Brancusi[V=]

Rezumarea primului mesaj :

CONSTANTIN  BRANCUSI-
27]Alege-ţi prietenii ca şi pe duşmani – după talia ta: pitică, măruntă, micşoară sau înaltă.
26]Teoriile nu-s decât mostre fără de valoare. Numai fapta contează.
25]Frumosul este echitatea absolută.
24]Când o societate nu mai cunoaşte sau amestecă binele cu răul, ea se află deja pe povârnişul pierzaniei.
23]Lumea poate fi salvata prin arta, artistul face, in fond, jucarii pentru oamenii mari.
22]Un om trebuie sa fie destul de mare sa-si recunoasca greselile, suficient de destept ca sa invete din ele si indeajuns de tare ca sa le indrepte.
21]Există un scop în orice lucru. Pentru a-l atinge, trebuie să te lepezi de tine însuţi.
20]Să creezi ca un zeu, să porunceşti ca un rege, să munceşti ca un rob!
19]Cand nu mai suntem copii, inseamna ca am murit demult.
18]Bogaţii se retrag în cochilia lor de aur şi purpură ori de cîte ori încerci să te apropii de ei. Nimeni nu poate scoate ceva de la ei. Ceea ce avem de făcut este să-i uităm şi să rămînă singuri.
17]Un barbat gol, in plastica, nu este mai frumos decat o broasca raioasa.
16]Există în toate lucrurile o măsură, un adevăr ultim.
15]O sculptură desăvârşită trebuie să aibă darul de a îl vindeca pe cel care o priveşte.
14]Nimic nu se înalta la umbra măreţilor arbori.
13]Trupul omenesc este frumos numai în măsura în care oglindeşte sufletul.
12]Frumosul este echitatea absoluta.
11]Eu as vrea să creez - aşa cum respir.
10]Balcanii au rămas barbari şi vor cuceri Occidentul.
9]Nu este un semn autentic de curaj in viata, cand, pentru a te pregati pentru situatii care cer curaj, inveti din vreme sa te duelezi.
8]Artistul nu e un animal de lux, ci un animal auster. Arta nu se face decît în austeritate şi dramă, ca o crimă perfectă.
7]In clipa in care am incetat sa mai fim copii, am murit..
6]Arta nu se “comite” decît în austeritate şi în dramă, ca o crimă perfectă.
5]A vedea departe este ceva, dar a merge pina acolo este cu totul altceva.
4]Doctore, ma chinuie ingrozitor coloana.
3]Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus, daca vrei sa poti sa vezi foarte departe.
2]Arhitectura este sculptura locuita.
1]Lucrurile nu sint greu de facut. Greu e doar sa te pui in starea de a le face.

http://www.cotidianul.ro/ce-muzica-asculta-constantin-brancusi-228834/

Iubirile şi muzele maestrului
Legenda spune că Maestrul a plecat pe jos, în căutarea liniştii şi că n-a găsit-o pentru că nu era pentru el. Dar drumul a fost incredibil, epopeic şi plin de har.
Că a fost un artist impecabil, revoluţionar, genial, o ştie toată lumea. Dar câţi se uită la fotografia de mai jos şi se gândesc că Brancuşi a fost un bărbat răvăşitor?

Om fi noi muieri nebunatice şi mereu în căutare de frivol, dar adevărul loveşte de dincolo de fotografii.

Privirea lui Brâncuşi răscoleşte. Ne-am uitat la el un ceas întreg şi nu ne-am putut desprinde. Cu aşa o căutătură, asemenea atitudine şi chip, n-avea cum să nu iubească mult Maestrul. Şi să nu povesteasca despre el, toate iubitele lui.
Spălătoreasa Ioana
Despre primele iubiri ale lui Brancusi, de la Hobiţa sau din perioada studenţiei, nu ştie nimeni mare lucru. Trebuie să fi fost fete oacheşe, deştepte şi trupese.
Singura despre care au povestit unii şi altii a fost Ioana. O spălătoareasă din Craiova, pe care Brâncuşi a cerut-o în căsătorie când avea numai 18 ani. Cine ştie ce s-ar fi întâmplat cu Neica Costache dacă Ioana ar fi spus da?

