DIASPORA ROMANA

Rezumarea primului mesaj :

Un roman a devenit erou in Germania dupa ce a salvat de la inec doi sportivi care practicau caiacul. Romanul a reusit sa ii aduca teferi la mal dupa ce sportivii fusesera prinsi intr-un vartej, pe raul Kocher, scrie NewsIn, citand Realitatea TV

Cei doi barbati practicau caiacul si esuasera langa un pod cand au fost trasi la fund de curenti. Romanul, care vindea fructe si legume in apropiere, a vazut ce se intampla si le-a sarit in ajutor.

In presa locala, tanarul este considerat un erou. Modest, el a declarat ca este de la sine inteles ca trebuie sa-i ajuti pe oamenii aflati in pericol.

Cei doi sportivi au fost internati si sunt in afara oricarui pericol.

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Incredibil/152977/Un-roman-a-salvat-doi-sportivi-germani-de-la-inec.html]

O romanca "fabrica" olimpici in Anglia Simona Tudoran face din elevii de la o scoala privata din Londra viitori olimpici la matematica.

Copii romani infractori in Germania Revista germana "Der Spiegel" a publicat un raport al politiei din Berlin in care se arata ca tinerii din Romania aflati in acest oras comit zilnic aproximativ 500 de infractiuni.

Romanii care au speriat Vestul

ACTUALITATE
Imaginea Romaniei in Europa este serios "sifonata" zilele acestea.[Citeste]

Români de care nu ştiu românii
Moartea eroică a profesorului evreu născut, educat şi consacrat în România, Liviu Librescu, în masacrul de la Virginia Tech, a pus din nou pe tapet o problemă invizibilă a politicii culturale externe româneşti. Aceasta e incredibil de îngustă şi obsedată de câteva nume, concentrate pe era de aur a anilor 1930:
citeste...

Şi Oxfordul îşi are românii lui

Peste 30 de tineri români studiază în cele mai cunoscute colegii din Oxford. Se ştiu între ei, dar se întâlnesc rar, fiecare lucrând la un proiect de cercetare cele mai multe ore din zi doar între zidurile colegiului de care aparţine.

Face informatica in Germania

Cristian Jaloba a plecat din tara pentru a lucra in strainatate nu din motive financiare, asa cum procedeaza cei care se hotarasc sa faca acest pas, ci pentru a scapa de stresul cotidian. A vrut pur ... [ continuare ]

Designer de lux in Paris
Cristian Todie este unul dintre cei mai apreciati artisti plastici din Franta, lucrarile sale avand la ora actuala o cota de vanzare apropiata de cea a celebrilor pictori Tonitza si Grigorescu, situata intre 4.400 si 15.000 de euro, in functie de marimea lucrarii. Nascut la Constanta, Cristian Todie a reusit sa fuga din Romania in 1975, cand a trecut Dunarea inot pe la Portile de Fier si a ajuns in Iugoslavia. Avea pe atunci 21 de ani. 'Aceasta a fost de fapt a doua incercare. Prima data cand ... [ continuare ]

Eroi romani in lume
Romanii chiar stiu sa reactioneze in situatii de criza. Nu mai tin cont de nimic, nici chiar de propria lor viata. Si, dand dovada de un curaj situat la granita cu nebunia, se avanta in mijlocul evenimentelor: atacuri teroriste, nebuni inarmati, incendii, explozii. Iata numai cateva din situatiile exceptionale in care romanii stabiliti peste granitele tarii s-au implicat. Unii au scapat, altii au platit cu pretul vietii actele lor temerare. Cu totii au devenit insa, peste noapte, eroi ... [ continuare ]

