Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Castro/Guevara[v=]
Pagina 6 din 8
Pagina 6 din 8 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8
Castro/Guevara[v=]
Rezumarea primului mesaj :
ERNESTO CHE GUEVARA-
3]Mai bine mori in picioare decat sa traiesti in genunchi...
2]Nu fac nimic remarcabil, dar ceea ce fac este absolut esenţial.
1]Tacerea este o cearta continuata prin alte mijloace.
=====
ANTONIO DE GUEVARA-
Martirii nu au fost martiri pentru suferintele pe care le-au indurat, ci pentru rabdarea de care au dat dovada.
=====
FIDEL CASTRO-
RAUL CASTRO-
Lydia
ERNESTO CHE GUEVARA-
3]Mai bine mori in picioare decat sa traiesti in genunchi...
2]Nu fac nimic remarcabil, dar ceea ce fac este absolut esenţial.
1]Tacerea este o cearta continuata prin alte mijloace.
=====
ANTONIO DE GUEVARA-
Martirii nu au fost martiri pentru suferintele pe care le-au indurat, ci pentru rabdarea de care au dat dovada.
=====
FIDEL CASTRO-
RAUL CASTRO-
Lydia
Ultima editare efectuata de catre Admin in 22.11.15 22:26, editata de 50 ori
Fiica lui Che Guevara a devenit cetăţean argentinian
Fiica lui Che Guevara a devenit cetăţean argentinian
Fidel - 81 de ani
Fidel - 81 de ani Havana. Liderul cubanez Fidel Castro implineste astazi 81 de ani, iar populatia asteapta o aparitie a sa la televiziunea nationala, insa nu se stie daca aceasta se va produce.
Raul Castro - speranta reformistilor cubanezi
Raul Castro - speranta reformistilor cubanezi La un an dupa ce fratele lui Fidel, Raul Castro, 76 ani, a preluat conducerea Cubei, din ce in ce mai multi reformisti isi pun sperantele in ministrul Apararii, care pare sa accepte mai usor ideea de modernizare a tarii sale, decit celebrul "El Lider Maximo". Raul a devenit presedinte interimar la 31 iulie 2006, dupa ce fratele sau a suferit mai multe interventii chirurgicale la stomac. In primele luni, noul presedinte s-a concentrat, asa cum era si de asteptat, asupra mentinerii stabilitatii politice, dar, de ceva timp incoace, a inceput sa aduca in discutie spinoasa problema a economiei cubaneze. In conditiile in care, la ora actuala, salariul mediu sare putin peste 14 dolari pe luna, sperantele intregii natiuni se indreapta asupra lui Raul, care, desi are aceeasi veche scoala comunista ...
continuare
Nici aliată cu gangsterii din Chicago, CIA nu l-a putut răpu
Nici aliată cu gangsterii din Chicago, CIA nu l-a putut răpune pe Fidel Castro
http://www.gandul.info/nici-aliata-gangsterii-chicago-cia-l-putut-rapune-fidel-castro.html?3938;838653
702 pagini de informaţii declasificate confirmă că agenţia i-a spionat pe americani chiar şi în dormitor, s-a amestecat în afacerile mai multor guverne străine şi a colaborat cu mafioţi celebri
Declasificarea a 702 de pagini din istoria Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a SUA relevă că, nici după recrutarea „succesorului lui Al Capone”, spionii americani n-au reuşit să-l ucidă pe Fidel Castro. Iar dacă nu a izbutit să-l lichideze pe cel aflat ca un ghimpe în ochii a nouă preşedinţi americani până azi, CIA a înregistrat mai multe „reuşite” care ar stârni invidia Gestapoului lui Hitler sau a poliţiei secrete est-germane, STASI. Chiar şi cu numeroase pagini lipsă, care rămân încă secrete, informaţiile declasificate, marţi, în virtutea legislaţiei privind accesul la informaţii publice, atestă că CIA avea „în vizor” 300.000 de americani şi dosare extinse asupra 7.200 cetăţeni.
În condiţiile în care natura agenţiei era aceea a uneia de spionaj extern (de contraspionaj ocupându-se NSA şi FBI), aceste dezvăluiri „ar putea să provoace răni mortale agenţiei şi să priveze naţiunea de toată treaba bună pe care ar putea să o facă agenţia pe viitor”, scria în memoriile sale un fost director al CIA, citat de The Guardian. Deşi dezvăluirile nu acoperă decât perioada 1947-1973, ele relevă o sumedenie de acţiuni care nu prea concordă cu idealurile democratice ale SUA. De pildă, preşedintele Lyndon Johnson a ordonat agenţiei să-i aducă dovezi că mişcările pacifiste din timpul războiului din Vietnam erau finanţate de guverne comuniste. Deşi i s-a atras atenţia preşedintelui că CIA nu are voie să spioneze cetăţeni americani, agenţii au executat ordinul.
