Preda[v=]

Rezumarea primului mesaj :

MARIN  PREDA-
19]O furnica nu poate rasturna un munte, dar il poate muta din loc incet, bucatica cu bucatica.
18]Experienta este sursa cunoasterii.
17]Nu întotdeauna victoria imediată este scopul final unei lupte.
16]Moartea este un fenomen simplu în natură. Doar oamenii îl fac înspăimântător.
15]Sinceritatea nu deschide intotdeauna usile, cum s-ar parea.
14]Tineretea e o trufie, rareori o valoare.
13]Fericirea nu are istorie, fiindca istoria nu poate iesi din vesnica surpriza pe care ti-o face fiinta iubita prin insasi existenta ei.
12]Copilaria este locul de refugiu al problemelor insolubile.
11]Stiinta de a ramane tu însuti în împrejurari care te depasesc se învata.
10]Va invinge acel care are rabdarea sa astepte fara sa se lase ispitit de orgoliu de a actiona, cind timpul nu e favorabil actiunii.
9]Se poate oare muri cu gandul ca viata ta a fost un lung sir de esecuri?
8]Nefericirea ne da dreptul sa chemam la judecata pe oricine, fiindca la ea concureaza intreg universul.
7]Puterea celui cu adevărat puternic astfel se manifestă: să ştii că poţi distruge pe cineva, să nu o faci şi acela niciodată să nu ştie.
6]Cine nu stie ce e pacatul, nu inseamna ca e un sfant, ci un neputincios: nu-l savarseste fiindca nu e în stare, nu fiindca are credinta puternica.
5]Sunt lucruri care nu se spun şi, dacă am formula totul numai prin cuvinte, valoarea cuvintelor ar scădea.
4]Cineva care stă pe dinafară nu poate să judece ce e pe înăuntru.
3]Nicio femeie nu e frumoasa sau urata pana nu ajungi s-o cunosti.
2]Daca dragoste nu e, nimic nu e.
1]Singurătatea spulberă certitudini adânci, născute de prezenţa altora, în faţa cărora suntem siliţi să bravăm, stăpâniţi de o dorinţă obscură de a stârni în ei îndoiala, deşi ştim bine că asta nu ne foloseşte la nimic ...
=====
Cristian
Alex
Sorin
Genoveva
EUGEN

Remember Marin Preda

"Il astept in viata urmatoare"


AU FOST DOUA FIGURI CU TOTUL SI CU totul deosebite care au scris, in epoca, o celebra poveste de iubire care circula, in subteran, pe buzele tuturor. Ca multi alti scriitori indragostiti, el si-a...

Ivanescu si Dinescu, amestecati de Securitate in moartea lui Preda
http://www.gardianul.ro/2008/02/04/arhivele_gardianul-c57/ivanescu_si_dinescu_amestecati_de_securitate_in_moartea_lui_preda-s108513.html
Ivanescu ii aduce acum lui Dinescu aceeasi invinuire pe care Securitatea le-o aducea amândurora in urma cu 27 de ani. Informatia ca poetul Cezar Ivanescu, in prezent directorul Editurii Junimea, ar fi colaborat cu Securitatea a facut ceva valuri. Imediat, Ivanescu a reactionat, declarând ca doreste sa dea in judecata atât CNSAS, cât si agentiile de presa ori publicatiile care, citând surse CNSAS, au publicat stirea potrivit careia el ar fi facut politie politica. Declaratia sa e un fel de aflare in treaba, dar mai mult nu o comentam. Cu adevarat interesant este insa faptul ca Cezar Ivanescu il acuza pe Mircea Dinescu ca s-ar fi razbunat pe el pentru ca, la un moment dat, l-a acuzat pe actualul membru al Colegiului CNSAS de faptul ca ar fi responsabil de moartea lui Marin Preda. si stiti de ce este socanta declaratia lui Ivanescu? Pentru ca si Securitatea il acuza pe Dinescu ca ar fi fost, intr-o oarecare masura, responsabil de moartea lui Preda, impreuna cu mai multi scriitori, printre care, atentie!, si Cezar Ivanescu.