Francezii şi italienii vor neveste din RomâniaPrin agenţiile matrimoniale, din ce în ce mai mulţi intelectuali îşi caută soţii gospodine Un bărbat ar vrea să aibă o soţie romantică, tandră şi gospodină. O doamnă îşi doreşte o jumătate serioasă, cu simţul umorului şi protectoare. Nu strică o situaţie materială stabilă şi, dacă se poate, o casă. În jur de 90% din cei care aleg să îşi găsească perechea printr-o agenţie matrimonială sunt intelectuali. Româncele "de casă" au lipici la francezi, italieni şi nemţi.
Într-o seară de marţi am intrat pentru prima oară, într-o astfel de agenţie, situată la etajul 1 al unui bloc din Bucureşti. Într-o încăpere cu două fotolii, birou şi scaune, aşteptau deja doi domni. Unul până în 40 de ani, celălalt trecut de 50. Foarte glumeţi şi îndrăzneţi. Am fost întrebată: "Aveţi întâlnire?". Am răspuns şovăit: "Sunt în interes de serviciu".
Domnii m-au măsurat din cap până în picioare. Nu ştiam cum să ajung mai repede la un scaun. Am fost "salvată" de managerul agenţiei, de la care am aflat ulterior că domnii veniseră să îşi ridice banii de pe taxa de înscriere. Nu erau mulţumiţi că jumătatea lor nu a apărut după două săptămâni de aşteptare.
Mulţi români, cu inima frântă, dar care mai cred în săgeţile lui Cupidon, apelează la serviciile agenţiilor matrimoniale şi caută persoana alături de care să-şi petreacă restul vieţii.
Doamnă elegantă caut bărbat blând şi fără vicii
"Sunt pasională, sensibilă, comunicativă, cu suflet bun şi îmi doresc copii. Relaţia dorită: serioasă, bazată pe respect, comunicare şi sinceritate. Vreau ca persoana căutată să fie generoasă, până în 45 de ani, cu situaţie materială bună, să fie calm, fără copii şi fără vicii". Ori… "Sunt o bună gospodină, sunt elegantă şi chiar cochetă, ador viaţa de familie. Doresc o căsnicie fericită, o relaţie bazată pe sinceritate, sentimente curate. Persoana căutată: 35-50 de ani, blând, fără vicii, familist, stabil". Cu astfel de anunţuri îşi momesc doamnele alesul pe site-urile agenţiilor matrimoniale. Nici domnii nu se lasă mai prejos şi punctează toate calităţile care ştiu că ar înmuia inima oricărei femei: "Calm, sociabil, cu simţul umorului, deschis, analitic, tandru, romantic. Persoana căutată: 27 - 40 de ani, echilibrată, gospodină, tandră, iubitoare, să-şi dorească să fie răsfăţată şi iubită şi să fim cât mai mult timp împreună, să aibă copil dacă se poate". Nu întotdeauna cei care îşi iau inima în dinţi şi completează un formular într-o agenţie matrimonială primesc o veste bună. "Pentru vârstnici, lucrurile merg mult mai greu. Se îngustează mult aria de căutare. Avem înscrişi domni la 80 de ani şi doamne la 70. Dar le spunem de la început că sunt şanse mici", ne-a declarat Daniela Bogdan, managerul Agenţiei Venera. Aceasta a subliniat că există şi doamne care vor numai bărbaţi din afară, pentru că sunt dezamăgite de români.