Totuşi, cel mai proeminent personaj găsit „vinovat” de CIA că ar fi finanţat mişcări de protest era fostul membru al trupei The Beatles, John Lennon, un cetăţean britanic, aşadar în aria de activitate a agenţiei. În schimb, cu greu s-ar putea găsi justificări ale relaţiilor spionilor americani cu celebri mafioţi din Chicago, care şi-au mutat ulterior cartierul general în Las Vegas. Agenţia era gata să plătească 150.000 USD pentru asasinarea lui Fidel Castro prin intermediul unor mafioţi care aveau complici infiltraţi la Havana. Doar că, aceştia din urmă, s-au temut mai mult de răzbunarea comuniştilor cubanezi decât de cea a mafioţilor americani (faţă de care aveau anumite datorii), renunţând la asasinarea lui „El lider maximo”.
La un moment dat, oamenii CIA au mers până întra-colo cu favorurile faţă de mafioţi încât au spionat-o pe iubita unuia dintre ei în dormitor, pentru că mafiotul voia să ştie dacă îi este fidelă. Altă extravaganţă a CIA a reprezentat punerea la dispoziţie a unui avion pentru ca magnatul Aristotel Onassis şi prietena lui, soprana Maria Callas, să zboare de la Roma la Atena. În fine, un interviu din fonoteca preşedintelui J.F. Kennedy atestă că agenţii ştiau că pot folosi tactici de-ale Gestapoului”, pentru a-şi atinge scopurile.
http://www.gandul.info/nici-aliata-gangsterii-chicago-cia-l-putut-rapune-fidel-castro.html?3938;838653
702 pagini de informaţii declasificate confirmă că agenţia i-a spionat pe americani chiar şi în dormitor, s-a amestecat în afacerile mai multor guverne străine şi a colaborat cu mafioţi celebri
Declasificarea a 702 de pagini din istoria Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) a SUA relevă că, nici după recrutarea „succesorului lui Al Capone”, spionii americani n-au reuşit să-l ucidă pe Fidel Castro. Iar dacă nu a izbutit să-l lichideze pe cel aflat ca un ghimpe în ochii a nouă preşedinţi americani până azi, CIA a înregistrat mai multe „reuşite” care ar stârni invidia Gestapoului lui Hitler sau a poliţiei secrete est-germane, STASI. Chiar şi cu numeroase pagini lipsă, care rămân încă secrete, informaţiile declasificate, marţi, în virtutea legislaţiei privind accesul la informaţii publice, atestă că CIA avea „în vizor” 300.000 de americani şi dosare extinse asupra 7.200 cetăţeni.
În condiţiile în care natura agenţiei era aceea a uneia de spionaj extern (de contraspionaj ocupându-se NSA şi FBI), aceste dezvăluiri „ar putea să provoace răni mortale agenţiei şi să priveze naţiunea de toată treaba bună pe care ar putea să o facă agenţia pe viitor”, scria în memoriile sale un fost director al CIA, citat de The Guardian. Deşi dezvăluirile nu acoperă decât perioada 1947-1973, ele relevă o sumedenie de acţiuni care nu prea concordă cu idealurile democratice ale SUA. De pildă, preşedintele Lyndon Johnson a ordonat agenţiei să-i aducă dovezi că mişcările pacifiste din timpul războiului din Vietnam erau finanţate de guverne comuniste. Deşi i s-a atras atenţia preşedintelui că CIA nu are voie să spioneze cetăţeni americani, agenţii au executat ordinul.
Totuşi, cel mai proeminent personaj găsit „vinovat” de CIA că ar fi finanţat mişcări de protest era fostul membru al trupei The Beatles, John Lennon, un cetăţean britanic, aşadar în aria de activitate a agenţiei. În schimb, cu greu s-ar putea găsi justificări ale relaţiilor spionilor americani cu celebri mafioţi din Chicago, care şi-au mutat ulterior cartierul general în Las Vegas. Agenţia era gata să plătească 150.000 USD pentru asasinarea lui Fidel Castro prin intermediul unor mafioţi care aveau complici infiltraţi la Havana. Doar că, aceştia din urmă, s-au temut mai mult de răzbunarea comuniştilor cubanezi decât de cea a mafioţilor americani (faţă de care aveau anumite datorii), renunţând la asasinarea lui „El lider maximo”.
La un moment dat, oamenii CIA au mers până întra-colo cu favorurile faţă de mafioţi încât au spionat-o pe iubita unuia dintre ei în dormitor, pentru că mafiotul voia să ştie dacă îi este fidelă. Altă extravaganţă a CIA a reprezentat punerea la dispoziţie a unui avion pentru ca magnatul Aristotel Onassis şi prietena lui, soprana Maria Callas, să zboare de la Roma la Atena. În fine, un interviu din fonoteca preşedintelui J.F. Kennedy atestă că agenţii ştiau că pot folosi tactici de-ale Gestapoului”, pentru a-şi atinge scopurile.
