TRECUT

Oamenii de stiinta israelieni au reusit sa cultive un curmal, plantand
seminte vechi de doua mii de ani. In opinia cercetatorilor, acest
experiment va avea o mare insemnatate pentru cercetarile genetice si
medicale, cat si pentru agricultura. Copacelul are in prezent 30 de
centimetri. El a fost numit Matusalem, dupa numele inteleptului biblic
care a trait 969 de ani. Se estimeaza ca primele curmale vor aparea
peste 30 de ani.

Pentru cei mai mulţi dintre noi, programul pregătirilor de dimineaţă este deja o rutină pe care o îndeplinim automat. Ne trezim, ne spălăm pe dinţi, ne îmbrăcăm, plecăm la şcoală sau la birou. Dar pasta noastră de dinţi, lentilele de contact şi chiar şi umilul fermoar sunt departe de a fi nişte produse simple, oarecare. Pasta de dinţi Cei mai mulţi dintre noi nici nu ies din casă dimineaţa fără a se spăla mai întâi pe dinţi. Dar ce anume introducem în gură? Pasta de dinţi este alcătuită din ingrediente active şi inactive. Cele active contribuie direct la igiena orală, iar cele inactive conferă pastei culoarea şi textura sa specială. Printre ingredientele active se numără fluorura, agenţii antibacterieni, agenţii de desensibilizare, care să ne facă dinţii mai puţin sensibili, agenţii anti-tartru şi enzimele care cresc proprietăţile anti-bacteriene ale salivei noastre. Ingredientele inactive includ apa, agenţii de umidificare care dau pastei acea textură specifică, detergenţii care fac pasta de dinţi să producă spumă şi aromele. Pasta de dinţi cu dungi se obţine combinând două paste de culori diferite în "cămăruţe" separate, în acelaşi ambalaj. Când strângem tubul, pasta este împinsă prin orificii separate din gâtul său, creând efectul de dungi. Lentilele de contact Pentru milioane de persoane cu probleme de vedere, lentilele de contact sunt un dar trimis de zei. În ultimii ani, au apărut lentilele moi, de unică folosinţă, care au revoluţionat viaţa celor care le poartă. Lentilele de contact funcţionează stând pe suprafaţa ochiului şi corectează viziunea refractând lumina astfel încât să se concentreze asupra retinei. Atât lentilele dure, cât şi cele moi, sunt confecţionate din polimeri speciali. În 1962, cercetătorii cehi au inventat un "hidrogel" plastic transparent, numit hidroximetilmetacrilat, care este alcătuit în mare parte din apă. Cercetătorii au demonstrat că această substanţă putea fi turnată în formă de lentile care se suprapun perfect pe suprafaţa ochiului. În prezent, cele mai multe lentile de contact sunt confecţionate printr-un proces numit "prelucrare la strung". Când materialul din care sunt confecţionate lentilele e uscat, este rigid. În această formă e tăiat şi lustruit, apoi introdus în apă, unde se hidratează şi devine moale. Fermoarele Fermoarele au devenit o parte integrantă a hainelor noastre. Fermoarul este o piesă de o precizie tehnologică remarcabilă. Fiecare dinte al fermoarului are o porţiune adâncită şi una ridicată. Când rândurile de dinţi sunt unite de lăcăţelul fermoarului, porţiunea ridicată a fiecărui dinte intră în porţiunea adâncită a corespondentului său de pe rândul opus. Cele două rânduri sunt unite şi respectiv despărţite de lăcăţel. Când lăcăţelul este tras în sus, cele două rânduri se unesc, iar dinţii se îmbină intrând unul în altul. Când lăcăţelul este tras în jos, cele două rânduri de dinţi se despart. Pentru ca un fermoar să funcţioneze bine, toţi dinţii trebuie să aibă aceeaşi formă şi mărime, şi să fie perfect poziţionaţi pe rândurile respective.

