TURISM:Bucuresti/ROMANIA

Rezumarea primului mesaj :

http://www.romanian-explorer.com/

http://stiri.apropotv.ro/news/s-a-inchis-libraria-dalles-dupa-23-de-ani-de-activitate-14127372

http://cultural.bzi.ro/ziua-cand-infernul-s-a-dezlantuit-asupra-capitalei-video-27912

http://www.historia.ro/exclusiv_web/timp-liber/articol/macelarirea-bucurestenilor-vremea-lui-chehaia-bei-alte-minunate

http://www.ziarelive.ro/stiri/cele-7-minuni-ale-romaniei-locuri-spectaculoase-si-putin-cunoscute.html

Amintiri din Bucureştii de altădată - de ŞERBAN AXINTE

http://cultural.bzi.ro/cum-s-a-schimbat-bucurestiul-in-555-de-ani-27100

http://www.stelian-tanase.ro/sexul-la-bucuresti-in-secolul-xx/

http://cultural.bzi.ro/gradina-cismigiu-istoria-nestiuta-a-celui-mai-vechi-parc-din-bucuresti-26436

http://www.ziuaveche.ro/cultura-religie/cultura/national-geographic-care-sunt-atractiile-bucurestiului-259075.html/

http://cultural.bzi.ro/bucurestiul-anului-56-prin-ochii-fotografilor-nemti-foto-25440

Monumente pierdute ale Bucureştiului

https://turnulluibabel.wordpress.com/2014/09/04/povesti-despre-bucurestiul-de-altadata/

http://www.qreferat.com/referate/istorie/DIN-TRECUTUL-TENEBROS-AL-BUCUR645.php

Amintiri nostalgice despre Bucuresti

 
https://www.youtube.com/watch?v=IdP8s3sC6jI

Traficul din Bucureştiul de altădată, în imagini

---

http://cultural.bzi.ro/cum-era-prezentata-in-presa-vremii-deschiderea-teatrului-national-din-bucuresti-23290

http://www.historia.ro/exclusiv_web/adrian-majuru/articol/fum-otet-ciumatii-bucurestilor

http://www.stelian-tanase.ro/bordeluri-bucurestene/

http://art-historia.blogspot.co.il/2008/07/vehiculele-bucurestilor.html

http://art-historia.blogspot.co.il/2008/10/case-vechi-cu-pridvor-din-bucuresti.html

http://art-historia.blogspot.co.il/2008/11/cele-mai-vechi-si-mai-frumoase-panorame.html

