Vaticanul

Rezumarea primului mesaj :

Vaticanul regreta botezarile fortate ale evreilor

Papa Ioan Paul al II-lea si-a cerut
scuze pentru botezarile fortate ale copiilor evrei, a afirmat miercuri
cardinalul Walter Kasper, presedintele Consiliului Pontifical pentru
Unitate Crestina si al Comisiei pentru raporturile cu evreii, cu ocazia
polemicilor avand ca tema presupusa lipsa de atitudine a Papei Pio al
XII-lea fata de Holocaust. Cardinalul Walter Kasper a precizat ca "mea
culpa" istorica pronuntata de Suveranul Pontif in anul 2000 in legatura
cu erorile comise de catolici in decursul secolelor trecute se referea
si la botezarile fortate ale copiilor evrei. "Papa a afirmat acest
lucru cu ocazia jublileului, si cuvantul Papei are valoare. In
concluzie, acest lucru nu mai poate fi repetat", a adaugat cardinalul
Walter Kasper, asigurand ca arhivele de la Vatican care contin
documentele din timpul celui de-al doilea razboi mondial - deocamdata
inaccesibile publicului - vor fi deschise.Prietenie inter-religioasa cimentata in ghettoDupa
polemicile din zilele trecute privind rolul Papei Pio al XII-lea in cel
de-al doilea razboi mondial, evreii si crestinii s-au intalnit miercuri
la cel mai inalt nivel. Astfel, cardinalul Walter Kasper a avut o
intalnire in ghetto-ul orasului Roma cu rabinul Capitalei italiene,
Riccardo Segni. "Trebuie spus un "nu!" ferm antisemitismului, fiind
necesar sa transformam inimicitia in colaborare, asa cum recomanda
Biblia, si de altfel cum este posibil", a declarat cardinalul catolic.
Pacea este mai mult decat simpla absenta a razboiului", a conchis
Walter Kasper. La sfarsitul intalnirii dintre reprezentantii
Vaticanului si cei ai comunitatii evreiesti, rabinul Romei Riccardo
Segni a avertizat in legatura cu pericolul ca istoria sa se repete: "In
momentele dificile, evreii sunt agresati".

http://ziua.ro/display.php?id=167210&data=2005-01-15

Rabinatul Israelului rupe relaţiile cu Vaticanul

Evreii doresc scuze publice după ce Papa a reabilitat un episcop care a negat Holocaustul.

Marele Rabinat din Israel a rupt marţi, pe termen nedefinit, legăturile oficiale cu Vaticanul, în semn de protest faţă de decizia Papei de a reabilita un episcop britanic care a negat public uciderea a 6 milioane de evrei în timpul Holocaustului, scrie cotidianul „Jerusalem Post”. Cea mai importantă autoritate religioasă din Israel a înştiinţat Vaticanul de decizia sa printr-o scrisoare semnată şi de rabinii-şefi ai evreilor aşkenazi şi sefarzi.
„Holocaustul trebuie să fie pentru toţi un avertisment împotriva uitării, negării“, a spus Papa, dar fără să facă vreo referire directă la declaraţiile lui Williamson.
Papa Benedict al XVI-lea a reabilitat sâmbătă patru episcopi ultratradiţionalişti, printre care britanicul Richard Williamson, care a făcut mai multe declaraţii controversate, negând amploarea reală a Holocaustului. Într-un interviu acordat televiziunii suedeze, în noiembrie 2008, el a declarat că nu crede în existenţa camerelor de gazare şi că doar între 200.000 şi 300.000 de evrei au murit în lagărele naziste.


Marele Rabinat şi autorităţile israeliene au legături separate cu Vaticanul, astfel că decizia forului religios nu afectează şi relaţiile dintre cele două state.

Suveranul Pontif a condamnat miercuri negarea Holocaustului şi şi-a exprimat „solidaritatea“ cu evreii.

Papa întârzie beatificarea lui Pius al XII-lea ca să nu supere Israelul

Criticat dur de comunităţile evreieşti, Benedict al XVI-lea ezită să înceapă sanctificarea predecesorului său din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, acuzat că a închis ochii la ororile naziste.
După ce în septembrie liderul Bisericii Catolice a subliniat eforturile secrete ale lui Eugenio Pacelli, Suveran Pontif între 1939 şi 1958, în favoarea evreilor, Benedict al XVI-lea a optat zilele trecute pentru o mai profundă investigaţie a faptelor Papei Pius al XII-lea.

Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Suveranului Pontif, a afirmat că „nu s-a renunţat definitiv la decretul privind virtuţile eroice” ale lui Eugenio Pacelli, scrie cotidianul de limbă spaniolă „El Pais”. Acesta a adăugat că sanctificarea lui Pius al XII-lea rămâne „obiect de studiu şi de reflecţie”. Tot prin purtătorul său de cuvânt, Papa a cerut atât grupurilor catolice, cât şi comunităţilor iudaice să-şi păstreze calmul şi să se abţină de la a pune presiuni pe Vatican.

Declaraţiile purtătorului de cuvânt al Pontifului vin să repare relaţiile dintre Vatican şi Israel. Tensiunile au crescut substanţial la sfârşitul săptămânii trecute pe fondul discuţiilor privind canonizarea lui Pius al XII-lea, acuzat de evrei că nu a luat poziţie împotriva deportărilor la care erau supuşi evreii din Europa ocupată de Germania hitleristă.

Sâmbătă, preotul iezuit Peter Gumpel, care conduce eforturile catolice de a-l include pe Pacelli în rândul sfinţilor, a declarat că Pontiful actual nu va vizita Israelul până ce o placă ce-l critică pe Pius al XII-lea nu va fi îndepărtată din Muzeul Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim, scrie „International Herald Tribune”.

„Când relatările despre masacrul evreilor au ajuns la Vatican, nici o reacţie prin proteste scrise sau verbale. Când evreii au fost deportaţi de la Roma la Auschwitz, Pius al XII-lea nu a intervenit... Când cuptoarele erau alimentate zi şi noapte, Sfântul Părinte, care locuieşte la Roma, nu şi-a abandonat palatul”, este textul dedicat lui Pius al XII-lea în muzeul din Israel.

Lombardi a admis că Vaticanul este nemulţumit de existenţa plăcii din Muzeul Yad Vashem, dar că nu acesta este „factorul determinant” în decizia Papei Benedict de-a vizita sau nu Israelul. Primul lider al Bisericii Catolice care a vizitat Israelul a fost Papa Ioan Paul al II-lea, în anul 2000.

Anul trecut, un decret al Vaticanului i-a recunoscut lui Pius „virtutea eroică”, un pas major către canonizare, dar Benedict nu a aprobat încă actul. La începutul lunii octombrie, Papa a afirmat că Eugenio Pacelli a lucrat „în secret şi în tăcere” pentru a salva evreii de prigoană şi că speră că procesul de beatificare va continua fără probleme.

Subiectul beatificării lui Pius al XII-lea a adus reacţii dure din partea comunităţii evreieşti din Israel. Pe site-ul de Internet al susţinătorilor partidului israelian de guvernământ, Kadima, peste fotografia lui Joseph Ratzinger a fost aplicată o svastică. Imaginea a fost însă înlăturată de pe site-ul Yalla Kadima, cel mai probabil la ordinul liderului partidului Tzipi Livni, precizează BBC.

Beatificarea Papei Pius, ale cărui fapte fac şi subiectul peliculei „Amen” a lui Costa-Gavras, nu este primul pretext de gâlceavă între Vatican şi Israel. Papa Benedict i-a înfuriat pe evrei chiar de Paştele catolic, când a fost criticat pentru că a permis introducerea în ritualul religios a unei controversate rugăciuni pentru convertirea evreilor.

Jandarmeria Vaticanului s-a alăturat Interpolului

La începutul lunii octombrie, jandarmeria din Vatican s-a integrat organizaţiei internaţionale de cooperare poliţienească, anunţă „Courrier International”. Aceasta este doar una dintre organizaţiile care asigură securitatea Sfântului Scaun şi acţionează, adesea, în cel mai mare secret. „«Câte divizii are Papa?», întreba Stalin. Sfântul Scaun nu are armată, dar dispune de un important serviciu de securitate şi de informaţii privind terorismul“, a declarat un membru al Jandarmeriei Vaticanului cu ocazia unei întâlniri Interpol, la Sankt-Petersburg.