Inainte de 1989, Cezar Ivanescu a fost unul dintre cei pe care partidul ii cataloga drept persoane cu gura prea mare. Insa, din documentele publicate pâna acum, ne referim in primul rând la cele aparute in Cartea Alba a Securitatii, pe care Ivanescu a invocat-o la un moment dat, nu reiese ca era disident, asa cum chiar el a lasat deunazi sa se inteleaga. Revendicarile sale erau mai degraba economice ori denuntau o cenzura absurda a epocii.
Nu stim cu precizie ce informatii exista la CNSAS legate de o eventuala colaborare a poetului cu politia politica.

Din documentele aflate in arhive si publicate pâna in prezent reiese foarte clar doar faptul ca poetul a fost un bataios. Si la propriu, si la figurat. S-a luptat cu indârjire pentru ca opera sa sa fie publicata, fara ca cenzura sa-i mutileze poeziile. Din pacate insa, au fost si momente in care Ivanescu s-a incaierat cu alti scriitori, atunci când disputele, sa le spunem literare, ajungeau la apogeu. Pe scurt, a impartit in dreapta si-n stânga injuraturi, pumni si picioare. In anii ’70, Ivanescu era chiar temut in breasla, iar multi il ocoleau pentru anii de box pe care ii avea la activ, dar mai ales pentru ca era iute la mânie.

O incaierare de pomina
Rezumându-ne strict la documentele din arhivele Securitatii publicate pâna acum, o asemenea incaierare este consemnata intr-un memoriu al scriitorului Ion Gheorghe catre Conferinta Nationala a Partidului din noiembrie 1987. Printre altele, Gheorghe descrie si o bataie de pomina dintre Dorin Tudoran si Cezar Ivanescu din sediul revistei „Luceafarul“, in care beligerantii ar fi „uzat de rangi de fier“ inainte de a fi despartiti de Mircea Dinescu (ASRI, Fond D, dosar nr. 11.287, vol. 7 ff. 197-200). In realitate, nu era vorba despre vreo ranga, ci un dispozitiv metalic. Un fel de bratara pe care Ivanescu a folosit-o ca arma in acea incaierare. Faptul ca Cezar Ivanescu era un tip deosebit de vehement, ca sa ne exprimam elegant, reiese si dintr-o declaratie a scriitorului Sorin Titel, din octombrie 1975, aflata de asemenea in arhivele Securitatii. Titel scria ca la una dintre sedintele cenaclului tinut in casa scriitorului Virgil Tanase, Cezar Ivanescu si Mazilescu au avut un schimb dur de replici, ajungându-se ulterior la injuraturi doar pentru ca cei doi aveau pareri literare diferite pe marginea unor poezii.

Ivanescu ameninta cu greva foamei
Ceva cu adevarat important s-a petrecut in primavara lui 1986. Conform unei note a Securitatii Municipiului Bucuresti, datata ianuarie 1987, Ivanescu a anuntat Uniunea Scriitorilor, printr-un memoriu, ca, daca nu i se acorda un imprumut, va intra in greva foamei. Tot din acest document reiese ca: „In urma masurilor de influentare pozitiva luate asupra sa si acordarii imprumutului solicitat de catre Uniunea Scriitorilor, a renuntat la actiune“ (ASRI, Fond D, dosar nr. 10.966, vol. 27, ff. 200-220). Respectiva nota contine si un plan de urmarire a poetului, precum si masuri de prevenire a unor actiuni ale acestuia socotite de catre Securitate ostile, mai ales ca erau deja cunoscute iesirile vulcanice ale lui Ivanescu. Nu e insa foarte clar la ce se refereau cu exactitate ofiterii de securitate atunci când scriau in notele lor despre „manifestarile negative“ ale poetului. In ce priveste sintagma „influentare pozitiva“, e greu de comentat. Doar Ivanescu poate aduce clarificari. De la caz la caz, putea sa aiba semnificatii cu totul diferite. De pilda, un contestatar a fost racolat si a revenit la sentimente mai bune ori, din contra, a fost speriat de moarte.