IN BUCURESTI, ACUM 50 ANI
Vom începe cronica lunii actombrie din urma cu cinci decenii cu un document de arhiva (publicat în volumul România. Viata politica în documente. 1947, coordonator Ioan Scurtu, Arhivele Nationale ale României, Bucuresti, 1994): memoriul generalului Nicolae Radescu privind organizarea miscarii de rezistenta din România, trimis, la 30 octombrie 1947, Departamentul de Stat al S.U.A. de catre ambasadorul american la Lisabona.
"Actuala dictatura - arata N. Radescu - exercitata de o mâna de comunisti instruiti la Moscova, care au patruns în România odata cu trupele rusesti si carora li s a alaturat o minoritate de aventurieri si oportunisti apartinând fostei clase a politicienilor de profesie, a fost instituita prin interventia directa a Rusiei, facilitata de prezenta în tara a armatei sovietice. Este o dictatura ce se sprijina în totalitate pe metode politienesti si este mentinuta în exclusivitate prin teroare, fiind lipsita de orice suport popular.
De fapt - continua N. Radescu - dintre toate natiunile din sud-estul Europei, natiunea româna este, poate, cea mai putin sensibila la influenta comunista". (Având în fata acest memoriu, întelegem mai bine aprecierile serviciilor secrete americane de peste un deceniu; vezi Magazin istoric, nr. 5-10/1996.)
Intre "factorii principali ce au contribuit la sentimentul de respingere cu care marea masa a românilor priveste si apreciaza comunismul ca ideologie sau ca forma practica de guvernare" este amintit si faptul ca "românul este foarte individualist si aceasta caracteristica este întarita de existenta în tara a unei numeroase clase taranesti care, fiind constituita din mici proprietari de pamânt individuali, este inerent ostila unui program economic sau politic comunist".
In lunile octombrie-noiembrie 1947 se judeca procesul conducatorilor Partidului National-Taranesc, arestati în urma înscenarii de la Tamadau din 14 iulie acelasi an.
Iata un fragment din interogatoriul luat lui Iuliu Maniu, în sedinta din 31 octombrie 1947, în care liderul P.N.T. prezinta motivul real al încercarii de plecare în strainatate a unui grup de fruntasi taranisti.
"Ideea de a pleca dl. Mihalache si câtiva prieteni în strainatate - arata I. Maniu - era mai veche si într-un moment dat ma hotarâsem sa plec si eu, daca dl. Mihalache nu admitea sa plece el. Aceasta discutie între noi a durat mai mult timp si ne gândeam cum vom putea gasi modalitatea de locomotie. Când era aceasta chestiune în discutie, între noi doi nimeni altul nestiind de ea, a venit la mine dl. dr. Emil Hatieganu. D-sa mi a spus: D-le aud ca d-ta vrei sa trimiti câtiva prieteni în strainatate si eu as avea o buna ocazie sa va ofer. I-am raspuns: Da, ai dreptate, eu vreau sa trimit câtiva oameni daca nu ma pot duce eu. Atunci el mi-a spus: Am doi aviatori care au avion la dispozitie si care mi-au comunicat ca ei sunt gata sa stea la dispozitie cu 3-4 locuri, fiindca ei au sa plece în misiune oficiala militara spre Istambul. Eu am spus ca mi pare bine de aceasta oferta si am sa desemnez 3-4 persoane care sa plece. D. Hatieganu mi-a spus: Aviatorii mi-au comunicat ca tot ceea ce m-ar ruga ar fi ca eu, daca ar pleca, sa le fac posibila întoarcerea cu avionul, adica sa nu fie opriti prin statele prin care trec. I-am spus ca acest serviciu îl pot face, adica ma pot pune în contact cu guvernele statelor pe unde trec si sper sa am rezultate. El mi-a spus ca este bine asa si o sa se multumeasca. Peste 2 zile a revenit d. dr. Hatieganu si mi-a comunicat ca chestia este aranjata, aviatorii gata sa plece în cutare zi si cutare ora de unde si cum. Am spus ca mi pare bine, dar ramâne cum am spus eu. Nu le procur nici benzina, nici bani. Atunci am vorbit cu d. Mihalache, l-am rugat expre sa plece sa se foloseasca de aceasta ocazie si el a consimtit. Intr-adevar raspunderea morala si politica pentru aceasta plecare a d-lui Mihalache si a prietenilor nostri este a mea".
La întrebarea "Cu ce scop plecau acesti prieteni cum ziceti dvs.?", Iuliu Maniu raspunde: "Scopul desemnat de mine era ca mergând în strainatate sa informeze strainatatea despre situatia din România".
Stenograma interogatoriului a aparut în România libera si Scânteia din 3 noiembrie.
Duminica 5 octombrie în aula Facultatii de drept se deschide al 18-lea Congres General al Partidului Social-Democrat (Radaceanu). Acest partid rezultase din scindarea Partidului Social-Democrat, la congresul din 10 martie 1946, când o grupare condusa de Lotar Radaceanu si Stefan Voitec s-a desprins de P.D.S., condus pâna atunci de Constantin Titel-Petrescu. Acesta, la 11 martie 1946, a pus bazele Partidului Social-Democrat Independent. (Magazin istoric, nr. 9/1993)
"Inca din primele ore ale diminetii - scrie Libertatea din 9 octombrie - grupuri masive de muncitori si cetateni au ocupat pe o mare distanta trotuarele din fata Facultatii de drept, pentru a saluta cu prezenta lor lucrarile inaugurale ale acestui covârsitor eveniment din viata politica a tarii noastre".
La orele 10.00, în sala Congresului intra dr. Petru Groza, presedintele Consiliului de Ministri. "Chipul robust al presedintelui - scrie ziarul citat - este numai zâmbet si voie buna".