Vatican: Precizari in cazul rugaciunii pentru evreiVaticanul a reafirmat ca respinge “orice atitudine de dispret si discriminare fata de evrei” si “orice forma de antisemitism”, pozitie exprimata de catre Sfantul Scaun intr-un comunicat destinat inlaturarii “neintelegerilor” dupa publicarea unei rugaciuni pentru convertirea evreilor, relateaza AFP. Reafirmarea acestor puncte de vedere survine cu cateva zile inainte de o vizita a Papei Benedict al
XVI-lea in Statele Unite ale Americii, unde Sfantul Parinte se va intalni cu reprezentanti ai comunitatii evreiesti, cea mai importanta din lume dupa Israel.
Vaticanul a subliniat, intr-un comunicat, ca rugaciunea, rostita in cursul slujbei in limba latina, recent reabilitata de catre Papa, “nu inseamna in niciun fel o schimbare in atitudinea pe care Biserica Catolica a promovat-o fata de evrei, indeosebi pornind de la doctrina Conciliului Vatican II”.
Aceasta doctrina “respinge orice atitudine de dispret si discriminare fata de evrei si inlatura in mod ferm orice forma de antisemitism”, se afirma in comunicat. Sfantul Scaun “doreste ca aceste precizari sa contribuie la inlaturarea neintelegerilor” si reafirma “dorinta sa ferma de continuare a progreselor constatate in ultimii ani in intelegere si stima reciproca intre evrei si crestini”, se mai spune in comunicat.
Vaticanul afirma ca raspunde preocuparilor exprimate de catre “unele cercuri evreiesti” in legatura cu rugaciunea continuta in slujba oficiata in limba latina si care face apel explicit la convertirea evreilor. Sfantul Scaun aminteste ca rugaciunea cea mai frecventa ramane cea rostita in cursul slujbei moderne care nu contine aceasta formulare. “Rugaciunea pentru convertirea evreilor” face parte din slujba din Vinerea Mare din ritul in latina abandonat de catre Biserica Catolica dupa Conciliul Vatican II, dar reabilitat recent de catre Benedict al XVI-lea intr-un gest de deschidere catre catolicii traditionalisti.
Mai multe organizatii evreiesti, printre care si centrul Simon Wiesenthal, au manifestat ingrijorari dupa ce ziarul oficial al Vaticanului, “L’Osservatore Romano”, publicase, in luna februarie a.c., fragmente dintr-o nota a secretariatului de stat al Vaticanului in care se prezentau modificarile aduse textului rugaciunii rostita in Vinerea Sfanta. Potrivit textului precedent, credinciosii se rugau “pentru convertirea iudeilor”, pentru ca Dumnezeu “sa le ia valul de pe inimi” si sa le dea dreptul sa fie eliberati din “obscuritate” si “orbire”. Versiunea corectata de Papa Benedict al XVI-lea elimina referirea la “obscuritate”, credinciosii rugandu-se pentru ca Dumnezeu “sa le ilumineze inimile” iudeilor, comenta atunci AFP.
Motivul invocat de organizatiile evreiesti era, asadar, faptul ca rugaciunea fusese inclusa din nou in slujba din Vinerea Sfanta, pe 7 iulie 2007, printr-un decret papal. Textul fusese eliminat de Biserica catolica dupa Conciliul Vatican II, dupa ce, in 1962, fusese eliminata din text expresia “iudei perfizi”.
Recentele precizari ale Vaticanului, in limbile italiana si engleza, au fost publicate cu cateva zile inainte de o calatorie a Papei in Statele Unite ale Americii, respectiv la Washington si New York, in perioada 15-20 aprilie. In programul Papei, deja incarcat, au fost incluse recent o intalnire cu reprezentanti ai comunitatii evreiesti din Washington si o vizita intr-o sinagoga din New York.

Papa s-a întâlnit cu un antisemit notoriu

Organizaţiile evreieşti au transmis Vaticanului o sumedenie de proteste la adresa lui Benedict al XVI-lea

Vaticanul se află într-o situaţie ingrată după ce organizaţiile evreieşti din întreaga lume au protestat în legătură cu o întâlnire între Papa Benedict al XVI-lea şi reverendul polonez Tadeusz Rydzyk, directorul postului catolic Radio Maryja. Prelatul şi-a creat notorietatea difuzând frecvent declaraţii antisemite.
Întâlnirea Suveranului Pontif cu reverendul extremist nu schimbă cu nimic poziţia Sfântului Scaun referitoare la relaţiile dintre catolici şi evrei, a încercat să calmeze spiritele serviciul de presă al Vaticanului. Într-un comunicat difuzat ieri pentru a răspunde emoţiei provocate în rândul organizaţiilor evreieşti de dezvăluirea întâlnirii dintre Papă şi Rydzyk, se dau asigurări că relaţiile dintre catolici şi evrei nu au de suferit şi nu se vor schimba.
Un purtător de cuvânt al Vaticanului, reverendul Ciro Benedettini, citat de AP, a afirmat că Papa s-a pronunţat deseori, în mod deschis, împotriva antisemitismului şi şi-a exprimat frecvent dorinţa unor relaţii strânse între catolici şi evrei.
Papa german, precizează AP, a vizitat o sinagogă în ţara sa natală, la scurt timp după alegerea sa în fruntea Bisericii Romano-Catolice în 2005 şi, în cursul vizitei pe care o va întreprinde în septembrie, în Austria, se va opri la un monument din Viena dedicat victimelor Holocaustului.
Agenţiile de presă amintesc că postul Radio Maryja a fost cel care a făcut public evenimentul. Papa s-a întâlnit cu reverendul Rydzyk, care a făcut parte dintr-o delegaţie de pelerini polonezi, la încheierea slujbei Angelus, duminica trecută, la Castel Gandolfo.
Prelat şi politician, Tadeusz Rydzyk este un susţinător al fraţilor Kaczynski şi îşi afişează deschis antisemitismul. Astfel încât, întâlnirea sa cu Benedict al XVI-lea, cunoscut pentru conservatorismul şi ideile sale radicale, ridică semne de întrebare şi va mai prilejui comentarii.

