TRECUT

Rezumarea primului mesaj :

Istoria cunoasterii in date

http://www.stiintasitehnica.ro/index.php?menu=8&id=365

Va amintiti, desigur, replica data de celebrul fizician Albert Einstein unui jurnalist, care îl întrebase cum se fac marile descoperiri stiintifice. „Simplu. Toata lumea stie ca anumite fenomene sunt imposibil de demonstrat. Din când în când, apare câte un ignorant, care nu a aflat acest lucru!”. „Ignorantul” lui Einstein face parte din acea rara specie de indivizi cu sclipiri de geniu, carora comunitatea oamenilor de stiinta, „atotstiutoare”, înca nu a apucat sa le spele creierul în sensul asta se poate - ailalta nu se poate si sa le împovareze mintea cu tot soiul de savantlâcuri nefolositoare.
În evul mediu, învatatii fundamentau teoria Pamântului plat, ceea ce a dus la stagnarea - timp de secole - a procesului dezvoltarii civilizatiei omenirii. Dupa o relativa revenire la normalitate, la începutul secolului trecut, savantii au luat-o iarasi pe aratura, de asta data cu nastrusnica teorie a evolutiei omului din maimuta, asupra careia însusi Charles Darwin avea serioase îndoieli. Batrânul pezevenghi si-a facut dealtfel cu anticipatie mea culpa chiar în cartea sa de capatâi, The Origin of Species, aparuta în anul de gratie 1911, în care scria negru pe alb, ca ar fi o absurditate ca cineva sa-si închipuie ca ochiul s-ar fi putut forma prin evolutie. Cu toate acestea, timp de aproape un secol, „eruditii” au defilat cu aberanta teorie a evolutiei omului din maimuta, în pofida faptului ca nu exista nicio dovada stiintifica pentru sustinerea esafodajului acestei idei. Dimpotriva, de-a lungul timpului au fost gasite din belsug marturii materiale zdrobitoare ce infirma teoria evolutiei speciilor. De pilda, oamenii de stiinta au gasit în pamânt bucati de chihlimbar în care exista albine având respectabila vârsta de... 200.000.000 de ani, identice cu cele din zilele noastre, si libelule vechi de peste... 400.000.000 de ani; ca sa nu mai vorbim de ornitorinci si crocodili actuali, care au ramas si ei „nedarwinizati” de milioane de ani. Si iata ca abia acum, la spartul târgului - inversarea actuala a polaritatii magnetice a planetei Pamânt poate determina extinctia tuturor speciilor terestre, inclusiv a omului - savantii îsi pun cenusa în cap si revin la sentimente mai bune, marturisind spasiti ca, în privinta teoriei evolutiei speciilor, au marsaluit din capul locului pe un drum gresit. Tin însa cu dintii - în continuare - de titlurile stiintifice si avantajele aferente, dobândite pe seama elucubratiilor darwiniste, a caror valoare stiintifica nu depaseste datul cu presupusul în batatura unei crâsme oarecare.
Vrând-nevrând, si biologii români au început sa-si desteleneasca resorturile stiintifice ruginite, în vederea alinierii învatamântului românesc la standarde europene, declarând recent, în direct si la ora de vârf, desi cam cu jumatate de gura, ca în cel mai scurt timp manualele de biologie vor fi refacute, în sensul retrogradarii faimoasei teorii a evolutiei speciilor la statut de simpla ipoteza, scutindu-i pe elevi si pe studenti de obligatia de a-si mai bate capul cu asa ceva. Cât timp irosit si câte eforturi celebrale si materiale pentru mentinerea acestei aberatii „stiintifice” seculare!?! Ne putem lesne imagina la ce nivel al cunoasterii originii omului s-ar fi aflat omenirea în prezent, daca nu am fi fost purtati de capastru prin balariile pseudo-stiintifice ale batrânului naturalist, care, dupa ce îsi examinase îndelung chipul în oglinda, ajunsese la concluzia ca o asemenea mutra nu putea fi procreata decât de maimute. Sa ne întoarcem însa la „ignorantii lui Einstein” si la lumea lor fascinanta, a gândirii neîngradite de idei preconcepute. Sa exploram, în primul rând, universul copilariei, nealterat de metehnele asa-zisei maturitati. În cele care urmeaza, nu voi face imprudenta sa ma lansez în teorii sterpe, sau cu viabilitate aparenta. Las aceasta complicata treaba în seama altora. Ma voi referi doar la câteva observatii concrete, de natura sa ne puna pe gânduri...
Este cunoscut faptul ca, atunci când un savant captusit cu o sumedenie de titluiri stiintifice este întrebat „pâna unde se întinde Universul”, raspunsul va fi „pâna la infinit”; iar daca cineva ar insista, iscodindu-l pâna unde se întinde infinitul, ar avea parte de o privire compatimitoare si o tacere semnificativa din partea omului de stiinta. Sa vedem cum rezolva copiii aceeasi spinoasa problema. Cu mai multe decenii în urma, ma aflam cu un grup de copii la izvoarele Cernei - un loc fantastic prin frumusetea sa salbatica, tocmai potrivit sa descatuseze energiile psihice ale omului - unde urma sa înceapa un experiment de comunicatii telepatice. Dupa „încalzire”, le-am pus si lor amintita întrebare: „Pâna unde, cred ei, se întinde Universul?”. „Pâna la infinit”, a replicat, oarecum mirata, o eleva din clasa a opta. „Dar infinitul?”...
http://www.independent-al.ro/content/view/979/41