Printre cele dezbatute la Congres se afla un raport privind activitatea P.S.D.R. între 1936 si 1947, un altul administrativ, rapoarte privind activitatea Uniunii Femeilor Muncitoare, a Gruparii parlamentare social-democrate, despre presa partidului s.a.
La 31 iulie 1947, P.S.D.R. avea 753212 membri.
"Problema centrala a Congresului, scrie Stefan Tita în Libertatea din 10 octombrie - ramâne aceea a realizarii unitatii efective a clasei muncitoare, care trebuie sa-si gaseasca o solutie practica".
Secretari generali ai P.S.D.R. sunt alesi Lotar Radaceanu si Stefan Voitec. Intr-o rezolutie adoptata se stipuleaza gasirea mijloacelor "pentru realizarea unitatii politice, organizatorice, si ideologice a miscarii noastre muncitoresti si pe baza acordului ce se va stabili [cu P.C.R.] sa faca toate lucrarile si formele pentru desavârsirea unitatii, în cadrul unui singur partid al clasei muncitoare".
La 29 octombrie 1947, este data publicitatii Platforma Partidului Unic Muncitoresc, dintre P.C.R. si P.S.D.R., partid care, se arata în document, "va fi faurit pe baza unei temeinice munci de lamurire ideologica".
In prezenta regelui, îsi începe lucrarile, la 15 octombrie, cea de-a doua sesiune a Parlamentului constituit în urma alegerilor din noiembrie 1946.
In Mesajul regal de deschidere a sesiunii, citit de suveran, se spune: "Cu adânca multumire sufleteasca ma gasesc din nou în mijlocul reprezentantilor tarii, întruniti astazi în a doua sesiune ordinara a actualei legislaturi. Lucrarile domniilor voastre, în prima sesiune ordinara si extraordinara, au fost rodnice.
Guvernul meu a gasit la domniile voastre tot sprijinul necesar si spiritul de colaborare fructuoasa în opera de redresare si stabilizare economica si de reorganizare a activitatii productiei si a ridicarii standardului de viata a celor care prin munca lor creaza bogatiile tarii".
In sectiunea din Mesaj referitoare la politica externa se arata: "Ratificarea Tratatului de Pace si politica de afirmare a independentei si suveranitatii noastre nationale aseaza România în rândul tarilor care merg pe drumul pacii si colaborarii sincere între popoare.
Astfel, în domeniul politicii externe, România va avea un rol activ în consolidarea pacii prin colaborarea strânsa si sincera cu natiunile care respecta independenta, suveranitatea si libertatea popoarelor.
In cadrul acestei politici, România va continua sa desavârseasca colaborarea strânsa si sincera cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, a carei armata si a dat sângele pentru eliberarea pamântului nostru si a carei sustinere s-a manifestat încontionuu în atâtea ceasuri grele pe care le-am strabatut de la terminarea razboiului si pâna azi.
Prietenia si colaborarea în toate domeniile cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, apararea constanta a pacii, a democratiei si independentei popoarelor, ramân baza însasi a politicii noastre externe".
Ziarul Poporul, "cotidian independent de atitudine democratica", împlineste 500 de aparitii la 4 octombrie. Retinem din editorialul numarului din aceasta zi: "Sustinatori ai luptei împotriva agitatorilor la razboi, adepti fermi ai pacii între popoare, pe plan international, luptatori pentru democratie populara prin consolidarea ei temeinica în granitele tarii noastre; cautând sa ne pastram nealterati în convingerile noastre sociale, prezentând în aceste coloane aspectele multilaterale ale vietii sociale si politice cât mai onest, noi, cei de la Poporul, socotim ca ne-am facut datoria".
Sa consemnam câteva titluri din acest numar 500: Cum se vor plati impozitele datorate de chiriasi; Conferinta inspectorilor administrativi si a prefectilor; Transformari fundamentale la ministerul educatiei; Politica duplicitorie si antinationala a lui Maniu; Motiuni în favoarea realizarii partidului unic muncitoresc; Ungaria nu a fost admisa în O.N.U. (Nici România nu fusese admisa.)
In Liberalul din 17 octombrie, C. Barbulescu scrie despre... Filosofia cozilor. Retinem si noi câteva paragrafe: "Coada aceasta uneori lunga, alteori în zig-zag, în care doi câte doi asteapta un kilogram de struguri sau o bucata de carne extraordinar de buna prin raritatea ei, are virtuti magice de educatie. Asteptând ore întregi, omul îsi da seama ca nu constiinta e aceea care determina modul de productie. Trebuie sa adori Ratiunea care planifica economia si sa crezi în virtutile supraumane ale Planificatorului. Daca n-ai cartela, dreptul de a trai sucomba; daca nu cunosti itinerariul coadei, nu stii ce-i acela socialism. Prin sistemul cozilor, oamenii se cunosc mult mai bine, se apropie sufleteste, îsi împrumuta brosurile doctrinare, citesc Evangheliile celulare si si comunica lozincile salvatoare, ca pe un leac de sanatate.
Asteptând si înaintând câte un pas, cetatenii simt ca progresul e unitar, ca roata istoriei merge numai înainte, ca nu trebuie sa existe nici o deosebire între oameni, din moment ce toti manânca. Asta e cea mai mare descoperire în filosofie.
Metoda de a face coada - încheie autorul citat - e o introducere în filosofia universitara-populara a democratiei de tip nou, în care stomacul e creierul omului".

