ISRAEL-ROMANIA

Rezumarea primului mesaj :

Joel Ripple concluzionează în verset  evreimea româna:

Noi romane

Totul a început în urmă cu aproximativ o sută douăzeci de ani,

Când un evreu Foksn în curs de desfășurare

Și marcarea lor - atunci Palestina,

În cazul în care au fondat memoria și Rosh Pina.



De atunci, ei au contribuit aici, pentru sigur,

Contribuție mare în orice domeniu, în orice domeniu.

Cred că ceea ce o fata trista

Au fost de stat - nu romane.



De exemplu - în domeniul culturii și teatru,

Ia întotdeauna primul loc în romanele:

Lia, Rosina, Moscova Alkalay

Tet Jana, India, Niko Nitai ...

Și cum putem uita silueta

Restul - Creșterea Jetta?

Ca cântăreț Matti Caspi, venerat,

În funcție de cunoștințele mele, a crescut Glatz.

Nancy Brandes - ca aici a lucrat în bine

În cazul în care doar întoarce câțiva ani în urmă,

Trebuie să ne amintim, așa cum am avut de cafea, "bucurie",

În loc de stand - up - a dansat Perry Nisa.

Și Shlomo Artzi, înainte de a primi un record de platină

Ar trebui sa castige rădăcini Bucovina.



Artă, în general, a fost rol decisiv în romane:

Doar nota Marcel Iancu, Reuven Katz juramantul.



În gastronomie - prima ligă română:

Toate Sabra've auzit mamaliga.

Vecinul meu și un indian din Bombay,

Vinde soția sa pentru două Mititei.

În sport, noi, românii

Noi, de obicei, pe primele locuri.

Fotbal: Menchel, Blnro, Moismko.

Baschet: Mickey Berkowitz și Doidsko.

Cu totii am auzit de tenis de masă

Mare vedeta Angelica Roseiano.

Pe scurt, orice zona românii au devenit superstaruri,

În afară de la o zonă: sistemul parlamentar.



Avem un membru al Knesset, secretar, sau director executiv al Consiliului,

Deși populația noastră de aproape o jumătate de milion.

Apropo, am făcut un cont și am ajuns la concluzia,

O jumătate de milion de români, aproape 20 de locuri!

Deși au existat mai multe încercări de la alegerile parlamentare:

A fost Yitzhak Artzi, Poraz și schimb,

A fost, de asemenea, de la Viet Escadrila

Dar astăzi domnilor, de asemenea, HEL - nr.

Și mă simt foarte stabilit,

Că în viitor nu vom avea reprezentare în Knesset.

Dar, în calitate de membri ai Knesset-ului de astăzi sunt,

Este o onoare pentru noi - românii lipsesc.



Reprezentarea noastră este, în practică,

De decontare, meșteșuguri, industrie.

Cu toate acestea, lucrează din greu și face o viață de,

Nu au timp pentru a trimite un reprezentant la Knesset.

Da, am uitat de aproape un alt loc, pustiu,

Unde românii nu au nici o reprezentare la toate.



Vezi acest miracol - iată și iată:

Nu sunt reprezentanți romane din închisori.

Și e uimitor - pe care l-am prins coada

Romney nu este doar un "Romney" - ". Romney hoț", dar

Dacă suntem hoți - Cum va cita minunea

Nu avem nici o reprezentare în închisoare!



Și cum se face că cele mai multe romane, la fel de mult a cunoscut mea,

Traiesc frugal modest

Și cum se face că economiile

Concepute pentru a studia copil de liceu?

Și modul în care incanta doar este bucuria ei

Atunci când familia se întâlnește pentru cină sâmbătă,

Apoi, atunci când toate stând împreună,

Nepotul spune - "Che Paci , bunico? "



Nu, domnilor, nu sunt hoți, deși hoții nu lipsesc.

Și dacă ei fura - a furat doar spectacolul de la ceilalți.

Pentru că ea este, ea însăși a dat seama - și că sionismul.

Românii nu au cerut favoruri - nu de guvern sau agenție

Ei sunt fericiți să trăiască aici în părinților

Fericit și de conținut - fără fișe exigente.

Deci , voi încheia prin a spune că -

Foarte mandri de a fi român.

 ==============================================================
rof. Moshe Idel

- Oamenii de știință israelieni proeminenți evaluat lumea, comitete
academice, președinte al Centrului de Muzicologie de la Universitatea
Ebraica, Centrul pentru Studiul a evreilor din România a Institutului
Zvi Ben și reviste membre din România implicate în studiul
iudaismului.



2 - Aharon Appelfeld

- Autor a servit ca un profesor in departamentul de literatura ebraică
la Universitatea Ben-Gurion și membru al Academiei de Limba ebraică.



3 - Profesor Joshua Blau

- Profesor emerit in cadrul Departamentului de arabă Limba și
literatura la Universitatea Ebraica din Ierusalim, al treilea
președinte al Academiei a limbii ebraice, care a devenit cunoscut
pentru cercetările sale în arabă Mijlociu și iudeo-arabă și
lingvistică semitice.



4 - profesorul Moshe Gil

- De la conducere oameni de știință din lume, cercetatorii de istorie
a lui Israel, în primul răspândirea Islamului

Și Premiul Rothschild în Studii Iudaice.



5 - Ozia rulou

-. Inginer, inventator, și un om de afaceri israelian, fondator al
"Elron" și Președinte al Consiliului de "Elbit" Are șase de instituții
de onoare ariene de conducere academice din lume.



6 - Prof. Itamar Willner

- Profesor de chimie de cercetare în domeniul electronicii moleculare
și Hbioalktronika i-au adus recunoasterea internationala.



7 - Miriam Zohar

- Actrita de teatru, Facultatea de Teatru Habima și în prezent joacă
la teatru, Chelsea House Estate.



8 - Dubi Zeltzer

- Compozitor și aranjor care a compus melodii pentru musicaluri și
multe filme israeliene au incorporat o varietate de stiluri muzicale
din compozițiile sale.



9 - Prof. Avraham Tal

- Profesor de lingvistică la Universitatea din Tel Aviv a cărei
principală contribuție a fost studiul tradițiilor samariteni și limbi
de traducere, lexicografia și lucrarea lui ca editor al Istoric
Dicționarul limbii ebraice.



10 - Aharon Yadlin

- Un tineri colectiv educator influent. MK, un fost ministru al
educației și activist comunitate.



11 - Profesorul Zvi Javits

- Un istoric specializat în istoria Romei antice, un fondator al
Facultății de Științe Umaniste de la Universitatea din Tel Aviv și
fondatorii Beit Berl College si Colegiul de Tel Hai.



12 - Prof. Miriam Iordania

- A fost prima femeie profesor la Universitatea din Haifa, fondator
Scoala de Istorie și investigarea devreme Europa modernă.



13 - Prof. Zvi Laron  - fondator și dezvoltatori profesioniști
endocrinologie (cercetare hormon) a copiilor lui Israel. Israel în
primul rând pentru a dezvolta un model cu bataie lunga care
tratamentul diabetului zaharat, și a stabilit cel mai mare centru
pentru tratamentul diabetului zaharat. Munca sa l-au câștigat
aprecierea și zeci de premii la nivel mondial.



14 - profesorul Reuven Feuerstein

- Profesor de psihologie educațională două universități - în Israel și
în străinătate și Fondator

Feuerstein Centrul pentru superioare de învățare.



15 - Profesor Schneier Feller

- Hebrew University profesor de drept specializat în drept penal. Unul
dintre experții Cel mai mare cod penal din Israel.



16 - profesorul Reuven Contact

- Profesor emerit de Literatură de la Universitatea din Tel Aviv. Cea
mai importantă și originală investigator poezie. Cercetător de frunte
în domeniul metrica poetic și fondator al abordării de cercetare
"Foaitika cognitive."



17 - Lea Koenig

- Actriță Teatrul numit "prima doamna a teatrului israelian."



18 - Profesorul Jacob Rand

- Profesor de Educație la Universitatea Bar Ilan, castigator al
premiului Lyman pentru Lifetime Achievement pentru copii cu Retard, și
tatăl actorului Shuli Rand.



19 - Yitzhak Ben-Aharon  (decedat)

- Cele mai importante liderii mișcării forței de muncă în țară și
gânditori sale, a servit ca un membru al Knesset, secretar și
secretar-general al lumii.



20 - Prof. Shlomo Bentin  (decedat)

- Laureat al Premiului Israel pentru Tsha "b psihologie



21 - Gary Bertini  (decedat)

- Dirijor și compozitor Israel, Kim Rint "Corul și Orchestra de Camera.