Presedintele Boliviei sustine: `Fidel are peste 10 operatii!
Presedintele Boliviei sustine: `Fidel are peste 10 operatii!` Marti, presedintele bolivian Evo Morales - ca si Hugo Chavez, un aliat al lui Fidel Castro - a declarat ca liderul cubanez a fost supus anul trecut la mai mult de zece interventii chirurgicale, pentru tratarea unei boli intestinale grave. Morales, care a vizitat Havana in urma cu doua saptamini, a mai afirmat ca Fidel, care "studiaza problemele de mediu", isi revine de pe urma problemelor de sanatate, in urma carora a fost silit, acum 11 luni, sa predea temporar puterea fratelui sau mai mic, Raul. Fidel Castro, in virsta de 80 de ani, nu a mai aparut in public dupa ce a suferit operatia intestinala din iulie, anul trecut, iar oficialii de la Havana nu au precizat la cite interventii chirurgicale a fost supus si nici nu au dat detalii despre boala sa, care a fost considerata, practic, un s ...
continuare
Vilma Espin Guillois a incetat din viata
Vilma Espin Guillois a incetat din viata Ieri, Cuba a decretat zi de doliu national, dupa ce autoritatile au anuntat moartea Vilmei Espin Guillois, 77 de ani, sotia lui Raul Castro, care este presedintele interimar al tarii. Raul, fratele lui Fidel, a preluat de la acesta conducerea Cubei in cursul verii trecute, cind "El Lider Maximo" a fost internat, pentru prima dintr-o serie de interventii chirurgicale, care l-au scos practic din viata politica activa. Vilma, considerata Prima Doamna "neoficiala" a Cubei, dar si o veritabila "eroina nationala", este una dintre cele mai indragite simboluri feminine ale revolutiei lui Castro, fiind membra a Politburoului si fondatoarea Federatiei Femeilor Cubaneze, care numara acum nu mai putin de 2 milioane de membre. In contrast cu Dalia Sotodelvalle, sotia lui Fidel, si deci Prima Doamna "cu ...
continuare
Cum se scot bani din comemorarea lui Che Guevara
Cum se scot bani din comemorarea lui Che Guevara
Fidel Castro - scos `de la naftalina`
Fidel Castro - scos `de la naftalina` Pentru prima data dupa patru luni, televiziunea nationala cubaneza a difuzat niste imagini recente cu "El lider maximo", nimeni altul decit "veteranul" presedinte al Cubei comuniste, Fidel Castro. Dupa cum bine se stie, acesta, incepind din luna iulie a anului trecut, Fidel a fost supus mai multor interventii chirurgicale, pentru probleme intestinale, vehiculindu-se mai multe ipoteze, printre care aceea ca ar suferi de cancer. Dar, chiar daca are 80 de ani, Castro nu se lasa atit de usor prada bolii si, din cind in cind, mai transmite cite un mesaj incurajator natiunii, cel mai adesea prin intermediul ziarelor. De aceasta data, insa, el a aparut intr-o scurta inregistrare video, realizata cu prilejul vizitei sefului Partidului Comunist din Vietnam, Nong Duc Manh. Liderul de la Havana a apa ...
continuare
Fidel Castro nu vrea sa apara netuns in public
Fidel Castro nu vrea sa apara netuns in public De anul trecut, de cind a inceput sa aiba probleme cu sanatatea si majoritatea atributiilor prezidentiale au fost preluate de fratele sau Raul, Fidel Castro nu a mai aparut in public. In ciuda articolelor aparute in presa (controlata de stat) de la Havana si a declaratiilor amicului sau Hugo Chavez, speculatiile privind apropiatul deces al presedintelui cubanez nu au intiirziat sa apara. Ca urmare, Fidel Castro a trimis presei o declaratie scrisa, in care afirma ca "se simte din ce in ce mai bine", explicind totodata ca nu poate aparea in public netuns si cu legendara sa barba neajustata si nepieptanata.
continuare
Fidel Castro da detalii despre boala sa
Fidel Castro da detalii despre boala sa
Presedintele cubanez Fidel Castro a relatat - ieri, intr-un articol redactat in camera sa de spital - ca a suportat mai multe operatii din luna iulie 2006 pana in prezent, care au esuat initial, dar ca in prezent se simte mai bine, are o greutate stabila de 80 kg si se alimenteaza normal, informeaza AFP.
Castro, care va implini 81 de ani in 13 august, scrie ca "mai multe luni a depins de injectii intravenoase si de sonde" prin care isi primea "o parte importanta" din alimentatie.