Rubrica de Ioan LACUSTA


Se desfasoara "Saptamâna curateniei" în Capitala. Sunt utilizate 100 autocamioane si cca 300 oameni zilnic.
"Primaria Generala a Muncipiului - scrie Liberalul din 3 octombrie - a dat cea dintâi exemplul cel bun, începând curatenia peretilor si gardurilor Capitalei de toate inscriptiile pornografice, scatologice sau politice, care o împodobeau din timpuri imemoriale si mai ales din preziua alegerilor electorale. Au disparut de pe ziduri chestiile cu sus si jos si peretii au o saptamâna de ragaz în vederea grelelor misiuni care îi asteapta începând de saptamâna viitoare. Au disparut chiar si ziarele de perete, cu chenarele lor frumos împodobite cu rosu si continând caricaturi idioate si poezii idem si agramate".
Subcomisia petrolului de pe lânga Comisiunea ministeriala pentru redresarea economiei si stabilizarea monetara estimeaza productia petrolifera a anului 1948 la 4,5 milioane tone titei.
"Aprovizionarea este problema nr. 1 a cetateanului, scrie Libertatea. Intâmpinâm înca greutati mari pentru procurarea alimentelor din pricina acaparatorilor si speculei executate de intermediari. Blocurile centrale sunt vizitate de speculanti, care ofera celor cu stare unt, ulei, faina alba si carne taiata clandestin, la preturi care întrec posibilitatile unui simplu salariat. O clasa privilegiata se înfrupta din toate bunatatile interzise muncitorilor de rând care abia gasesc pe piata legumele necesare hranei cotidiene.
Negustori hrapareti au organizat transporturi de pasageri cu masini în centrele rurale unde se gaseste faina neagra la 90 lei kg. si unt taranesc la pret exorbitant (marfa calatorind pe riscul cumparatorului).
Sub diferite chipuri, sabotarea alimentarii pietelor continua, în timp ce lumea nevoiasa sufera de pe urma lipsurilor".
Studenti admisi în facultatile Universitatii Bucuresti; teologie - 250, drept - 1500; litere si filosofie - 850; fizica-chimie - 80; matematici - 300; stiinte naturale -100; geografie - 100; medicina - 200; farmacie - 100.
Prin decizie a Ministerului educatiei nationale sunt "comprimati sau rationalizati" (citeste îndepartati) 1500 cadre didactice din învatamântul superior. Printre acestia, la Facultatea de litere si filosofie din Bucuresti: Gh. Bratianu, Gh. Nandris, Dragos Protopopescu, Gh. Narly, I. Hudita, I. Siadbei, Gh. Cantacuzino.
Razie politieneasca în noapte de 1 octombrie. Sub conducerea chestorului Valeriu Rusescu, 17 echipe de politisti si jandarmi aresteaza 240 infractori si prostituate si sunt închise 97 restaurante si cârciumi gasite în neregula cu autorizatiile de functionare.
Puternic incendiu la Opera de Stat de pe Splai (cladirea fostului Teatru de Opereta, demolata din ordinul lui Nicolae Ceausescu în anii '80). Aproape jumatate din garderoba si recuzita Operei au fost arse.
"In ziarul Natiunea, d. prof. Ilarion Cocisiu - scrie Poporul - ne furnizeaza interesante amanunte în legatura cu târgul de fete de la Faina. I-am fi recunoscatori daca ar lasa fetele în pace si ne-ar indica mai bine sursa ...gainilor".
Prin Decret regal sunt decorati cu Ordinul "Steaua României" în gradul de mare ofiter David Oistrah si Lev Oborin, profesori la Conservatorul din Moscova, laureati ai Premiului Stalin.
