conform unui sondaj efectuat de Centrul Republican pentru Studierea
Opiniei Publice (VTIOM) din Rusia, in tara se inregistreaza o
crestere a numarului simpatizantilor lozincilor naziste. Daca in anul
2004, lozinca "Rusia doar pentru rusi!" era sprijinita de 11 la suta
din populatie, in anul 2005, ponderea acestora reprezinta 16 la suta,
ceea ce inseamna ca xenofobia este sprijinita de peste 20 de milioane
de rusi. Potrivit datelor furnizate de acelasi centru, 43 la suta din
rusi considera ca acestia trebuie sa aiba mai multe drepturi decat
alte popoare, 23 la suta recunosc ca simt antipatie fata de
persoanele originare din Caucaz, 3 la suta nu-i iubesc pe chinezi,
iar 2 la suta - pe evrei. Rezultatele altor sondaje de opinie arata
ca 60 la suta din rusi se pronunta pentru limitarea migrarii in tara,
de teama ca noii veniti le vor lua locurile de munca sau vor
inrautati starea infractionala. Iurii Levada, directorul centrului
care ii poarta numele, a exprimat ingrijorarea care exista in randul
sociologilor rusi in legatura cu raspandirea larga a ideilor
nationaliste printre tineri. Datele difuzate de VTIOM arata, de
asemenea, ca 41 la suta din participantii la sondaj au evidentiat
intensificarea tensiunii interetnice in ultimii ani si numai 17 la
suta au fost de parere ca in societate se constata un grad mai mare
de toleranta. Mass-media din Federatia Rusa atrag atentia asupra
faptului ca organizatiile nationaliste din Rusia au trecut la crearea
de formatiuni inarmate si desfasurarea unor operatiuni de lupta.
Raportul Biroului din Moscova pentru drepturile omului evidentiaza
faptul ca "sub arme" se afla pana la 15 mii de adulti si intre 20 si
50 de mii de adolescenti-capete rase. Potrivit declaratiilor
expertilor Biroului, la nivelul intregii Rusii actioneaza 7 partide
si miscari nationaliste, carora li se adauga organizatii nationaliste
locale, inclusiv formatiuni cazacesti, sunt editate aproximativ 100
de ziare radicale, iar sapte edituri sunt specializate in publicarea
de literatura nazista. Detasamentele armate ale nationalistilor rusi
s-au facut deja cunoscute prin organizarea catorva pogromuri si acte
teroriste. Numai in primul semestru al anului 2005 capetele rase au
ucis 10 persoane si au molestat peste 200. Autorii raportului
intocmit de Biroul din Moscova pentru apararea drepturilor omului
acuza autoritatile pentru lipsa unei strategii de stat pentru
combaterea ideologiei nationaliste.

http://www.adevarulonline.ro/index.jsp?page=articol&section_id=7&article_id=147481

NPD trezeste emotii partidelor traditionale
http://ro.novopress.info/novo-print.php?p=434

Doi activisti national bolseviti au fost trimisi la inchisoare
http://ro.novopress.info/?p=1335

Stereotipuri nationale
http://www.realitatearomaneasca.ro/content.php?c=articole&id_categorie=9&articol_id=6860&article=stereotipuri+nationale

SHARIA NU TREBUIE SA-SI AIBA LOCUL IN EUROPA
http://ro.altermedia.info/international/sharia-nu-trebuie-sa-si-aiba-locul-in-europa_2591.html

Liderul extremiştilor olandezi vrea „un zid economic contra României, Bulgariei şi Turciei”
http://www.gandul.info/2006-05-11/international/liderul_extremistilor

Cuvantul "heil", folosit de un lider austriac
http://www.realitatearomaneasca.ro/content.php?c=articole&id_categorie=9&articol_id=6834&article=cuvantul+heil+folosit+de+un+lider+austriac

Extrema dreaptă – între explicaţii – stereotip şi realitate
http://www.cadranpolitic.ro/view_article.asp?item=469&title=Extrema_dreaptă___–_între_explicaţii_–_stereotip_şi_realitate

Neo-extremism
http://www.cronicaromana.ro/esichierneo-extremism.html

Extremismul la romani
http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=92#1407

Fotbal si trei forme de alimentare mediatica a nationalismului
http://www.ziua.ro/display.php?id=198864&data=2006-05-04