Un cardinal german regreta comentariile despre ghetoul din Ramallah
Ziarul Gandul | 12 martie 2007
Liderul Conferintei episcopilor germani a admis ca anumite comentarii facute de membri ai organizatiei in timpul unei vizite recente in Israel si Cisiordania au fost "nepotrivite", informeaza "Haaretz". Cardinalul Karl Lehmann a raspuns in urma cu cateva zile unei scrisori trimise de Avner Shalev, presedintele memorialului Yad Vashem, in care protesta fata de declaratiile facute de un grup de episcopi germani. "Dimineata am vazut imagini cu ghetoul din Varsovia, iar acum trecem prin ghetoul din Ramallah", declara un episcop. "Tinand cont de realitatea provocata de zidul de securitate", scrie Lehmann in raspunsul catre Shalev, "unii membri ai delegatiei au facut comentarii dure, unele nepotrivite".
Cardinalul sustine ca episcopul care a facut declaratia respectiva nu intentiona sa faca o comparatie intre trecut si prezent: "Este imposibil sa compari problemele actuale cu exterminarea poporului evreu".

Episcopii germani compara Israelul cu nazistii
Ziarul Gandul | 08 martie 2007
Un grup de episcopi germani a declansat, recent, un scandal dupa ce prelatii au comparat tratamentul aplicat de Israel palestinienilor cu modul in care erau tratati evreii de catre nazisti in ghetoul din Varsovia, informeaza "Telegraph", in editia online de ieri. Comentariile au fost facute dupa ce 27 de membri ai Conferintei episcopilor germani au vizitat Israelul si terito�riile palestiniene. Unii dintre episcopi s-au aratat nemultumiti de zidul de securitate din Ierusalim, construit de Israel pentru a separa suburbiile palestiniene de restul orasului. Potrivit publicatiei britanice, la unul dintre punctele de trecere din Ierusalimul de Est, cardinalul Joachim Meisner, arhiepiscop de Koln, a declarat: "Asa ceva se face doar animalelor, nu oamenilor", referindu-se la zid si la punctele de trecere fortificate unde palestinienii sunt interogati si unde li se cer documentele aprobate de Israel.
Arhiepiscopul, informeaza "Telegraph", a copilarit in Germania de Est controlata de comunisti. "Pentru mine e un cosmar. Nu credeam ca voi mai vedea un zid in viata mea. Asa cum a cazut zidul Berlinului, asa va cadea si acest zid", a afirmat cardinalul Meisner. Episcopii au vizitat memorialul Holocaustului din Ierusalim, Yad Vashem, dupa care au mers la Ramallah, capitala de facto a Cisiordaniei. "Dimineata am vazut la Yad Vashem fotografii cu ghetoul din Varsovia, iar seara am traversat ghetoul din Ramallah", a declarat episcopul Gregor Maria Franz Hanke. "E destul sa innebunesti pe cineva. Israelul are dreptul sa existe, dar acest drept nu trebuie exercitat intr-o maniera atat de brutala", a mai spus Hanke, citat de "Telegraph". Ambasadorul israelian in Germania, Shimon Stein, a criticat declaratiile episcopilor, informeaza AFP. Intr-un comunicat, ambasadorul s-a declarat "socat" si "deceptionat" dupa ce a citit in presa germana comentariile episcopului de Eichstatt, Gregor Maria Hanke. "Pot exista opinii divergente asupra politicii Israelului, pot exista critici, dar totul depinde de alegerea cuvintelor, a termenilor, a comparatiilor istorice folosite", a declarat Stein, citat de AFP. "Cand termeni precum «ghetoul din Varsovia» sau «rasism» sunt utilizati in raport cu politicile Israelului sau palestinieni, am uitat tot sau n-am inteles nimic si am esuat moral", a adaugat ambasadorul.