Străinii vor românce "de casă"
Străinii îşi doresc românce "de casă", care vor să-şi întemeieze o familie. Cei mai dornici sunt francezii, italienii, nemţii, dar au fost înregistrate şi cereri din ţările nordice, Japonia sau Australia. Alina şi Măsaru s-au întâlnit printr-o agenţie matrimonială. Ea, româncă, 29 de ani. El, japonez, stabilit în capitala Italiei, cu 11 ani mai în vârstă. Povestea a început în urmă cu trei ani. Măsaru s-a dus la agenţie cu inima strânsă. I s-au pus în braţe toate albumele cu fotografii ale "fetelor de măritat". Când a văzut poza Alinei a rămas mut. A apucat să întrebe: "Crezi că o astfel de fată frumoasă, blondă, subţirică şi cu picioare lungi, cu ochi de căprioară, o să mă vrea pe mine?" Prima întâlnire a lor: o seară de joi. Ora 20.00. Măsaru aştepta nerăbdător. După cinci minute de întârziere, a apărut şi Alina. Discuţiile s-au întins până după ora 2.00 noaptea, la restaurant. După doar trei întâlniri, Măsaru i-a dăruit o cutiuţă din catifea roşie, în care era inelul de logodnă. Ea a spus, fără ezitare "Da!". După alte trei săptămâni, Măsaru s-a întors în România şi a cerut-o de la părinţi. Măsaru şi Alina s-au căsătorit de trei ori. O dată neoficial, la biserica St. Pietro din Roma, unde şi-au sfinţit verighetele; a doua căsătorie s-a ţinut la Bucureşti, urmată de o lună de miere în Calabria; iar cea de-a treia nuntă a avut loc după opt luni, într-un templu shintoist din Japonia. A fost o nuntă tradiţională, în kimonouri.
În jur de 90% din clienţi au studii superioare
Carmen Bîrlan, consilier matrimonial "El şi Ea Matrimoniale", ne-a spus că fiecare cuplu format în agenţie este monitorizat pe o perioadă de 3-6 luni. "În proporţie de 90% din clienţii noştri sunt intelectuali (...). Persoanele tinere nu pierd timpul, iar cele trecute de o anumită vârstă sunt mai reticente. Ne confruntăm des cu o problemă. Sunt foarte mulţi bărbaţi, în general cei tineri, care zic: «merg la agenţie şi îmi cumpăr o femeie». Nu cumpără o femeie, ci serviciile firmei respective", a explicat Carmen Bîrlan.
Cât costă serviciile unei agenţii matrimoniale
Taxa de înscriere este de 75 lei, pentru trei luni de aşteptat în baza de date. Doamnele până în 30 de ani nu plătesc această sumă. Persoana care cere o întâlnire va plăti 200 lei (Venera Agency) sau 50 de euro, în două rate, pentru trei întâlniri (El şi Ea Matrimoniale).

Tariceanu vrea cursuri de limba româna pentru copiii muncitorilor din strainata

Premierul Calin Popescu Tariceanu i-a cerut, ieri, ministrului Educatiei, Cristian Adomnitei, sa gaseasca solutii pentru organizarea de curs..

Romance, prostituate de lux, arestate la Londra O retea de prostitutie de lux, condusa de doi frati israelieni si trei romance a fost anihilata in urma unor raiduri ale politiei londoneze, informeaza Daily Mail.

Importanta comunitatilor istorice de romani din afara frontierelor pentru Romania

Importanta macedo-romanilor pentru spatiul romanesc a fost relevata de marile personalitati din istoria Romaniei, in ultimele doua secole, aceasta fiind in principal una culturala.
Macedo-romanii, populatie autohtona in spatiul sud-dunarean, raspandita in cadrul statelor balcanice, reprezinta ramura sudica a neamului romanesc. Au fost cunoscuti de-a lungul vremii sub denumiri diferite, unele date de popoarele conlocuitoare, altele preluate ca etnonim: aroman (arman, raman), vlahi, vlasi, kutzo-valahi (nume dat de catre greci), tantari-cincari (nume dat de catre sarbi), cioban (nume dat de albanezi, datorita ocupatiei principale cu pastoritul). Ca teritoriu de bastina al macedo-romanilor semnalam muntii Pindului, Epirului, campia Tesaliei, sudul Albaniei, unde sunt atestati de peste 1000 de ani. Apar in istorie ca niste vlahi calatori (chervanagii, caravanari), una din principala lor ocupatie fiind transportul de marfuri in interiorul peninsulei.
In perioada bizantina, ca mai apoi in cea otomana, macedo-romanii vietuiesc sub influenta culturii grecesti (atat sociala cat mai ales bisericeasca). In sec. XVIII, in sudul Albaniei alcatuiesc o infloritoare viata culturala si economica, sub haina greceasca. Orasul Moscopole, cu peste 60000 de locuitori, toti aromani, la apogeul dezvoltarii sale din a doua parte a sec. XVIII, avea sa fie distrus de albanezii si bulgarii musulmani. Exista numeroase cronici bizantine care arata asemanarea si originea comuna a romanilor de la sud si de la nord de Dunare. Prima incercare de apropiere culturala intre aromani si romani are la origine invatatii moscopoleni: protopopul Th. A. Cavaliotti, Constantin Ucuta Moscopoleanu, Gheorghe Roza, Mihail Boiagi. Dupa distrugerea orasului Moscopole (1769, 1788), o elita comerciala importanta se revarsa in sud-estul european (Serbia, Bulgaria, Grecia, Tarile Romane, Ungaria, Austria), punand, in centrele comerciale din aceste tari, bazele unui comert important. In Serbia, un reputat istoric sarb, Dusan Popovici, afirma ca, atunci cand se va face analiza sangelui marilor industriasi si comercianti sarbi, se va vedea ca erau de origine tantara. Familiile Sina, Roza, Duca, Malenita, Mangiarli, Capra, Calai, Agora, Neaplu, Manasi, Modosu, Dadani, Darvari, Popp, Diaconovici, Zonea, Dona, Cociu, Doda, Musteta, Coda, Tolea, Spaici, Angelcu, Marcusu, Dima, Paciurea, Staia, Mihail, Mocioni, Saguna, Dumba, Gojdu, Grabovski isi fac prezenta in spatiul comercial sud-est european. De mare importanta pentru romani au fost doi descendenti moscopoleni, Andrei Saguna, mitropolitul Ardealului, si Emanoil Gojdu, marele everghet care si-a lasat intreaga avere bisericii ortodoxe din Transilvania pentru ca tinerii romani sa-si poata desavarsii studiile.
Statul roman, dupa unirea celor doua provincii romanesti, Muntenia si Moldova, s-a implicat pentru ajutorarea culturala a macedo-romanilor din spatiul balcanic. Personalitati ca Nicolae Balcescu, gen. Cristian Tell, Ion Ionescu de la Brad, Al. Ioan Cuza, V.A. Urechia au militat in aceasta directie. Declinul acestor comunitati era evident la sfarsitul de secol XIX. Astfel, s-au deschis in Balcani peste 100 de scoli si zeci de biserici, finantate de statul roman, ca si de aromani instariti. Prefacerile adanci prin care a trecut teritoriul balcanic in prima jumatate a sec. XX, au ingreunat si zadarnicit actiunile culturale. Ca un esec al acestora, in perioada 1925-1933, sute de familii de macedo-romani s-au repatriat, initial in Cadrilater, apoi, in 1940, in Dobrogea de Nord.
Comunismul instituit prin ocuparea sud-estului european, mai putin Grecia, a dus la accelerarea procesului de asimilare etnica a aromanilor, atat in spatiul balcanic comunist, cat si in Grecia.
In perioada 1990-2000, statul roman confruntat cu grave dezechilibre sociale, politice si economice, nu a fost activ in promovarea unor proiecte culturale in sprijinul comunitatilor de macedo-romani din spatiul balcanic. A fost, in schimb, unul din initiatorii recomandarii 1333, din 14 iulie 1997, care solicita statelor balcanice sa creeze conditii pentru afirmarea cultural-lingvistica a aromanilor.
In anul 2005, o asociatie numita „Comunitatea Aromanilor din Romania” incerca sa creeze o diversiune mediatica (in stilul nou-createi „Comunitati a Moldovenilor”), prin care solicita inregistrarea aromanilor ca minoritate etnica in Romania, demers indelung comentat de aromanii oponenti ai acesteia. Scopul acestei diversiuni era unul evident: dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana trebuia sabotata o ipotetica implicare in sprijinirea culturala a romanilor sud-dunareni. Similar cu ceeace se si intampla in spatiul istoric romanesc rasaritean, ocupat in 1940 (Basarabia, tinutul Herta, nordul Bucovinei), si ne referim la interesul crescut pentru obtinerea cetateniei romane (in fond europeana), si in spatiul balcanic (Serbia, Macedonia, Croatia, Albania, Muntenegru) va aparea un interes asemanator. Dupa cum observam s-a lucrat in amandoua directiile asemanator: constituirea unor curente moldoveniste, vlahe-aromane, distincte de nationalitatea romana. In fapt acestea reprezinta resuscitarea unor idei mai vechi in spatiul rasaritean, respectiv sud-dunarean.
In privinta moldovenismului promovat de Voronin, lucrurile sunt penibile pentru a mai fi comentate, ele neavand suport in Romania. Acest curent, preluat de la kominternisti, este exclusiv finantat de statul moldovean, existand atat timp cat este de interes pentru conducerile acestuia. In privinta curentului vlah-aroman, acesta are o istorie mai sinuoasa in ultimii 17 ani, existand diferente in statele balcanice. In Romania el a fost promovat galagios dupa anul 2005, fulminant putem spune, stingandu-se dupa aderarea Romaniei la U.E. In fapt, promotorii lui s-au facut de ras in comunitatile de aromani, in mai 2006, plimband oamenii veniti la spectacol folcloric la Sala Palatului, pe strazile Bucurestiului, pana la Piata Victoriei, in numele constituirii unei halucinante „minoritati nationale” a aromanilor. Lucrurile ar fi similare cu constituirea unei minoritati nationale a sasilor in Germania.
Oamenii de stiinta, intelectuali, publicisti, de origine aromana, care au inteles corect grozavia pregatita de himerica „Comunitate”, au semnalat stupizenia acestor demersuri. Trebuie sa semnalam si un fapt important. Prestatia a doua personalitati cu mare notorietate, de origine aromana, care au cimentat in constiinta publica, romanitatea aromanilor: Gheorghe Hagi si George Becali. Acestia si-au asumat permanent, cu un sentiment de mandrie nationala, apartenenta lor la romanism prin ramura macedo-romana (aromana). Amandoua aceste personalitati provin din comunitati puternice de aromani, cu traditii patriarhale, avand un spirit comunitar nediluat, nepervertit, in pofida marelui lor succes mediatic. In fapt, se pare ca, prin acest spirit comunitar au avut forta, taria, de a razbate in societate.
Avand in vedere presiunile exercitate asupra romanilor de peste hotare din comunitatile istorice, in vederea asimilarii lor etnice, ar trebui sa existe doua politici ale statului roman: acordarea cetateniei romane, la cerere, celor care fac dovada ca fac parte din ramurile romanismului (aromani, megleno-romani, istroromani, vlahi timoceni, bucovineni, basarabeni) cu atragerea spre tara a celor din sud si incurajarea de a promova reforme sociale si culturale pentru integrarea europeana pentru cei din rasarit. In acelasi timp, pragmatic, trebuie incurajate proiectele comune, in principal economice si culturale, avand in vedere larga raspandire teritoriala a romanismului de la Bug la muntii Pind.
Pentru Romanian Global News, Dr. Emil Tircomnicu

Sute de romani sclavi in Cehia
O grupare de traficanti de carne vie a obtinut profituri uriase din exploatarea a 500 de romani.[Citeste]
=====
O romanca in masinaria de razboi americana

Românii pleacă în afara frontierelor pentru bani, dar şi pentru o viaţă mai bună
Locuirea temporară în străinătate. Migraţia economică a românilor” este un studiu realizat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă (FSD) care prezintă date despre românii care au ales să muncească dincolo de graniţele patriei-mamă. Astfel, moldovenii, muntenii şi oltenii sunt cei care au luat, după Revoluţie, calea străinătăţii pentru o slujbă mai bună şi mai bine platită decât în ţară, în timp ce transilvănenii şi bucureştenii au trecut graniţa în special în scopuri turistice.
Potrivit studiului FSD după anul 2002 ţările preferate de români au devenit Spania şi Italia, în timp ce până la acea dată românii alegeau Israelul, Turcia sau Germania. Potrivit aceluiaşi studiu, în 2007 se estimează că vor mai pleca în străinătate aproximativ 1.400.000 de români pentru a-şi găsi de lucru. 98% din barbaţii care au plecat să muncească au început treaba ca muncitori în construcţii, în timp ce 88% din femei au ajuns menajere.
Potrivit studiului FSD, a 12-a parte din totalul românilor cu vârste între 18 şi 59 de ani au lucrat în străinătate după 1989, iar tendinţa migraţiei s-a accentuat după 2002, atunci când a fost liberalizată circulaţia românilor în spaţiul Schengen. În prezent, fenomenul plecării temporare la lucru în străinătate este de aproximativ trei ori mai intens decât în 2002. Jumătate din românii care au plecat la muncă în afară în ultimii cinci ani se găsesc în Italia, iar un sfert în Spania. Totuşi, statisticile neoficiale arată că în Italia sunt aproximativ un milion de români, iar liderii asociaţiilor românilor de acolo susţin că sunt peste un milion şi jumătate.
Percepţia imigranţilor despre ei inşişi este că sunt “cu milioanele”. “Peste tot în jurul Romei auzi vorbindu-se româneşte. Iar la Torino nici nu mai spun, acolo o să devenim majoritari. În rest, în fiecare oraş din Italia este imposibil să nu găseşti români”, spune un imigrant (28 de ani) în Italia. Românii din Italia sunt deja integraţi, după cum se arată în studiul FSD. Ei au apartamente închiriate sau cumpărate şi locuri de muncă destul de stabile. De asemenea, există imigranţi care au propriile afaceri sau care lucrează pe cont propriu pentru diverse firme. Asta nu înseamnă că nu există şi acei imigranţi clandestini care locuiesc în pădurile din jurul Romei sau în cimitirele de maşini, care au tot bagajul într-un rucsac şi care se plimbă în fiecare zi cu metroul în căutarea unei slujbe temporare.
Principalul motiv pentru care românii pleacă din România sunt banii, dar aceştia speră şi la o viaţă mai bună sau visează a-şi deschide propria afacere. Din datele oficiale, dar şi din cele neoficiale, sunt circa 1.800.000 de cetăţeni care fac parte din migraţia temporară de muncă stabilizată. Mai sunt circa 400.000, o masă fluctuantă care pleacă în funcţie de slujbele pe care le găseşte.
“Munca în străinătate reprezintă o sursă importantă de venit pentru o parte însemnată a populaţiei. În prezent, una din zece gospodării româneşti beneficiază de venituri din migraţia internaţională”, spune Dumitru Sandu, sociolog şi coordonator al cercetării FSD. Cei care decid să se întoarcă în ţară se schimbă, este de părere Dumitru Sandu. Românul care pleacă la muncă în străinătate este mai critic în ceea ce priveşte situaţia din România, dar în acelaşi timp mai optimist.
Nu se poate aprecia exact câţi români se vor întoarce acasă după ce vor strânge suficienţi bani pentru o viaţă decentă, răspunsul lor cel mai frecvent fiind: “Mă mai gândesc”. Potrivit studiului FSD aproximativ 11% dintre românii cu vârste între 18 şi 59 de ani ar dori să plece anul viitor la muncă în străinătate, ceea ce înseamnă că în jur de 1,4 milioane de români vor pleca la muncă în afară în 2007.

Conduce o scoala de limbi straine in Luxemburg

In 2005, cand Romania semna la Luxemburg Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, o tanara de numai 27 de ani din Sibiu, Lacramioara Moraru, Clara pentru apropiati, s-a ocupat ca delegatiei ... [ continuare ]

Nicu ii trateaza pe vienezi cu pui fript si palinca
Nicu Danes, in varsta de 44 de ani, are cea mai prospera rotiserie din Viena. Retetele de pui fript ale romanului nu i-au lasat indiferenti pe austrieci. Zilnic vienezii se inghesuie la magazinul lui Nicu pentru o pulpa sau un piept de pui facute ca la mama acasa. Unde mai pui ca unii clienti cumpara cat mai multe produse, pentru a primi din partea proprietarului ca bonus de fidelitate un pahar de palinca de pe plaiurile noastre mioritice. Nicu Danes s-a nascut in Bucuresti si a ... [ continuare ]

Romanii din Valea Timocului si Carpatii Timoceni

• chiar dacã se bucurã de aprecierea specialiştilor germani, ea doreşte sã se întoarcã în România pentru a fi aproape de Marea Neagrã, pe care o iubeşte foarte mult

Tânãra pictoriţã originarã din România, Crina Fleischmann, a încheiat cu succes şi cu multe laude din partea criticii locale, prima sa expoziţie individualã din Heilbronn. Expoziţia de tablouri a fost inauguratã în luna februarie iar pânã la închiderea ei, Crina Fleischmann a stat zi de zi în sala de expoziţie, a rãspuns întrebãrilor fiecãrui vizitator şi a pictat în faţa publicului dezvãluind câte ceva din tehnica sa aparte de lucru. “Reacţiile vizitatorilor şi numãrul lor mare, nu numai la vernisaj ci şi în zilele urmãtoare, mã bucurã mult şi vreau sã încerc şi pe viitor sã am contact direct cu lumea, prin tot felul de acţiuni asemãnãtoare”, ne-a declarat tânãra artistã. Tablourile ei pline de luminã poartã numeroase simboluri româneşti iar adesea înfãţişeazã peisaje din Dobrogea şi de la malul Mãrii Negre care îi este atât de dragã pictoriţei. Originarã din Satu-Mare, Crina Fleischmann s-a stabilit din 2004 în Heilbronn împreunã cu soţul ei, şi el originar din România şi emigrat în Germania în urmã cu 20 de ani. Ea a fost acceptatã în urma unui concurs drept membru al Asociaţiei Artiştilor. A studiat pictura în ţarã, la Facultatea de Artã din Timişoara, iar la puţin timp dupã absolvire, cu rezultate excelente, a primit o ofertã de lucru în Düsseldorf. Astfel a emigrat în Germania unde, sub îndrumarea familiei, a gãsit resursele necesare pentru a se dedica în întregime picturii. Tablourile ei reţin atenţia oricãrui privitor prin liniştea şi lumina pe care o rãspândesc, tânãra artistã dând dovadã de mãiestrie în combinarea nuanţelor pastelate. Pictoriţa se axeazã în special pe exprimarea artisticã tradiţionalã iar tablourile ei sunt realizate în ulei, acril, şi acuarelã. Chiar dacã în Heilbronn, cariera ei artisticã a pornit pe un drum ascendent şi a cucerit publicul german iubitor al picturii clasice, visul Crinei rãmâne întoarcerea în România. Ea ne-a mãrturisit cã îşi doreşte sã se stabileascã în Dobrogea, la Techirghiol, de unde este originar şi soţul ei, pentru a trãi aproape de mare.
adina.zamfir@actualitatea-romaneasca.ro

Politia din Phnom Penh a eliberat cinci romance si o basarabeanca, fortate sa se prostitueze cu bogatasi si oficialitati guvernamentale
Cosmarul prostituatelor romance de lux din Cambodgia

Nemţii, reprezentaţi la Eurovision de un roman

Cantăreţul de swing Roger Cicero (36 de ani) a caştigat preselecţia pentru Eurovision 2007 şi va reprezenta Germania la finala din 12 mai, de la Helsinki. Piesa cu care va participa Cicero se intitulează, în traducere, "Femeile conduc lumea" şi a primit peste jumătate dintre cele 900.000 de televoturi, potrvit hotnews.ro. Roger este de origine roman, tatăl său fiind Eugen Ciceu, un renumit pianist, interpret de muzică clasică şi jazz.
Cicero a fost foarte uimit că a caştigat preselecţia, spunand că nu s-a aşteptat nici o secundă ca acest lucru să se întample. Acesta a adăugat că, în timp ce se acordau voturile, i s-au înmuiat picioarele şi chiar i s-a părut un moment mai greu decat cel de pe scenă, cand a interpretat.
Versurile melodiei sale elogiază femeile, mesajul piesei fiind "Femeile au avut întotdeauna, subtil, carma în mană". Cantăreţul este destul de încrezător în această melodie, spunand că "era momentul unei asemenea piese".

Alexandru si Cornelia Zicu au dat lovitura pe 5th Avenue
Romani, regii cosmeticii in Statele Unite
Romanii din America castiga clientela de lux.

De la Anastasia Soare - „Regina Sprancenelor”, la Jessica - „Prima Doamna a Unghiilor”, sau Cornelia Zicu, detinatoarea unui superb Spa pe celebra 5th Avenue din New York, romanii au ajuns sa fie recunoscuti drept cei mai buni in domeniu. Vedete de talie internationala