Presedintele cubanez
care a facut din problemele sale de sanatate un "secret de stat", relateaza astfel in premiera cateva detalii despre motivele care l-au indepartat de la putere pentru prima oara de la revolutia din 1959
Presedintele cubanez Fidel Castro a relatat - ieri, intr-un articol redactat in camera sa de spital - ca a suportat mai multe operatii din luna iulie 2006 pana in prezent, care au esuat initial, dar ca in prezent se simte mai bine, are o greutate stabila de 80 kg si se alimenteaza normal, informeaza AFP.
Castro, care va implini 81 de ani in 13 august, scrie ca "mai multe luni a depins de injectii intravenoase si de sonde" prin care isi primea "o parte importanta" din alimentatie.
Presedintele cubanez
care a facut din problemele sale de sanatate un "secret de stat", relateaza astfel in premiera cateva detalii despre motivele care l-au indepartat de la putere pentru prima oara de la revolutia din 1959
Fidel Castro ironizeaza marina britanica
Fidel Castro ironizeaza marina britanica
Fidel Castro a ironizat, ieri, in cel de-al noualea sau comentariu de presa, noua generatie de submarine nucleare britanice.
Fidel Castro a ironizat, ieri, in cel de-al noualea sau comentariu de presa, noua generatie de submarine nucleare britanice.
Fidel Castro combate producţia de etanol
Fidel Castro combate producţia de etanol Prin amabilitatea Ambasadei Cubei la Bucureşti, am primit la redacţie „Reflecţiile lui Fidel Castro“, sau „Ce am învăţat la a şasea Întâlnire Continentală, de la Havana“. Deoarece consideraţiile liderului cubanez asupra producţiei de etanol (un eventual substitut al benzinei) din trestie de zahăr ni s-au părut interesante, vi le redăm ca atare. Bineînţeles că „El Lider Maximo“ se situează pe cunoscutele-i poziţii antiimperialiste, şi în special antiamericane, pe care nu ni le însuşim, pentru că unele argumente nu sunt deosebit de pertinente.
„Maria Luisa Mendonca (actriţă şi regizor brazilian - n.r.) a adus la Havana un film documentar emoţionant despre tăierea manuală a trestiei de zahăr în Brazilia.
Ca şi în reflecţiile mele anterioare, rezum, plecând de la comunizarea acesteia, esenţa a ceea ce a vrut să spună.
Majoritatea războaielor din ultimele decenii au avut ca motivaţie fundamentală, se ştie, controlul surselor de energie. Atât în statele puternic dezvoltate, cât şi în cele mai puţin, pentru sectoarele privilegiate, consumul de energie este garantat, în timp ce marea majoritate a populaţiei lumii nu are acces nici măcar la serviciile de bază. Consumul de energie pe cap de locuitor este de 13.000 de kw în Statele Unite, în timp ce media, în lume, este de 2.429, în America Latină, de 1.601 de kw, iar monopolul privat asupra surselor de energie este garantat prin acorduri bilaterale sau multilaterale de liberschimb.
Rolul ţărilor mai puţin dezvoltate este să producă energie ieftină pentru ţările bogate, ceea ce reprezintă o nouă etapă a colonizării.
Trebuie să demitificăm propaganda referitoare la pretinsele avantaje ale agrocarburanţilor, deoarece, în cazul etanolului, cultura şi prelucrarea trestiei de zahăr poluează solul şi sursele de apă, prin utilizarea unor mari cantităţi de produse chimice. În urma distilării acestui produs rămâne un reziduu, care se mai numeşte drojdie şi care reprezintă 10-13 litri pentru un litru de etanol. O parte poate fi utilizată ca îngrăşământ, dar „grosul“ poluează cursurile de apă şi pânza freatică. Dacă Brazilia va produce 17-18 miliarde de litri de etanol, anual, asta înseamnă cel puţin 170 de miliarde de drojdie, care se vor deversa în zonele plantaţiilor de trestie de zahăr. În plus, arderea resturilor plantelor, rămase după recoltare, distruge mare parte din microorganismele din sol, poluează aerul şi provoacă maladii respiratorii. Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale din Brazilia declară în fiecare an regiunea Sao Paolo - care produce 60% din etanolul brazilian - zonă în stare de alarmă deoarece arderea cocenilor de trestie reduce considerabil umiditatea din aer, care ajunge la 13-15%.
În aceeaşi ordine de idei, companii specializate în crearea de organisme modificate genetic sau transgenetice, cum ar fi Monsanto, Syngenta, Dupont, Dao Bass şi Bayer, doresc să amplifice producţia de agroenergie. În Brazilia, societatea Votorantim a pus la punct tehnologii care permit cultivarea de trestie transgenetică necomestibilă, metode preluate şi de alte companii. Cum este imposibil contaminarea plantaţiilor naturale cu caracteristice ale celor transgenetice, aceste practici pun în pericol producţia alimentară. De asemenea, apare şi primejdia desnaţionalizării teritoriului brazilian, în momentul în care mari societăţi, cum ar fi San Bunge, Novo Group, ADM, Dreyfus, cumpără fabricile de zahăr.