Germania. Papa a condamnat, la sinagoga din Koln, Holocaustul din cel
de-al Doilea Razboi Mondial

Evreii cer redeschiderea arhivelor Vaticanului

-- Un lider al comunitatii evreiesti din Koln i-a cerut ieri Papei
Benedict al XVI-lea deschiderea totala a arhivelor Vaticanului
referitoare la perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial. Abraham
Lehrer s-a adresat Papei cu ocazia unui discurs de bun venit la
sinagoga din Koln, care a fost distrusa de nazisti in 1938 si
reconstruita dupa razboi, scrie Reuters. Aceasta este prima vizita a
unui Papa intr-o sinagoga din afara Italiei, dupa ce in 1986, Papa
Ioan Paul al II-lea a intrat in sinagoga din Roma. Gestul noului
Suveran Pontif este considerat istoric, avand in vedere originea sa
germana si faptul ca in aceasta tara s-a decis exterminarea a
milioane de evrei din Europa.


Papa Benedict al XVI-lea s-a intretinut cu rabinul Netanel
Teitelbaum.

"Deschiderea arhivelor Vaticanului referitoare la perioada celui de-
al Doilea Razboi Mondial, la 60 de ani de la Holocaust, ar fi, in
viziunea noastra, un nou gest de constiinta istorica", a precizat
Lehrer. Mai multi reprezentanti ai comunitatii evreiesti au cerut, in
repetate randuri, Vaticanului acces la arhive, pe motiv ca ar putea
clarifica suspiciunile privind pozitia Papei Pius al XII-lea, care a
fost acuzat ca in timpul domniei la Vatican, intre 1939 - 1959, a
inchis ochii in fata Holocaustului. Acuzatiile au fost respinse,
Sfantul Scaun declarand, oficial, ca, dimpotriva, Pius

i-ar fi ajutat in secret pe evrei. Vaticanul sustine ca Sfantul
Parinte s-a ferit sa condamne public Holocaustul, de teama sa nu
provoace noi represalii ale nazistilor impotriva evreilor din Europa.
Lehrer, care s-a declarat "emotionat si bucuros" sa-l primeasca pe
Papa, a aratat ca lui Benedict, care a trait perioada razboiului si
cunoaste bine istoria Germaniei, ii va fi mai usor sa inteleaga ce
simt evreii. Ex-cardinalul Joseph Ratzinger (78 de ani) a fost
obligat sa se inscrie in Hitlerjugend, asemeni tuturor adolescentilor
germani si a fost trimis pe front, spre sfarsitul razboiului, dar
acest episod din viata Sfantului Parinte nu a influentat relatiile
sale cu evreii germani. Totusi, recent, Papa a starnit nemultumiri
prin nementionarea unui atac al palestinienilor in Israel, intr-o
declaratie in care condamna atentate teroriste din Anglia, Egipt si
Turcia.

Ieri, la sinagoga, Papa a asistat la recitarea rugaciunii pentru
morti in religia iudaica, kaddish, si s-a rugat in fata memorialului
victimelor Holocaustului. El a denuntat teribilele crime impotriva
evreilor si a facut apel catre toti crestinii si evreii sa lupte
impreuna pentru ca "niciodata fortele raului sa nu mai ajunga la
putere".

"In secolul al XX-lea, in perioada cea mai sumbra din istoria
Germaniei si Europei, o ideologie rasista nebuneasca, de conceptie
neo-pagana, promovata sistematic si pusa in practica de catre regim,
a stat la originea tentativei de exterminare a iudaismului european",
a declarat el. O "crima fara precedent si pana atunci inimaginabila",
a adaugat Papa, amintind milioanele de evrei "omorati in camerele de
gazare si arsi in crematorii". Suveranul Pontif a facut apel catre
crestini si evrei sa "transmita tinerilor torta sperantei care a fost
data de catre Dumnezeu atat evreilor, cat si crestinilor, ca
niciodata fortele raului sa nu mai ajunga la putere si ca generatiile
viitoare, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa poata sa construiasca o lume
mai dreapta si mai pasnica, in care toti oamenii sa aiba drepturi
egale de cetatean". Papa a avertizat asupra noilor amenintari
rasiste, xenofobe si antisemite, subliniind ca evreii si catolicii
trebuie sa lupte impreuna pentru a preveni astfel de manifestari.
Suveranul Pontif a reluat promisiunea facuta la inceputul
pontificatului, aceea de a continua eforturile predecesorului sau,
Papa Ioan Paul al II-lea, de apropiere a Bisericilor.

Papa Benedict al XVI-lea, care participa la Zilele Mondiale ale
Tineretului, a fost primit ieri de presedintele Germaniei, Horst
Koehler.