Margit Pogany
Prima iubire celebră din viaţa lui Brâncuşi a fost Margit Pogany.
În 1913 Brâncuşi expune în Statele Unite lucrarea Domnişoara Pogany. Sculptura are un succes fabulos. Ochii enormi, celeşti şi capul ovoid au stârnit controverse, chiar şi ironii, însă sensibilitatea lucrării a învins.
Iar povestea sculptată a domnişoarei cu mâinile împreunate şi chipul fin ascunde o dragoste care a durat 26 de ani.
Brâncuşi a cunoscut-o pe pictoriţa unguroaică în 1909, când tânăra i-a devenit model. Maestrul o alinta pe fiica doctorului parizian Pogany, "ibovnica nemuritoare".
"Am pozat pentru el de mai multe ori. De fiecare dată, începea şi termina un nou bust. Fiecare era frumos, minunat de real. Eu îl rugam să-l păstreze ca variantă finală, dar el izbucnea mereu în râs şi arunca bustul înapoi, în lada cu lut din colţul atelierului - spre marea mea dezamăgire".
Nu există certitudini. Dar sunt destui cei care povestesc că tânăra Margit s-a iubit nebuneşte cu Brâncuşi, că după război, unguroaica a emigrat în Australia unde timp de 30 de ani a ţinut o corespondenţă superbă cu maestrul. Iar ceea ce fusese o pasiune de tinereţe a devenit o prietenie epistolară sinceră.
Pe 19 ianuarie 1919 Margit Pogany îi scrie lui Brâncuşi din Lausanne: "Tot timpul mă gândesc la tine şi la tandreţea cu care ai avut grijă de mine. Mi-ar fi plăcut să-ţi dau la fel de multă bucurie câtă mi-ai dăruit tu mie".
În 1914, când Brâncuşi a călătorit până în România, s-a oprit mai întâi în Bucureşti, să-şi viziteze iubita. Din păcate, Pogany nu mai era în oraş şi într-una din scrisori îi împărtaşeşte dezamăgirea: "Este atât de dureros că nu am reuşit să ne revedem!".
Eileen Lane
În anii '20, în atelierul lui Brâncuşi intră o irlandezo- americană superbă, nefericită în dragoste (tocmai rupsese logodna cu iubitul ei) şi mai tânără cu 20 de ani decât artistul.
Cei doi încep o idilă, dar tânăra americană se teme de gura lumii pentru că simţea că e o relaţie nepotrivită cu mult mai coptul ei maestru.
Brâncuşi, un om liber şi fără prejudecăţi îşi invită muza şi iubita în ţara lui: "De ce nu vii cu mine în România? Asta îţi va schimba ideile. Nu trebuie să-ţi faci probleme de ce vor zice oamenii, te voi prezenta drept fiica mea".
Vacanţa celor 2 în România a durat între 11 septembrie şi 7 octombrie 1922, timp în care au vizitat Sinaia, Peştişani şi la întoarcerea spre Paris au mai rămas câteva zile la Roma şi Marsilia.
 
Cunoscuţii cuplului au speculat că după această călătorie Eileen Lane a început să viseze la rochia de mireasă, dar maestrul i-a lăsat clar de înţeles că nu are chemare de soţ.
Dezamăgită, Eilleen s-a întors la ea acasă, s-a căsătorit şi cu siguranţă s-a mai revăzut cu iubirea din tinereţe. Într-una din scrisorile ei către Brâncuşi mărturisea (1923): "Aş vrea să-ţi mulţumesc pentru întâlnirea de ieri, Brâncuşi. M-am bucurat enorm să te revad. Dar am şi suferit. Mi-a fost teamă să-ţi arăt sentimente pe care nu mai am dreptul să ţi le dezvălui."
Povestea dintre Brâncuşi şi Eileen Lane a trecut. Dar a rămas posterităţii o sculptură inspirată de personalitatea, fragilitatea şi teama de gura lumii a tinerei lui iubite: "Eileen Lane".
Prinţesa frigidă