Expansiunea producţiei de etanol a determinat alungarea ţăranilor de pe pământurile lor şi provoacă o dependenţă a ţării faţă de economie pe bază de trestie de zahăr, cu atât mai gravă cu cât această industrie nu numai că nu creează locuri de muncă, ci generează şomaj prin controlul exercitat asupra terenurilor, ceea ce nu permite dezvoltarea altor sectoare productive.
Eficacitatea acestei industrii ne este, de altfel, foarte lăudată. Or, noi ştim că ea se bazează, în cea mai mare parte pe mână de lucru ieftină, lucrătorii fiind plătiţi la cantitatea de trestie tăiată, şi nu pe ora de muncă. În statul Sao Paolo, fiecare lucrător trebuie să taie 10-15 tone de trestie pe zi. În anii 80, un muncitor trebuia să taie, zilnic, patru tone, pentru a primi 5 dolari, iar azi, taie 15 tone, pentru doar 3 dolari. Potrivit unui studiu al ministerului brazilian al Muncii relevă că, înainte, de pe 100 de metri pătraţi se recoltau 10 tone, în timp ce în cazul trestiei transgenetice, aceeaşi cantitate este recoltată de pe 300 de metri pătraţi, ceea ce implică un considerabil efort suplimentar pentru muncitori.
Lucrătorii de pe plantaţii se află într- o situaţie de semi-sclavie. Proveniţi în marea lor majoritate din regiunile Nordeste şi Mainas Gerais, ei sunt recrutaţi de intermediari, numiţi „gatos“ (pisici) cu care chiar semnează contractele de angajare. În 2006, ministerul public a verificat 74 de plantaţii şi fabrici de zahăr şi toate au fost amendate pentru nereguli în domeniul exploatării forţei de muncă.
Mii de muncitori se confruntă cu condiţii deosebit de dificile de muncă: absenţa contractelor, a echipamentelor de protecţie, apă şi alimentaţie neadecvate, lipsa toaletelor, locuinţe de închiriat foarte precare şi scumpe, plata mâncării, care costă foarte scump din cauza transportului pe mari distanţe şi a adaosurilor negustorilor, obligaţia de a- şi cumpăra cizme şi macete şi lipsa unei îngrijiri medicale adecvate, în caz de accidente de muncă.
Nimeni nu ar putea fi mai recunoscător Mariei Luisa pentru acest documentar, decât mine. El îmi trezeşte amintiri din prima tinereţe, vârsta când oamenii sunt deosebit de activi. M-am născut pe o moşie mare, cu plantaţii de trestie de zahăr, mărginită la nord, est şi vest de imense suprafeţe de teren aparţinând unor companii multinaţionale cu sediul în SUA, care posedau, împreună, 250.000 de hectare. Tăierea trestiei de zahăr se făcea cu mâna şi nu se foloseau pe atunci nici erbicide, nici îngrăşăminte. O plantaţie putea dura 15 ani, iar mâna de lucru era atât de ieftină, încât transnaţionalele obţineau profituri enorme. Proprietarul moşiei pe care mam născut era un imigrant galiţian (din regiunea Galiţia, nord-vestul Spaniei - n.r.), originar dintr-o familie de ţărani săraci, practic analfabet, sosit în Cuba ca soldat - în locul unui bogătaş care l-a plătit ca să facă în locul lui serviciul militar - şi care s-a întors în Galiţia, la sfârşitul războiului. El a revenit în Cuba de bunăvoie şi a lucrat ca zilier la compania multinaţională United Fruit Company. Cum avea talent de organizator, a recrutat mai mulţi muncitori, zilieri ca şi el, a devenit antreprenor, apoi, graţie profitului, a cumpărat terenuri în zona din vecinătatea marii companii americane.
Pe această plantaţie de trestie de zahăr, în condiţii deosebit de dificile, trăia şi acest fost imigrant. El îşi inspecta singur terenurile, vorbea cu oricine i se adresa şi, dacă putea, îi ajuta pe cei care aveau nevoie. Era o mare deosebire între el şi şefii de la United Fruit Company. Aceştia, plătiţi cu generozitate, locuiau în domenii luxoase, împreună cu familiile lor, şi erau priviţi ca nişte zei inaccesibili de către muncitorii înfometaţi.
Cunosc foarte bine familia galiţianului de care vorbesc, formată în urma celei de-a doua căsătorii a acestuia. El a luat o tânără femeie cubaneză, foarte săracă, analfabetă ca şi el, dar foarte devotată şi dedicată total familiei şi activităţilor de pe plantaţie. Cei care citesc aceste rânduri vor fi surprinşi să afle că acest proprietar de plantaţie era tatăl meu. Eu sunt al treilea copil, din cei şapte ai cuplului, născut într-o cameră, la ţară, foarte departe de oricare spital, cu ajutorul unei moaşe locale, de fapt o ţărancă ce nu avea decât nişte cunoştinţe empirice.