Harta lui Piri Reis – veche de 100.000.000 ani !!!

Anestezia alunga durerea (I)
Cu 160 de ani în urma, pentru prima data, un om era operat fara sa urle de durere. Din acea zi, suferinta înceteaza de a mai fi un blestem.

În seara zilei de 30 septembrie 1846, William Green Morton, dentist la Boston, îl primeste pe un om care suferea de o înfioratoare durere de dinti. Operatia era singura solutie. Pentru a evita durerea, omul cere sa fie magnetizat, potrivit unei tehnici la moda. Dar Moren îi poate oferi ceva mai bun: îl pune sa inhaleze o batista îmbibata cu eter, urmarea fiind pierderea imediata a cunostintei. Dupa ce-si revine, omul nu-si mai aminteste de nimic si, mai ales, n-a simtit nimic. Pe 16 octombrie, Morton repeta experienta, de asta data în public, la spitalul din Boston. Noutatea se raspîndeste repede în mediile medicale. Olivier Wendel Holmes, medic si scriitor american, este cel care sugereaza termenul de anestezie - sensul fiind acela de pierdere a sensibilitatii. Cu doi ani mai înainte, Horace Wells fusese mult mai putin norocos. Dupa ce experimentase asupra lui efectele protoxidului de azot, faimosul gaz ilariant, el decide sa încerce o operatie sub anestezie în fata unui amfiteatru ticsit. Dar, vai, în momentul extractiei, pacientul scoate strigate de durere. Dentistul este batjocorit. El va sfîrsi prin a-si deschide venele si moare dupa ce inhaleaza eter. Un pic de tuica ar fi putut sa-l ajute pentru a depasi acest moment dificil. Amputarile durau cîteva zeci de secunde. Dominique Larez, chirurg din Napoli, putea amputa un brat în 17 secunde. El îi opera pe raniti în stare de soc, pentru a le diminua suferintele fizice si psihice care rezultau din pierderea membrelor. În timpul bataliei de la Borodino, care a durat mai mult de 15 ore, el a practicat mai mult de 200 de amputari. Fusesera deja explorate posibilitatile magnetismului, stramos al hipnozei. În 1929, doctorul Chaplin trata o doamna atinsa de cancer la sîn. "Dupa ce a obtinut, sub influenta magnetismului, somnul si insensibilitatea, i-a propus unui coleg sa o opereze pe aceasta doamna în timpul somnului", relateaza doctorul Ozanam, de la Facultatea de Medicina, în cartea sa "Istoria durerii", aparuta în 1857. "Bolnava s-a dezbracat, s-a asezat si a suportat operatia, care a durat 12 minute, fara a da semne de durere, fara ca pulsul sa fi fost modificat; trezita mai tîrziu, ea nu-si aminteste de nimic." Dar putine erau persoanele care puteau fi magnetizate pîna la punctul de a-si pierde sensibilitatea, asa ca oamenii de stiinta continua sa caute remediul miraculos. La începutul secolului XIX, artisti ambulanti americani propun celor care cascau gura la spectacolele oferite de ei în tîrguri sa respire gaze ilariante. Cînd acesti cobai se loveau, pareau a nu simti nimic. Farmacistul Humphrey Davy confirma proprietatile analgezice ale acestui produs. Foarte repede, Michael Faraday, unul dintre discipolii sai - celebru pentru a fi descoperit principiul dominoului - constata puterea narcotica a unui alt produs, eterul. Dupa succesul lui Morton în 1846, în SUA, produsul ajunge în Europa. "Studentii universitatii din Cambridge se amuzau deseori scufundîndu-se, datorita eterului, într-o betie agreabila sau într-un somn placut", povesteste dr. Ozanam. Calea este deschisa: se testeaza noi substante. În 1847, dr. James Simpson testeaza cloroformul în timpul unei operatii. Este mai putin excitant decît eterul, care declanseaza o eliberare de adrenalina. În loc de 10 minute, cîteva secunde sînt suficiente pentru a adormi un bolnav. Dar, curînd, se descopera inconvenientele sale.