Noul Suveran Pontif a cucerit si presa germana, care a relatat pe
larg succesul de care s-a bucurat fostul cardinal Ratzinger la
intoarcerea in tara sa natala. Cotidianul "Bild Zeitung" a publicat o
fotografie pe o intreaga pagina cu Benedict al XVI-lea cu
titlul "Kolleluja !", concentrand doua cuvinte: "K?ln"
si "Alleluja". "Benedict este la el acasa. A suras, s-a lasat
contaminat si purtat de entuziasm", afirma ziarul. "Sueddeutsche
Zeitung" este de parere ca Zilele Mondiale ale Tineretului "arata
vitalitatea Bisericii". "Contagios": "Frankfurter Allgemeine
Zeitung", foarte seriosul cotidian al mediilor de afaceri, observa ca
papa german "a avut o intoarcere triumfala acasa. Entuziasmul
tinerilor care

l-au primit la K?ln nu avea nimic cu o aclamatie de comanda. Ea era
autentica, emotionanta, contagioasa". Punctul culminant al primei
vizite in strainatate de cand a devenit Papa va fi mesa pe care
Sfantul Parinte o va oficia duminica, la Mariensfeld, unde sunt
asteptati aproape un milion de oameni.

http://www.averea.ro/display.php?data=2005-08-20&id=6185

Viitoarea carte a Papei, criticata de comunitatea evreilor din
Germania

BERLIN – Presedintele Consiliului central al Evreilor din Germania,
Paul Spiegel, a criticat, simbata 19 februarie, un pasaj din
viitoarea carte, ''Memorie si Identitate: Conversatii intre
milenii'', a Papei Ioan Paul al II-lea, care ar face o comparatie
intre problema avorturilor si cea a crimelor comise de dictatorul
nazist Adolf Hitler, apreciind ca ambele provin de la guverne in
conflict cu legea lui Dumnezeu, transmit agentiile de presa.
Directia Bisericii Catolice "nu a inteles" sau nu vrea sa inteleaga
ca nu se poate compara avortarea unui copil cu Holocaustul, a
declarat Paul Spiegel pentru cotidianul regional "Netzzeitung".
Facind referire la o alta alaturare asemanatoare a conceptelor de
avort si Holocaust, facuta in ianuarie de un cardinal german, Paul
Spiegel a vorbit despre o "comparatie inacceptabila", care este
intilnita "pina la virful Bisericii Catolice".
In ianuarie, cardinalul de Koln, Joachim Meisner, declara: "Mai intii
Irod, care a ordonat uciderea copiilor din Bethleem, apoi, printre
altii, Hitler si (dictatorul sovietic) Stalin, iar astazi, copii
nenascuti, ucisi cu milioanele". In conceptia lui Spiegel, acest
lucru arata ca Biserica catolica "n-a inteles sau nu vrea sa
inteleaga ca exista o diferenta enorma intre un genocid si ceea ce
fac femeile cu corpul lor". Paul Spiegel a afirmat ca intelege
femeile care avorteaza, subliniind in acelasi timp ca "am putea
califica avortul drept moartea unei fiinte care inca nu s-a nascut".
Dupa protestele Comunitatii de evrei germani si ale conducatorilor
politici germani, cardinalul a regretat comparatia.
Noua lucrare a papei a fost criticata si de un parlamentar din partea
Verzilor, Volker Beck, in opinia caruia faptul ca acesta ''a facut o
comparatie intre avorturi si holocaust indica o lipsa de directie
morala si etica''.
Holocaustul se afla la originea mortii a aproximativ sase milioane de
evrei europeni intre 1941 si 1945, cea mai mare parte a acestora
fiind ucisi in lagarele de concentrare, dupa ani de persecutii.
A cincea carte a Papei Ioan Paul al II-lea, "Memorie si identitate",
a fost lansata in librarii incepind de miercuri 23 februarie, in
Italia.

Autor: DIVERS

Papa Pius al XII-lea a salvat mai mulţi evrei decât Schindler


Ce crede rabinul David
Dalin de New York despre Papa Pius al XII-lea? "În secolul al XX-lea,
poporul evreu nu a avut un prieten mai mare decât el", spune istoricul.
Conform rabinului Dalin, care miercurea trecută a ţinut un discurs în
faţa membrilor mişcării catolice Comunione e Liberazione, "în timpul
celui de-al doilea război mondial, Papa Pius al XII-lea a salvat mai
mulţi evrei decât oricine, inclusiv decât Raoul Wallenberg şi Oskar
Schindler."