Magan, un vas din epoca Bronzului
Un grup international de cercetatori a reusit sa construiasca o
barca aproape identica cu ambarcatiunile folosite in urma cu 4.500 de
ani, cu care isi propun sa parcurga 950 kilometri, peste Marea
Arabiei, din Oman pana in India, pe una dintre rutele comerciale din
Epoca Bronzului.
Cu o lungime de 12 metri, vasul Magan, numit astfel dupa un vechi
nume al sultanatului Oman, a fost realizat din baloti de trestie
legati strans intre ei cu sfoara facuta din fibre de curmal. In inte-
rior a fost asezat un covoras impletit, dat cu smoala pentru a fi
impermeabil. Ambarcatiunea este dotata cu o panza din lana impletita,
iar pentru a fi manevrata se vor folosi vasle din lemn de tec. Vasul
a parasit portul Sur, din Oman, miercurea trecuta si ar urma sa
ajunga la Mandvi, in India, peste trei saptamani.
Proiectul, la care participa americani, australieni, italieni,
indieni si arabi, a demarat dupa descoperirea pe un santier
arheologic din sudul Arabiei Saudite a unor fragmente de bitum pe
care erau imprimate urme de trestii si sfori impletite, dar si
crustacee. In opinia cercetatorilor, aceste ramasite proveneau de la
barcile fabricate in Epoca Bronzului. Pentru a construi o replica a
acelor barci primitive, arheologii s-au inspirat atat din modelul
incastrat in bitum, cat si din desene si inscriptii antice.
La mila valurilor

Cei implicati in acest proiect recunosc ca interesul strict
stiintific este dublat de dorinta de a lua parte la o aventura iesita
din comun. Design-ul vasului nu ofera aproape deloc protectie in fata
valurilor, astfel ca navigatorii vor fi mai tot timpul uzi. „N-o sa
fie rost de somn la bord, pentru ca panzele trebuiesc ajustate tot
timpul, la fel si carma, plus ca trebuie verificat bitumul, sa nu
cedeze", explica arheologul american Gregory L. Possehl, copresedinte
al proiectului.
Echipajul, format din opt membri, se va orienta dupa soare, luna si
stele, ca si navigatorii de acum patru milenii. La bord, se va afla
si un sistem de pozitionare prin satelit, pentru orice eventualitate,
insa cel aflat la carma nu va avea voie sa se uite la el, asigura Tom
Vosmer, cel care s-a ocupat de design si constructie. Din dorinta ca
expeditia sa fie cat mai realista, la bord au fost incarcate tot
felul de marfuri cu care se facea negot in Epoca Bronzului: arama,
blocuri de piatra neagra - foarte apreciata la acea vreme pentru
sculpturi -, carapace de testoase si alte vietati marine, perle,
mirodenii, vase din piatra, curmale, untura de peste si alte asemenea
produse. Dieta de baza pentru marinari va fi si ea adecvata pentru
Epoca Bronzului: curmale, miere, legume, peste uscat, paine si apa,
insa s-au permis si cateva alimente „moderne". „Cred ca ar fi fost
un pic nerezonabil sa fim toti pusi sa urmam o dieta din Epoca
Bronzului, avand in vedere ca va fi destul de greu sa navigam pe un
vas ale carui capacitati nu le cunoastem si sa traversam oceanul",
spune Vosmer.
In aceasta aventura, vasul Magan va fi insotit la mica distanta de o
nava pusa la dispozitie de sultanatul Oman si de una indiana,
echipate cu barca si veste de salvare, gata sa fie aruncate la apa in
caz ca „marinarii primitivi" sunt in pericol. Prognozele meteo
indicau vreme favorabila pentru perioada urmatoare, insa nu se poate
exclude aparitia unor valuri mari care sa ravaseasca barca.
De altfel, primele probleme au aparut la cateva ore dupa ce Magan a
ridicat ancora. Barca a inceput sa ia apa si s-a rasturnat.
Echipajul a primit adapost temporar pe vasul marinei regale omaneze,
pana cand barcuta preistorica a fost reparata pentru a-si putea relua
calatoria.

Cea mai veche barca din lume

O echipa de arheologi sud-coreeni a anuntat saptamana aceasta ca a
descoperit o ambarcatiune preistorica veche de 8.000 de ani in cadrul
sapaturilor pe care le efectueaza la Bibong-ri, 360 km sud-est de
Seul.
„Este prima „nava" preistorica pe care o gasim in tara si cu
siguranta cea mai veche descoperita in lume pana in prezent", a spus
Lee Jung-Gun, conducatorul echipei. Ambarcatiunea, realizata prin
scobirea unui trunchi de pin, era, probabil, destinata pescuitului.
Ea a fost adusa la lumina acoperita cu un strat de scoici. Unele
parti lipseau, dar s-a putut stabili ca „nava", care dateaza din
perioada de inceput a neoliticului, masura peste sapte metri.
Sapaturile au debutat in aceasta zona in 2003, la putin timp dupa
trecerea unui taifun care a scos copacii din radacini si a adus la
lumina o serie de vestigii.