=====
Anestezia alunga durerea (II)
În 1848, o tînara englezoaica operata la o unghie încarnata moare subit. În realitate, aceste accidente sînt deseori datorate absentei de ventilatie artificiala. În 1881, apare primul instrument de reanimare: pensa de tras limba. Pentru a reanima, se exercita o tractiune ritmata a limbii. Treptat, se impun reguli pentru a evita accidentele: cloroformul se aplica pe stomacul gol, într-o camera vasta si aerisita. În ciuda accidentelor survenite, "anestezia este considerata ca unul din progresele cele mai importante ale secolului XIX", subliniaza Marie-Thérčse Cousin, autoarea cartii "Anestezie-reanimare în Franta".
Dar mentalitatile evolueaza lent. Pentru religie, durerea este legata de notiunea de ispasire a pacatelor. La catolici, pîna în secolul XVII, suferinta este garantul salvarii sufletului pentru credinciosi. În Islam se spunea ca un credincios care are de suportat o operatie prefera sa fie operat în timpul rugaciunii mai îndata decît sub narcoza. Încrederea în divinitate era mai mare decît în medicina si substantele sale. "A-l livra pe operat, lipsit de cunostinta, extazului sau placerii, este scandalos", relateaza istoricul Marie-Jeanne Lavillatte Couteau. Nici chiar medicii nu cred în aceste noi produse. Dupa fiecare accident, totul este repus sub semnul îndoielii: "Ce chirurg ar îndrazni sa administreze o astfel de substanta cînd nimic nu-i garanteaza ca bolnavul nu va fi lovit de o moarte fulgeratoare?", se revolta chirurgul Malgaigne în 1848. Cu toate acestea, anestezia cîstiga teren. În 1853, regina Victoria îi cere medicului sau John Snow sa nasca sub cloroform.
Noua metoda preconizata de dr. Simpson
În timpul nasterii, ea îsi aplica pe fata o batista umectata cu acest produs si, la trezie, se declara încîntata. "Anestezia dupa metoda reginei" devine o moda. Clerul se înfurie, caci metoda este contrara Bibliei si preceptului sau: "vei naste în dureri", dar replica doctorului Simpson este luata tot din Biblie: "Cînd i-a luat una din coaste pentru a forma corpul Evei, Dumnezeu i-a provocat lui Adam un somn usor". Originea anesteziei se gaseste deci în Biblie, Dumnezeu dezvaluindu-i omului acest mijloc de a-si calma durerea.
Anestezia se profesionalizeaza
Rata mortalitatii ramîne însa prea ridicata. Cercetarile vizeaza anestezia locala. La sfîrsitul secolului al XIX-lea, Freud este unul dintre primii care au studiat proprietatile cocainei: ea diminueaza durerea, foamea, mareste facultatile intelectuale. Cuprins de entuziasm, el îi administreaza cocaina prietenului sau care suferea de dureri atroce dupa amputarea unui deget. Durerile se diminueaza, într-adevar, dar pacientul face o criza de delirium tremens. Freud îi încredinteaza lucrarile sale lui Karl Koller, un chirurg german, care va efectua prima operatie de ochi sub anestezie locala. Mai tîrziu, se vor folosi molecule mai putin periculoase, ca procaina, pentru anestezia locala, sau lidocaina.