La 20 octombrie, Adunarea Generala a O.N.U. aproba drapelul Organizatiei: pe fond albastru se afla emblema Natiunilor Unite împodobita cu ramuri de maslin.
Premiere la Opera: Fidelio, de Beethoven, Rapirea din serai, de Mozart, Mireasa vânduta, de Smetana,Simfonia fantastica, balet pe muzica de Berlioz si, de asemenea, baletul Sotia capitanului, de L. Profeta, pe un libret de Oleg Danovski.
Din sumarul numarului 51 al revistei Mondial Magazin, "gazeta familiei"; Educatia sexuala în scoli este necesara?; Am aterizat pe Luna; Atmosfera la Paris în 1947; Noua tentativa a profesorului Picard de a coborî 5 km sub apa si de a se înalta 16 km în aer; Ce am vazut în Cehoslovacia; La Haifa cu J. Flavius; Presa mondiala în rezumat; Misterul inteligentei.
"Frontul plugarilor - noteaza Liberalul - are o rubrica speciala, în care descrie în culori vii si în limbaj pitoresc necazurile si nemultumirile plugarilor de pe tot cuprinsul tarii.
Calapodul acestor plângeri este acelasi. Taranii sunt exploatati de chiaburi, maltratati de mosieri, înselati de toata lumea, pâna si de Eforia Spitalelor Civile, dar în schimb sunt multumiti pâna peste cap de guvern si de masurile luate de el.
Zâmbetul larg si viril al primului ministru este singura raza de lumina în viata lor necajita".
Oficiul economic al Municipiului Bucuresti anunta ca produsele alimentare rationalizate vor fi distribuite populatiei exclusiv prin centrele Oficiului. Sunt 3 categorii de centre: pentru carne, pentru peste si pentru produse de bacanie (zahar, marmelada etc.)
Un anticar, de la anticariatul "Enescu", despre criza lecturii "Mai citeste doar generatia de dinaintea razboiului, de la 1938 în jos. Intelectualii sacrifica de multe ori hrana pentru o lectura. Dar numai acestia. Snobii, care înainte de stabilizare cumparau zeci de colectii si chiar biblioteci întregi, acum nici nu mai calca prin anticarii. In ce priveste studentii, ei n-au nici bani, dar nici nu mai citesc. E dureroasa conceptia tineretului studios de astazi despre pregatirea intelectuala, despre carti. Stau în anticarii tratate celebre straine, mult sub pretul celor românesti, acoperite de colbul indiferentei".
Intr un comunicat al Sindicatului ziaristilor, se anunta excluderea echipei redactionale a ziarului Liberalul, "pentru atitudine antidemocratica si antisindicala si de a se fi pus în slujba cercurilor reactionare interne si externe".
Vina celor exclusi, scrie Liberalul, este, de fapt, "ca au ramas pâna la urma neconformisti si ca datorita puterii lor de munca, priceperii si talentului lor au reusit sa gaseasca în opinia publica româneasca un ecou atât de puternic. Este vina de a fi biciuit, oriunde s ar fi manifestat, prostia si incompetenta, reaua credinta si ignoranta".
In acelasi ziar, Mihnea Marmeliuc scrie despre critica: "S-a descoperit, în sfârsit, si cauza tuturor neajunsurilor care bântuie astazi în tara: critica. Rationamentul este urmatorul: daca nu este bine pentru toata lumea, aceasta nu e din cauza ca ar fi rau, ci numai fiindca se gaseste cineva care sa spuna ca nu e bine si care sa arate de ce nu este si ce ar trebui facut ca sa fie cu adevarat.
Nu greseala comisa în conducerea si administrarea treburilor publice poarta vina starilor anormale pe care le traim, ci faptul ca exista cineva care sa dezvaluie greselile si sa arate caile de îndreptare".

http://archive.today/Cr8V5