A urmat prinţesa Maria Bonaparte. Moştenitoarea unei mari averi, Maria i-a trecut pragul atelierului lui Brâncuşi tot pentru a poza. Ea a fost modelul pentru controversata Prinţesa X, care a provocat un scandal imens în 1919, când artistul a expus-o la Grand Palais. Toata lumea s-a îngrămădit să comenteze că lucrarea seamănă prea bine cu un falus erect. Dar Brâncuşi a explicat: "Statuia mea, înţelegeţi domnule, este femeia, sinteza însăşi a femeii. Cinci ani am lucrat, şi am simplificat, am făcut materia să spună ceea ce nu se poate rosti. Şi ce este în fond femeia? Un zâmbet între dantele şi fard pe obraji? Nu asta este femeia! Pentru a degaja această entitate, pentru a aduce în domeniul sensibilului acest tip etern de forme efemere, timp de cinci ani am simplificat, am finisat lucrarea. Şi cred că, biruind în cele din urmă, am depăşit materia."
Explicaţia artistului.fără cusur. Dar gurile rele nu s-au oprit din speculaţii. Mai ales că Marie era pasionată de psihanaliză, era mare prietenă a lui Freud şi una din obsesiile cercetărilor ei psihanalitice au fost erecţia şi frigiditatea.
Eh, bârfe, bârfe, bârfe.
Madame Ricou

Brâncuşi a întâlnit-o pe Léonie Ricou (1875-1928), între 1908-1910. Madame Leonie, o pariziană divorţată şi foarte cultivată era una din cele mai mondene persoane din Parisul Belle Epoque şi în salonul ei de arte din inima Montparnasse-ului (Boulevard Raspail 270) intrau toate personalităţile culturale ale vremii : Guillaume Apollinaire, Alexandre Mercereau, Paul Fort, Giuseppe Ungaretti, Pablo Picasso, Gino Severini, Umberto Boccioni, Julio González, Amedeo Modigliani. Constantin Brâncuşi nu avea cum să lipsească.
Scrisorile pe care Ricou le scria lui Brâncuşi, toate semnate între 1914 şi 1921 nu vorbesc decât despre o relaţie amicală pe care colecţionara o avea cu maestrul. Dar cei care-l ştiau bine pe Brâncuşi au spus deseori că nu se putea ca franţuzoaica să nu fi picat în mrejele românului.

MadameL.R. este lucrarea inspirată de colecţionara Leonie şi a făcut parte din colecţia lui Yves Saint Laurent.
Baronesa R.F

Baronesa Renée Irana Frachon a fost şi ea una din primele admiratoare uluite de talentul lui Brâncuşi şi un alt subiect de speculaţii despre relaţiile dintre artist si muzele sale. Madame Frachon era o mare colecţionară de artă şi în primul deceniu al secolului trecut a intrat în atelierul românului în căautare de opere valoroase, îndrăgostindu-se de cel care a transformat-o în muza sa.

Baronesa R.F. este lucrarea inspirată de povestea de dragoste dintre Brâncuşi şi madame Frachon şi este încadrată de specialiştii în operele lui Brâncuşi în seria "Muzelor adormite".
 
DE  LA  ELY  GLIKMAN

http://cultural.bzi.ro/constantin-brancusi-a-fost-la-un-pas-de-a-intra-pentru-totdeauna-in-istoria-americii-6736

http://istoriiregasite.wordpress.com/2013/10/31/o-intamplare-tulburatoare-din-copilaria-lui-constantin-brancusi/

http://adevarul.ro/cultura/arte/brancusi-ocupa-pozitie-topul-celor-mai-vanduti-pictori-romani-1_526a766bc7b855ff567c2ea6/index.html

http://www.curentul.ro/2013/index.php/2013090690656/Social/Guvernul-vrea-sa-cumpere-un-coif-dacic-si-opere-de-Brancusi-din-Detroit-oras-in-faliment.html

Constantin Brâncuşi  e cel mai scump artist român din toate timpurile, specialiştii evaluând operele sale la un total de 110 milioane de euro.