Zece legende false ale stiintei
Marele Zid Chinezesc nu se vede de pe Luna, oamenii isi folosesc mult mai mult de 10% din creier, iar pisicile au probleme cu echilibrul la aterizare.

Cunoscute atit de romani, cit si de chinezi, americani sau italieni, o multime de informatii cu iz stiintific au fost luate „de bune“ de locuitorii intregii planete. Unele bintuie de secole cultura generala a indivizilor, in timp ce altele s-au infiltrat in mentalul mondial doar de citeva zeci de ani.

Noutati exotice

„Miturile sint adesea doar expresia dorintelor noastre cele mai simple. Iar nevoile de baza ale oamenilor sint aceleasi peste tot“, explica antropologul Catalin Avramescu modul in care si-au facut loc legendele urbane in toate colturile globului. El adauga ca explicatie la depasirea barierelor geografice curiozitatea. „In aproape toate societatile, noutatile exotice sint cautate si cultivate. Un exemplu bun ar fi moda: un tip de camasa e adoptat aproape instantaneu in satul global de astazi.“ „Legendele urbane sint o parte importanta a culturii: ofera o viziune de interior a temerilor societatii. Lipsa de informare, alaturi de frica, da nastere la stiinta folclorica. Atunci cind cererea depaseste oferta, indivizii umplu golurile cu informatii inventate“, spune etnologul Michael J. Koven, citat de LiveScience.com. Portalul stiintific a realizat, de altfel, o lista cu cele mai importante mituri care bintuie globul.

Birfe despre neuroni

Doua dintre teoremele stiintifico-folclorice ale lumii au ca subiect creierul uman. Prima spune ca oamenii isi folosesc doar 10% din creier, iar ca urmare, clarvazatorii sint acele exemplare ale speciei care au descoperit cum sa exploateze mai mult din partea neuronala. Scanarea creierului a infirmat povestea, dar ea s-a dovedit mai rezistenta, in ciuda adevarului stiintific, si a circulat nestingherita cu ajutorul mass-media. Cercetatorii insista insa: oamenii isi folosesc majoritatea creierului, chiar si cind dorm. Tot legat de creier, o alta prejudecata a inconjurat planeta: adultii nu mai au parte de celule neuronale noi. Studiile au aratat insa ca, desi dezvoltarea esentiala a materiei cenusii are loc in copilarie, neuronii continua sa apara si in anii maturitatii. „Lipsa adevarului nu diminueaza in nici un fel puterea mitului“, scrie etnologul Jan Harold Brunvard, autorul cartii „Legende urbane americane“.