22 - Miriam Bernstein Cohen  (decedat)

- Director, scriitor, lector, poet, traducător și profesor de joc și
de direcție, fiica lui Iacov Bernstein Cohen, prima Tzavta jucat
Cameri Theater și a fost primul jucător profesionist în țară.



23 - Moshe Barash  (decedat)

- Istoric și fondator Haq domeniu R. Istoria Artei din Israel.







24 - Dora Gad  (decedat)

- Arhitect si designer de interior care a proiectat, printre altele,
clădirea Knesset, Muzeul Israel, Biblioteca Națională, lantului
hotelier Hilton, nave de ZIM și mai mult.



25 - Nahum Gutman  (decedat)

- Pictor, sculptor și scriitor Israel recunoscute pe plan
internațional astfel de drepturi de lucrări s sunt afișate în toate
muzeele sunt considerate mondial. Considerat un pionier în Fig cărți
pentru copii din țară.



26 - Rabinul Leib Hacohen Maimon  (decedat)

- Unul dintre fondatorii mișcării Mizrachi, semnează Declarația de
Independență și a servit ca ministru al Cultelor din statul Israel în
primul rând.



27 - Zeev Vilnai  (decedat)

- A fost un geograf și istoric, care a fost considerat unul dintre cei
mai mari savanți din Israel Societatea de explorare în generații
recente,  tatăl ministrului Matan Vilnai .



28 - Marcel Iancu  (decedat)

- Pictor israelian și arhitect, fondator al Artiști Village - Ein Hod.



29 - Folk israelian  (decedat)

- Fondator de afaceri și co-fondator Folgt Rule ".



30 - Profesorul Ezra Fleischer  (decedat)

- Poet și filolog, poezie cercetător și rugăciune.



31 - Reuven Rubin  (decedat)

- Un lider de artiști israelieni picturi și-a exprimat sentimentul de
lumină și spiritualitate a lui Israel.



32 - Mendi Rodan  (decedat)

- Vioară și mari dirijori din Israel. A devenit un profesor de dirijat
la Școala de Muzică de la Universitatea Tel Aviv și a condus Academia
de Muzică și Dans.



33 - Profesorul Marcus Rayner  (decedat)

- Fondatorii reologice studiu  cu contribuții suplimentare din studiul
științelor exacte.



34 - Prof. Chaim Sheba  (decedat)

- Profesor de medicina, director al spitalului Tel Hashomer, și
fondator al Medical Corps IDF.



35 - Moshe Schnitzer  ( decedat)

- Israel Industria diamant pionier, fondatorii Diamond Exchange și
președintele Israel. De asemenea, ales în funcția de președinte al
Federației Mondiale de Diamond bursele.

Acord Romania - Moldova - 19 octombrie 2006
http://www.jewish.ro/html/acord_romania_-_moldova_-_19_o.html
Intr-un cadru festiv si deosebit de amical Evreii din Romania si fratii lor din Moldova au decis sa-si stranga randurile Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania si Asociatia Comunitatilor si Organizatiilor Evreilor din Republica Moldova au decis sa oficializeze stransele relatii existente si pana acum, ilustrate prin vizite reciproce si actiuni comune.

Demersul a fost concretizat prin semnarea, la 19 octombrie a.c., a unui acord de colaborare, al doilea acord semnat cu o organizatie evreiasca, dupa cel cu Comitetul Evreilor Americani. Actul solemn s-a desfasurat in conditii... mai putin solemne, la o masa festiva organizata in cinstea delegatiei moldovene, care a vizitat Romania. In afara de conducerea Federatiei, a C.E.B., a B.nai B.rith, de Rabinul Abraham Ehrenfeld, alti membri si prieteni ai comunitatii - general Mihail Ionescu, directorul Institutului National pentru Studierea Holocaustului, si dr. Alexandru Florian, director executiv -, ne-au onorat cu prezenta Eugen Potak, reprezentant al Administratiei prezidentiale, si Dan Iancu, din partea Ministerului roman de Externe.

Din delegatia Republicii Moldova au facut parte Yaakov Tichman, presedintele Asociatiei, Teodor Magder, vice-presedinte, si Galina Karger, director executiv. Prezentandu-i pe membrii delegatiei, vicepre sedintele F.C.E.R., ing. Paul Schwartz, a remarcat preocuparile multiple ale acestora, personalitati care joaca un rol important si in viata politica, economica si culturala a Republicii Moldova. Pentru ilustrarea acestei idei, este suficient de spus ca Yaakov Tichman este un prosper om de afaceri, consilier al presedintelui si al premierului moldovean, pictor, scriitor... si producator de filme.

Vice-presedintele F.C.E.R. a subliniat importanta mentinerii unor relatii cu comunitatile evreiesti din toata lumea, in special cu cele din apropierea noastra. Aceasta intelegere a fost pregatita de multa vreme, unul dintre initiatorii principali fiind av. Iulian Sorin, pe atunci secretar general al F.C.E.R. si presedinte interimar. In conditiile reducerii dramatice a numarului evreilor din regiune, unirea fortelor, colaborarea, urmarirea intereselor comune sunt esentiale - a conchis domnia-sa.

Presedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a tinut sa precizeze ca, inca inainte de a-l intalni pe Yaakov Tichman, citindu-i un interviu, si-a dat seama de caracterul lui multilateral si l-a impresionat in mod deosebit deschiderea acestuia spre mecenat. Dr. Aurel Vainer si-a exprimat admiratia fata de omologul sau moldovean, recunoscand ca a descoperit multe trasaturi comune cu el si l-a felicitat pentru activitatea dusa de acesta in favoarea evreilor. De asemenea, vorbitorul a mentionat ca Teodor Magder, un vechi prieten al comunitatii noastre, a fost arhitectul .din umbra. al acestui acord, care va simboliza un pas inainte in colaborarea reciproca, atat de importanta in conditiile in care avem nevoie unii de altii.

La randul sau, Rabinul Abraham Ehrenfeld si-a exprimat satisfactia fata de semnarea documentului. Yaakov Tichman, presedintele Asociatiei Comunitatilor si Organizatiilor Evreiesti din Republica Moldova, i-a multumit presedintelui F.C.E.R. pentru invitatie, exprimandu-si recunostinta pentru atentia si caldura cu care a fost primita delegatia. Vorbitorul si-a manifestat convingerea ca ceea ce a vazut aici va contribui la imbunatatirea vietii evreilor din tara vecina, care formeaza o comunitate putin mai mare ca numar decat cea din Romania. El a subliniat importanta dezvoltarii relatiilor dintre cele doua comunitati, care va contribui si la imbunatatirea relatiilor nu numai dintre evrei, ci si dintre cele doua tari.

Datoria noastra comuna - a subliniat Yaakov Tichman - este dezvoltarea relatiilor economice bilaterale si, in acest context, aderarea la 1 ianuarie 2007 a Romaniei la Uniunea Europeana va avea un impact pozitiv si asupra situatiei politice si economice din Republica Moldova. Trebuie sa urmam si noi pasii facuti de Romania, a mai spus domnia-sa, lansand o invitatie oficiala pentru ca o delegatie a F.C.E.R. sa efectueze cat mai curand o vizita in Republica Moldova. In alta ordine de idei, Yaakov Tichman a relatat despre filmul pe care l-a realizat despre viata evreilor din stetl-urile traditionale din Moldova si Ucraina si suferintele lor din timpul Holocaustului. Dupa un schimb de cadouri, ceilalti vorbitori - prof. Osy Lazar, presedintele C.E.B., Erika van Gelder, din partea B.nai B.rith Europa, ing. José Iacobescu, presedintele B.nai B.rith Romania, av. Iulian Sorin, consilier al presedintelui F.C.E.R., generalul Mihail Ionescu - au salutat semnarea acordului si au propus o serie de proiecte de colaborare in cele mai diverse domenii, inclusiv crearea la Chisinau a unei filiale a Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania.

Semnarea acordului a fost primita cu aplauze de cei prezenti, care au ciocnit un pahar de vin in onoarea evenimentului. Orchestra klezmer a C.E.B. a delectat asistenta cu un frumos program de muzica idis si israeliana.