Revoluţia a dăruit toate aceste pământuri poporului.
Vreau să mai spun că susţin total decretul de naţionalizare a brevetului deţinut de o multinaţională din domeniul farmaceutic, din Brazilia, pentru fabricarea unui medicament anti-SIDA, Efavirez, care era vândut la un preţ nejustificat de mare. De asemenea, sunt de acord cu rezolvarea, reciproc avantajoasă, a diferendumului cu Bolivia, pe tema a două rafinării de petrol“.
„Maria Luisa Mendonca (actriţă şi regizor brazilian - n.r.) a adus la Havana un film documentar emoţionant despre tăierea manuală a trestiei de zahăr în Brazilia.
Ca şi în reflecţiile mele anterioare, rezum, plecând de la comunizarea acesteia, esenţa a ceea ce a vrut să spună.
Majoritatea războaielor din ultimele decenii au avut ca motivaţie fundamentală, se ştie, controlul surselor de energie. Atât în statele puternic dezvoltate, cât şi în cele mai puţin, pentru sectoarele privilegiate, consumul de energie este garantat, în timp ce marea majoritate a populaţiei lumii nu are acces nici măcar la serviciile de bază. Consumul de energie pe cap de locuitor este de 13.000 de kw în Statele Unite, în timp ce media, în lume, este de 2.429, în America Latină, de 1.601 de kw, iar monopolul privat asupra surselor de energie este garantat prin acorduri bilaterale sau multilaterale de liberschimb.
Rolul ţărilor mai puţin dezvoltate este să producă energie ieftină pentru ţările bogate, ceea ce reprezintă o nouă etapă a colonizării.
Trebuie să demitificăm propaganda referitoare la pretinsele avantaje ale agrocarburanţilor, deoarece, în cazul etanolului, cultura şi prelucrarea trestiei de zahăr poluează solul şi sursele de apă, prin utilizarea unor mari cantităţi de produse chimice. În urma distilării acestui produs rămâne un reziduu, care se mai numeşte drojdie şi care reprezintă 10-13 litri pentru un litru de etanol. O parte poate fi utilizată ca îngrăşământ, dar „grosul“ poluează cursurile de apă şi pânza freatică. Dacă Brazilia va produce 17-18 miliarde de litri de etanol, anual, asta înseamnă cel puţin 170 de miliarde de drojdie, care se vor deversa în zonele plantaţiilor de trestie de zahăr. În plus, arderea resturilor plantelor, rămase după recoltare, distruge mare parte din microorganismele din sol, poluează aerul şi provoacă maladii respiratorii. Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale din Brazilia declară în fiecare an regiunea Sao Paolo - care produce 60% din etanolul brazilian - zonă în stare de alarmă deoarece arderea cocenilor de trestie reduce considerabil umiditatea din aer, care ajunge la 13-15%.
În aceeaşi ordine de idei, companii specializate în crearea de organisme modificate genetic sau transgenetice, cum ar fi Monsanto, Syngenta, Dupont, Dao Bass şi Bayer, doresc să amplifice producţia de agroenergie. În Brazilia, societatea Votorantim a pus la punct tehnologii care permit cultivarea de trestie transgenetică necomestibilă, metode preluate şi de alte companii. Cum este imposibil contaminarea plantaţiilor naturale cu caracteristice ale celor transgenetice, aceste practici pun în pericol producţia alimentară. De asemenea, apare şi primejdia desnaţionalizării teritoriului brazilian, în momentul în care mari societăţi, cum ar fi San Bunge, Novo Group, ADM, Dreyfus, cumpără fabricile de zahăr.
Expansiunea producţiei de etanol a determinat alungarea ţăranilor de pe pământurile lor şi provoacă o dependenţă a ţării faţă de economie pe bază de trestie de zahăr, cu atât mai gravă cu cât această industrie nu numai că nu creează locuri de muncă, ci generează şomaj prin controlul exercitat asupra terenurilor, ceea ce nu permite dezvoltarea altor sectoare productive.
Eficacitatea acestei industrii ne este, de altfel, foarte lăudată. Or, noi ştim că ea se bazează, în cea mai mare parte pe mână de lucru ieftină, lucrătorii fiind plătiţi la cantitatea de trestie tăiată, şi nu pe ora de muncă. În statul Sao Paolo, fiecare lucrător trebuie să taie 10-15 tone de trestie pe zi. În anii 80, un muncitor trebuia să taie, zilnic, patru tone, pentru a primi 5 dolari, iar azi, taie 15 tone, pentru doar 3 dolari. Potrivit unui studiu al ministerului brazilian al Muncii relevă că, înainte, de pe 100 de metri pătraţi se recoltau 10 tone, în timp ce în cazul trestiei transgenetice, aceeaşi cantitate este recoltată de pe 300 de metri pătraţi, ceea ce implică un considerabil efort suplimentar pentru muncitori.