Poetul gaseste vinovatii
Ivanescu il acuza acum pe Dinescu ca a tras toate sforile pentru a-l scoate informator. Ca s-a razbunat pentru ca l-a acuzat de complicitate la moartea lui Marin Preda. „Motivul pentru care s-a dat aceasta decizie este ca l-am acuzat pe Mircea Dinescu ca a fost complice la moartea lui Marin Preda“, sustinea recent Cezar Ivanescu. „L-am acuzat ca, dupa ce Preda bause o zi intreaga la Cartea Româneasca, l-a luat câteva ore si a venit cu el mai beat.“ In acea perioada (Preda a murit la 15 mai 1980), se spunea in lumea scriitorilor ca romancierul a fost ucis de catre Securitate. Acum, Ivanescu sustine ca le-ar fi zis confratilor din preajma lui Preda: „Daca l-a omorât Securitatea, voi ati fost securistii“.

Si Securitatea indica vinovatii
Ciudat este faptul ca declaratia lui Ivanescu este foarte apropiata de parerea Securitatii de atunci. O nota din 17 mai 1980 a Departamentului Securitatii Statului (UM 0610), redactata la doua zile dupa moartea lui Marin Preda, incearca sa reconstituie ultima zi din viata scriitorului. Culmea ironiei, documentul se incheia in felul urmator: „Din comentariile facute de o serie de scriitori, intre care mentionam pe Platon Pardau, Florica Mitroi, Dan Claudiu Tanasescu, Traian Iancu si altii, se desprinde ideea ca vinovati de acest deces sunt, in primul rând, Eugen Simion, Mircea Dinescu, Gheorghe Buzoianu, Nicolae Manolescu si Cezar Ivanescu. Scriitori care, desi stiau ca (Preda – n.n.) este suferind, il antrenau permanent la bautura si chefuri prelungite. Vom raporta de urmare“.
Nu comentam opinia unor ofiteri de securitate, innebuniti ca sefii ii presau sa dea un raspuns imediat in ce priveste moartea fulgeratoare a scriitorului. Nici modul in care acestia gasisera tapi ispasitori.

***

Insa e clar ca traim intr-o tara plina de umor. Ivanescu il acuza pe Dinescu ca s-a razbunat doar pentru ca el ar fi spus ca actualul membru al Colegiului CNSAS e responsabil de moartea marelui romancier. Preda nu era chiar un copil caruia sa i se fi turnat cu sticla pe gât. Ilar e ca acuzatiile lui Ivanescu sunt identice cu cele ale ofiterilor de securitate, care, in 1980, ii invinovateau pe amândoi de moartea lui Preda. Daca maestrul se prapadeste de râs in lumea lui, noi, pe aici, ceva mai jos, zicem doar ca o scuza mai puerila impotriva invinuirii ca a facut politie politica nu am auzit inca. Mai ales ca Ivanescu cunoaste foarte bine documentul intocmit de catre securisti si aparut in Cartea Alba a Securitatii, care il „indica“, impreuna cu Dinescu, drept unul dintre cei responsabili de moartea marelui scriitor.

Cornel UNGUREANU – Intre Marin Preda si S. Damian. Mustrarile dascaului catre invatacelul sau de odinioara

Marin Preda
1922 ...

Marin Preda in delirul denigrarilor

Dupa aparitia romanului „Delirul“, Securitatea a declansat o ampla operatiune de spionare a breslei scriitorilor. Acesta e motiv..

5 august 1922 – nasterea autorului „Celui mai iubit dintre pamanteni” Ucis de nera





Daca timpul ar mai fi avut rabdare, „cel mai iubit” dintre scriitorii romani, Marin Preda, ar fi implinit pe 5 august, anul acesta, 85 de ani. N-a fost sa fie asa. Scriitorul din Campia Dunarii ne-a parasit la doar 58 de ani, pe 16 mai 1980, lasand in urma lui o creatie literara de exceptie, care insa, nu ne-a fost de ajuns pe larg [...]

De curând, la Sibiu, s-a încheiat cea de a XII-a ediţie a Colocviului Internaţional "Emil Cioran". Cu acest prilej, actriţa Genoveva Preda a prezentat recitalul "Răşinari-Sibiu-Dresden-Paris, un itinerariu spiritual".
Cu toate că această importantă manifestare dedicată uneia dintre cele mai mari personalităţi pe care le-a avut Sibiul nu a fost reliefată nici măcar de presa locală, cea de a XII-a ediţie a Colocviului Internaţional "Emil Cioran" a adus-o, din nou, pe actriţa Genoveva Preda în faţa specialiştilor în opera celui care a scris Demiurgul cel rău. Recitalul prezentat acum la Sibiu, care s-a înscris în suita de manifestări "Sibiu - Capitala Culturală a Europei" este, în fapt, o continuare a deja cunoscutul Cioran- L'Homme a Fragments. Dacă în vechiul recital, ea construia un Cioran apatrid, acum personajul este mult mai preocupat de destinul operei sale. Genoveva a lucrat singură la scenariu vreme de patru luni. Un timp record, pentru că la Cioran - L'Homme a Fragments a lucrat doi ani. De remarcat este faptul că cele două spectacole au avut premiera la Sibiu, în cadrul Colocviului Internaţional. "Am avut succes la Sibiu, ceea ce îmi dă curaj să continui. Toţi au remarcat - şi erau acolo profesori universitari din mai multe continente - că am adus o doză de profunzime recitalului. Pentru că, acum m-am axat mai mult pe ceea ce a însemnat satul Răşinari, apoi Sibiul, pe urmă vizita la Dresda şi, în fine, Parisul. Spectacolul se încheie cu evocarea mamei sale, ceea ce i-a impresionat foarte mult pe participanţi. Profesoara Irina Mavrodin a avut mari emoţii. De ce? Pentru că dacă la primul scenariu, ea s-a uitat pe ceea ce făcusem eu, acum nu ştia nimic.
Însă şi domnia sa, care este o cunoscătoare a operei cioraniene, a remarcat faptul că am făcut paşi importanţi în înţelegerea profundă a operei celui care a marcat ultima jumătate a secolului trecut şi care are o mare influenţă, acum, asupra tinerei generaţii. În turneul pe care am să-l întreprind la toamnă în Franţa. am să prezint cele două variante ale spectacolului şi dizertaţia mea despre Simone Boué" - mi-a mărturisit Genoveva Preda.

MARIN PREDA - 20 de ani de la moartea marelui prozator
MOROMETII - halta finala
http://www.formula-as.ro/articol.php?nrrev=419&&codcapp=144&&numecapp=Societate&&culoarebgr=C43636

Descantecul mamei lui Marin Preda La Silistea-Gumesti, Joita, mama scriitorului, facea vin de "buturuga" si canta pentru deochi.

Reabilitarea maresalului Antonescu a fost incuvintata si de catre Ceausescu

DELIRUL REABILITARILOR LUI ANTONESCU
Reabilitarea partiala, prin intermediul Curtii de Apel Bucuresti, a maresalului Ion Antonescu, nu este prima tentativa in acest sens. Cel care a incer ... [ citeste ]

Ultimele ore ale unui prozator In epoca se vorbea ca Marin Preda se schimbase in ultimii ani de viata. Scriitorul Cezar Ivanescu povesteste ca Preda avea probleme in casnicie.

Casatorit cu o evreica

Din ce se cunoaste pana in prezent, Preda a fost in vizorul Securitatii mult timp.