Eva Galambos,
Realitatea Evreiasca

Etnic, la furat de portocale în Israel

Vrând parcă să contrazică o vorbă intrată în folclorul românesc, "iarna nu-i ca vara", fetele de la formaţia care îmbină muzica populară cu ritmurile pop moderne, Etnic, au stat la soare şi căldură, în acelaşi timp în care compatrioţii lor se luptau cu nămeţii şi străzile troienite. Fetele au fost chemate de către comunitatea evreilor plecaţi din România, care, deşi au părăsit ţara, au păstrat dragostea pentru muzica românească şi pentru petrecerile tradiţionale. Momentul a picat la ţanc, deoarece Roxana, Elena şi Bety îşi doreau cu ardoare o vacanţă după toată tevatura de sărbători şi nu au ratat nicidecum ocazia de a vizita câteva dintre locaţiile propuse de către organizatori. În drum spre una dintre aceste locaţii, mai exact spre Oraşul Sfânt, Ierusalim, cele trei componente ale trupei Etnic, îmbiate de priveliştea livezilor de portocali, s-au abătut de la traseul iniţial, din dorinţa de a mânca fructe 100% naturale. Tentaţia ce li se întindea în faţa ochilor sub forma unui imens ocean portocaliu a fost prea puternică şi, astfel, la dorinţa lor, şoferul le-a condus la o livadă de portocali, unde solistele s-au înfruptat cu citrice culese chiar de ele, luând, pentru moment, rolul lui Nică cel şugubăţ din "Amintiri din copilărie". Din fericire pentru fete, n-a existat nicio mătuşă Mărioara care să vină la poalele portocalilor. "În România nu găseşti aşa ceva. Au un gust deosebit, diferit de tot ceea ce există la noi pe piaţă", a declarat Roxana. "Toate trei căutăm să mâncăm şi să folosim produse naturale, iar faptul că ştiam că nu au niciun fel de conservanţi ne-a entuziasmat la maximum", a adăugat Elena.

Alte articole scrise de acelaşi autor:

Sinagoga in stare avansata de degradare „Am trimis un semnal de alarma catre toate institutiile interesate pentru a salva Sinagoga din Buzau, aflata in stare avansata de degradare, obiectiv aflat pe lista monumentelor istorice”, a declarat luni 26 noiembrie, in cadrul unei conferinte de presa, prof. Calin Ghetu, directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Buzau.
Conform agentiei Rompres profesorul Ghetu a solicitat ajutor Oficiului National al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor, Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania si nu in ultimul rind municipalitatii buzoiene si Consiliului Judetean. „Comunitatea evreilor din Buzau numara doar citiva membri si nu se pune problema sa sustina nici macar o parte din cheltuielile pentru consolidare si renovare, comunitatea locala si asociatii de caritate din Israel fiind cele mai interesate pentru conservarea acestei importante file de istorie”, a mai spus Calin Ghetu. Sinagoga din Buzau are o vechime de aproape un secol, lucrarile de constructie incepind in 1906 dupa proiectul arhitectului Alexandru Davidescu, cu fonduri din donatiile puternicei comunitati a evreilor din Buzaul acelor timpuri.

Elena de la Etnic, la un pas de inec in apa sarata

Relaxare "etnică" în Ţara Sfântă Ca orice artist român ce se respectă, trupa Etnic şi-a făcut de revelion de lucru pentru multă vreme, fetele alergând între cele şapte locaţii unde au adus folclorul ritmat în noaptea dintre ani. Şi pentru ca anul să fie cu noroc, pe 1 ianuarie au încins încă patru petreceri private. Şi când puneai pariu că oamenii au terminat cu chefurile, trupa Etnic a fost invitată să susţină un concert în Israel pe data de 3 ianuarie 2008.
Fetele au fost chemate de către comunitatea evreilor plecaţi din România, care deşi au părăsit ţara au păstrat dragostea pentru muzica românească şi pentru petrecerile tradiţionale.
Momentul a picat la ţanc, căci Roxana, Elena şi Bety îşi doreau cu ardoare o vacanţă după toată tevatura de sărbători.
"Abia am avut timp să respirăm zilele acestea, aşa că ne vor prinde foarte bine câteva zile de relache", a declarat Elena. "N-am fost niciodată în Israel, aşa că abia aştept să ajung acolo, să cântăm, dar şi să ne relaxăm câteva zile vizitând locuri noi", a adăugat Roxana.

Fetele de la Etnic - concert de început de an în Israel

Trupa Etnic a fost invitată să susţină un concert în Israel chiar în primele zile ale lui 2008, mai exact pe 3 ianuarie.

După ce în noaptea dintre ani fetele vor alerga între şapte locuri unde vor urca pe scenă, iar pe 1 ianuarie vor avea încă patru reprezentaţii private, cele trei cântăreţe vor pleca spre Israel pe 2 ianuarie.

Minivacanţă la Marea Moartă

Ele au fost invitate de către evreii care, deşi au părăsit ţara noastră, au păstrat dragostea pentru muzica românească şi pentru petrecerile tradiţionale româneşti. Roxana, Elena şi Bety vor profita de această ocazie şi îşi vor lua şi o minivacanţă binemeritată, astfel că vor mai rămâne câteva zile la Marea Moartă, încercând să se refacă şi să se relaxeze după o perioadă extrem de aglomerată. “Abia avem timp să respirăm, aşa că ne vor prinde foarte bine câteva zile de relaş”, a declarat Elena. Fetele vor merge pentru prima dată spre această destinaţie şi speră să petreacă minunat. “N-am fost niciodată în Israel, aşa că abia aştept să ajung acolo, să cântăm, dar şi să ne relaxăm câteva zile, vizitând locuri noi”, a spus Bety. Cântăreţele le doresc fanilor un an nou cât mai bun: “La mulţi ani tuturor românilor! Să aveţi parte de sănătate, fericire, iar noul an să fie plin de împliniri şi realizări.”


N-am fost niciodată în Israel, aşa că abia aştept să ajung acolo, să cântăm, dar şi să ne relaxăm câteva zile, vizitând locuri noi. Vrem să urăm şi noi tuturor românilor sănătate, fericire, iar noul an să fie plin de împliniri. Bety

Israelul l-a recunoscut pe Patriarhul Ierusalimului, Theophilos al III-lea
http://www.gardianul.ro/2007/12/22/religie-c22/israelul_l_a_recunoscut_pe_patriarhul_ierusalimului_theophilos_al_iii_lea-s106456.html

200 DE ANI DE LA STABILIREA PRIMULUI EVREU IN BRASOV


In urma cu 200 de ani s-au stabilit in Brasov primii evrei, comunitatea evreiasca sarbatorind anul acesta evenimentul. Negustori evrei au intrat in cetate inca cu cateva secole in urma, insa primii s-au stabilit in oras in anul 1807. »»»

Teatrul Lucia Sturdza Bulandra – spectacol la Cameri Ca parte a turneului sau in Israel, Teatrul Lucia Sturdza Bulandra din Bucuresti se va afla luni, 17 decembrie, de la ora 20.30 la Teatrul Municipal Cameri. Trupa de la Bulandra va juca pe scena israeliana piesa „Unchiul Vanea” de P.Cehov, in regia lui Yuriy Kordonskiy . Turneul Teatrului Lucia Sturdza Bulandra este organizat de Institutul Cultural Roman in parteneriat cu Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, ProiectReplica, Teatrul Karov, Teatrul Municipal Cameri si Teatrul National Habima.

Sub 100 de obiective revendicate de evrei, retrocedate
Presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, Aurel Vainer, a declarat joi 6 decembrie intr-o conferinta de presa ca mai putin de o suta din cele 1900 de obiective apartinind comunitatilor evreiesti si care au fost revendicate au fost retrocedate efectiv pina in prezent.
Vainer a mai spus ca pe teritoriul Romaniei Comunitatile Evreiesti au avut si au numeroase proprietati, respectiv sinagogi, cimitire evreiesti, bai rituale, dar si alte bunuri cum ar fi scoli de diferite grade, spitale, maternitati, case de batrini, care fac obiectul restituirilor conform Legii 10 si Legii 247.
El a spus ca Fundatia „Caritatea", infiintata in anul 1999 si cu care Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania a incheiat un parteneriat, a revendicat aproximativ 1900 de obiective care au apartinut comunitatilor evreiesti, iar pina in prezent retrocedarea efectiva s-a facut la mai putin de o suta de astfel de obiective.
Presedintele FCER a precizat ca legislatia romana da drept chiriasilor de a utiliza spatiile respective in continuare pe durata a patru sau cinci ani avind ca obligatie plata unei chirii.
Vainer a dat ca exemplu situatia cladirilor Spitalului Caritas din Bucuresti care au fost retrocedate, iar in anul 2009 expira termenul de folosire a spatiilor respective.
El a aratat ca in cazul spitalelor sau al scolilor care au fost retrocedate exista posibilitatea ca statul sa cumpere aceste cladiri la pretul pietii, dupa o evaluare a starii acestora, sau spatiile respective sa poata fi inchiriate in conditiile unei chirii stabilite in conformitate cu legislatia.
Presedintele FCER a spus ca, in urma unei analize concrete a patrimoniului sacru existent si care este format din 94 de sinagogi din care 41 sint functionale, 809 cimitire evreiesti din 724 de localitati din Romania, din care doar in 148 de localitati mai traiesc evrei, ar fi nevoie de aproximativ 50 de milioane de euro pentru reabilitarea si conservarea acestuia.
El a subliniat ca acesti bani necesari reabilitarii si conservarii obiectivelor aflate in patrimoniul sacru al comunitatilor evreiesti nu se pot obtine asa de usor, facind "hocus-pocus".
Vainer a mai spus ca exista un acord semnat intre Fundatia Caritatea si FCER, prin care, anual, o parte din veniturile obtinute de fundatie vor fi alocate fonduri de un milion de dolari FCER pentru lucrari la sinagogi si cimitire evreiesti.
Presedintele FCER a aratat ca daca in anul 2000 pentru cimitirele evreiesti s-au efectuat lucrari de reparatii si intretinere in valoare de 12.800 de dolari in schimb, in anii 2006 si 2007 s-au efectuat 120 de lucrari in valoare de 288.000 de dolari.
Aurel Vainer a precizat ca in anii 2000 s-au efectuat lucrari de reparatii la sinagogi in valoare de 44.000 de dolari, in timp ce in anii 2006-2007 s-au efectuat 82 de lucrari in valoare de 477 000 de dolari.
Presedintele FCER a respins din nou la Suceava acuzatiile lui David Kahan cu privire la asa-zisa „neglijenta" a FCER in privinta mentinerii, pastrarii si modernizarii patrimoniului sacru mozaic. El a spus ca David Kahan este un cetatean american nascut in Romania care a inceput in urma cu un an o campanie de denigrare a activitatii Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania cu privire la soarta sinagogilor si cimitirelor evreiesti din Romania.
Vainer a subliniat ca David Kahan a fost declarat „persona non grata" de catre Comitetul Director al Federatiilor Comunitatilor Evreiesti din Romania motivind aceasta decizie prin faptul ca acesta ar fi incercat „sa corupa persoane din comunitatile evreiesti pentru procurarea de suluri

Henry Sapira, seniorul Bursei
Acum 70 de ani, Henry Sapira vindea si cumpara actiuni la bursa. Era cel mai tanar broker din Romania interbelica.

In varsta de 87 de ani, Sapira este, in prezent, presedintele de onoare al sedintelor de tranzactionare de la Bursa de Valori Bucuresti. Isi aminteste cu placere de mediul de afaceri romanesc dinainte de razboi si spune ca atunci se castigau bani buni din meseria de broker.

Cand vorbeste despre economia de astazi, pe batran "il apuca dracii": "Cum e posibil ca infiintarea unei firme sa dureze trei luni?".

"Sa vand si sa cumpar, asta mi-a placut sa fac in viata. stiam ce-i aia bursa de la 10 ani. La 12 ani tineam contabilitatea la pravalia lui taica-miu. La 18 ani neimpliniti deja eram deja reprezentatul unei banci in ringul bursier", spune Henry sapira, singurul roman care mai poate povesti astazi cum se desfasurau tranzactiile cu actiuni in Romania dinainte de nationalizarea din 1948. In ciuda varstei inaintate, batranul este plin de viata si fumeaza ca o locomotiva. Dovedeste o memorie fantastica si
reuseste sa sintetizeze extrem de bine, in cateva fraze, mediul de afaceri romanesc de acum, pe care-l apreciaza drept inferior celui de dinaintea venirii comunistilor la putere. Evreu, fiu de bancher, membru al unei familii instarite, Henry sapira avea suficiente "pacate", atat pentru legionari sau Guvernul maresalului Antonescu, cat si pentru comunistii care au luat puterea dupa 1945. Batranul spune ca sansa lui si a familiei a fost brevetul dat in 1913 de Regele Carol I "soldatului Moritz sapira (n.r. – tatal brokerului) pentru merite deosebite" in timpul razboaielor din Balcani, act care l-a scutit de neplaceri in perioada 1940-1945. Dupa instalarea regimului comunist, sapira s-a angajat intr-un institut de proiectari, de unde a iesit la pensie in 1981. Are o singura explicatie pentru faptul ca nu a avut probleme niciodata cu autoritatile: "Am fost mut. Nu am vazut, nu am auzit nimic. Mi-am vazut doar de treaba".

"1938, perioada de glorie a Romaniei"
"Am intrat la bursa in 1938, datorita tatalui meu, care era in Consiliul de Administratie al unei banci. Tata era prieten cu toti si asa am ajuns sa reprezint banca la Bursa. Altfel, era complicat sa fii broker. Trebuia sa vii cu un formular cu semnaturi de la zece banci, care girau pentru tine. De altfel, din punctul de vedere al fondului, bursa functiona ca acum. Diferea insa forma. Atunci tranzactiile se faceau doua ore pe zi: de la 10 la 11 erau bancile la licitatie, iar de la 11 la 12 erau celelalte actiuni. La bursa erau agentii oficiali, 14 la numar, numiti prin decret regal, reprezentantii bancilor si remizierii – brokerii de astazi – care tineau legatura intre clienti si agentii oficiali. Eu faceam parte dintre reprezentantii bancilor, dar faceam tranzactii si pentru clienti particulari. Veneau oameni la mine si-mi spuneau: vreau sa cumpar 100 de astre (n.r. – actiuni la societatea petroliera Astra), 100 de stele (n. r. – actiuni la Steaua Romana) si 500 de redevente (n.r. – actiuni la Redeventa). Eu le cumparam si luam comision de 1 sau 1,5%. Noi, brokerii, traiam bine, erau zile cand castigam si 70-80 de mii de lei, alte zile cu o mie, doua mii. Nu aveam deci motive sa facem escrocherii, cum se mai fac in ziua de azi. De altfel, nici nu avea cine sa ne propuna sa facem prostii din astea. Toata lumea avea bani, toate actiunile cresteau", povesteste sapira. Batranul isi aminteste cu precizie cele 30-35 de societati importante tranzactionate atunci. "Firmele petrolifere se tranzactionau cel mai mult. Investitii bune erau si in societatile «Locuinte ieftine» sau STB (Societatea de Tramvaie Bucuresti). Erau actiuni care nu aduceau dividende mari, dar erau sigure. De pilda «Locuinte ieftine». Societatea asta facea case pentru muncitori sau salariati la stat, care costau intre 180 de mii lei si 280 de mii lei, cu plata in rate pe 30 de ani. Toata lumea isi putea face casa pe vremea aceea, asa s-a construit la Piata Domenii catre Piata Chibrit si in alte zone ale Bucurestiului. Chiar si in perioada razboiului bursa a functionat foarte bine. La inceputul anului 1939, piata era pe «hausse» (crestere). Se castiga mult, dar inflatia era mare si, uneori, profitul obtinut intr-o zi din cresterea valorii actiunii nu acoperea rata inflatiei", povesteste brokerul. Cat a activat pe bursa, sapira a respectat o regula care s-a dovedit a fi extrem de valoroasa in perioada respectiva: "Eu nu am investit niciodata bani personali in actiuni. De exemplu, bagam 1.000 de lei intr-o actiune, a doua zi era 1.500. Daca, in schimb, cumparam scrumiera asta cu 1.000 de lei, a doua zi era 2.000 de lei. Bani bagati in marfa – era cel mai sanatos lucru pe care puteai sa-l faci in perioada aia. Pana la stabilizarea din 1947, noi am investit in marfa – aveam o pravalie de piei pe Calea Victoriei. Cei care si-au bagat banii in actiuni s-au sters la fund cu ele dupa 1948. De fapt, dupa 1944 se stia ce va urma. Companiile straine au inceput sa se retraga, iar banii plecau in bancile din strainatate. Eu in toata viata mea am avut o singura actiune, primita cadou de la Canalul Panama. Stau de cateva zile si incerc sa-mi aduc aminte cine mi-a dat-o, dar nu reusesc. Nici nu mai stiu pe unde este…", povesteste Henry sapira.

Din "catedrala" capitalismului in economia socialista
Daca legionarii sau maresalul Antonescu nu au reusit sa-l scoata din ring, tanarul broker a trebuit sa-si abandoneze meseria, inevitabil, dupa nationalizarea din 1948. Henry sapira spune ca a mai stat un an sa vada daca rusii nu pleaca din tara si apoi s-a angajat intr-un institut de proiectari, unde a lucrat timp de 40 de ani. "Cum am trecut de la economia capitalista la cea socialista? (Batranul rade cu pofta la intrebarea asta.) Pai, dumneata tre’ sa stii ca economia socialista a fost mai grea decat cea capitalista. Ce aveam noi la pravalie? Registru de casa, cartea mare, si registru de control unic. Atat. Notiuni de baza? Intrari, iesiri, debit, credit. Ei, la intreprinderea de stat era complicat: planuri, planificari. M-am descurcat. Nu am patit niciodata nimic, desi nu am fost membru de partid. Nici parintii nu au avut de suferit. Tata a fost sef-contabil la Ministerul Industriei Lemnului pana a iesit la pensie in 1964. si nici propuneri de colaborare cu Securitatea nu am avut vreodata. Am intrebat si eu acum niste prieteni, colonei de Securitate, de ce nu am fost chemat la cadre in toata aceasta perioada. Mi-au spus ca nu exista decat doua variante: ori nu au avut incredere in mine, ori stiau din start ca nu o sa reuseasca sa ma racoleze", spune sapira.

Impotenti mintal"
Dupa 1989, batranul a vrut sa-si reia activitatea care l-a pasionat in tinerete. A lucrat la SIF Muntenia, apoi si-a facut o firma de consultanta financiara, iar dupa 1995 (anul redeschiderii Bursei de Valori Bucuresti) a lucrat in domeniul pietei de capital. In 2000, la 80 de ani, Henry sapira s-a retras din activitate si astazi este doar presedinte de onoare al sedintelor de tranzactionare. Cu toate acestea insa, batranul broker urmareste piata de capital, este la curent cu noutatile din domeniu si are pareri transante despre mediul de afaceri actual.
"Economia e pe un drum bun, dar mai sunt multe lucruri de schimbat. Sa-ti dau un exemplu: mi-a povestit un domn, zilele trecute, ca i-a luat trei luni de zile si i s-au cerut zeci de acte sa-si infiinteze o firma. Eu la viata mea am infiintat trei firme: in 1941, pe numele unui crestin, in 1942 si dupa 1989. Va zic cum am infiintat-o pe prima: m-am dus intr-o zi la Registru si, in timp ce vorbeam cu functionarul, secretara a si scos formularul, l-a bagat in masina de scris, mi-a cerut cateva date si in cateva minute a fost completat. In jumatate de ora a venit si secretarul general, care a semnat, a pus stampila si gata, aveam firma inregistrata. Cand l-am auzit pe acest domn ca acum dureaza trei luni, m-au apucat dracii. Concluzia? Economia e condusa de impotenti mintal."

Bursa, istorie de 125 de ani
Bursa de Valori Bucuresti s-a deschis in 1 decembrie 1882, in urma adoptarii Legii asupra burselor, dupa modelul francez. Anul apogeului activitatii bursiere din Romania (dinainte de nationalizare) este considerat 1939, cand aici se tranzactionau 56 de titluri din domeniile bancar, petrolier, al transporturilor sau al asigurarilor. Inchisa o data cu nationalizarea din 1948, Bursa si-a reluat activitatea in 1995. Anul trecut, valoarea medie zilnica a tranzactiilor a depasit 10 milioane de euro.

Teatrul Lucia Sturdza Bulandra in turneu in Israel

Incepand de vineri, 14 decembrie Teatrul bucurestean Lucia Sturdza Bulandra se va afla in turneu in Israel.
Vineri, 14 decembrie, de la ora 21.00 si sambata, 15 decembrie, ora 20.30 la Teatrul Karov se va juca „Molly Sweeney” de Brian Friel, in regia lui Alexandru Dabija, coproducator ProiectReplica; duminica, 16 decembrie, de la ora 16.00 la Teatrul Municipal Cameri se va juca spectacolul „Unchiul Vanea” de P.Cehov, in regia lui Yuriy Kordonskiy, iar duminica, 16 decembrie si luni, 17 decembrie, de la ora 20.30 la Teatrul Municipal Cameri: „Unchiul Vanea” de P.Cehov, in regia lui Yuriy Kordonskiy; miercuri, 19 decembrie si joi, 20 decembrie, de la ora 20.30 la Teatrul National Habima este programata „Casatoria” de Gogol, in regia lui Yuriy Kordonskiy.
Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Roman in parteneriat cu Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, ProiectReplica, Teatrul Karov, Teatrul Municipal Cameri si Teatrul National Habima.

Disputa asupra proprietatilor evreiesti
In comunitatea evreiasca din Romania a intrat dihonia. In disputa sint proprietatile comunitare, indeosebi cimitirele evreiesti.
***
Un schimb de replici si comunicate a avut loc saptamina trecuta intre liderii comunitatii evreiesti din Romania si o serie de organizatii evreiesti catalogate drept ultrareligioase, pe tema proprietatilor comunitatilor evreiesti de pe teritoriul romanesc.
Membri ai conducerii comunitatii evreiesti din Romania i-a acuzat pe militantii unor grupari ultrareligioase si forte antisemite romanesti ca depun eforturi pentru schimbarea actualei legislatii privind cimitirele pentru a putea prelua cimitirele evreiesti din Romania.
Lideri ai comunitatii au declarat, joi 29 noiembrie, pentru cotidianul israelian Haaretz ca grupari ultraortodoxe locale colaboreaza cu senatorul Corneliu Vadim Tudor pentru a obtine cistiguri financiare din detinerea a 804 cimitire evreiesti din Romania.
Conform unei hotariri de guvern din 2002, cimitirele respective sint proprietate a Federatiei evreilor din Romania, care sustine ca in multe cimitire exista numeroase spatii in care nu este nimeni inmormintat. Aceste zone, explica Federatia, contin terenuri preplatite care nu au fost niciodata folosite.
In plus, peste 700 de cimitire se afla in orase in care nu mai exista populatie evreiasca, asa ca pamintul nefolosit poate fi vindut. Conform conducerii comunitatii evreiesti din Romania, primele semne ale unei viitoare ''preluari'' a acestor cimitire au aparut in 2004, cind omul de afaceri David Kahan, un evreu ultrareligios din New York, unde conduce Uniunea evreilor romano-americani si alte doua organizatii, a inceput sa publice in presa locala articole in care acuza comunitatea evreieasca din Romania ca face schimburi cu terenuri care apartineau cimitirelor, acuzatii respinse de federatie.
“De fiecare data cind ne atingem de o parte dintr-un cimitir ne consultam cu rabini marcanti din Israel, precum rabinul Mordehai Eliyahu /.../ Orice lucrari in cimitire se desfasoara sub atenta supraveghere a unei echipe de rabini ultrareligiosi din Israel”, a declarat rabinul sef al comunitatii din Romania Menahem Hacohen.
El a recunoscut ca au fost vindute terenuri ale unor foste cimitire evreiesti din Romania, insa profiturile obtinute au fost alocate pentru servicii de intretinere a locurilor de veci, la renovarea unor sinagogi si pentru plata serviciilor medicale acordate batranilor comunitatilor evreiesti din Romania.
Conducerea comunitatii evreiesti din Romania il acuza pe Kahan de colaborare cu liderul Partidului Romania Mare, Corneliu Vadim Tudor, cunoscut pentru punctele de vedere nationaliste si antisemite si pentru negarea Holocaustului, in vederea adoptarii de catre Parlamentul roman a unei noi legi privind cimitirele evreiesti.
Vicepresedintele Partidului Romania Mare, Lucian Bolcas, a respins vineri 30 noiembrie acuzatiile aduse de liderii FCER precizind ca presedintele PRM a initiat un proiect legislativ menit sa ocroteasca, in favoarea comunitatilor evreiesti, cimitirele si lacasele lor de cult prin cooperare cu celelalte organizatii evreiesti interne si internationale.
„In biroul domniei sale s-au discutat, alaturi de reprezentantul autorizat al autoritatii evreiesti din Romania si de David Kahan, toate problemele pe care le ridica comunitatile evreiesti, dar niciodata nimeni nu si-a permis aceasta blasfemie de a aduce o jignire directa celui care a incercat sa creeze un cadru normal si uman relatiilor noastre cu cei care nu mai sint”, a declarat Bolcas.
Scandal cu ecou in Israel
Un articol publicat recent de cotidianul israelian Maariv dezvaluia ca liderii comunitatii evreiesti din Romania sint implicati in tranzactii imobiliare cu terenuri apartinind cimitirelor evreiesti aflate, conform legii, in grija FCER. Aurel Vainer, liderul FCER, sustine ca informatiile vehiculate in articolul nu sint adevarate si ca se inscriu in campania demarata de Kahan pentru influentarea opiniei publice.
Kahan acuza FCER ca a preluat controlul cimitirelor evreiesti pe care le-a transformat intr-o sursa de profit. Omul de afaceri evreu a confirmat ca membrii Satmar sint implicati in eforturi de modificare a legii care vizeaza cimitirele evreiesti "pentru ca lor le pasa cu adevarat de morminte si de stramosii lor care sint ingropati acolo".
In 2004, Vadim Tudor a denuntat drept nepotrivite unele declaratii antisemite anterioare si a recunoscut ca Holocaustul a avut loc. El sustine o lege care sa puna capat controlului comunitatii evreiesti asupra cimitirelor, precizeaza Haaretz.

Cladiri scolare redobindite de comunitatea evreiasca
Fundatia „Caritatea”, din cadrul Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, a reusit sa redobindeasca recent doua imobile din Timisoara in care se desfasoara activitati didactice, Liceul de Arte Plastice si Inspectoratul Scolar Judetean Timis, transmite Rompres. Administratorii Primariei Timisoara, in patrimoniul careia se afla din anul 2001 Liceul de Arte Plastice nici nu stiau ca cele doua immobile erau revendicate, a declarat secretarul municipalitatii, Ioan Cojocari. Construite in 1887, cladirile au fost inscrise in cartea funciara in proprietatea Comunitatii Israelite de Rit Occidental din Timisoara, iar in 1945 ele au trecut in proprietatea primariei, iar patru ani mai tirziu schimbindu-si din nou stapinul, trecind in patrimoniul statului pana in 2001. Conform articolului 16 din Legea 10/2002, imobilele de interes public nu pot fi revendicate. Ioan Cojocari spune ca timp de cinci ani activitatea didactica poate continua in acelasi imobil.

La Husi a început razboiul cimitirelor evreiesti
Un evreu, Eli Caufman, reprezentant al organizatiei Athra Kadisha din Israel, a venit în România cu scopul de a redeschide dosarul "vînzarea mortilor evrei", acuzînd deschis conducerea Federatiei Comunitatilor Evreiesti din România (FCER) de comercializarea imorala a unor cimitire din tara. Caufman a ajuns în Husi, judetul Vaslui, unde se afla unul dintre cimitirele vîndute partial de FCER, facînd o descoperire socanta: în partea de cimitir înstrainata, unde urmeaza ca noul proprietar sa îsi ridice o vila, se afla chiar mormintele stramosilor lui. Rabinul Caufman a amenintat ca, la începutul saptamînii viitoare, vor veni alti reprezentanti ai Athra Kadisha din Israel, precum si jurnalisti evrei care vor porni o ampla investigatie legata de "vînzarea mortilor evrei".

Rabinul Eli Caufman, reprezentantul organizatiei Athra Kadisha din Israel, a venit în aceste zile la Husi pentru a vedea el însusi cum cimitirul în care au fost îngropate rudele lui a fost vîndut cu morminte cu tot. Athra Kadisha este o organizatie care se ocupa cu conservarea locurilor considerate sacre de evreii din întreaga lume, în special cu protejarea cimitirelor, iar initiativa FCER de a comercializa locurile de veci din Beclean, Focsani, Rîmnicu Sarat sau Husi a stîrnit un razboi între Athra Kadisha si liderii evreilor din tara. "Sînt îngrozit, atît eu, cît si cei din organizatia Athra, pentru ceea ce au facut cei din conducerea Federatiei Comunitatilor Evreiesti din România. Au vîndut mormintele stramosilor. Am venit în Husi, pentru ca vreau sa încep o revolta adevarata împotriva capilor FCER. Au vîndut cimitirele, printre care si acesta din Husi. Durerea pe care o simt se leaga si de faptul ca aici sînt rudele mele, ale caror morminte au fost comercializate. Peste ele se va ridica o vila, daca cineva îsi poate imagina asa ceva într-un stat civilizat!", a declarat rabinul Eli Caufman. Scandalul cimitirelor evreiesti vîndute în anul 2005 de catre Federatie unor persoane fizice a avut un ecou negativ neasteptat în rîndul evreilor din întreaga lume. "David Kahan, cunoscutul lider religios evreu stabilit în America, s-a declarat, alaturi de alte mii de evrei, îngrozit de gestul conationalilor nostri", a mai spus Caufman. Motivul pentru care liderul Aurel Vainer, presedintele FCER, a acceptat aceste vînzari s-a referit la faptul ca suprafetele comercializate nu ar fi continut morminte ale raposatilor. "Minciuni sfruntate, spune domnul Vainer. Daca un cimitir este sfintit ca un cimitir, atunci acela nu se vinde. Mai mult, vreau sa spun ca eu am dovezi constînd în documente si fotografii prin care pot arata ca ceea ce s-a vîndut la Husi, de exemplu, unui anume Dan Bordeianu, a fost un loc plin cu morminte. Acolo au fost si rudele mele îngropate", sustine rabinul Caufman. La începutul urmatoarei saptamîni, Caufman a anuntat ca vor veni alti cîtiva lideri religiosi din Israel, precum si o echipa de jurnalisti, pentru a investiga vînzarea cimitirelor. "Vom începe ancheta si investigatiile de la Husi. Va fi ceva de amploare, fiindca vad ca altfel nu reusim sa atragem atentia asupra acestei imoralitati fara precedent în comunitatea evreilor", a anuntat rabinul. Acesta mai spune ca cel mai grav lucru comis de conducerea Federatiei Comunitatilor Evreiesti din România este ca, la momentul vînzarii locurilor de veci, n-au pus nici o comisie speciala sa verifice existenta sau inexistenta osemintelor. "Este groaznic ca un om cu mintea lucida sa îsi ridice casa peste cadavrele evreilor. Dar este si mai groaznic ca acela care a decis vînzarea locului sa fie chiar un evreu ca domnul Vainer, care nu a avut bunul-simt sa puna o comisie sa vada daca sînt sau nu oase în sol", a afirmat Eli Caufman.

"Mi-au interzis sa ma apropii de cimitirele evreiesti"
Eli Caufman este considerat de Federatia Comunitatilor Evreiesti din România un al doilea David Kahan, un alt razvratit al acestei etnii, care intentioneaza sa destabilizeze actuala forma de conducere a Federatiei. "Eli Caufman este un agitator", mentiona într-o declaratie de presa Aurel Vainer, ca replica la acuzele lui Caufman privind vînzarea de cimitire. "Eu nu am nici un interes sa agit spiritele si stiu foarte bine ce crede Vainer despre bine. Vreau doar ca cimitirele si sinagogile sa revina în proprietatea statului român, pentru ca, de cînd au fost date prin lege Federatiei, si mortii din groapa au fost vînduti", a explicat rabinul. Acesta mai spune ca are cunostinta de faptul ca Aurel Vainer a dat dispozitie ca el sa nu fie primit la nici un cimitir pentru a face investigatii. "Eu vreau sa le demonstrez ca în terenurile vîndute sînt oameni morti, iar ei stiu si vor sa ma împiedice", a declarat acesta. La Husi s-a vîndut o suprafata de cimitir de 2.100 metri patrati, despre care liderii comunitatii evreiesti locale au spus ca nu a fost folosita niciodata la înhumari. "Vînzarea cimitirului nu a tinut de noi, de evreii din Husi, ci de cei de la Bucuresti. Cimitirul dateaza de prin 1800 si, în prezent, nu este functional. S-au vîndut 2.100 metri patrati la pretul de 31.000 de euro. Toti banii s-au dus la Federatie, la Bucuresti", a spus Hera Steimberg, secretarul Comunitatii Evreilor din Husi.

Sistemul medical romanesc acuzat si din Israel
Magda Massarva, medic din Romania plecata in Israel, a postat recent pe pagina de web Spania Romaneasca, citata de Romanian Global News, o scrisoare deschisa cu privire la situatia sistemului medical din Romania, povestind tragedia prin care a trecut familia sa din pricina medicilor neprofesionisti din Romania. “Ma numesc Magda Massarwa , sunt medic neurolog la spitalul Tel Hashomer din Tel Aviv, Israel. Sunt de loc din comuna Mavrodin jud. Teleorman, si de 15 ani locuiesc in Israel. Vreau sa va fac cunoscuta umilinta si batjocura prin care am trecut acum 2 saptamani din partea personalului medical in frunte cu "dr" Cretu Olivia, sefa de sectie la terapie intensive, la spitalul judetean Alexandria. Acum aproximativ 2 saptamani mama mea a fost internata in sectia de terapie intensiva din cauza unei stari de deshidratare cauzata de scaune diareice. Pana a doua zi dupa amiaza nici unul din medici n-a binevoit sa se uite la ea sau la examenul de sange. Noroc ca a venit din proprie initiativa dr neurolog Tudor (acesta cunoscandu-ma si auzind ca mama mea este internata) si la "sugestia" dansului, din cauza leucocitelor crescute, s-a inceput tratamentul cu antibiotic (vreau sa va specific ca mama mea cand a ajuns la spital era constienta, dar pe motivul ca ar fi fost agitata au legat-o si tot posibilul sa fi primit vreun calmant, pentru ca acolo calmantele puternice se dau ca apa la pacienti). Incepand de a doua zi mama mea nu a mai fost constienta, am vorbit cu fratele meu la telefon si i-am spus ca sunt 2 variante: sau este sedata sau in coma. Fiind lasata la mila lui Dumnezeu a treia zi de la internare din cauza rea vointei dr Cretu, a fost intubata si trecuta pe respiratie arificiala. Dupa 3 zile de la internare eu am ajuns in Romania, am gasit-o in coma, cu deteriorarea drastica a starii generale. Din cauza nepasarii medicilor si in special a dr Cretu a intrat in insuficienta renala acuta si insuficienta cardiaca. O saptamana m-am rugat de dr. Cretu sa inceapa procedura de dializa acuta, dar m-a mintit ca nu exista aparatura necesara si conditiile necesare (aparatutul de dializa fiind in salonul alaturat si procedura efectuandu-se la un pacient a carui sotie lucreaza la prefecture, Fam. Bortun, iar in salonul acesta isi desfasoara activitatea doar asistentele si infirmierele alese de respectiva doamna). Doua saptamani am trait intr-o umilinta si intr-un stres continuu, tot timpul trebuind sa urmaresc pulsul, tensiunea arteriala, examenele de sange. Dr. Cretu ne-a spus ca rezultatele examenelor de sange din spital nu sunt relevante (acest lucru spunand la toti pacientii si familiile lor), spitalul neavand aparatura si reactivi buni precum si personal prost calificat si ne-a recomandat sa facem analizele de sange la laboratorul ei particular. Am facut si lucrul acesta si, culmea ironiei, rezultatele de la laboratorul ei au fost false. Pe 12 noiembrie, cu o zi inainte de a muri mama mea, cu toate ca eram constienta ca a fost dusa din nepasarea medicilor si din batjocura lor la o situatie fara iesire, am aranjat s-o transferam la un spital din Bucuresti. Ni s-a spus de la centrul de Ambulanta din Alexandria ca singura ambulanta de terapie intensiva are aparatul de respiratie stricat. Ce sa va spun? A aparut un individ pe numele lui "dr" Corbeanu, care a vrut s-o duca la Bucuresti doar cu un balon manual de respiratie (ampo), zicandu-mi ca oricum mama o sa moara si intrebandu-ma daca i-am facut o poza sa vada cei de la Bucuresti pe cine primesc. Normal ca nu i-am permis s-o transporte pe mama mea in asemenea conditii. Am reusit a doua zi sa aducem elicopterul SMURD. Dar a fost prea tarziu,.iar sufletul mamei mele s-a ridicat la ceruri. M-a mai avut rabdare si putere sa indure umilinta si bataia de jco a acestor falsi medici – animale de prada care in afara de bani nu cunosc nimic, nu au niciun Dumnezeu. Tatal meu a depus o sesizare la Colegiul medicilor din Alexandria. Eu sunt constienta ca dr. Cretu o sa ramana sefa de sectie pana la adanci batraneti, ca o sa mai "trateze" si alti oameni nevinovati, dar cel putin mi-am facut datoria morala. Nu vreau razbunare, ci doar dreptate, eu fiind medic si stand 24 de ore cu mama mea in spital am vazut ce se intampla acolo. Dupa ce m-am intors in Israel am sunat la serviciul de ambulante si am vorbit cu directorul, Horia Radu, acesta zicandu-mi ca vrea sa vorbeasca cu dr Corbeanu si sa-l sun pe urma. Dupa doua zile l-am sunat, iar domnul Horia Radu mi-a zis, citez, "lasa-ma, doamna, in pace ca sunt intr-o sedinta, n-am timp de tine". Eu doar atat vreau sa stiu: cum acest director (aceeasi intrebare i-am pus-o si lui) are curaj sa trimita in misiuni de salvare acest individ care din punct de vedere profesional si ca om este zero”.

De la chelner, a ajuns cel mai tânăr director al unui hotel din Israel
de Eva GALAMBOS |
http://www.gandul.info/emigrant/chelner-ajuns-cel-tanar-director-unui-hotel-israel.html?3896;1072198
Sorin Scânteie este directorul general al hotelului Holliday Inn din Aşkelon
„Aici nimeni nu se interesează ce eşti, ci ce faci, cum lucrezi”, spune Sorin
Alina-Oriana avea 16 ani când, într-o excursie organizată de Sohnut România (Agenţia evreiască de emigrare) s-a îndrăgostit de Israel. Nu a fost vorba de vreo motivaţie ideologică sau religioasă, pur şi simplu i-a plăcut ţara. Natura care, contrar aşteptărilor, nu era deşertică, ci plină de verdeaţă, locurile, multe dintre ele cu iz istoric, oamenii. A vizitat şi un sat de beduini care a încântat-o. S-a întors acasă şi, spre disperarea părinţilor, a declarat că vrea să plece. Sorin, prietenul ei, nu era evreu, dar ştia multe despre Israel, deoarece tatăl lui, tehnician constructor, se afla de câţiva ani acolo.
Cu o zi înainte ca Alina să împlinească 18 ani, cei doi s-au căsătorit şi în toamna lui 1995 au plecat. „Nu ne-a fost uşor. Ne-am arătat noi curajoşi, dar când am ajuns acolo, într-o lume străină, fără familie, fără să cunoaştem limba, nu ne-am simţit bine. Nu spun că ne-am speriat, eram tineri, eram împreună.. În plus, statul ne-a oferit o serie de facilităţi prin care am reuşit să trecem de etapa începutului şi ne-a asigurat viitorul”, îşi aminteşte Alina.
„Muncă să fie”
După ce au absolvit cursul de şase luni de limbă, ştiind că pentru tinerii care reuşesc să intre la facultate statul asigură trei ani de gratuitate, au decis să încerce şi au reuşit, deşi testele s-au dat în ebraică. S-au înscris la Facultatea de Turism de la Universitatea Bar Ilan şi s-au stabilit la Tveria (Tiberias, cum este cunoscut în restul lumii, oraş cu rezonanţă biblică atât pentru evrei cât şi pentru creştini). Între timp, şi-au căutat de lucru la hotelurile din oraş.”Nu ne-a interesat ce, muncă să fie. Eu am fost şi cameristă şi femeie de serviciu, am servit la bar, la restaurant. Sorin la fel, a lucrat la bar şi la restaurant. Încetul cu încetul, ne-au promovat. Eu am ajuns la recepţie, aveam marele avantaj că vorbeam limbi străine – engleză, franceză, română. Sorin a ajuns şef de sală”, povesteşte Alina.
Au terminat facultatea şi s-au angajat: Alina la hotelul Cezar din Tveria , răspunzând de relaţiile publice, Sorin la Howard-Johnson. Crezând că au viitorul asigurat, au decis că este cazul să-şi lărgească familia şi în 1999 a venit pe lume Roy. Dar în viaţa lor care părea că se va desfăşura în linie dreaptă, a intervenit politica. Intifada din 2000, atentatele teroriste care au zguduit mulţi ani Israelul au pus capăt pentru un timp turismului din ţară. Cei doi s-au trezit şomeri şi în plus, cu un copil mic de crescut.

La un moment dat s–au gândit să se întoarcă în România, dar ofertele de-aici nu i-au satisfăcut, astfel că au revenit în Israel. S-au stabilit la Arad. Există şi în Israel un oraş cu acest nume, în deşertul Neghev, aproape de Marea Moartă, zonă vestită pentru hotelurile în care se fac diferite tratamente. La Arad, chiar şi în acei ani de criză veneau turişti israelieni şi din străinătate. Sorin s-a angajat la hotelul Crown Plaza iar Alina la o agenţie de turism ce se ocupa de beduinii de care se îndrăgostise când a venit prima dată în Israel. Au crezut din nou că au viitorul asigurat şi s-au gândit că Roy ar trebui să aibă şi o surioară.
Concediată pentru că a rămas însărcinată
La aflarea veştii că Alina este însărcinată, patronul agenţiei de turism a concediat-o, cu un motiv tras de păr, tocmai când şi-au cumpărat o casă pentru care urmau să plătească rate. A trebuit să se restrângă. E drept, a primit ajutor de şomaj şi şi-a mai căutat servicii temporare. Printre altele a condus campania electorală a viceprimarului Ara­dului. „A pierdut, dar n-a fost vina mea, povesteşte Alina, râzând. El ştia că va pierde, dar a vrut să scindeze electoratul ca un alt candidat să nu câştige”. Între timp s-a născut Dana.

Alina a mai stat acasă câteva luni şi apoi s-a angajat la firma unde lucrează şi astăzi, A.M.S. Electronics. De la postul de secretară, astăzi a ajuns assistant general manager-ul firmei. Sorin a rămas în turism unde a urcat treptele scării ierarhice. În prezent este director general al hotelului Holliday Inn din Aşkelon, cel mai tânăr director de hotel din Israel. „Ai avut vreodată probleme că nu eşti evreu, ci român?”, l-am întrebat pe Sorin. „Niciodată. Aici nimeni nu se interesează ce eşti, ci ce faci, cum lucrezi”.

Comunitatea evreiască se reuneşte pentru Hanuka
Astăzi, de la ora 18, Filarmonica de Stat "Moldova" va găzdui o reuniune a membrilor Comunităţii Evreieşti din Iaşi, prilejuită de Sărbătoarea Luminii (Hanuka sau Hanukkah).
"Am invitat reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene şi aşteptăm pe toţi ieşenii care vor să participe la sărbătoarea noastră", ne-a spus Rudolf Rosenberg, consilier la Comunitatea Evreiască.

Hanuka durează opt zile şi comemorează victoria macabeilor asupra monarhiei seleucide din Siria, care încerca să elenizeze popoarele de sub dominaţia ei, principalele evenimente asociate cu această sărbătoare desfăşurîndu-se între anii 165 şi 163 î.e.n. Tradiţionala ceremonie a aprinderii celor opt lumînări pentru fiecare dintre zilele sărbătorii se desfăşoară în special în familie, dar se aprind lumînări şi la sinagogă. Hanuka este şi un prilej de serbări cu cîntece şi jocuri, în special pentru copii şi a devenit în ultima vreme un substituit al Crăciunului pentru copiii evrei crescuţi într-un mediu creştin. Printre mîncărurile specifice sărbătorii sînt gogoşile umplute cu dulceaţă "sufganiot" şi chiftelele de cartofi "latkes" sau "levivot".

Comunitatea evreiască de la Iaşi numără în prezent aproximativ 500 de membri, însă între cele două războaie mondiale reprezenta aproape jumătate din populaţia totală a oraşului, care varia între 75.000 şi 80.000 de locuitori

Comunitatea Evreiască din Fălticeni are un şef nou
În prag de Hanuka, evreii din Fălticeni au, începînd de ieri, un nou lider. Acesta se numeşte Gold Strul şi îi succede la conducerea micii comunităţi din Fălticeni, formată din 22 de persoane, fostului preşedinte Tania Grunwald, care a condus comunitatea în ultimii opt ani.
Noul preşedinte este în vîrstă de 58 de ani şi are ca misiune perpetuarea tradiţiilor iudaice şi consolidarea comunităţii. Evreii din Fălticeni, mulţi dintre ei în vîrstă, vor să se întîlnească mai des şi să se roage din nou în Sinagogă, aşa cum o făceau cu mulţi ani în urmă. În acest sens, membrii comunităţii au solicitat reprezentantului Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, care a supervizat alegerile, redotarea Sinagogii cu un sul Sefer Tora

CAZUL ELRON
Pictorul BARUCH ELRON (pseudonim: Barbu Teodorescu) s-a nascut la Bucuresti, in 1934 si a murit anul trecut la Tel Aviv. Absolvent al Academiei de arte Bucuresti, elev al lui Baba si Ciucurencu. Presedinte al Asociatiei Pictorilor si Sculptorilor din Israel (1985-1992). A avut expozitii la Paris, Basel, Dusseldorf, New York, Köln, Sao Paulo, Moscova si in alte orase din Olanda, Israel, USA, Canada, Germania, Elvetia, Austria, Italia, Franta, Belgia, Coasta de Fildes, Croatia. In 1998 a avut o expozitie la Bucuresti, sub auspiciile Ministerului Culturii. Are picturi expuse permanent la New York (Muzeul de Arta Moderna), Boston, Toronto, Solingen, Zagreb s.a. O expozitie Elron s-a vernisat in 2007 la Institutul Cultural Roman din Tel Aviv. Niciun muzeu din tara noastra nu detine lucrari ale cunoscutului pictor. De mai bine de un an, dna. Lydia Elron, vaduva pictorului, a facut demersuri pe langa Ministerul de Externe de la Bucuresti, intentionand sa doneze ciclul "Anotimpurile", spre a fi expus intr-un muzeu din Romania. Nu a primit niciun raspuns.

Romanii din Italia, Spania, SUA si Israel, cei mai activi la votul pentru PE
Italia, Spania, SUA si Israel sunt tarile unde au votat cei mai multi romani pentru Parlamentul European, potrivit ultimelor date anuntate de presedinta Biroul Electoral Municipal pentru euroalegeri, Adriana Spataru. Astfel, in Italia, la cele noua sectii de vot, pana la ora inchiderii urnelor au fost folosite 2.108 buletine de vot din numarul total de 29.370 care fusesera trimise, informeaza forumul Romania-Italia.
In Spania, doar patru din cele noua sectii de vot au trimis date BEM, iar la acestea, pana la ora inchiderii urnelor, se folosisera 679 de buletine de vot din cele 43.450 cate fusesera trimise. Pe de alta parte, BEM pentru euroalegeri anuntase duminica seara ca, la doua ore inainte de inchiderea urnelor, la toate cele noua sectii de vot din Spania votasera 2.194 de cetateni romani.
BEM a primit datele de la majoritatea celor 23 de sectii de vot din Statele Unite, unde si-au exprimat optiunea pentru euroalegeri 1.134 de romani, desi autoritatile trimisesera 22.990 de buletine de vot.
In Israel, 446 de cetateni romani au votat la cele trei sectii deschise in acest scop. Autoritatile romane trimisesera in aceasta tara 11.880 de voturi. In toate celelalte tari unde romanii au votat pentru alegerile europarlamentare s-a inregistrat un numar de alegatori mai mic de 400.

Ziua Nationala a Romaniei sarbatorita in Israel Cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei,Orchestra de Camera Concerto a Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti va sustine o serie de concerte in Israel. Primul concert din aceasta serie va avea loc luni, 3 decembrie, la Auditorium Hall din Haifa, de la ora 20.00. Marti, 4 decembrie, Orchestra va concerta la Clermont Hall, Scoala de Muzica Buchmann Mehta din cadrul Universitatii din Tel Aviv, la ora 19.30, si miercuri, 5 decembrie, la Wise Auditorium din cadrul Academiei de Muzica si Dans din Ierusalim, Campusul Givat Ram, la ora 20.30. Independent, in data de 8 decembrie, la Beer Sheva, Orchestra va sustine un concert in incheierea Festivalului Sunetele Desertului. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Roman din Tel Aviv in parteneriat cu Scoala de Muzica Buchmann Mehta din cadrul Universitatii din Tel Aviv, Academia de Muzica si Dans din Ierusalim, Primaria Haifa, Noua Orchestra Simfonica din Haifa, Ethos Haifa si H.O.R. Haifa.

În 2008, 170 de ani de teatru la Botoşani
(ASIS) – Sfîrşitul de an e aproape şi deja a avut loc o discuţie preliminară asupra bugetului pe care Primăria îl va aloca anul următor Teatrului "Mihai Eminescu", care va aniversa 50 ani de activitate în actualul sediu şi 170 ani de teatru la Botoşani.

Citeste articolul