- I-aţi etichetat ca revizionişti pe istoricii care îl critică pe Papa Pius al XII-lea. De ce?
-
Există astăzi o nouă generaţie de jurnalişti şi experţi porniţi să
discrediteze eforturile dovedite ale Papei Pius al XII-lea de a-i salva
pe evrei în timpul Holocaustului. Această generaţie este inspirată de
piesa "Vicarul" a lui Rolf Hochuth, care nu are nici o valoare
istorică, doar aruncă asupra Papei acuzaţii controversate. Detractorii
lui Eugenio Pacelli ignoră sau neglijează însă munca lui Pinchas Lapide.
Lapide
a fost consul general al Israelului în Milano şi s-a întâlnit cu mulţi
evrei italieni care au supravieţuit Holocaustului. În lucrările sale,
Lapide dovedeşte cum Papa Pius al XII-lea a conlucrat pentru salvarea a
cel puţin 700.000 de evrei din mâinile naziştilor. Conform unor alte
estimări, cifra aceasta se ridică de fapt la 860.000.
- De ce a apărut atunci această schimbare de viziune?
-
Îi numesc revizionişti pe criticii de astăzi deoarce ei întorc judecata
istoriei, şi anume recunoaşterea dată Papei Pius al XII-lea de către
contemporanii lui, printre care premiatul cu Nobel Albert Einstein, şef
rabinul Isaac Herzog al Israelului, primii miniştrii Golda Meir şi
Moshe Sharett, şi italieni precum Raffaele Cantoni, care în acea vreme
era preşedintele Uniunii Italiene a Comunităţilor Evreieşti. Mai pot fi
citate şi multe articole apărute în diferite publicaţii, precum The
Timessau, The New York Times.
- Ce a făcut Papa Pacelli pentru evrei?
-
Avem multe documente care arată că el în nici un caz nu a tăcut. Mai
mult, el a vorbit răspicat contra lui Hitler, şi aproape toţi l-au
văzut ca pe un oponent al regimului nazist. În timpul ocupaţiei naziste
din Roma, Papa Pius al XII-lea a instruit în secret clerul catolic să
se folosească de toate mijloacele pentru a salva cât mai multe vieţi.
Astfel,
el a salvat de la deportare mii de evrei italieni. În timp ce 80%
dintre evreii europeni au murit în acei ani, 80% dintre evreii italieni
au fost salvaţi. Doar în Roma, 155 de mănăstiri au găzduit 5.000 de
evrei. În reşedinţa papală de vară de la Castel Gandolfo, de exemplu,
au fost primiţi şi salvaţi de la deportarea în lagărele de concentrare
naziste nu mai puţin de 3.000 de evrei. Timp de nouă luni, 60 de evrei
au trăit alături de iezuiţi în incinta Universităţii Pontificale
Gregoriene, mulţi alţii fiind ascunşi în pivniţele Institutului Biblic.
Urmând instrucţiunile Papei Pius al XII-lea, riscându-şi vieţile, mulţi
preoţi şi călugări au contribuit la salvarea a sute de vieţi de evrei.
- Dar Papa nu a denunţat niciodată în mod public legile anti-semite şi persecuţia evreilor.
-
Tăcerea lui a fost o strategie menită să protejeze evreii de la
deportare. O denunţare explicită a nazismului de către Papă nu ar fi
condus decât la represalii, şi ar fi înrăutăţit în întreaga Europă
atitudinea asupra evreilor. Desigur, ne putem întreba: ce poate fi mai
rău decât exterminarea a şase milioane de evrei? Răspunsul este simplu
şi teribil de onest: uciderea a încă câtorva mii de alţi evrei.
Criticii revizionişti ai Papei Pius al XII-lea ştiu că atât liderii
evrei, cât şi Episcopii catolici din ţările ocupate de nazişti, l-au
sfătuit pe Pacelli să nu protesteze public împotriva atrocităţilor
comise de germani.
Avem
dovezi că, de exemplu, atunci când Episcopul de Munster a dorit să se
pronunţe împotriva persecutării evreilor din Germania, liderii
comunităţilor evreieşti din Dieceza sa l-au implorat să nu o facă,
deoarece ar genera o mai aspră persecuţie împotriva lor.
- Nu credeţi că excomunicarea naziştilor ar fi putut ajuta?
-
Ba da, îmi place să cred, şi în adâncul meu cred că cel puţin ar fi
trebuit să existe o încercare de pronunţare a unei excomunicări papale.
Însă, trecând peste aceste sentimente, documentele arată că
excomunicarea lui Hitler nu ar fi fost decât un simplu gest simbolic.
- Nu ar fi fost mai bine decât să se păstreze tăcerea?
-
Dimpotrivă. Istoria ne învaţă că excomunicarea oficială ar fi produs
efectele inverse. Pr. Luigi Sturzo şi fostul şef rabin al Danemarcei,
de exemplu, se temeau clar de aşa ceva. Naziştii înşişi au interpretat
discursul de Crăciun din 1942 al Papei Pius al XII-lea ca o condamnare
clară a regimului lor şi ca un sprijin dat evreilor. Furia din sânul
naziştilor ar fi putut provoca reacţii catastrofale pentru securitatea
şi soarta papalităţii însăşi, în anii de după război.
O
condamnare papală a naziştilor implica suspiciunea întemeiată şi
răspândită pe atunci că Hitler ar fi căutat să se răzbune pe persoana
Papei, atacând Vaticanul. Rudolph Rahn, ambasadorul nazist la Roma, a
confirmat existenţa acestor planuri, la a căror zădărnicire a
contribuit el însuşi.
-
În lucrările Dvs propuneţi scrierea de către evrei a unei noi
istoriografii despre "cazul Pius al XII-lea". La ce vă gândiţi concret?
-
Cred că a venit vremea ca partea evreiască să înceapă lucrul la
reconstruirea relaţiei dintre Papa Pius al XII-lea şi Holocaust.
Această reconstruire, mai apropiată de fapte, adică de ceea ce a făcut
în realitate Papa Pius al XII-lea pentru evrei, ar ajunge la concluzii
diametral opuse celor gratuite ale lui John Cornwell din lucrarea "Papa
lui Hitler". Papa Pius al XII-lea nu a fost Papa lui Hitler, ci unul
dintre cei mai mari apărători ai evreilor din toate timpurile, şi chiar
în momentul când ei aveau mai mare nevoie.
Noua
lucrare istoriografică va trebui să se bazeze pe judecăţile pe care
contemporanii lui le-au făcut despre eforturile, succesele şi greşelile
Papei Pius al XII-lea, precum şi pe modul în care evreii care au
supravieţuit Holocaustului au evaluat (sau reevaluat) viaţa şi
influenţa sa. Papa Pacelli a fost un drept între neamuri, care trebuie
recunoscut pentru protejarea şi salvarea a sute de mii de evrei. Este
dificil să ne imaginăm că atât de mulţi lideri ai lumii evreieşti, de
pe diferite continente, s-au putut înşela atunci când au lăudat
conduita Papei în timpul războiului. Recunoştinţa lor faţă de Papa Pius
al XII-lea a durat mult timp, şi a fost autentică şi profundă.