Chiar dacă nu de acest nivel, ţara noastră are mulţi alţi artişti ale căror lucrări fac furori în lume. “Vizibilitatea românilor în străinătate e în creştere. Pe lângă nume grele ale artei naţionale, asistăm şi la o revoluţie a artei contemporane tinere la nivel mondial. Reprezentanţii din «noul val» au intrat în atenţia celor mai importanţi colecţionari ai lumii, ceea ce confirmă ascensiunea fulminantă a pieţei de artă în ultimii ani”, susţin reprezentanţii casei de licitaţii Artmark. Libertatea vă prezintă un top al recordurilor de autor aparţinând artiştilor români.
1. Constantin Brâncuşi, «Madame L.R.», 29.000.000 de euro
 
Recordul absolut pentru o operă a românului a fost atins în urmă cu trei ani. La o licitaţie care a avut loc la Paris, un colecţionar a dat 29 de milioane de euro pentru “Madame L.R.” (foto sus). Piesa, realizată între anii 1914-1917 şi care făcea parte dintr-o colecţie Yves Saint Laurent, fusese ţinută aproape ascunsă până atunci.
 
Acesta e, de fapt, şi motivul pentru care a stârnit o curiozitate enormă, iar preţul a crescut ameţitor. Într-un top zece al celor mai scumpe opere de artă din toate timpurile, Brâncuşi este depăşit doar de Giacometti, Modigliani şi Matisse, devansând chiar şi cel mai bine cotată lucrare a lui Picasso.

De  la  Ely  Glikman

ULUITOR! DONAŢIA lui Brâncuşi pentru România, REFUZATĂ de Călinescu şi

FOTO. Scrisoarea pe care Constantin Brâncuşi i-a trimis-o mamei sale în anul 1903. "Primeşte dulci îmbrăţişări de la un fiu ce te doreşte"

Fotografii furate cu sculptorul Constantin Brâncuși, recuperate de polițiști

http://nicolaebalint.wordpress.com/2012/11/16/brancusi-vine-acasa/

http://www.revistamagazin.ro/content/view/10154/7/

"...Realitatea nu este reprezentata de forma exterioara, ci de ideea din spatele ei, de esenta lucrurilor." Geniul din Hobita spunea asta, facandu-i de-a dreptul imbecili pe cei care-i considerau opera drept una "abstracta". Era crezul artistic al unui om de origine modesta, dar care a devenit atat de puternic si de respectat, incat a cucerit lumea zamislind in piatra, metal si lemn pulsul si respiratia universului. Constantin Brancusi (1876-1957) este unul dintre cei mai importanti si originali sculptori ai lumii, in fata caruia insusi Henry Moore (mare sculptor englez, decedat in 1986) se inclina si spunea ca romanul "a descoperit constiinta formei pure." Acest al saselea copil al lui Radu si Maria Brancusi, "indemanatic nevoie mare", se scoleste in Romania, isi demonstreaza din plin vocatia nativa, apoi pleaca pe jos spre Paris (suparat din cauza onorarului pentru bustul lui Carol Davila)...

REPATRIEREA LUI BRÂNCUŞI a primit undă verde

Constantin Brâncuşi, primul designer vestimentar român de talie europeană

Pictorul care a fost bucătarul lui Brâncuşi

Constantin Brגncusi ( 19 februarie 1876 - 16 martie 1957 ), Any Drăgoianu, 2/18/2013
Născut la 19 februarie 1876, la Hobita, Gorj, Constantin era al saselea copil al lui Radu Nicolae Brגncusi (1833-1885) si Maria Brגncusi (1851-1919). Prima clasă primară a făcut-o ...

Turism


Complexul monu-