Scriitorul Marin Preda, moartea ca o povara

Cauza principala a mortii scriitorului este intoxicatia cu alcool. Desi raportul medico-legal lasa loc la interpretari, specialistii legisti care au analizat cadavrul in urma cu 27 de ani nu au niciun dubiu.
[Citeste]

A murit si ultimul personaj din Morometii ce l-a inspirat pe Marin Preda
Teleorman, Romania/Romanian Global News
Ultimul personaj din romanul Morometii al lui Marin Preda a fost condus astazi pe ultimul drum.
Astfel, Florea Gheorghe, dascalul din sat in romanul lui Marin Preda, dar si invatator timp de mai bine de 40 de ani, a murit in urma cu doua zile, cu doar o luna inainte de a implini 100 de ani, transmite Amos News.
La inmormantare au participat toti elevii de la scoala din Silistea – Gumesti, judetul Teleorman, el fiind pentru ei o legenda vie.
In Silistea Gumesti chiar exista Ilie Moromete, un barbat de aproape 90 de ani, care nu are insa nici o legatura cu personajele lui Marin Preda.

Ieri, interpreta spectacolului "Cioran - L'homme a fragments", Genoveva Preda s-a întors din Franţa, unde în perioada 2 noiembrie - 18 decembrie a efectuat un turneu cu cele trei spectacole ale sale: "Sa Majeste Désiré", "Trois Legendes Roumaines" şi "Cioran - L'homme a frangments".
Neobosită, plină de entuziasm, actriţa Genoveva Preda străbate Franţa de la Nord la Est şi de la Sud la Vest. De data aceasta, ea a întreprins un turneu de o lună şi jumătate în Nordul Franţei, până la ţărmul Oceanului Atlantic. În lumea noastră teatrală, ea a avut curajul să-şi construiască singură spectacolele. Cu Sa Majeste Désiré, Trois Legendes Roumaines şi Cioran - L'homme a fragments a reuşit şi de data aceasta să cucerească inimile atât a tinerilor, cât şi a studenţilor şi universitarilor francezi. În cele două spectacole - Sa Majeste Désiré şi Trois Legendes Roumaines -, ea nu şi-a uitat dragostea dintâi: teatrul pentru copii. Pentru că aceste două recitaluri le joacă mai ales în şcoli, copiii fiind foarte imjpresionaţi de poveşti. Pentru că ambele spectacole sunt inspirate din poveşti şi baladele noastre. Piesa cea mai dificilă este Cioran - L'homme a fragments, un recital inspirat din opera lui Cioran. Anul acesta, ea a prezentat, mai ales când s-a aflat pe malul Oceanului Atlantic, după recitalul cu Cioran - L'homme a fragments, şi dizertaţia despre Simone Boué, prietena de-o viaţă a lui Cioran, pe care Genoveva Preda a supus-o atenţiei, anul trecut, participanţilor Colocviului Internaţional Cioran de la Sibiu. Mai trebuie să adăugăm şi faptul că toate recitalurile ei sunt jucate în limba franceză. "Sunt mulţumită că ziarul AZI mi-a urmărit, de-a lungul timpului, aventura mea teatrală din Franţa, unde îmi joc singură, într-un spaţiu gol, spectacolele. Şi de data aceasta am remarcat faptul că atât copiii, cât şi maturii sunt fascinaţi de poveste. Cele două spectacole ale mele, inspirate din legendele "Arborele", "Mioriţa" şi "Meşterul Manole", dar şi Sa Majeste Désiré (după poveştile lui Petre Ispirescu) s-au bucurat de succes. Recitalul inspirat din opera lui Cioran, de asemeni. Am primit, deja invitaţia, să mă întorc şi la anul într-un turneu. Totodată, voi participa şi la Sibiu, când acest oraş va fi Capitala Culturală a Europei" - ne-a spus Genoveva Preda.AZI

Opinii incomode

Ion Simuţ – Competiţia postumă Eugen Barbu-Marin Preda

CRITICA CRITICII: Dan MÃNUCÃ – Jurnalele lui Marin Preda