http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=1672〈=r

Vaticanul regreta botezarile fortate ale evreilor

Papa Ioan Paul al II-lea si-a cerut
scuze pentru botezarile fortate ale copiilor evrei, a afirmat miercuri
cardinalul Walter Kasper, presedintele Consiliului Pontifical pentru
Unitate Crestina si al Comisiei pentru raporturile cu evreii, cu ocazia
polemicilor avand ca tema presupusa lipsa de atitudine a Papei Pio al
XII-lea fata de Holocaust. Cardinalul Walter Kasper a precizat ca "mea
culpa" istorica pronuntata de Suveranul Pontif in anul 2000 in legatura
cu erorile comise de catolici in decursul secolelor trecute se referea
si la botezarile fortate ale copiilor evrei. "Papa a afirmat acest
lucru cu ocazia jublileului, si cuvantul Papei are valoare. In
concluzie, acest lucru nu mai poate fi repetat", a adaugat cardinalul
Walter Kasper, asigurand ca arhivele de la Vatican care contin
documentele din timpul celui de-al doilea razboi mondial - deocamdata
inaccesibile publicului - vor fi deschise.Prietenie inter-religioasa cimentata in ghettoDupa
polemicile din zilele trecute privind rolul Papei Pio al XII-lea in cel
de-al doilea razboi mondial, evreii si crestinii s-au intalnit miercuri
la cel mai inalt nivel. Astfel, cardinalul Walter Kasper a avut o
intalnire in ghetto-ul orasului Roma cu rabinul Capitalei italiene,
Riccardo Segni. "Trebuie spus un "nu!" ferm antisemitismului, fiind
necesar sa transformam inimicitia in colaborare, asa cum recomanda
Biblia, si de altfel cum este posibil", a declarat cardinalul catolic.
Pacea este mai mult decat simpla absenta a razboiului", a conchis
Walter Kasper. La sfarsitul intalnirii dintre reprezentantii
Vaticanului si cei ai comunitatii evreiesti, rabinul Romei Riccardo
Segni a avertizat in legatura cu pericolul ca istoria sa se repete: "In
momentele dificile, evreii sunt agresati".

http://ziua.ro/display.php?id=167210&data=2005-01-15