Lucrătorii de pe plantaţii se află într- o situaţie de semi-sclavie. Proveniţi în marea lor majoritate din regiunile Nordeste şi Mainas Gerais, ei sunt recrutaţi de intermediari, numiţi „gatos“ (pisici) cu care chiar semnează contractele de angajare. În 2006, ministerul public a verificat 74 de plantaţii şi fabrici de zahăr şi toate au fost amendate pentru nereguli în domeniul exploatării forţei de muncă.
Mii de muncitori se confruntă cu condiţii deosebit de dificile de muncă: absenţa contractelor, a echipamentelor de protecţie, apă şi alimentaţie neadecvate, lipsa toaletelor, locuinţe de închiriat foarte precare şi scumpe, plata mâncării, care costă foarte scump din cauza transportului pe mari distanţe şi a adaosurilor negustorilor, obligaţia de a- şi cumpăra cizme şi macete şi lipsa unei îngrijiri medicale adecvate, în caz de accidente de muncă.
Nimeni nu ar putea fi mai recunoscător Mariei Luisa pentru acest documentar, decât mine. El îmi trezeşte amintiri din prima tinereţe, vârsta când oamenii sunt deosebit de activi. M-am născut pe o moşie mare, cu plantaţii de trestie de zahăr, mărginită la nord, est şi vest de imense suprafeţe de teren aparţinând unor companii multinaţionale cu sediul în SUA, care posedau, împreună, 250.000 de hectare. Tăierea trestiei de zahăr se făcea cu mâna şi nu se foloseau pe atunci nici erbicide, nici îngrăşăminte. O plantaţie putea dura 15 ani, iar mâna de lucru era atât de ieftină, încât transnaţionalele obţineau profituri enorme. Proprietarul moşiei pe care mam născut era un imigrant galiţian (din regiunea Galiţia, nord-vestul Spaniei - n.r.), originar dintr-o familie de ţărani săraci, practic analfabet, sosit în Cuba ca soldat - în locul unui bogătaş care l-a plătit ca să facă în locul lui serviciul militar - şi care s-a întors în Galiţia, la sfârşitul războiului. El a revenit în Cuba de bunăvoie şi a lucrat ca zilier la compania multinaţională United Fruit Company. Cum avea talent de organizator, a recrutat mai mulţi muncitori, zilieri ca şi el, a devenit antreprenor, apoi, graţie profitului, a cumpărat terenuri în zona din vecinătatea marii companii americane.
Pe această plantaţie de trestie de zahăr, în condiţii deosebit de dificile, trăia şi acest fost imigrant. El îşi inspecta singur terenurile, vorbea cu oricine i se adresa şi, dacă putea, îi ajuta pe cei care aveau nevoie. Era o mare deosebire între el şi şefii de la United Fruit Company. Aceştia, plătiţi cu generozitate, locuiau în domenii luxoase, împreună cu familiile lor, şi erau priviţi ca nişte zei inaccesibili de către muncitorii înfometaţi.
Cunosc foarte bine familia galiţianului de care vorbesc, formată în urma celei de-a doua căsătorii a acestuia. El a luat o tânără femeie cubaneză, foarte săracă, analfabetă ca şi el, dar foarte devotată şi dedicată total familiei şi activităţilor de pe plantaţie. Cei care citesc aceste rânduri vor fi surprinşi să afle că acest proprietar de plantaţie era tatăl meu. Eu sunt al treilea copil, din cei şapte ai cuplului, născut într-o cameră, la ţară, foarte departe de oricare spital, cu ajutorul unei moaşe locale, de fapt o ţărancă ce nu avea decât nişte cunoştinţe empirice.
Revoluţia a dăruit toate aceste pământuri poporului.
Vreau să mai spun că susţin total decretul de naţionalizare a brevetului deţinut de o multinaţională din domeniul farmaceutic, din Brazilia, pentru fabricarea unui medicament anti-SIDA, Efavirez, care era vândut la un preţ nejustificat de mare. De asemenea, sunt de acord cu rezolvarea, reciproc avantajoasă, a diferendumului cu Bolivia, pe tema a două rafinării de petrol“.