Astronautii au cuvintul

„Nu exista gravitatie in spatiu“ este o alta afirmatie falsa, care a staruit in ultimul secol si a trecut si in cel prezent. Cei de la LiveScience dau vina pe expresia „gravitatie zero“, care a dus la aceasta parere gresita, adaugind ca gravitati exista peste tot. Miscarile astronautilor sint cauzate de slabirea efectului de gravitatie, dar aceasta nu dispare niciodata cu totul. Tot la capitolul spatiu, expertii mai vor sa restabileasca un adevar: Marele Zid Chinezesc nu se vede de pe Luna. El este zarit de pe orbita, dar tot de acolo astronautii pot vedea si piramidele din Giza sau pistele aeroporturilor.

Fulgerul loveste de doua ori

O moneda aruncata de pe cladirea unui zgirie-nori poate omori un trecator, suna drobul de sare al globului. Editorii portalului stiintific restabilesc iar situatia: „Moneda nu este cea mai aerodinamica dintre arme. Combinind forma cu forta de frecare a aerului, in caderea ei de la 1.000 de metri, o moneda nu va putea decit sa intepe persoana ghinionista“. Fatalitatea naturii este contracarata de un alt mit. „Fulgerul nu loveste de doua ori in acelasi loc“, spun satenii globali. De fapt, fulgerele se formeaza cam in aceleasi locuri, arata oamenii de stiinta.

Alpinism de felina

Cercetatorii s-au legat chiar si de aptitudinile gimnastice ale pisicilor. Astfel, studiile au demonstrat ca, atunci cind cad de la inaltimi foarte mari, felinele pica gratios pe cele patru picioare. Cind evenimentul neplacut se intimpla de la altitudini mai mici de un metru, echilibrul lor are de suferit. Un alt mit neadeverit despre animale este acela ca necuvintatoarele ar avea un al saselea simt care prevede dezastrele. Zoologii spun insa ca cele cinci simturi atestate sint suficient de puternice pentru a determina vietatile sa se apere in cazul unui tsunami. Altfel, globul de cristal al animalelor este doar o legenda. „Lucrurile din jurul nostru incep sa fie investite cu proprietati magice, terapeutice. E ca si cum lumea ar conspira sa aiba grija de noi si sa vina gata organizata pe masura capacitatilor noastre“, arata Catalin Avramescu.

Iluzie optica in cripta

La fel de falsa este si afirmatia ca unghiile si parul continua sa creasca dupa moarte. Oamenii de stiinta spun ca, de fapt, este vorba despre o iluzie optica: corpul uman se deshidrateaza radical, pielea se retrage, expunind, astfel, unghii si par mai lungi. De asemenea, regula de cinci secunde este folosita pe toata planeta pentru alimentele care cad pe jos: daca sint recuperate inainte ca proprietarul sa numere pina la 5, ele sint „valide“ pentru digestie. Adevarul stiintific infirma insa aceasta regula arbitrara, indiferent de foamea ghinionistilor: bacteriile se lipesc de mincare chiar din momentul contactului.

Padurea fermecata

Desi sint false, legendele urbane au demonstrat o rezistenta extraordinara in timp. „Pare greu de crezut ca oamenii continua sa creeze sau sa propage mituri in secolul al XXI-lea, in care viteza si posibilitatea de informare au depasit orice limite. Dar e in firea umana sa pastreze in existenta cotidiana micile mistere si explicatii stranii, dar fascinante“, arata Jan Harold Brunvard. „Miturile acestea rezista de regula pentru ca ne fac sa ne simtim bine. Ne flateaza vanitatea. Avem credinta ca detinem o cura-minune a racelii sau ca ochii nostri vad ce au vazut astronautii. Tinem la ele pentru ca sporesc valoarea lucrurilor din jur. Animalele sar mai sus, obiectele au calitati nebanuite. E putin din iluzia padurii fermecate pe care am parasit-o la sfirsitul virstei inocentei noastre“, spune antropologul.

• Incredibil, dar adevarat
  Stiinta a demonstrat insa ca o parte dintre legendele urbane contin si adevaruri. Astfel, e dovedit ca gainile pot trai fara cap o perioada. Semintele de mac de pe produsele de patiserie echivaleaza cu o doza de opium, care poate fi detectata usor de testele antidrog, mai arata evidentele. Tot printre adevarurile transmise din gura in gura se numara si puterea tamaduitoare a supei de pui. Mai mult, doctorii au sfatuit mamele sa continue cu „tratamentul“ in cazul racelii, pentru ca aceasta are anumite proprietati antiinflamatorii care reduc congestia.
  http://host2.cotidianul.ro/index.php?id=44
  

In Antarctica s-a descoperit o bucata de sol martian!


Un nou meteorit, originar de pe planeta Marte, a fost descoperit de cercetatorii americani in Antarctica. NASA a anuntat ca meteoritul a fost descoperit de o echipa a Programului American de Cercetare a Meteoritilor (ANSMET) la 15 decembrie 2003, pe campul glaciar Miller Range, la aproximativ 750 km de Polul Sud. Bucata de roca neagra, cantarind 715,2 grame se numeste oficial MIL 03346 si este unul dintre cei 1.358 de meteoriti colectati de ANSMET in timpul verii australe 2003-2004. Mineralogia, textura si gradul de oxidare a rocii atesta ca este de origine martiana.
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=11110

IAR-80, legenda zburătoare românească şi părinţii ei basarabeni

Inceputurile telefoniei

Aici, la Popina - Bordusani, avem o comoara. As indrazni chiar sa spun: nationala
http://www.formula-as.ro/reviste_740__311__dragomir-nicolae-popovici.html

Omul din Neanderthal s-a iubit cu Homo Sapiens
Madalina Firanescu
Omul din Neanderthal s-a incrucisat cu Homo Sapiens. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetatori americani si romani, care au studiat fragmente din schelete umane pastrate in Pestera Muierii din tara noastra. Cele sase oase descoperite in 1952, dar neevaluate pana acum, au fost datate ca provenind de acum 30.000 de ani si, desi apartin speciei Homo Sapiens, prezinta si caracteristici morfologice

Misterul Tunguska, elucidat de un roman
Geofizicianul roman Stefan SGANDAR, cu ale carui studii cititorii „Magazinului” au mai avut prilejul sa se intalneasca, ne propune de aceasta data o explicatie extrem de interesanta si de realista a asa-numitului fenomen Tunguska, petrecut acum 100 de ani - mai exact in ziua de 30 iunie 1908, ora 07:17 - pe Platoul Siberian Central. Imensul glob de foc care a explodat atunci in atmosfera terestra a generat efecte mai mult sau mai putin bizare, sesizabile rapid pe o distanta de circa 800 de kilometri. Totusi, nici o interpretare ulterioara nu a elucidat cazul.Citeste mai departe...

PRIMA FEMEIE DE PE PAMANT
Un muzeu din Bangkok a expus modelul in marime naturala al primei femei de pe Pamant. Lucy, asa cum au denumit-o descoperitorii in 1974. Lucy este considerata cel mai vechi reprezentant al speciei Homo Sapiens si are „venerabila” varsta de 3,2 milioane de ani.

Fosile descoperite in Nigeria provoaca senzatie in lumea stiintifica

Periuta de dinti - de la origini pâna in prezent

Edison, inventatorul imaginilor in miscare
Thomas Alva Edison s-a nascut la data de 11 februarie 1847 in Milan, Ohio (SUA). Desi a fost partial surd in adolescenta, Edison a devenit operator de telegraf, în anii 1860. Primul sau brevet de inventie a fost obtinut pentru masina electromagnetica de înregistrat voturi, în 28 octombrie 1868. In anul 1872 experimenteaza sistemul telegrafic duplex prin care se transmit simultan, pe acelasi fir, doua telegrame în sensuri contrare. Cinci ani mai târziu inventeaza fonograful, primul aparat de înregistrat sunete si, totodata, de redare a lor. In 1878 perfectioneaza telefonul lui Alexander Graham Bell si, folosind microfonul inventat de Hughes, breveteaza telefonul cu bobina de inductie si microfon cu carbune, caruia îi adauga apoi soneria electrica de apel. Un an mai târziu inventeaza becul cu incandescenta, iar în 1880 realizeaza prima distributie de energie electrica instalând o centrala pe pachebotul transatlantic „Columbia”, prima nava iluminata electric. La data de 4 septembrie 1882, la New York, Edison punea în functiune prima centrala electrica. În 1883 descopera intâmplator efectul care îi poarta numele - efectul Edison - referitor la emisia de electroni de catre metalele încalzite. În anul 1892 inventeaza un aparat de luat vederi, pentru obiecte sau oameni în miscare, care folosea o banda de 35 mm cu perforatii pe margine. Dupa doi ani inventeaza kinetoscopul, primul aparat care putea reda imagini în miscare, cu o frecventa de 46 de imagini pe secunda, dar care nu puteau fi vizionate decât de o singura persoana. Edison se stinge din viata la data de 18 octombrie 1931.
http://www.ultima-ora.ro/#Monden

Oamenii ar putea descoperi viata extraterestra sub forma microbilor

Am inventat si am lucrat pentru progresul omenirii
http://www.itcnet.ro/history/archive/mi2001/current3/mi41.htm

Unde e Ithaca lui Ulise?

http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/10/061012_ithaca_kefalonia.shtml

Homo Sapiens, mai bătrân cu 65.000 de ani

Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că vârsta celor mai vechi fosile umane, descoperite în Etiopia în 1967, au 195.000 de ani, fiind deci cu 65.000 de ani mai „bătrâne” decât se considera anterior. Această concluzie vine să confirme ipoteza potrivit căreia patria omului modern a fost Africa, de unde acesta a migrat spre Asia şi Europa, relatează The New York Times în ediţia sa din 17 februarie. Un grup de cercetători de la Australian National University din Canberra, condus de dr. Ian McDougall, de formaţie geolog, a anunţat că, la o nouă analiză a rocilor sedimentare în care au fost descoperite fosilele a doi oameni din vechime, s-a dovedit că aceştia au trăit în urmă cu aproximativ 195.000 de ani. O expediţie condusă de paleoantropologul kenyan Richard E.Leakey a descoperit, cu 38 de ani în urmă, de-a lungul râului Omo din Etiopia de sud, două specimene fosile, considerate atunci ca având o vechime de circa 130.000 de ani. Oamenii de ştiinţă din acea vreme puneau această cifră sub semnul îndoielii, considerând că omul modern nu ar putea depăşi „vârsta” de 100.000 de ani. Cu doi ani în urmă oamenii de ştiinţă au descoperit în nord-estul Etiopoiei, în apropiere de satul Herto, rămăşiţe şi mai vechi ale strămoşilor lui Homo Sapiens - craniile a doi adulţi şi al unui copil -, acestea având o vechime de 160.000 de ani. Cercetările genetice au arătat că omul modern ar fi putut apărea cu 150.000 - 200.000 de ani în urmă, iar ultimele date privind „vârsta” celor mai vechi fosile umane descoperite până în prezent confirmă acest lucru, scrie publicaţia americană. Craniile unui bărbat adult şi al unui copil, precum şi părţi din craniul unui alt adult au fost descoperite în localitatea etiopiană Herto, la circa 225 de km de capitala ţării Addis-Abeba, într-un loc cunoscut pentru fosilele sale şi interesantele descoperiri paleontologice făcute aici, unde au mai fost găsite părţi de craniu şi dinţii a încă şapte indivizi. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că ele constituie veriga lipsă din modelul evoluţiei omului, fiind „strămoşii imediaţi ai omului anatomic modern”. „Nu erau complet asemănători oamenilor moderni, dar erau foarte aproape de aceştia. S-au apropiat într-atât de noi încât pot fi consideraţi Homo Sapiens”, a declarat dr.Tim White de la Universitatea Berkeley din California.
http://www.jurnalulbtd.ro/afarticol.php?nrarticol=8&id=487