Iorga[v=]

Rezumarea primului mesaj :

NICOLAE  IORGA-
95]Cei mai multi traiesc zile, putini traiesc viata. 
94]Cand ne intrebam ce rost are viata, ne asemanam poate cu magarul orb ce invarte roata morii si care e foarte nedumerit la ce serveste necontenita si dureroasa lui invartire. 
93]Viata nu inseamna a trai ci a sti pentru ce traiesti.
92]Săgeata adevărului se înfige în tine, minciuna ce ţi s-a aruncat cade în noroi la picioarele tale.
91]Nu exista oameni rai sau oameni buni exista doar oameni.
90]Istoria este un tribunal în care se judecă popoarele si naţiunile. 
89]Poţi admira ce nu ai înţeles cu totul, dar nu poţi iubi decât ce ai înţeles bine.
88]Ambiţia aduce atâtea jertfe zadarnice, cărora omenirea naivă le dă o interpretare eroică.
87]Insulta e neputinţă exagerată.
86]Insulta e declaraţia înfrângerii.
85]O înfrângere e numai mijlocul pe care ni-l dă soarta ca să vedem ce ne lipseşte pentru a învinge.
84]Radacina convingerilor este experienta.
83]Ataci o părere a unui prost si te trezesti cu prostul întreg în discutie.
82]Fii bun, dar fereste-te sa creada lumea ca poti fi numai bun.
81]Niciodata un om mare nu e mai mare decat in zdrente.
80]Un om bun nu e acela care face bine, ci acela care se bucură de bine.
79]Dacă poţi merge, de ce să te târăşti?
78]SINGURA CETATE CE NU POATE FI CUCERITĂ CU SILA ESTE SUFLETUL OMULUI.
77]Lenea e sinucidere blanda.
76]Democrat inseamna cineva care vrea sa inalte poporul pe umerii sai, nu cineva care vrea sa se inalte el pe umerii poporului.
75]Un popor care nu isi cunoaste istoria este ca un copil care nu isi cunoaste parintii.
74]Copilul nu datoreaza parintelui viata, ci cresterea.
73]Iti asociezi mai usor defectele decat insusirile, aproape toate viciile te fac sociabil.
72]Faptele tale bune vor fi pornirile bune ale fiilor tai. Macar atat ar trebui sa te indemne a le face.
71]A contraface bine e chiar mai greu decat a face.
70]Mintile ilustre discuta idei, inteligentele medii discuta evenimente, iar mintile reduse ii discuta pe altii.
69]Ce deosebeste diamantul de carbune? Nu ca primeste mai multa lumina, ci ca trimite mai multa inapoi.
68]A parasi lupta din cauza ticalosiei mediului e tot una ca si cum ti-ai taia gatul fiindca e noroi afara.
67]Viata nu inseamna a trai, ci a sti pentru ce traiesti.
66]Poporul nostru a crezut ca dracul, fiind barbat, nu poate fi destul de rau. Si atunci a creat pe mama dracului!
65]Zambetul care e o cochetarie , o bunatate, n-ar a face cu rasul, care este o bucurie, si nici cu ranjetul , care este o batjocura.
64]Prost nu e cel care nu intelege unele lucruri, cat de multe, ci acela care le intelege pe toate pe dos.
63]Scoala cea mai buna e aceea in care inveti, inainte de toate, a invata.
62]Pacea nu poate veni din dorinta de pace, ci de la suprimarea instinctelor de razboi.
61]Viteazul priveste pericolul, cutezatorul il cauta, nebunul nu-l vede.
60]Frumusetea trebuie sa fie legata de bunatate; altfel sufletul urat o invinge.
59]Lenea nu-i odihnă şi de aceea-i lipseşte mulţămirea.
58]Sarpele e odios nu pentru ca musca, ci pentru ca se ascunde ca sa muste.
57]Om în adevăr bun este acela care ar fi putut fi rău şi n-a fost.
56]Tăcerea are glasurile ei de-nţelepciune, ascult-o!
55]In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe
54]Cel ce rîde e rareori superior celui de care rîde.
53]Mulţi simt o mare uşurare cînd constată că şi alţii sînt capabili de prostiile lor.
52]Temniţa cea mai de temut este cea în care te simţi mai bine.
51]Curajul e vederea peste propria fiinta si peste orice primejdie a unui scop.
50]Curajul este ceva care se formeaza, care traieste si moare, care trebuie intretinut la fel ca si armele.
49]Copiii trebuie crescuţi pentru ei, nu pentru părinţi.
48]Multi au avut aptitudini extraordinare, insa, fiindca n-au avut curaj, ei au trait ca niste morti si au sfarsit prin a fi ingropati in inactivitatea lor.
47]Faima se rugineste, daca nu o cureti prin munca in fiecare zi.
46]Munca staruitoare invinge totul.
45]Statele bolnave fac reforme pentru a nu pieri.
44]De vei avea aur in sufletul tau, in licariri de aur va straluci tot ce porneste de la tine.
43]Cel care merge cu ochii în pămînt se vede pe sine mai bine decît cel care se priveşte în oglindă.
42]Pînă acum oamenii nu au găsit alt drum spre adevăr mai bun decît greşeala.
41]Scrie ca sa nu pierzi florile gandului tau, pe care, altfel le ia vantul .
40]Veselia omului e ca mirosul florilor: ea nu se inalta din suflete vestede.
39]Poti face din moartea ta un arc de triumf catre nemurire.
38]Pentru a fi in adevar om, trebuie sa te gandesti la doua lucruri : ca atatia oameni au fost, ca sa fii tu si ca tu insuti esti ca sa fie dupa tine atatia oameni.
37]In cugetare,ca si-n natura,izvorul seaca,nu mai scormoni zadarnic pamantul,ci asteapta ploaia de sus.
36]Faceţi întuneric în sufletele oamenilor şi vor veni stafiile, care vă vor strînge de gît.
35]Cel mai mare orator este acela care spune mai putin si sugereaza mai mult.
34]Viata ar fi mult mai placuta daca ne-am putea uita necazurile tot atat de repede ca si binecuvantarile.
33]Cea mai mare minune e să crezi că poţi face una. Restul e foarte uşor.
32]Cel mai sigur semn de moarte apropiata a unei societati este batranetea morala a copiilor.
31]Nu e greu să găseşti adevărul, greu e să ai dorinţa de a-l găsi.
30]Înşelînd, te pregăteşti să fii înşelat.
29]Frica are mai multă imaginaţie decît curajul.
28]Bun cu adevarat e numai acela care nu lasa a se savarsi raul in imprejurul lui.
27]Adevarul este ca apa rece care face rau doar dintilor stricati.
26]Cei ce nu-si cunosc trecutul sa nu mai fie!
25]Pe morti nu-i cautati in mormant, ci in inima voastra.
24]O idee nu e mai clară cu litere mai mari.
23]Cand femeia nu mai e frumoasa, lumea asteapta sa fie altceva,pe cand ea intelege sa fie tot ce a fost pana atunci.
22]La sfarsitul fiecarei zile socoteste nu ceea ce altii au facut fata de tine, ci ceea ce tu ai facut fata de altii.
21]Cine uită nu merită
20]Poţi zbura pe aripile altuia, dar nu cu ele.
19]Nu e greu să găseşti adevărul, e greu să ai dorinţe de a-l găsi.
18]Nu zi niciodata "nu se poate", ci incepe cu "sa vedem".
17]“Învăţat” se cheamă un om care e bucuros să tot înveţe.
16]Omul cu adevărat bun este doar cel care a avut ocazia de a fi rău şi nu a fost.
15]Oamenii mari s-au născut în case mici.
14]Cititor înseamnă un om care înţelege o carte.
13]In tara in care combaterea inseamna batjocura, fireste ca adeziunea nu poate fi decit lingusire.
12]Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.
11]Aproape toate viciile te fac sociabil.
10]Fereste-te de acel dusman care vrea sa te cistige si pe tine impotriva ta.
9]Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta.
8]Lingusirea este plata anticipata a tradarii care ti se pregateste.
7]Increderea nu se pierde decit o data.
6]Fereste-te deopotriva de prietenia dusmanului si de dusmania prietenului.
5]De multe ori, e o obraznicie sa nu fii obraznic.
4]Cea mai rea lene e aceea ce are nevoie si de vremea altora.
3]La noi, romanii, intai se aud cantecele si apoi rasare soarele.
2]Intelepciunea este o marfa pe care cine o vinde a cumparat-o.
1]Adevarul este pretutindeni, dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta.
=====
LEO

Nicolae Iorga – enciclopedistul


135 de ani de la naştere

Istoric, scriitor, publicist şi om politic, Nicolae Iorga a fost o personalitate reprezentativă în istoria culturii noastre şi a umanităţii. Moştenirea lăsată de el, rod al unei munci susţinute, este vastă şi diversă. Savantul Nicolae Iorga s-a născut, în urmă cu 135 de ani, la 5 iunie 1871, în Botoşani. A făcut studii liceale în oraşul natal şi Iaşi, iar universitare (Facultatea de Litere) la Universitatea "Al.I.Cuza". Şi-a continuat studiile la Paris, Berlin şi Leipzig. Din 1895 a devenit profesor titular al Catedrei de Istorie Medie, Modernă şi Contemporană din Universitatea Bucureşti. De numele său se leagă înfiinţarea unor importante instituţii de cercetare istorică: Institutul de Studii Sud-Est Europene (1914), Şcoala Română din Paris (1921), Institutul de Istorie Universală (1937) etc. Dotat cu o putere de muncă puţin obişnuită, cu o memorie excepţională şi cunoaşterea multor limbi străine, el a desfăşurat o activitate de cercetare vastă prin publicarea unui număr considerabil de lucrări asupra istoriei poporului român şi al lumii. A desfăşurat o foarte bogată activitate publicistică: a editat şi a condus o serie de ziare şi reviste şi a colaborat la numeroase publicaţii ale vremii. S-a afirmat şi ca un deosebit de activ om politic. A depus o uriaşă muncă în vederea ridicării nivelului cultural al poporului, atît prin scris, cît şi prin conferinţe. În 1906 a înfiinţat ziarul Neamul românesc. În Iaşi a fondat, în 1907, Casa românească de cetire pentru popor "Ion Creangă", din cartierul Tătăraşi. Cel mai de seamă istoric al românilor şi-a consacrat peste 50 de ani cercetărilor istorice, concretizate în cîteva mii de titluri (1003 volume, 12.755 articole şi studii, 4.963 recenzii), care acoperă toate domeniile istoriei românilor şi ale istoriei universale. Preocupările sale s-au extins şi asupra literaturii, impunîndu-se ca scriitor. Ca o recunoaştere a muncii sale, Nicolae Iorga a fost ales membru corespondent al academiilor din Polonia, Cehoslovacia, Suedia, Grecia, Serbia. În ţară, a fost ales membru corespondent al Academiei Române (1897) şi membru titular (1910). De asemenea, i s-a acordat titlul de doctor honoris causa al universităţilor din Paris, Roma, Oxford, Genova, Lyon, Strasbourg, Praga şi altele. La 27 noiembrie 1940 a fost curmată brutal viaţa marelui dascăl şi istoric, de un grup de legionari, care l-au asasinat în pădurea Strejnic de lîngă Ploieşti. Nicolae Iorga a fost şi rămîne unul dintre geniile poporului nostru, cu care ne mîndrim şi pe care îl omagiem cu toate ocaziile.

http://www.evenimentul.ro/articol/nicolae-iorga-enciclopedistul.html

Ieri, a fost dezvelit, in centrul Ploiestiului, bustul lui Nicolae Iorga


Incepand de ieri, Ploiestiul si-a imbogatit zestrea culturala cu o noua opera de arta: bustul istoricului Nicolae Iorga. Dezvelirea acestuia a avut loc, in centrul municipiului, in ziua in care s-au implinit 135 de ani de la nasterea marelui carturar, legat prin activitatea sa de profesor, om de cultura, om politic, de Prahova si de Ploiesti. Evenimentul de ieri a reunit mai multe personalitati, printre care: istoricul si criticul literar Valeriu Rapeanu, istoricul Georgeta Penelea Filliti, criticul de arta Pavel Susara, deputati, senatori, reprezentanti ai Prefecturii, ai Consiliului Judetean si ai municipalitatii, ai institutiilor de cultura, dar si profesori si elevi.
Festivitatea a fost prefatata de o ceremonie religioasa de sfintire a statuii, creata de artistul Ion Irimescu si turnata in bronz de sculptorul Ioan Bolborea. In alocutiunea rostita in fata audientei numeroase, criticul Valeriu Rapeanu a precizat ca opera de arta amintita este un omagiu adus nu numai marelui profesor, "ci si istoriei si spiritului tarii noastre". La randul sau, istoricul Georgeta Filliti a subliniat ca Romania va aduce in Europa, o data cu aderarea la UE, "o zestre unica si exceptionala - opera lui Nicolae Iorga". Evocand dimensiunea universala a creatiei sale, aceasta a amintit, apoi, ca este imposibil, pentru un istoric de azi, sa abordeze un subiect fara a face referire la lucrarile marelui carturar. Criticul de arta si scriitorul Pavel Susara a vorbit despre valoarea estetica a bustului, mentionand ca Ion Irimescu a reusit sa surprinda perfect personalitatea lui Iorga. Festivitatea s-a incheiat cu un moment poetic sustinut de actorul Eusebiu Stefanescu si depuneri de coroane de catre personalitatile prezente, reprezentanti ai institutiilor prahovene, elevi.
Activitatile dedicate aniversarii a 135 de ani de la nasterea marelui istoric au continuat la Valenii de Munte, printr-o serie de conferinte si lucrari stiintifice sustinute de oameni de stiinta din intreaga tara.

http://www.ziarulprahova.ro/articol~categorie-cultura~stire-8596~in-prezenta-unor-importanti-oameni-de-cultura.html

NICOLAE  IORGA-
95]Cei mai multi traiesc zile, putini traiesc viata. 
94]Cand ne intrebam ce rost are viata, ne asemanam poate cu magarul orb ce invarte roata morii si care e foarte nedumerit la ce serveste necontenita si dureroasa lui invartire. 
93]Viata nu inseamna a trai ci a sti pentru ce traiesti.
92]Săgeata adevărului se înfige în tine, minciuna ce ţi s-a aruncat cade în noroi la picioarele tale.
91]Nu exista oameni rai sau oameni buni exista doar oameni.
90]Istoria este un tribunal în care se judecă popoarele si naţiunile. 
89]Poţi admira ce nu ai înţeles cu totul, dar nu poţi iubi decât ce ai înţeles bine.
88]Ambiţia aduce atâtea jertfe zadarnice, cărora omenirea naivă le dă o interpretare eroică.
87]Insulta e neputinţă exagerată.
86]Insulta e declaraţia înfrângerii.
85]O înfrângere e numai mijlocul pe care ni-l dă soarta ca să vedem ce ne lipseşte pentru a învinge.
84]Radacina convingerilor este experienta.
83]Ataci o părere a unui prost si te trezesti cu prostul întreg în discutie.
82]Fii bun, dar fereste-te sa creada lumea ca poti fi numai bun.
81]Niciodata un om mare nu e mai mare decat in zdrente.
80]Un om bun nu e acela care face bine, ci acela care se bucură de bine.
79]Dacă poţi merge, de ce să te târăşti?
78]SINGURA CETATE CE NU POATE FI CUCERITĂ CU SILA ESTE SUFLETUL OMULUI.
77]Lenea e sinucidere blanda.
76]Democrat inseamna cineva care vrea sa inalte poporul pe umerii sai, nu cineva care vrea sa se inalte el pe umerii poporului.
75]Un popor care nu isi cunoaste istoria este ca un copil care nu isi cunoaste parintii.
74]Copilul nu datoreaza parintelui viata, ci cresterea.
73]Iti asociezi mai usor defectele decat insusirile, aproape toate viciile te fac sociabil.
72]Faptele tale bune vor fi pornirile bune ale fiilor tai. Macar atat ar trebui sa te indemne a le face.
71]A contraface bine e chiar mai greu decat a face.
70]Mintile ilustre discuta idei, inteligentele medii discuta evenimente, iar mintile reduse ii discuta pe altii.
69]Ce deosebeste diamantul de carbune? Nu ca primeste mai multa lumina, ci ca trimite mai multa inapoi.
68]A parasi lupta din cauza ticalosiei mediului e tot una ca si cum ti-ai taia gatul fiindca e noroi afara.
67]Viata nu inseamna a trai, ci a sti pentru ce traiesti.
66]Poporul nostru a crezut ca dracul, fiind barbat, nu poate fi destul de rau. Si atunci a creat pe mama dracului!
65]Zambetul care e o cochetarie , o bunatate, n-ar a face cu rasul, care este o bucurie, si nici cu ranjetul , care este o batjocura.
64]Prost nu e cel care nu intelege unele lucruri, cat de multe, ci acela care le intelege pe toate pe dos.
63]Scoala cea mai buna e aceea in care inveti, inainte de toate, a invata.
62]Pacea nu poate veni din dorinta de pace, ci de la suprimarea instinctelor de razboi.
61]Viteazul priveste pericolul, cutezatorul il cauta, nebunul nu-l vede.
60]Frumusetea trebuie sa fie legata de bunatate; altfel sufletul urat o invinge.
59]Lenea nu-i odihnă şi de aceea-i lipseşte mulţămirea.
58]Sarpele e odios nu pentru ca musca, ci pentru ca se ascunde ca sa muste.
57]Om în adevăr bun este acela care ar fi putut fi rău şi n-a fost.
56]Tăcerea are glasurile ei de-nţelepciune, ascult-o!
55]In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe
54]Cel ce rîde e rareori superior celui de care rîde.
53]Mulţi simt o mare uşurare cînd constată că şi alţii sînt capabili de prostiile lor.
52]Temniţa cea mai de temut este cea în care te simţi mai bine.
51]Curajul e vederea peste propria fiinta si peste orice primejdie a unui scop.
50]Curajul este ceva care se formeaza, care traieste si moare, care trebuie intretinut la fel ca si armele.
49]Copiii trebuie crescuţi pentru ei, nu pentru părinţi.
48]Multi au avut aptitudini extraordinare, insa, fiindca n-au avut curaj, ei au trait ca niste morti si au sfarsit prin a fi ingropati in inactivitatea lor.
47]Faima se rugineste, daca nu o cureti prin munca in fiecare zi.
46]Munca staruitoare invinge totul.
45]Statele bolnave fac reforme pentru a nu pieri.
44]De vei avea aur in sufletul tau, in licariri de aur va straluci tot ce porneste de la tine.
43]Cel care merge cu ochii în pămînt se vede pe sine mai bine decît cel care se priveşte în oglindă.
42]Pînă acum oamenii nu au găsit alt drum spre adevăr mai bun decît greşeala.
41]Scrie ca sa nu pierzi florile gandului tau, pe care, altfel le ia vantul .
40]Veselia omului e ca mirosul florilor: ea nu se inalta din suflete vestede.
39]Poti face din moartea ta un arc de triumf catre nemurire.
38]Pentru a fi in adevar om, trebuie sa te gandesti la doua lucruri : ca atatia oameni au fost, ca sa fii tu si ca tu insuti esti ca sa fie dupa tine atatia oameni.
37]In cugetare,ca si-n natura,izvorul seaca,nu mai scormoni zadarnic pamantul,ci asteapta ploaia de sus.
36]Faceţi întuneric în sufletele oamenilor şi vor veni stafiile, care vă vor strînge de gît.
35]Cel mai mare orator este acela care spune mai putin si sugereaza mai mult.
34]Viata ar fi mult mai placuta daca ne-am putea uita necazurile tot atat de repede ca si binecuvantarile.
33]Cea mai mare minune e să crezi că poţi face una. Restul e foarte uşor.
32]Cel mai sigur semn de moarte apropiata a unei societati este batranetea morala a copiilor.
31]Nu e greu să găseşti adevărul, greu e să ai dorinţa de a-l găsi.
30]Înşelînd, te pregăteşti să fii înşelat.
29]Frica are mai multă imaginaţie decît curajul.
28]Bun cu adevarat e numai acela care nu lasa a se savarsi raul in imprejurul lui.
27]Adevarul este ca apa rece care face rau doar dintilor stricati.
26]Cei ce nu-si cunosc trecutul sa nu mai fie!
25]Pe morti nu-i cautati in mormant, ci in inima voastra.
24]O idee nu e mai clară cu litere mai mari.
23]Cand femeia nu mai e frumoasa, lumea asteapta sa fie altceva,pe cand ea intelege sa fie tot ce a fost pana atunci.
22]La sfarsitul fiecarei zile socoteste nu ceea ce altii au facut fata de tine, ci ceea ce tu ai facut fata de altii.
21]Cine uită nu merită
20]Poţi zbura pe aripile altuia, dar nu cu ele.
19]Nu e greu să găseşti adevărul, e greu să ai dorinţe de a-l găsi.
18]Nu zi niciodata "nu se poate", ci incepe cu "sa vedem".
17]“Învăţat” se cheamă un om care e bucuros să tot înveţe.
16]Omul cu adevărat bun este doar cel care a avut ocazia de a fi rău şi nu a fost.
15]Oamenii mari s-au născut în case mici.
14]Cititor înseamnă un om care înţelege o carte.
13]In tara in care combaterea inseamna batjocura, fireste ca adeziunea nu poate fi decit lingusire.
12]Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.
11]Aproape toate viciile te fac sociabil.
10]Fereste-te de acel dusman care vrea sa te cistige si pe tine impotriva ta.
9]Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta.
8]Lingusirea este plata anticipata a tradarii care ti se pregateste.
7]Increderea nu se pierde decit o data.
6]Fereste-te deopotriva de prietenia dusmanului si de dusmania prietenului.
5]De multe ori, e o obraznicie sa nu fii obraznic.
4]Cea mai rea lene e aceea ce are nevoie si de vremea altora.
3]La noi, romanii, intai se aud cantecele si apoi rasare soarele.
2]Intelepciunea este o marfa pe care cine o vinde a cumparat-o.
1]Adevarul este pretutindeni, dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta.
=====
LEO