70 de infractori americani, protejati de Castro
70 de infractori americani, protejati de Castro Statele Unite mai au inca un motiv sa fie suparate pe "amicul" Fidel Castro, "veteranul" presedinte al Cubei: sub guvernarea sa, circa 70 de infractori americani, unii dintre ei teroristi recunoscuti, au reusit sa-si gaseasca refugiul in tara unuia dintre cei mai faimosi dictatori comunisti din lume. In ianuarie anul acesta, deputatul republican Peter King a propus o legislatie care sa permita aplicarea unei presiuni politice sporite asupra Cubei, pentru a obtine extradarea teroristilor. Printre cei mai cautati, de pe lista FBI-ului, care acum isi duc zilele linistiti sub soarele Cubei, se numara: Charlie Hill, criminal condamnat si autorul mai multor deturnari de avioane, Joanne Chesimard, lidera a unei organizatii extremist-rasiste, pentru capturarea careia exista o recompensa de un mili ...
continuare
Din profetiile lui Bush: `Epoca lui Castro e pe duca`
Din profetiile lui Bush: `Epoca lui Castro e pe duca` In cadrul unui discurs tinut simbata la Miami, presedintele american George W. Bush a prezis ca in Cuba se vor petrece cit de curind schimbari democratice, spunind, cu alte cuvinte, ca epoca lui Castro e pe duca. De asemenea, Bush a numit regimul Castro "o dictatura cruda, care neaga toate libertatile cetatenesti, in numele unei ideologii intunecate si discreditate". Dupa cum se stie, din luna iulie a anului trecut, dictatorul cubanez i-a predat temporar puterea fratelui sau, in urma unor probleme de sanatate si a mai putut fi vazut numai in imagini inregistrate si in fotografii. Desi, cu citeva luni in urma, serviciile americane de informatii pareau sa fie pregatite pentru o eventuala retragere a lui Castro, pina acum acest lucru nu s-a intimplat, propaganda comunista cubaneza avind mereu ...
continuare
Serviciile de informatii din SUA sustin ca starea de sanata
Serviciile de informatii din SUA sustin ca starea de sanatate a lui Fidel Castro s-a imbunatatit
Fidel Castro s-a întors la muncă, pentru a primi o delegaţie
Fidel Castro s-a întors la muncă, pentru a primi o delegaţie chineză
L-am văzut pe Fidel Castro!
L-am văzut pe Fidel Castro!
Jurnalul Naţional vă prezintă în premieră un capitol din volumul al doilea al cărţii "Lumea văzută de un român rupt în fund", care va apărea în curând în librării. După "Prin Irakul Sadam Hussein", "La reeducare de către NATO", Ion Cristoiu revine cu "Prin Cuba lui Fidel Castro", urmare a unei călătorii la Havana în 2001, după prăbuşirea comunismului.
=====
L-am văzut pe Fidel Castro! (II)
Jurnalul Naţional vă prezintă în premieră un capitol din volumul al doilea al cărţii "Lumea văzută de un român rupt în fund" care va apărea în curând în librării. După "Prin Irakul Sadam Hussein", "La reeducare de către NATO", Ion Cristoiu revine cu "Prin Cuba lui Fidel Castro", urmarea unei călătorii la Havana în 2001, după prăbuşirea comunismului.
Jurnalul Naţional vă prezintă în premieră un capitol din volumul al doilea al cărţii "Lumea văzută de un român rupt în fund", care va apărea în curând în librării. După "Prin Irakul Sadam Hussein", "La reeducare de către NATO", Ion Cristoiu revine cu "Prin Cuba lui Fidel Castro", urmare a unei călătorii la Havana în 2001, după prăbuşirea comunismului.
=====
L-am văzut pe Fidel Castro! (II)
Jurnalul Naţional vă prezintă în premieră un capitol din volumul al doilea al cărţii "Lumea văzută de un român rupt în fund" care va apărea în curând în librării. După "Prin Irakul Sadam Hussein", "La reeducare de către NATO", Ion Cristoiu revine cu "Prin Cuba lui Fidel Castro", urmarea unei călătorii la Havana în 2001, după prăbuşirea comunismului.
FIDEL CASTRO ACUZA SUA
FIDEL CASTRO ACUZA SUALiderul cubanez Fidel Castro l-a acuzat, ieri, pe presedintele american, George W. Bush, ca va condamna la o moarte prematura "peste trei miliarde de oameni" prin crearea combustibililor pe baza de cereale. Intr-un articol cu titlul "Condamnarea la o moarte prematura de foame si sete a peste trei miliarde de oameni", liderul de la Havana a comentat recenta intalnire pe care Bush a avut-o cu patronatele din industria de automobile. Materialul a fost publicat in paginile revistei "Granma", editata de Partidul Comunist cubanez. Initiativa lui Castro este considerata drept o incercare de revenire pe scena politica de la Havana dupa operatia intestinala la care a fost supus vara trecuta. "Ideea sinistra de a transforma alimentele in combustibili a fost introdusa oficial in politica Statelor Unite la 26 martie", scrie Fidel Castro. "Extragerea combustibililor din alimente este o tragedie, pentru ca se stie ca dintr-o tona de porumb abia rezulta 413 litri de etanol", adauga liderul comunist. Consecintele acestei masuri, coroborate cu problema apei, ameninta 3,5 miliarde de locuitori ai planetei, sustine Castro.
Pagina 6 din 8 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8
Pagina 6 din 8
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum